Studiu de geografie sociala - orasul strehaia

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SECTIA: GEOGRAFIE-ENGLEZA

ORASUL STREHAIA. STUDIU DE GEOGRAFIE SOCIALA

Introducere

Lucrarea de fata intitulata Orasul Strehaia. Studiu de geografie Sociala a fost elaborata in scopul obtinerii diplomei de licenta.

Scopul intocmirii acestui studiu a fost acela de a realiza o imagine de ansamblu asupra orasului Strehaia si a aspectelor sale sociale cele mai importante.

In elaborarea lucrǎrii am urmǎrit toate componentele cadrului natural si social-economic privite intr-o stransǎ interdependentǎ. In zona studiatǎ a orasului Strehaia se gǎseste

O regiune cu un relief variat, cu o evolutie indelungatǎ in care elementele structurale litologice, climatice. Hidrologice si pedogeografice au determinat rǎspandirea populatiei, generatiile de asezǎri, morfostructura acestora, potentialul agro-industrial si formele de habitat.

Prezenta lucrare este structuratǎ pe 9 capitole care se succed dupǎ cum urmeazǎ:

In Capitolul 1 am incercat sǎ evidentiez bogata literaturǎ de specialitate cu caracter general si regional, precum si lucrǎrile metodologice si datele statistice referitoare la zona studiatǎ.

In Capitolul 2 am prezentat limitele spatiului studiat si pozitia acestuia in cadrul judetului Mehedinti si a tǎrii.

In Capitolul 3 am analizat particularitǎtile principalelor componente fizico-geografice ale mediului, acordand o atentie mai mare reliefului ca element polarizator ce influenteazǎ in mare mǎsurǎ distributia, intensitatea, ritmul si frecventa manifestǎrilor specifice celorlalte elemente ale cadrului natural.

Capitolul 4 prezintǎ analiza geodemograficǎ a orasului, cuprinzand particularitǎtile si dinamica unor indicatori demografici care au condus la reliefarea tipurilor specifice de evolutie a populatiei.

Capitolul 5 analizeazǎ functiile orasului Si impactul dezvoltǎrii industriei asupra organizǎrii spatiului geografic.

Capitolul 6 prezintǎ extinderea teritorialǎ a orasului si principalele sale caracteristici functionale.

Capitolul 7 trateazǎ probleme legate de aspectele sociale care se gasesc la nivelul orasului, precum: calitatea vietii, nivelul de educatie, starea de sǎnatate a populatiei.

Capitolele 8 si 9 prezintǎ aspecte legate de fizionomia orasului si dotarea tehnico-edilitarǎ a localitǎtii, precum si problemele de calitate a mediului.

Acest studiu a fost elaborat pe baza unui material bibliografic diversificat, a unor cercetǎri de teren, pe baza interpretǎrii datelor si a informatiilor statistice si cartografice. De asemenea in lucrare se gǎsesc o serie de grafice, tabele si hǎrti si material ilustrativ care ajutǎ mult mai bine la intelegerea aspectelor demografice si sociale ale orasului.

Pe aceastǎ cale as dori sǎ multumesc in special Domnului Prof. dr. univ. George Erdeli pentru sprijinul acordat si pentru permanenta indrumare de care am beneficiat pe parcursul elaborǎrii lucrǎrii.

Capitolul 1. Istoricul cercetarilor

In contextul actual al dezvoltarii geografiei romanesti, studiile regionale de geografie umana si economica au menirea de a da o imagine reala atat asupra particularitatilor componentelor naturale si economico-sociale cat si asupra interactiunii dintre acestea, in vederea determinarii potentialului uman si economic si a posibilitatilor de utilizare a spatiului geografic.

Zona studiata, respectiv orasul Strehaia, ocupa un teritoriu important in cadrul piemontului Motrului, mai precis subunitatea platformei Strehaia din marea unitate a Podisului Getic, cuprinse la confluenta Husnitei cu Motru-Subcarpatii Gorjului la nord, Motru la est, Piemontul Balacitei la sud iar la vest aliniamentul comunelor Corcova, Voloiac, Tamna.

Literatura geografica referitoare la zona studiata este relativ bogata, atat in ceea ce priveste lucrarile cu caracter de sinteza cat si lucrarile cu caracter regional.

O contributie deosebita in domeniul cercetarilor geologice, pentru interpretarea si descifrarea reliefului, a adus-o I. Ionescu Argetoaia, care inca de la sfarsitul secolului trecut (1894) a inceput sa studieze aceasta zona. Cercetarile sale geologice prezinta o importanta deosebita deoarece face precizari cu privire la morfologia zonei de piemont, constituita din depozitele pliocene insistand asupra rolului pe care il are eroziunea in formarea reliefului din Valea Motrului.

Sub aspect geologic unitatea a fost cercetata mai amanuntit in vederea prospectarii si exploatarii resurselor energetice (carbune, petrol, gaze). Cercetarile s-au concretizat intr-o serie de lucrari sau rapoarte geologice.

Lucrarile geologice de detaliu, care se reflecta numai la aceasta unitate sunt putine: E. A. Bielz (1848); G. M. Murgoci (1907); I. P. Ionescu Argetoaia (1918).

G. M. Murgoci in 1905, apoi in 1907, in lucrarea sa 'Tertiarul din Oltenia', pe langa problemele strict geologice vizand tertiarul se refera in termeni generali si la relieful acestuia subliniind in mod deosebit raporturile existente intre morfologie si tectonica.

Ion Ionescu Argetoaia in 1918 denumeste spatiul cuprins intre Carpatii Meridionali si Platforma Moesica - 'Depresiunea Precarpatica' care ar cuprinde si Piemontul Getic.

