Studiu de caz. Management ecologic la SC Radia-T SA

Studiu de caz. Management ecologic la SC Radia-T SA

Pentru statia de tratare a apei uzate provenita din industria mecanica, analizata in prezentul proiect implementarea managementului ecologic se face prin:

tratarea namolului rezultat pana la o concentratie nepoluanta pentru mediu

Continutul de metale grele din namol este sub limita admisa de legislatie, deci nu prezinta o sursa de poluare pentru mediu.

Diferitele procedee de prelucrare a namolului conduc la diminuarea potentialului microbiologic al namolului, dar mai ales al potentialului patogen.

Procese folosite:

ingrosarea namolului: cea mai simpla si cea mai larg raspandita metoda de concentrare a namolului avand drept rezultat reducerea si ameliorarea rezistentei specifice la filtrare;

fermentarea namolului: in vederea unei prelucrari ulterioare sau depozitarii;

deshidratarea namolului: in scopul prelucrarii avansate sau eliminarii finale, apare necesitatea reducerii continutului de apa din namol pentru diminuarea costurilor;

Este larg utilizata datorita constructiei simple si costurilor scazute de exploatare.

uscarea namolului: reducerea avansata a umiditatii namolului (~ 10-15 %);

incinerarea namolului: compusii organici sunt complet oxidati   cenusa.

Dintre procesele enumerate anterior pentru tratarea namolului residual rezultat, in prezentul studiu de caz s-a ales metoda deshidratarii namolului residual deoarece este nepoluanta pentru mediu si prezinta costuri mici in vederea prelucrarii acestuia.

Implementarea managementului ecologic aplicat pentru namolul rezidual se face prin tratarea lui si utilizarea de costuri reduse prin metoda aleasa.

Namolul astfel tartar nu prezinta factor de poluare pentru mediu.

Prin toate procesele ecologice se doreste o imbunatatire a conditiilor de mediu.

apa tratata in statie este recirculata in procesul de fabricare a radiatoarelor reducandu-se astfel consumul inutil de apa

In urma unei analize realizate de Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP) s-a constatat ca apele Pamantului contin o cantitate alarmanta de gunoaie.

Apa este un factor important in echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei.

Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, in functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme cauzate de poluarea apei se realizeaza prin tratare si astfel se asigura conditiile necesare pentru consum.

De asemenea, se doreste reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, folosita ca agent de racire sau reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa corectarea adecvata a calitatii.

In prezentul proiect apa rezultata din procesul de fabricare a radiatoarelor dupa tratare este reintrodusa in procesul tehnologic, astfel se reduce cantitatea de apa necesara utilizarii in procesul de fabricare al radiatoarelor, eliminandu-se astfel si cheltuielile inutile de aprovizionare continua cu apa.

Prin tratarea apei pentru recirculare se obtine un cost al apei de 2,85 lei/ m³, in timp ce costul apei de la furnizor este de 3,56 lei/m³.

In acest mod s-a implementat managementul ecologic pentru sursa de apa necesara in industria fabricarii de radiatoare.

IV.5.Analiza etapei determinate

a).Decantoare

Decantarea apei este un proces de separare a particulelor solide din suspensie, prin actiunea fortelor gravitationale, astfel ca amestecul lichid-solid este separat in lichidul limpezit, pe de o parte, si suspensiile concentrate, pe de alta parte.

Aceste procese au loc in instalatii speciale, numite decantoare.

Decantarea apei reprezinta operatia prin care circa 80-95% din substanta aflata in suspensie in apa se reduce prin sedimentare.

Prin procesul de filtrare a apei materiile aflate in suspensie ce raman in apa dupa procesul de decantare  (8-15 mg/l), sunt indepartate pentru a obtine apa cu caracteristicile apei potabile pentru scopuri tehnologice. Cel mai utilizat material filtrant este nisipul de cuart extras din rauri, spalat si sortat.