Vintila Mihailescu denumeste pentru prima data, in 1945 aceasta unitate 'Piemontul Getic' din care face parte si zona studiata, apoi in 1946, 1966, 1969 face din nou referiri la zona piemontana.

In lucrarea 'Piemontul Getic' sunt stabilite limitele unitatii, varsta acesteia si se fac referiri asupra trasaturilor reliefului pe care il consideram destul de evoluat in raport cu varsta. In ansamblu, Piemontul Getic este evidentiat ca o campie terminala inaltata si fragmentata, fapt ce a stat la baza tuturor lucrarilor ulterioare asupra diviziunilor acestei unitati.

Alexandru Rosu (1959) analizand relieful campiei inalte piemontane a Balacitei face unele referiri si la relieful piemontului de la nord de Husnita. Pentru a scoate mai bine in evidenta trasaturile reliefului din compartimentul luat in studiu il analizeaza prin comparatie cu sectorul nordic, aratand ca acesta se prezinta sub forma unor dealuri de piemont, pe cand cel din Campia Balacitei sub forma unor poduri piemontane netede.

Alexandru Rosu (1967, 1971, 1974, 1977, 1980) in studiile de geografie fizica si studiul geomorfologic pe care l-a intreprins asupra subcarpatilor dintre Gilort si Motru, pune problema raporturilor dintre acestea si piemontul de la sud.

In lucrarea 'Piemontul Getic' studiul de geografie economica (1971), unde prezinta in parte si problema cadrului natural se arata ca in arealul piemontului de altadata se disting doua unitati: 'Subcarpatii Getici', un relief exhumat si, 'Piemontul propriu-zis' (piemontul relict) sau dealurile piemontane getice. In ultima parte a acestei subunitati: la vest de Motru - Piemontul Motrului si Campia inalta a Balacitei.

In lucrarea 'Piemonturile din Romania' (1971, 1974) Grigore Posea si colaboratorii arata ca Piemontul Getic constituie una din unitatile piemontane mari ale tarii, desavarsindu-se ca o campie piemontana la sfarsitul Villafranchianului, dupa care a fost suprainaltata si fragmentata de reteaua hidrografica in compartimente mai mici, dupa cum urmeaza: Piemontul Motrului (cu aspect de platou in sud si coline in nord), Piemontul Oltetului (cu aspect colinar), Piemontul Cotmenei (cu aspect de platou), Piemontul Argesului (cu aspect colinar), Piemontul Candesti (cu aspect de platou).

Studiu asupra piemontului a realizat si Lucian Badea (1972), care in lucrarea “Piemontul Getic” (concluzii la un studiu de geomorfologie regionala) se refera la evolutia paleogeografica a regiunii, analizand-o in dependenta de unitatile vecine.

Lucrarea lui Alexandru Schiopoiu (1982) 'Dealurile piemontane ale Cosustei' vizeaza in primul rand geneza, evolutia si functiile geografice ale reliefului regiunii respective.

Observatiile de ordin climatic scot in evidenta arealul vestic cu amplitudini termice mai reduse. In lucrarile de stricta specialitate se precizeaza ca prin amplitudinile termice relativ scazute, prin temperaturi pozitive frecvent inregistrate iarna, prin aparitia celui de-­al doilea maxim de precipitatii toamna, se contureaza arealul cu pregnante caractere climatice de nuanta mediteraneana.

Cel mai vechi studiu de ordin climatologic cu caracter de referinta de care dispune si care oglindeste si aspecte specifice pentru aceasta zona apartine celui de-al doilea deceniu al secolului nostru (Spranceana S. 1927).

Caractere relativ similare cu studiile climatice le comporta si cele de ordin hidrologic. Problema resurselor de apa a vizat amplasarea posturilor si statiilor pe Motru (pentru posturi). Astfel au fost surprinse aspecte legate de arterele temporale, de piata de adunare a apelor, de prezenta izvoarelor si a panzelor de apa (Ujvari I. 1963).

Unele studii au caracter fito si zoogeografic ca si de conservare a mediului: Cucu Ana Popova (1979) 'Protectia mediului inconjurator si rezervatiile naturale din judetul Mehedinti'; Drugescu C. (1979) 'Importanta faunistica a unor biotopi din judetul Mehedinti si actiunile de amenajare teritoriala.'

In literatura de specialitate se intalnesc mai multe acceptiuni in legatura cu continutul toponimelor de deal si de podis.

Toponimul de deal reprezinta o categorie de relief bine evidentiata in peisaj, atat sub raport altitudinal (200-750 m) cat si functional (tipuri de utilizare a terenurilor; morfostructura asezarilor rurale).

In legatura cu zona studiata exista lucrarea lui Oancea D.I. Alexandrescu Valeria (1979) 'Cateva elemente toponimice doveditoare ale autohtoniei si continuitatii pe teritoriul Mehedintilor'.

Aspectul de geografie istorica si atestare documentara a localitatilor din zona studiata exista lucrarile autorilor: Barda Al., Stanciulescu, N.D. Spineanu, Lahovary G. Ioan (1898-1902), C. Papacostea, Pajura (1947).

O categorie aparte o constituie lucrarile cu caracter istoric ale autorilor: Ionescu I. (1882), Bianu I. (1904), 'Episcopia Strehaia', Constantin C. Giurescu (1917), 'Principatele Romane la inceputul secolului al XX-lea', Isbasoiu C. (1970) 'Targul din Strehaia', 'Condica Manastirii Strehaia'.

Elementele de ordin istoric au implicatii in fazele de populare a Podisului Getic, in dezvoltarea asezarilor si a economiei. In aceasta directie se inscriu lucrarile de geografie economica. Studiul de geografie economica 'Dictionarul geografic al judetului Mehedinti', N. D. Spineanu (1894), Ion Ionescu de la Brad (1868) 'Agricultura romana din judetul Mehedinti', Davidescu M. (1964) 'Piemontul Getic' (1971), “Studiul de geografie economica”.

Lucrarile de geografie a populatiei si a asezarilor omenesti sunt mai numeroase in ceea ce priveste fie zona studiata sau regiunile limitrofe: Cucu V. (1963) 'Contributii geografice la studiul asezarilor romanesti din regiunea subcarpatica dintre Gilort si Motru.'

Cucu V. (1970, 1976, 1977, 1981, 1984), editeaza o serie de lucrari fie cu caracter rural, fie urban al asezarilor din tara noastra.

Buga Dragos (1963, 1969), face o clasificare functionala a asezarilor rurale, precum si un studiu privind vatra si mosia asezarilor rurale din Oltenia.

Baranovschy Niculina (1968, 1969), face referiri in lucrarile sale la repartitia teritoriala si dinamica populatiei Piemontului Getic dintre Jiu si Motru in secolul al XlX-lea si al XX-lea.

Baranovschy Niculina, Candea Melinda, Erdeli George (1989, realizeaza un studiu privind tipurile de evolutie demografica in Oltenia Subcarpatica si piemontana.

Erdeli George, Iacob Gh. (1979) realizeaza un studiu al populatiei si al asezarilor omenesti din Piemontul Strehaia.

Alte studii referitoare la satul din Oltenia au fost elaborate de: Tosa Turdeanu Ana (1967), Tudor D. (1968), Radulescu N., Al. (1969), Filip I. (1979), Isbasoiu C. (1984).

Mentionam totodata si unele studii cu caracter aplicativ ce se refera la vetrele de sat din judetul Mehedinti in vederea organizarii teritoriului - Cucu V. si colaboratorii 1970-1978.

Exista unele studii asupra modului de utilizare a terenurilor, al evolutiei functiilor industriale ale diferitelor asezari si unele studii legate de organizarea spatiului agricol: Ion Ionescu de la Brad (1868) 'Agricultura romana din judetul Mehedinti'; Velcea I. (1979) 'Geografia regionala a Romaniei. Podisuri' (vol. I).

O importanta deosebita o prezinta si lucrarile ce se refera la turismul din zona studiata: Cucu V. (1969) 'Trei porti ale Carpatilor', Florescu Al. I. (1976) 'Valea Motrului'.

Numeroase studii de geografie umana s-au realizat dupa 1970 (G. Erdeli, 1978, 1979, 1980, 1983, 1984; V. Cucu, 1980; Dragos Buga, 1980; Gh. Iacob, 1980; I. Ianos, 1980; V. Urucu, 1983, Vlad Sorina, 1972).

George Erdeli, in 1978 surprinde o serie de aspecte privind sistematizarea asezarilor rurale din judetul Mehedinti. Acelasi autor, in 1979, analizeaza detaliat asezarile din Piemontul Strehaia.

Un inalt nivel in studierea acestei regiuni se atinge prin sinteza din cuprinsul vol. IV din 'Geografia Romaniei' aparut in 1992, capitol coordonat de Dragos Buga la care au colaborat alaturi de coordonator: Lucian Badea, George Erdeli, Melinda Candea, Gh. Neamu, Ion Zavoianu, Ion Velcea, Ion Iordan, Valeria Alexandrescu, Cristina Muica, Constantin Drugescu.

Un alt studiu de referinta pentru aceasta regiune este realizat de M. lelenicz in 'Dealurile si podisurile Romaniei' aparut in 1996.

La toate acestea se adauga si lucrarile cu caracter general cum sunt: ,,Monografia geografica a Romaniei' (1960), 'Judetul Mehedinti' (1980), 'Judetul Mehedinti' (1984).

Capitolul 2.Pozitia geografica. Limitele spatiului studiat

Orasul Strehaia este situat in partea de sud-vest a tarii noastre, fiind un important oras al judetului Mehedinti aflandu-se in partea de est a acestuia.

Regiunea geografica in studiu ocupa o parte importanta din Platforma Strehaia (Piemontul Strehaia), prezinta un aspect deluros si este marginita de doua compartimente.

Regiunea geografica de confluenta a Husnitei cu raul Motru se afla situata in Piemontul Getic, este o subunitate a marii unitati geomorfologice a Piemontului Getic. Valea Motrului strabate Piemontul Motrului pe directia nord-vest, sud-est si il imparte in doua parti distincte: Dealurile Cosustei (Gruiurile Cosustei sau Piemontul Strehaia) la vest de Motru cu inaltimi mai joase (200-300 m) si Dealurile Jiltului, la est, mai inalte (peste 300 m), cu aspect de dealuri prelungi, fragmentate de o retea de vai aproape paralele, orientate in conformitate cu inclinarea generala a piemontului.

Orasul Strehaia este asezat la limita estica a judetului Mehedinti, fiind strabatut de doua drumuri importante: drumul european (E 70) ce pune localitatea in directa legatura cu resedinta de judet, Drobeta-Turnu-Severin, cu orasul Craiova, cu Bucuresti si cu orasul Timisoara si, mai departe, cu Europa Centrala: drumul national (DN 64) ce pune orasul Strehaia in legatura cu judetul Gorj.