Decantoarele sunt folosite in cadrul sistemelor de alimentare cu apa in scopul reducerii turbiditatii apei prin sedimentarea suspensiilor.

Clasificarea decantoarele se face astfel:
a) dupa modul in care are loc sedimentarea:
- decantoare cu sedimentare naturala;
- decantoare cu sedimentare activata cu reactivi de coagulare.

b) dupa modul de functionare:
- decantoare cu functionare continua;
- decantoare cu functionare discontinua la care admisia apei de tratat se face in sarje, urmata de o decantare statica si evacuarea separata a apei decantate si a namolului retinut.

c) dupa sensul de curgere al apei prin decantor:
- decantoare orizontale;
- decantoare longitudinale;
- decantoare radiale;
- decantoare verticale.

d) dupa modul de indepartare al depunerilor:

-decantoare cu curatire manuala;
- decantoare cu sistem de curatire mecanica;

- decantoare cu sistem de curatire hidraulica.

Concentratia in suspensii a apei decantate, de regula, este de:
- 30÷50 mg/dm³ inainte de filtre lente;
- 15÷30 mg/dm³ inainte de filtre rapide.

In figura 26 este reprezentata instalatia (decantorul) de tratarea apelor reziduale provenite din industria mecanica.

In calculele de dimensionare care urmeaza, se considera ca apele reziduale la intrarea in instalatie sunt slab acide incarcate cu metale grele.

Se doreste ca industria sa devina ecologica.

Fig 26. Decantor vertical circular (vedere 2D)

Debitul de dimensionare a decantoarelor se stabileste conform STAS 1343/1 . 4-77 si STAS 1343/5-76 luand in considerare si consumul tehnologic al statiei de tratare.

Decantoarele sunt constructii descoperite pentru care trebuie luate masuri care sa asigure in perioadele de inghet functionarea neintrerupta a evacuarii apei decantate, a depunerilor si a functionarii sistemului de curatire mecanica a depunerilor.
Evacuarea namolului in afara instalatiilor de decantare se face continuu.

Fig 27. Decantor vertical circular (vedere 3D)

b).Calculele dimensionarii unui decantor de ape uzate de tip vertical

Debitul de apa tratata este de 20 m³/h.

Calculele aferente dimensionarii unei decantor vertical sunt:

1.Volumul de decantare:

V_dec = Q x t_d  (19)

V_dec = 20 x 1,5 = 30 m³

V_dec = volumul decantorului;

Q = debitul apei

t_d = timpul de decantare.

2.Sectiunea transversala:

(20)

, se alege valoarea de 8 m²

= sectiunea transversala;

Q = debitul apei;

V₀ = viteza orizontala.

Viteza orizontala, V₀ se alege din tabelul 11.

Tabelul 11. Vitezele de curgere a apei prin decantor

3.Sectiunea orizontala:

(21)

A₀ = sectiunea orizontala;

Q = debitul apei;

V_s = viteza de sedimentare;

α = coeficient de neuniformitate pentu debit.

α = 1,5

Viteza de sedimentare se alege conform tabelului 12.

Tabelul 12. Vitezele de sedimentare in decantoare

4.Inaltimea medie a decantorului:

h_u = V_s x t_d   (22)

h_u = 1,8 x 1,5 = 2,7 m

h_u = inaltimea medie a decantorului;

V_s = viteza de sedimentare;

t_d = timpul de decantare.

Inaltimea medie a decantorului nu trebuie sa depaseasca 4 m.

5.Avand in vedere cele de mai sus, se determina sectiunea inelara a unui decantor vertical circular:

A (23)

A

A = sectiunea inelara a unui decantor vertical circular;

Q = debitul apei;

V_s = viteza de sedimentare.

6.Sectiunea tubului central:

(24)

sectiunea tubului central;

Q = debitul de apa;

= viteza descendenta a apei in tubul centra, avand valoare de 0,02 in cazul apelor uzate pentru tratare.