Fig. 1- Localizarea orasului in cadrul judetului

In afara de avantajul constituit de localizare, orasul Strehaia mai are si alte avantaje care au dus la dezvoltarea sa ce ii confera locul III in judet din mai toate punctele de vedere: doua linii de cale ferata - una principala Bucuresti-Timisoara si una secundara Strehaia - Motru; pozitie favorabila fata de alte centre urbane; potential de forta de munca disponibil; posibilitati economice: industrie, agricultura, turism; gradul de dotare mai ridicat avand la baza istoricul acestei asezari.

Din punct de vedere geografic orasul Strehaia este amplasat in centrul de greutate al teritoriului administrativ fiind inconjurat pe distante destul de stranse de cele noua sate componente si apartinatoare, respectiv Ciochiuta, Hurducesti, Comanda, Mentii din Fata, Motruleni, Lunca Banului, Stancesi, Slatinicul Mare si Slatinicul Mic.

Capitolul 3. Cadrul natural

3.1 GEOLOGIA SI ALCATUIREA GEOLOGICA 

Evolutia geologica a zonei studiate trebuie analizata atat in ansamblul dezvoltarii in timp a Piemontului Getic cat si independent de evolutia unitatilor vecine, care au influentat direct schimbarile paleografice prin inaltari sau coborari.

Piemontul ca unitate de relief corespunde geologic in cea mai mare parte cu Depresiunea Getica. Ca urmare a acestui fapt, se poate aprecia ca premizele formarii Piemontului Getic au aparut odata cu Depresiunea Getica. Parerile asupra momentului de incepere a evolutiei ca bazin sunt impartite, astfel N. Onceanu (1959) fixeaza inceputul Depresiunii Getice in Cenonian, iar N. Grigorescu considera ca aceasta s-a schitat mult mai devreme chiar in urma fazei de cutare hercinica din Carbonifer- Permian.

In comparatie cu alte parti ale Piemontului Getic, zona orasului Strehaia a fost putin cercetata din punct de vedere geologic.

Din investigatiile intreprinse in legatura cu evolutia paleogeografica a zonei studiate, a reiesit ca fundamentul pe care s-a alcatuit baza sedimentara a piemontului inainte de Viilafranchian in regiunea Strehaia se gaseste la adancimi de peste 2600 m. Acest fundament este alcatuit din sisturi cristaline si calcare paleozoice, argila si calcare jurasice si apare sub forma unei bolte de anticlinal, pusa in evidenta de forajele geologice de mare adancime. Aceasta structura suporta formatiunile mai recente ale cretacicului superior.

Incepand cu Tortonianul, zona studiata a intrat in regim de sedimentare prelungit pana in Levantinul superior. In aceasta perioada se acumuleaza pachetele sedimentare in Villafranchian, cuvertura piemontana. Depozitele de varsta tortoniana au o grosime redusa de doar 88 m.

Etapa de sedimentare sarmatiana, caracteristica pentru intreaga regiune reprezentata printr-o stiva de sedimentare groasa de 1000 m, la Strehaia incepe prin conglomerate.

Formatiunile post-sarmatiene sunt alcatuite predominant din argila, marne si nisipuri in alternanta cu pachete de diferite grosimi.

Depozitele pliocene incep cu formatiunile de varsta meotiana, alcatuite la baza superioara in sectorul Strehaia din argile cu grosimi de peste 600 m.

Formatiunile pontianului in zona studiata se afla sub formatiunile dacianului si au o grosime de circa 150 m.

Forajele efectuate in zona Strehaia au interceptat formatiuni de varsta daciana. Dacianul este cea mai veche formatiune geologica care apare la zi, este vizibila in aflorimentul sectorului Strehaia, fiind alcatuit dintr-un orizont nisipos si unul superior argilos care genereaza fenomene de alunecare.

In partea superioara a depozitelor levantine (60-200m) sunt prezentate nisipurile argiloase si pietrisurile care arata schimbari in partea de transport a retelei hidrografice si in profil cat si schimbari ale conditiilor cu caracter torential.

In Holocenul inferior se creeaza toate nivelurile de terase incepute in Levantinul superior si care se continua si in Holocenul superior.

Pleistocen este reprezentat de nisipuri fine pana la grosiere, cu lentile de pietrisuri si bolovanisuri, uneori intercalatii de argile. In zonele de camp inalt apar si depozite loessoide situate deasupra depozitelor villafranchiene. Grosimea stratului de loess variaza intre 5-12 m pe dreapta Motrului. Geneza acestor depozite este considerata deluvial-proluviala.

Rocile care formeaza complexe sedimentare din regiunea de confluenta a Husnitei cu Motru, prezinta anumite proprietati fizice si chimice favorabile utilizarilor in scopuri economice: agregate naturale pentru constructii (nisipuri, pietrisuri si balast), materii prime minerale pentru ceramica de constructii (argila si nisipuri).

Nisipurile si pietrisurile care in amestec natural sunt cunoscute sub denumirea de balast au o larga raspandire in teritoriu, in albiile cursurilor de apa, pe terase si in formatiuni mai vechi.

3.2 RELIEFUL

Ca o reflectare a conditiilor geologice, a evolutiei paleogeografice a regiunii Piemontului Getic, morfologia generala a zonei de confluenta a Husnitei cu Motru se caracterizeaza prin larga desfasurare a luncilor dominante de versanti dispusi in trepte.

Directia liniilor principale ale reliefului-vai si interfluvii, nu poate fi decat cea imprimata de structura monoliniara care, in latura vestica a Piemontului Getic are orientarea nord-vest, sud-est, fapt pus in evidenta atat de sensul de scurgere al apelor (care asigura vailor un caracter conform structurii) cat si cu orientarea interfluviilor. Morfologia primara reprezentata de vaile principale si de interfluvii a fost complicata ulterior de reteaua hidrografica secundara, care a contribuit la fragmentarea interfluviilor si la diversificarea reliefului.

Vaile

De la inceputul schitarii lor, pana in etapa actuala, vaile au evoluat si evolueaza in detrimentul interfluviilor. In zona studiata, vaile Husnitei, Cotoroaiei si Slatinicului sunt

orientate pe directia vest-est si se grefeaza perpendicular pe Valea Motrului. In portiunile de confluenta se largesc mult, sub forma unor adevarate sesuri.

Valea Motrului este una dintre cele mai largi vai ale Piemontului Getic, stabilind la est limita zonei studiate. In perimetrul studiat valea Motrului este orientata pe directia nord-vest, sud-est. Aceasta orientare este determinata de prezenta in subansamblul regiunii a unei linii de falii care a favorizat instalarea initiala a cursului raului Motru (Al. Schiopoiu, 1982).

Albia minora a raului Motru, care se intinde pe o lungime de 16 km pana la confluenta cu Husnita, se abate sub versantul stang. Situarea albiei minore, cand la baza unui versant, cand la baza celuilalt, este determinata de influente locale ale tectonicii si de prezenta mai multor afluenti pe una din parti. Aceasta se gaseste situata in cea majora cu 3-5 m in adancime. Latimea albiei majore este in medie de 100 m. Panta patului de scugere este in medie de 1,5 m/km, fapt ce favorizeaza dezvoltarea meandrelor.

Valea Motrului are o lunca bine dezvoltata (2-2,5 km), care se accentueaza mai mult la confluenta cu Husnita (pana la 3,5-4 km) si este insotita de terase mai ales pe dreapta, ceea ce da vaii un caracter general asimetric.

Lunca Motrului este dispusa intr-un plan usor inclinat dinspre versant catre actuala albie ca urmare a coluvionarii partii periferice cu materialele provenite de pe suprafata versantului. In sectoarele in care Motrul primeste afluentii cu caracter torential, lunca este inaltata de conurile acestora.

Materialul aluvial din patul luncii prezinta o mare varietate sub aspectul alcatuirii petrografice cat si sub aspectul grosimii depozitelor de pietris si nisip din albie, 50 cm in zona Strehaia. Lunca are o latime ce atinge 2 km pe malul drept al raului Motru, pe malul stang are o latime redusa.

In timpul viiturilor este inundabila, ea pastreaza in zona studiata numeroase brate moarte, numite local 'galdaie' a caror legatura cu raul se reia odata cu revarsarile.

Terasele

Cele mai dezvoltate terase sunt pe dreapta Motrului.

Terasa I, de 3-5 m, are cea mai mare dezvoltare, fiind bine reprezentata in vatra orasului Strehaia. Mai la nord, a servit ca loc de vatra a satului Comanda. Latimea podului nu depaseste 25 m si este strabatut de santuri si vaiugi asemenea unor canale. Grosimea patului de pietris si nisip atinge 1,50 m in zona de confluenta cu Husnita. In profilul longitudinal nu prezinta deformari.

Terasa a II-a, de 10-15, m este mai bine dezvoltata pe versantul drept. O buna parte a orasului Strehaia este amplasata pe podul sau. Este semnalata fragmentar si in raza localitatii Comanda. Depozitul aluvial alcatuit din nisip si pietris ajunge la 1 m de Strehaia. Pozitia sa in profil transversal al vaii este sincrona cu a teraselor de pe afluentul sau Husnita. Terasa a II-a se formeaza si pe malul stang al Motrului in perimetrul satului Mentii din Fata. Constitutia putin rezistenta a regiunii a avantajat eliberarea, prin denudare, a unei noi cantitati mari de material care a gasit un echilibru relativ pe suprafata teraselor, suprainaltandu-le uneori pana la 5 m.

Terasa a V-a, de 70-80 m, reprezinta cea mai veche si cea mai inalta terasa din valea Motrului. Apare sub forma unor fragmente bine conservate la sud de Motruleni intre prelungirile dintre vaiugile torentiale si la vest de Comanda. Aceasta terasa se gaseste cu 40-50 m sub nivelul interfluviului in versantul caruia a fost sculptata. Fiind prima terasa a Motrului - adica prima lui albie pastrata, inseamna ca pana la nivelul sau, Motru a desfasurat o actiune de eroziune puternica, de adancire.

Lunca Husnitei prezinta albia minora sub forma unui canal ingust si usor adancit, fapt ce a favorizat multa vreme producerea inundatiilor. Pentru evitarea revarsarilor in perimetrul orasului Strehaia au fost construite diguri. Lunca Husnitei este bine dezvoltata la Strehaia unde atinge latimea de 1 km. Latimea mare a acesteia nu se datoreaza in primul rand debitului care variaza intre 0,10 si 136 mc/s ci sistemului de meandrare si denudarii active a versantilor. Lunca inclina dinspre versant catre albia minora ca urmare a suprainaltarii sale spre periferie de materialele transportate fie de torenti, fie prin alte procese de versant. Partea de est a orasului Strehaia este asezata in lunca comuna a Motrului si Husnitei, la confluenta acestora.

Terasele se pastreaza mai mult pe malul drept, pe stanga apar fragmentar si izolat. Terasele au folosit pentru amplasarea asezarilor omenesti (Hurducesti) si pentru construirea soselei si caii ferate Craiova-Drobeta-Turnu-Severin. Podurile acestora au oferit terenuri stabile cu un sol structurat fertil, bun pentru practicarea agriculturii.

Husnita are acelasi numar de terase ca si raul Motru (5 terase), ceea ce ne dovedeste ca valea Husnitei este tot atat de veche ca si a Motrului.