7.Sectiunea orizontala totala a decantorului in varianta rotunda:

A_t = A + A_tc (25)

A_t = + 0,27 = 16,86

A_t = sectiunea orizontala totala;

A = sectiunea inelara;

A_tc = Sectiunea tubului central.

8.Diametrul decantorului

D= (26)

D=

D = diametrul decantorului;

A_t = sectiunea orizontala totala.

Avand in vedere faptul ca am ales varianta decantor vertical rotund de forma circulara iar datele geometrice de la punctul 3 sunt comparabile cu cele de la punctul 5 rezulta o inaltime utila de 2,7m.

9.Inaltimea tubului central:

H_t = 0,8 x h_u (27)

H_t = 0,8 x 2,7 = 2,16 m

H_t = inaltimea tubului central;

h_u = inaltimea medie a decantorului

10.Inaltimea totala a decantorului :

H= h_u + h_d + h_n + h_s (28)

H= 2,7 + 0,4 + 0,5 + 0,5 = 4,1 m

h_u = inaltimea zonei utile de decantare

h_d = inaltimea zonei de depunere a namolului (0,2..0,5 m, se alege valoarea de 0,4)

h_n = inaltimea zonei neutre sau a stratului de gheata (0,4.0,6 m, se alege valoarea de 0,5 m)

h_s = inaltimea zonei de siguranta (0,3..1 m, se alege valoarea de 0,5)

11.Diametrul evazarii de la capatul inferior al tubului central se alege cu 50% mai mare decat cel al tubului central

d = diametrul tubului central

d= 0,6 m

d_evazarii =1,5 x 0,6 = 0,9 m (29)

iar diametrul deflectorului se alege de 1,2.2 mai mare decat diametrul evazarii, in cazul de fata se alege valoarea de 1,5.

d_{deflectorului} = 1,5 x d_evazarii (30)

d_{deflectorului} =1,5 x 0,9 = 1,35 m

Avand in vedere ca D/H < 1,5 iar in cazul nostru:

< 1,5

H inaltimea partii cilindrice

12.Sectiunea jgheabului de colectare si a conductei de evacuare:

(31)

sectiunea jgheabului de colectare;

Q = debitul apei.

CONCLUZII:

Ca urmare a rezultatelor de mai sus se adopta executia unui decantor vertical circular subteran executat din beton armat.

Peretii decantorului vor avea o grosime de 15 cm.

Clasa betonului fiind Bc 250, iar otelul beton va fi PC 52.

Decantorul va fi asezat pe un radier general.

IV.6. Analiza tehnico-economica

1.Generalitati privind calculul unei analize tehnico-economice Analiza tehnico-economica a unui proces imbina caracterul tehnic cu cel economic. Cresterea productiei fizice sau obtinerea unor rezultate cat mai bune ale unui proces reprezinta rezultatul unei analize tehnico-economice efectuate de specialisti cu cunostinte tehnice si economice foarte bune, dorindu-se obtinerea de costuri cat mai mici.

Apa reprezinta cel mai important factor in productie, astfel fiind necesara producerii:

• unei tone de fonta ii sunt necesare circa 15 000 l de apa;
• unei tone de hartie 250 000 l de apa;
• unei tone de carne de circa 10 000 l de apa;
• unei tone de zahar de 100 000 l de apa;
• pentru producerea unui litru de bere se pierd 30 de litri de apa.

In industria producatoare de radiatoare se lucreaza cu un volum de apa de 20 m³/h.

Fig 28. Utilaj fabricare radiatoare

Schema de tratare se alege pe baza unor calcule tehnico-economice, astfel avandu-se in vedere mai multi factori: existenta unor terenuri disponibile pentru statia de epurare sau economic inapte pentru alte folosinte, posibilitatea asigurarii zonei de protectie sanitara, obligativitatea asigurarii

gradului de epurare necesar, distanta fata de emisarul in care se deverseaza apele purificate, cantitatile de namoluri rezultate in fiecare proces de epurare si posibilitatile de depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea asigurarii statiei de epurare cu personal calificat.

In orice intreprindere se regasesc:

a) Spatiile de desfasurare a activitatilor;

Pot sa fie sau nu in aceeasi cladire cu sediul firmei, ele fiind dotate cu toate utilitatile necesare desfasurarii activitatii.

Aceste spatii pot fi proprietatea firmei impreuna cu terenurile aferente sau inchiriate pe o perioada de timp (de obicei pe mai mult de un an).

Cladirile reprezinta o componenta a capitalului fix ce participa la mai multe cicluri de productie, se consuma si isi transmit valoarea asupra produselor sau serviciilor in mod treptat.

b) Baza materiala constand in utilaje, echipamente, aparatura, brevete, licente, etc;

Are un rol extrem de important in realizarea productiei atat din punct de vedere al specificului productiei cat si a executarii de lucrari determinand nivelul calitatii.

Utilajul de productie este o componenta a capitalului fix si reprezinta ansamblul masinilor, instalatiilor, mijloacelor de transport, aparatelor, uneltelor, echipamentelor si accesoriilor destinate realizarii procesului de productie.

c) Forta de munca cu o pregatire corespunzatoare domeniului de activitate al firmei;

Munca reprezinta o componenta de baza a procesului de productie, ea determinand in mare masura nivelul si calitatea productiei finite a lucrarilor executate si a serviciilor prestate.

d) Materii prime, materiale, combustibil, etc. necesare pentru realizarea productiei si vanzarea ei;

In conditiile in care unitatea economica dispune de: baza materiala de calitate si personal cu performante superioare, existenta materiilor prime de calitate ce vor fi prelucrate in cadrul procesului de productie asigura realizarea de bunuri, lucrari si servicii de calitate estetice care vin in intampinarea cererii de pe piata si la preturi competitive fata de concurenta.

La intrarea in patrimoniu mijlocele fixe se inregistreaza la valoarea de intrare pentru mijloacele fixe cumparate; costul de productie pentru mijloacele fixe produse in unitatea patrimoniala sau

constituite; valoarea actuala prin care se intelege valoarea estimata la inscrierea in activitate tinand seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici similare sau apropiate , pentru mijloacele fixe obtinute prin donatii cu titlu gratuit; valoarea de aport acceptata de parti pentru mijloacele fixe

intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii fuziunii etc. conform contractelor sau statutelor; valoarea de reevaluare rezultata in urma reevaluarii unor mijloace fixe conform legii.

2.Calculul costurilor materiilor prime folosite

Materiile prime folosite in procesul de epurare a apei uzate provenita de la fabricarea radiatoarelor sunt:

V_H2O = 20 m³/h

m_NaOH15% = 0,00007245 kg

P_NaOH15% = 1,60 lei/kg

m_{H2SO4 15%} = 0,000035 kg

P _{H2SO4 15%} = 2 lei/kg

m_floculant = 0,000001 kg

P_floculant = 25 lei/kg

m_coagulant = 0,000019 kg

P _coagulant = 27 lei/kg

m = masa de substanta;

P = pretul;

V = volumul.

2.Achizitionarea si costul instalatiei folosite in proces

Instalatia de tratare a apelor uzate are urmatoarea componenta:

bazin se tratare ape uzate acide cu continut de metale grele;

bazin de decantare;

bazin de reglare pH;

rezervoare de stocare/ dozare reactivi;

sistem de agitare cu aer;

sistem de ventilatie cu ventilator;

pompa slam;

presa filtru;

platforma metalica pentru sustinerea rezervoarelor de reactivi;

pompa transvazare ape uzate;

conducte, armaturi, robineti;

echipament de automatizare statie de neutralizare.

Achizitia de imobilizari corporale reprezinta pentru agentii economici un efort financiar deosebit.

Instalatia este din inox, iar valoarea ei este de 90.000 euro.