Terasa I, de 3-5 m, formeaza corp comun cu cea similara din valea Motrului.

Terasa a II-a, de 10-15 m, este bine pastrata pe toata valea. Fragmentele cele mai extinse se gasesc la vest de Hurducesti. Patul de aluviuni are grosime de 40 cm la Strehaia unde se face racordul cu terasa de aceeasi varsta din valea Motrului. In aceasta zona, unde panta de scurgere este foarte redusa se constata o crestere a procentului de nisip in detrimentul celui de pietris.

Terasa a III-a, de 30-40 m, este fragmentata in sectorul studiat, apare doar la vest de Ciochiuta.

Terasa a IV-a, de 50-60 m, o intalnim in estul localitatii Ciochiuta. Altitudinea ei ajunge la 50 m la Strehaia unde se continua in valea Motrului cu treapta similara. Depozitul de pietrisuri masoara 0,35 m la Ciochiuta. Anumite sectoare sunt parazitate de valuri de alunecare (Ciochiuta).

Terasa a V-a, de 70-80 m, este cea mai veche si cea mai slab pastrata. Fragmentele sale se afla cu numai 30-40 m sub nivelul interfluviilor, ca si celelalte este mai bine dezvoltata pe dreapta vaii. O extindere mai mare o are in nord-vestul localitatii Slatinicul Mare. Poseda un pat alcatuit din depozite aluviale cu o grosime de 0,30 m. Pastrata destul de fragmentat pe capatul dealului din zona Strehaia, se poate urmari modul in care se leaga de cea mai inalta terasa, de aceeasi varsta, din valea Motrului.

Lunca Cotoroaia este mai mica, atingand in partea cea mai dezvoltata 400-500 m. Luncile raurilor din zona studiata sunt favorabile pentru agricultura. Cel mai important centru de convergenta hidrografica din toata valea Motrului este cel de la Strehaia, unde raul colector atrage apele Cotoroaiei, Husnitei si Slatinicului. Aceasta arie de adunare a apelor se datoreaza probabil unei zone de subsidenta mai veche.

Interfluviile

Culmile interfluviale sunt rezultatul unei indelungate evolutii, in care au actionat o serie de factori modelatori, dintre care eroziunea fluviala care decupeaza relieful si in ultima instanta scoate in evidenta interfluviile.

In zona studiata, interfluviile sunt orientate pe directia NV-SE si scad in altitudine de la 350 m la 100 m altitudine relativa. Ele se termina sub forma unor prelungiri in trepte, reprezentand terasele de confluenta, care pun in evidenta adancirea ritmica a retelei hidrografice.

In mod obisnuit localnicii numesc aceste prelungiri de cumpana de ape 'capul dealului'.

Confluentele Husnitei si Cotoroaiei cu raul Motru se fac in unghi drept. Din aceasta cauza, interfluviul apare fragmentat in sectoare de deal paralele cu albia sa.

Pe partea dreapta a raului Motru intalnim: Dealul Strehaia, Dealul Tolia, Dealul Bericiului, Dealul Bratila, care ating inaltimi de 300 m. Dealul Ceranganul se afla situat pe partea stanga a Motrului si prezinta altitudini de 350 m. El se prezinta cu versantul dinspre Motru in forma de cuesta, pe care se observa foarte greu, adeseori fiind confundate cu alunecari de teren.

In partea nordica a orasului se intalnesc mici alunecari de teren si forme negative de relief, rezultate in urma excavatiunilor efectuate pentru obtinerea materialului argilos.

In zona Campul Gol se intalnesc procese de eroziune in suprafata si numeroase siroiri. In perimetrul construibil al localitatilor din zona studiata au loc diverse procese de degradare pe boturile de terase ale Husnitei si Motrului.

Procesele de degradare se manifesta ca forme slabe de eroziune in suprafata prin spalari, siroiri, eroziuni pe drumurile nemodernizate.

Eroziunea in suprafata apare ca un efect direct al scurgerii apei pe versanti, atunci cand aceasta depaseste cantitatea de apa care se poate infiltra in sol.

Efectele acestor procese sunt mai evidente asupra solului si mai putin in morfologia reliefului. Actiunea lor este mai evidenta in regiunea argiluvisoluri care devin foarte repede impermeabile permitand scurgerea apei la suprafata. Arealul cu eroziune puternica se remarca acolo unde pantele sunt mari, iar solul este slab protejat de catre vegetatie, pe versantul stang al raului Motru intre localitatile Strehaia si Stancesi.

Prezenta alternantelor de pietrisuri si nisipuri in sectorul piemontan, reducerea invelisului forestier a dus la amplificarea fenomenului de eroziune in suprafata.

Versantii sudici prezinta aceeasi uniformitate ca si cei nordici. Versantii din zona Slatinicul Mare, Slatinicul Mic sunt mai putin fragmentati de unele viroage prin intermediul carora s-a facut transportul materialului deluvio-coluvial in lunca Slatinicului.

Eroziunea de suprafata este principalul fenomen de degradare a solului care afecteaza aceste forme de relief. Aceasta are intensitati diferite de la moderata la excesiva, in unele cazuri materialul parental ajungand la zi.

Eroziunea de adancime este reprezentata in cea mai mare parte de siroiri si rigole care sunt foarte frecvente, uneori isi fac aparitia si ogase care intalnesc scurgerea apelor de pe versant. Se intalnesc si ravene stabilizate prin intelenire si impadurire.

Procesele fluviale afecteaza mai ales raul Motru si afluentul sau mai important din perimetrul studiat-Husnita.

Eroziunea laterala asupra malurilor duce la subminarea bazei versantilor si la aparitia prabusirilor de materiale in valea Motrului. La debite mari pot sa apara chiar indreptari de cursuri prin taierea unor meandre. Procesul de aluvionare se produce in momentul in care viteza de scurgere a apei scade. Acest lucru se produce mai ales in aval de Strehaia, datorita scaderii pantei (circa 8%). Aluviunile depuse sunt in cea mai mare parte fine de tipul nisipurilor si argilelor.

Alunecarile de teren sunt destul de frecvente, ca urmare a fiabilitatii rocilor si prezentei in alternanta a nisipurilor si pietrisurilor cu marne si argile.

3.3 CONDITIILE CLIMATICE   

Conditiile climatice isi pun amprenta asupra unui numar mare de componente ale peisajului geografic: relief, vegetatie, retea hidrografica. Prin diferitele sale componente, clima actioneaza direct sau indirect asuprea intregii regiuni studiate.

In desfasurarea proceselor actuale de modelare a reliefului consideram ca dintre factorii climatici, unii detin un rol dominant: precipitatiile, temperatura, vantul, alte elemente ale climei avand un rol complementar: radiatia solara, umezeala relativa, nebulozitatea.

Pentru studiul de fata am recurs la interpretarea datelor de la statia meteorologica Strehaia, iar in lipsa acestora am utilizat datele de la statia Bacles.

Caracteristicile climatice ale zonei de confluenta a Husnitei cu raul Motru sunt dependente de actiunea conjugata a factorilor genetici reprezentanti prin: radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si particularitatile structurii suprafetei active.

Radiatia solara totala (globala) compusa din radiatia directa si cea difuza inregistreaza valori intre 110-120 kcal/cm²/an. Fiind sub directa influenta a duratei de stralucire a soarelui si a valorii nebulozitatii, radiatia solara este neuniform repartizata atat anotimpual, lunar cat si diurn.

Iarna si in special in luna decembrie, cand durata zilei este redusa iar cerul mai mult noros, radiatia solara inregistreaza valorile cele mai scazute: 2,9 kcal/cm in luna decembrie si 4,1 kcal/cm in luna ianuarie. Primavara, odata cu marirea duratei zilei, se remarca o crestere a valorii radiatiei solare: 12,3 kcal/cm in luna aprilie si 15 kcal/cm in luna mai.

Radiatia maxima se semnaleaza in timpul verii datorita predominarii timpului senin si duratei maxime a zilei: 18,5 kcal/cm in luna iulie. In timpul toamnei, radiatia solara este in continua scadere: 8,2 kcal/cm in octombrie.

Din valoarea radiatiei globale numai o parte este absorbita de suprafata subiacenta, in timp ce mai mult de jumatate este reflectata, valoarea anuala a radiatiei absorbite (bilantul radiativ) fiind de aproximativ 40 kcal/cm².

Circulatia generala a atmosferei

Pozitia geografica a zonei de confluenta a Husnitei cu raul Motru, in partea de sud-vest a tarii, imprima climei anumite particularitati, cea mai importanta fiind influenta mediteraneana care se suprapune pe fondul climatului temperat-continental caracteristic intregii tari.

Circulatia generala a atmosferei este dominata de circulatia vestica si sud-vestica. Circulatia vestica are o frecventa de 45%, reprezentand in medie aproximativ 165 zile/an. In perioada rece aduce mase de aer polar sau mai rar tropicale maritime favorabile iernilor blande cu precipitatii abundente mai ales sub forma de ploaie.

In timpul verii determina un grad mai mare de instabilitate termica pusa in evidenta de frecventa averselor insotite de descarcari electrice. Dupa intensitate si durata (cu o medie anuala de 260 zile) anticiclonul azoric este centrul de actiuni care joaca rolul cel mai important in determinarea caracterelor climei.

Circulatia sud-vestica este determinata de ciclonii mediteraneeni. Bazinul Marii Mediterane este o zona activa de ciclogeneza tot timpul anului, dar mai ales iarna. Aici iau nastere ciclonii care se deplaseaza pe diferite traiectorii spre Marea Mediterana sau spre regiunile vecine, afectand in drumul lor si sud-vestul tarii. Datorita lor, iau nastere precipitatii orografice.

Fenomenul frecvent in lunile noiembrie-decembrie explica ploile abundente care cad in aceasta perioada. Din octombrie pana in februarie, activitatea ciclonilor mediteraneeni este in corelatie cu cea a anticiclonului Siberian, de unde denota faptul ca uneori producerea de aer tropical transportat peste bazinul mediteranean este redusa (circa 15%). Vara este calduroasa si umeda. Anticiclonul Siberian isi face simtita prezenta in perioada rece a anului, mai ales in ianuarie si februarie, cand atinge maximum de durata si intensitate. Datorita lui se inregistreaza cele mai scazute temperaturi.

Particularitatile suprafetei active

Aceste particularitati au o influenta mare asupra capacitatii de transformare a radiatiei solare in energie calorica si in distributia neuniforma a acesteia.

Fragmentarea reliefului determina nuante topoclimatice legate de particularitatile locale: culoare de vale, interfluvii cu diferite expozitii.

Gradul de acoperire cu vegetatie are un rol important. Iarna padurea exercita un rol protector impotriva vanturilor putenice care spulbera zapada, vara impotriva vanturilor uscate ce maresc evapotranspiratia. In acelasi timp are si un rol de moderator termic.

Solurile in functie de capacitatea de reflectare a radiatiei (albedou) actioneaza prin absorbtia diferita a radiatiilor solare. Solurile brune si argiloiluviale cu o culoare bruna cenusie au o capacitate medie de absorbtie a radiatiei solare. Podzolirea locala duce la cresterea albedoului.