Pretul instalatiei de tratare a apelor uzate trebuie sa se regaseasca in procesul de tratare a apei, astfel cu cat statia are un randament mai mare cu atat pretul statiei devine neglijabil.

Achizitiile dupa intrarea in patrimoniu sunt supuse procesului de amortizare.

Orice intreprindere are libertatea de a-si alege metoda de amortizare care corespunde cel mai bine specificului activelor materiale si modului de utilizare.

Amortizarea = reprezinta un proces financiar de recuperare treptata a valorii activelor imobilizate consumate in procesul economic sau numai ca urmare a detinerii lor in patrimoniu si de constituire, prin acumularea acestor valori, a unui fond de amortizare destinat inlocuirii activelor imobilizate atunci cand exprima durata de viata economica a acestora, sau cand ating limite de uzura fizica si morala.

Pentru calculul amortizarii mijloacelor fixe se iau in evidenta doua elemente:

* valoarea de intrare a mijloacelor fixe;

* durata normala de functionare.

Valoarea de intrare = reprezinta valoarea la care mijloacele fixe sunt inscrise in contabilitate, la intrarea acestora in patrimoniu si este determinata de totalitatea cheltuielilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii sau imbunatatirii acestora.

Calculul si evidenta amortizarii reprezinta o activitate de maxima importanta realizata de evidenta financiar-contabila din fiecare unitate si se poate prezenta in orice moment situatia investitiilor, sumelor amortizate si a restului de recuperat prin amortizare.

Amortizarea se desfasoara pe timp indelungat, in principiu pe intreaga perioada de la intrarea in patrimoniu a activelor imobilizate si pana la casarea acestora.

In cazul activelor materiale imobilizate amortizarea are drept fundament deprecierea acestora in procesul functionarii sau nefunctionarii lor.

Amortizarea anuala trebuie sa acopere deprecierea suferita, fara a subevalua sau supraevalua marimea acesteia.

Fiecare metoda de amortizare prezinta avantaje si dezavantaje ce trebuie foarte bine analizate inaintea alegerii unei metode de calcul a amortizarii.

Procesul de amortizare conduce la reducerea valorii unor posturi din activul sau pasivul bilantului.

In practica ecomomica se aplica diferite metode de amortizare a activelor materiale imobilizate:  

- metoda imobilizarii amortizarii constante sau proportionale;

- metoda regresiva;

- metoda progresiva;

- metoda economica, etc.

Fiecare metoda abordeaza acelasi proces de amortizare dar in ritmuri diferite, scopul fiind obtinerea fondului de amortizare.

In practica economica din tara noastra se aplica metoda amortizarii constante sau proportionale. Aceasta metoda presupune calcularea amortizarii in mod uniform (cu aceeasi norma de amortizare) pe intreaga perioda de functionare a activelor imobilizate.

Amortizarea constanta sau liniara are la baza procesul economic obiectiv de uzare la care sunt supuse activele si care trebuie reflectata in valoarea produselor pe masura producerii lor.

Amortizare regresiva sau amortizare degresiva are la baza scaderea continua a normelor de amortizare pe masura cresterii gradului de uzura a activelor materiale imobilizate.

Amortizarea se calculeaza prin 2 metode: aplicarea unei norme de amortizare descrescatoare sau aplicarea aceleiasi norme de amortizare nemodificata pentru intreaga perioada asupra valorii ramase din fiecare an.

Norma de amortizare constanta se aplica asupra valorii ramase si se determina astfel:

Na =(100 : Dn) x C 

Na = norma de amortizare analitica;

Dn = durata de functionare normal;

C = coeficientul de regresie.

Coeficientul de regresie are valori diferite in functie de durata de functionare a activelor imobilizate:

- pentru durata de functionare pana la 2- 4 ani coeficientul este 1,5;

- pentru durata de functionare intre 5- 10 ani coeficientul este 2;

- pentru durata de functionare peste 10 ani coeficientul este 2,5.

Amortizarea pe unitatea de produs consta in impartirea valorii activelor imobilizate la cantitatea totala de produse la a caror fabricare concura.

Amortizarea progresiva presupune cresterea de la an la an a fondului de amortizare si se bazeaza pe ideea ca mijloacele de munca sufera o uzura tot mai accentuata pe masura ce se apropie de limita de functionare normala.

Pentru instalatia statiei de tratare a apelor uzate am folosit metoda de amortizare constanta, pe o perioada de 20 ani.

Cota de amortizare constanta se aplica asupra valorii si se determina astfel:

(33)

C_A = cota de amortizare;

V_utilaj = valoarea utilajului;

timp = perioada de amortizare aleasa.

Pentru instalatia de tratare a apei uzate costul instalatiei este de 90.000 euro si durata de amortizare este de 20 ani.

Cota de amortizare orara se determina cu ajutorul relatiei:

(34)

C_{A orara} = cota de amortizare orara;

C_A = cota de amortizare;

F_ef. = fondul efectiv.

F_ef. = (nr._zile/an - nr._{zile lucrate} - nr._sarbatori) × norma de lucru (35)

F_ef. = (365- 2× 52- 7) × 16

F_ef. = 4064 ore/an

Nr._zile/an = 365 zile;

Nr._{zile lucrate} = 104 zile;

Nr._sarbatori = 7 zile;

Norma de lucru = 16 h/zi.

Cota de amortizare pentru debitul de apa uzata se calculeaza cu relatia:

C_{A/20 m3 H2O} = C_Aorara × t   (36)

C_{A/20 m3 H2O} = 1,10 × 3 = 3,32 euro/ 20 m³ H₂O

C_{A/20 m3 H2O} = cota de amortizare pentru debitul de apa de 20 m³;

C_{A orara} = cota de amortizare orara;

t = durata de timp a unui ciclu de depunere a namolului.

t = 3 h

3.Costuri datorate consumului energetic

Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic.

Consumul populatiei reprezinta cantitatea de energie primara/ transformata, livrata efectiv populatiei si utilizata exclusiv pentru consumul menajer.

Consumul final energetic reprezinta suma cantitatilor de energie utilizate in diferite sectoare de activitate in scopul realizarii de bunuri materiale si servicii.

Nu sunt cuprinse cantitatile utilizate in scop neenergetic, cantitatile utilizate pentru producerea altor combustibili, consumurile in sectorul energetic sau pierderile in transport si distributie.

In Romania, sectorul energetic reprezinta o infrastructura strategica, nationala, de o importanta cruciala pentru dezvoltarea intregii tari.

Consumul de energie electrica are o pondere importanta in industrie fata de restul consumatorilor, reprezentand circa 50% din productia totala de energie electrica.

Portofoliul de clienti al societatii SC Electrica SA (figura 29) cuprindea la data de 31 decembrie 2006, un nr. de  4.467.455 consumatori finali din care:
- agenti economici (mari consumatori)  :  7.878
- agenti economici (mici consumatori)  :  311.733
- casnici               : 4.147.844

Resursele de energie primara sunt relatate in figura 29.

Fig 29. Resursele de energie primara

= productie + stoc 1 ianuarie;

= import.

La nivel modial este prezentata in figura 30 distributia consumului energetic.

Fig.30 Portofoliul de clienti la nivel mondial

Consumul energetic, la nivel mondial este prezentat in tabelul 13.

Tabelul 13. Consumul energetic

Tabelul 14. Consumuri energetice in metalurgie

Statia de tratare a apei uzate are un consum de energie de 4,5 kw/h.

Consumul de energie pentru un ciclu de decantare este de:

C_energie = C_{energie statie} × t (37)

C_energie = 4,5 × 3

C_energie = 13,50 kw/ ciclu de decantare 20 m³ H₂O

C_energie = energia consumata efectiv in procesul tehnologic;

C_{energie statie} = energia consumata de statie;

t = durata de timp a unui ciclu de depunere a namolului.

t = 3 h

Consumuri generale de energie = energia consumata suplimentar fata de consumul statiei de tratare a apei- consum de energia pentru angajati, pentru iluminat, etc.

Consumul general se aproximeaza a fi de 1,0 kw/h.

Consumul total de energie electrica reprezinta consumul de energie al statiei inmultit cu consumul general:

C_{total energie} = C_energie C_{general energie}    (38)

C_{total energie} =

C_{total energie} = 14,50 klw/h

C_{total energie} = consumul total de energie electrica;

C_energie = C_energie = energia consumata efectiv in procesul tehnologic;

C_{general energie} = = energia consumata suplimentar fata de consumul statiei de tratare a apei.

Costul energiei electrice reprezinta produsul dintre consum si pretul energiei electrice:

Cost energie = consum × pret (39)

Cost energie = 14,50 × 0,31

Cost energie = 4,49 lei/ 20 m³ H₂O

Cost energie = costul total al energiei pentru functionarea statiei;

Consum = consumul total de energie electrica;

Pret = pretul energiei electrice.

Pret = 0,31 lei/ kw

4.Costuri pentru cheltuielile salariale

In statia de tratare a apei uzate se lucreaza 2 schimburi a cate 8 h cu o persoana/ schimb.

Conform legislatiei in vigoare, procentele anumitor contributii salariale (tabelele 15 si 16  sunt stabilite in functie de plafonul salarial si numarul angajatilor companiei.

Tabelul 15. Contributii salariale ale angajatului

Tabelul 16. Contributii salariale ale angajatorului

TOTAL costuri salariale angajat + angajator = 776,08 lei

TOTAL costuri salarial angajator = 1 712,84 lei/ lunar

Fondul lunar de lucru este:

F_lunar = nr._zile/luna × nr._{ore/zi lucrate}    (40)

F_lunar = 21 × 16

F_lunar = 336 h/ lunar

F_lunar = fondul lunar de munca;

nr._zile/luna = nr. de zile lucrate intr-o luna;

nr._zile/luna = 21 zile

nr._{ore/zi lucrate} = norma de lucru dintr-o zi.

nr._{ore/zi lucrate} = 16 h

Costurile salariale pentru o luna pentru 20 m³ H₂O reprezinta:

(41)

lei / 20m³ H₂O

Cost salarial = 1 712,84 lei/ lunar;

Nr. de angajati = 2 persoane;

F_lunar = fond lunar;

Durata ciclu de decantare = 3 h.

5.Costurile totale

Totalul cheltuielilor directe pentru functionarea statiei de tratare a apei uzate reprezinta:

Total cheltuieli directe = cheltuieli_materiale + cheltuieli _amortizare + cheltuieli _energie +   

(20 m³ H₂O) cheltuieli _salariale

Cheltuieli_materiale = 0,96 lei;

Cheltuieli _amortizare = 3,32 euro (13, 612 lei)

1 euro = 4,100 lei

Cheltuieli _energie = 4,49 lei

Cheltuieli _salariale = 30,58 lei

Cheltuieli_materiale :

(42)

cicluri decantare/ an

Nr. cicluri = nr. de cicluri/ an;

F_efectiv = fondul efectiv de ore/ an;

F_efectiv = 4 064 ore/an.

Durata cicluri = durata unui ciclu de decantare pentru a trata 20 m³ H₂O;

Durata cicluri = 3 h.

Cheltuieli_materiale = nr._cicluri × m_{material folosit} × cost_material

NaOH = 0,15 lei

H₂SO₄  = 0,09 lei

Floculant = 0,03 lei

Coagulant = 0,69 lei

Cheltuieli_materiale = 0,15 + 0,09 + 0,03 + 0,69 = 0,96 lei

Total cheltuieli directe = 0,96 + 13,612 + 4,49 + 30,58

= 49,64 lei/ 20 m³ H₂O

Total cheltuieli indirecte = 15 % × Total cheltuieli directe

= 15 % × 49,64

= 7,44 lei

Se aproximeaza costul cheltuielilor indirecte ca fiind 15 % din costul total.

Total costuri = Total cheltuieli directe + Total cheltuieli indirecte

= 49,64 + 7,44

= 57,08 lei

lei m³ H₂O daca se trateaza astfel incat apa sa poata fi

recirculata in procesul tehnologic de fabricare a radiatoarelor

Costul unitar al apei provenita de emisar este de 3,56 lei m³ H₂O.

Astfel se observa ca daca se recircula apa in proces costurile sunt mai mici decat daca am lua apa de la emisar la fiecare proces tehnologic.

V.Concluzii

Scopul lucrarii de fata a fost de a analiza costurile unei statii de tratare a apei uzate provenite din industria mecanica.

S-a prezentat teoretic procesul de tratare a apelor uzate provenite din industria fabricarii de radiatoare.

S-a analizat cazul statiei de tratare a apelor reziduale provenite de la SC Radia-T SA.

s-a constatat ca se trateaza un volum de apa uzata, V_H2O = 20 m³.

s-au calculat urmatoarele materii prime necesare: cantitatile de reactivi, necesarul de personal, consumul de energie.

s-a determinat cantitatea de namol rezidual rezultata din procesul de tratare a apei uzate.

s-au analizat costurile tratarii apei uzate si s-a determinat o eficienta mare in tratarea apei cu scopul recircularii fata de alimentarea de la reteaua de apa.

s-a dimensionat utilajul- cheie al statiei de tratare, decantorul.

VI.Bibliografie

Berca M.:  Teoria gestiunii mediului si a resurselor naturale, Editura Grand, Bucuresti, 1998.

2. Catana D. : Echipamente pentru epurarea apelor, Universitatea Transilvania, 2007.

3. Chirila E., Draghici C. : Analiza poluantilor, Editura Universitatii Transilvania din Brasov,

2003.

Draghici C., Perniu D. : Poluare si monitorizarea mediului, Universitatea Transilvania din   

Brasov, 2002.

Duta A. : Poluarea, monitorizarea si tratarea apelor, Universitarea Transilvania Brasov,2001.

6. Gavrila L., Simion A. : Tratarea si epurarea apei de uz menajer.

7. Krausz S., Ciocan V. :  Eficienta epurarii apelor reziduale industriale- Conditie a dezvoltarii

durabile in minerit, 1996, pag. 64.

Nicholas P. : Hadbook of water and wastewater treatment technologies, Ph. D. N&P Limited

Butterworth Heinemann.

9. Rojanschi. V., s.a. : Cartea operatorului din statii de tratare si epurare a apelor, Editura

Tehnica, Bucuresti, 1989.

Sadgrove K.:  Ghidul ecologic al managerilor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1998.

11. Nitu C., Krapivin V., Bruno A. : Tehnici inteligente in ecologie, Editura Printech, Bucuresti,

2000.

Statisticile ONU, Conferinta de la Mar de Plata- Argentina.

13. Ziarul Gandul (22.11.2007)- conform Agentia Europeana de Mediu.

14. NTPA 001/2002.  15. Calitatea apei STAS 1342

16. Definitie termeni conform Ordin MAPAM 49/2004.   17. Circuitul apei, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor U.S. Geological

Survey: The water cycle.

Raport privind namolurile provenite de la statiile de epurare din Romania pe anul 2004.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor- Regiunea 3 Sud Muntenia.

20. Anexa IC, Masurile de protectie a solului in cadrul practicilor agricole.

21. Anexa nr.1 IA, Masurile de protectie a solului in cadrul practicilor agricole.

22. Ordinul Comun al Ministerului Mediului si Gospodarirea Apelor si Ministerul Agriculturii,   

Padurilor si Dezvoltarilor Rurale- pag. 1.

Studiu de documentare, tendinte prioritare, analiza si sinteza- extras din raport tehnic, etapa 1

www.epurare.com/functionare.php.