Rendzinele, ca urmare a culorii mai inchise absorb o cantitate mare de radiatie solara.

Aceste caracteristici ale solului duc la o incalzire diferentiata a suprafetei subiacente, modificand intensitatea proceselor microclimatice care se produc in straturi de aer la suprafata solului.

Temperatura aerului

Temperatura aerului este unul din elementele meteorologice ale carei variatii se resimt pregnant in distributia celorlalte elemente meteorologice. Temperatura aerului depinde foarte mult de radiatia solara si de durata de stralucire a soarelui.

In zona de confluenta a Husnitei cu raul Motru, durata de stralucire a soarelui este de circa 2200 ore, iar pe masura ce creste altitudinea, valoarea scade ajungand la circa 1500 ore/an.

Temperatura aerului constituie o componenta esentiala in determinarea particularitatilor regimului climatic din zona studiata.

Din analiza datelor reiese faptul ca zona de confluenta a Husnitei cu Motrul se incadreaza in zona cu temperatura medie anuala de 10°C. Izoterma anuala de 10°C trece prin apropierea orasului Strehaia spre Drobeta-Turnu-Severin, apropiindu-se tot mai mult de Dunare. Ca urmare a influentei centrilor barici aceasta zona beneficiaza de un climat relativ calduros mai ales iarna, cand temperaturile medii sunt de -3,0 °C in luna ianuarie, iar in decembrie si februarie sunt de aproape 0 °C.

Fig.3- Variatia temperaturii la nivelul orasului Strehaia (°C)

Medii multianuale (1987-1996)

Maxima absoluta inregistrata la statia Strehaia a fost de 41,5 °C la 5 iulie 1972, iar minima absoluta a fost de -35,5 °C inregistrata la 25 ianuarie 1963; amplitudinea absoluta fiind de 77°C ne indica un accentuat grad de continentalism.

Anotimpul cel mai calduros este vara cu valori medii ale temperaturii de 21 °C, in luna iulie se inregistreaza temperaturi medii lunare de 23-24°C (media variaza de la an la an, de la 19 la 23°C).

Valorile negative se inregistreaza iarna in lunile decembrie si ianuarie de la -1°C la -8°C. Anotimpurile de tranzitie, primavara si toamna inregistreaza temperaturi medii de 10 °C.

Cunoasterea regimului termic implica stabilirea unor praguri ale temperaturilor medii diurne, care reflecta numarul zilelor dintr-un an cu anumite temperaturi. Astfel, numarul zilelor in care temperaturile medii anuale sunt sub 0 °C este de 55 zile, iar peste 0 °C sunt 310 zile. Numarul zilelor foarte calduroase (tropicale) de 30 °C este de 30 de zile.

Sub influenta proceselor de circulatie generala a maselor de aer, numarul anual al zilelor tropicale a inregistrat fluctuatii insemnate de la un an la altul. Astfel, in anii 1946, 1947, 1950 numarul anual al zilelor tropicale au depasit 45-50 de zile. Lunile iulie si august au cele mai multe zile tropicale in numar de 14-15 zile.

Deosebit de periculoase sunt ingheturile tarzii de primavara, care surprind in plina dezvoltare pantele tinere, sensibile la scaderea brusca a temperaturii. Sunt de asemenea periculoase si ingheturile timpurii de toamna, cand semanaturile si plantele care nu au ajuns inca la maturitate deplina sau cele nerecoltate, pot ingheta.

Data medie a inghetului este 14 octombrie, iar data medie a ultimului inghet este 19 aprilie. Cel mai timpuriu inghet a fost la data de 28 mai. Durata medie a intervalului fara inghet este de 178 zile.

Umezeala aerului

Umezeala aerului poate fi exprimata atat prin umezeala absoluta cat si prin valoarea relativa. Umezeala aerului se diferentiaza teritorial in raport cu resursele de evaporatie, gradul de acoperire cu vegetatie si al altitudinii.

Sursa principala de alimentare a aerului de pe teritoriul tarii noastre cu vapori de apa o constituie Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Marea Neagra, fiecare din acestea influentand in mod diferit in functie de intensitatea curentilor si de distanta. La acestea se adauga evaporarea apelor existente in balti si rauri si evaporarea apelor existente in teritoriu, ducand la inregistrarea unor valori ridicate ale umezelii aerului din zona studiata.

Umezeala absoluta este data de unitatea de apa pe unitatea de volum. Pentru zona studiata, umezeala absoluta a fost in medie, in intervalul 1982-1991 de 6,7 g/mc.

In timpul anului ea evolueaza astfel: iarna are valoarea cea mai scazuta, 4 g/cm si creste continuu pana vara, datorita cresterii cantitatii de vapori de apa printr-o evaporare mai accentuata, ea ajungand la 11-12 g/mc.

Umezeala relativa constituie un indicator foarte important pentru caracterizarea regimului climei si este exprimata prin raportul dintre cantitatea vaporilor de apa existenti in aer si cea maxima corespunzatoare temperaturii aerului.

In regiunea studiata media anuala a umezelii relative a aerului este de 71,5%. In luna decembrie umezeala relativa are procentul cel mai mare de 84,5%, iar in luna iulie cel mai mic (58%).

Tabel 1. Umezeala relativa a aerului-medii multianuale (1987-1996)

Aceasta valoare redusa a umezelii relative a aerului din timpul verii sufera modificari, uneori chiar in cadrul unei zile.

Scaderea umezelii relative in cursul orelor de dupa amiaza poate fi atat de accentuata incat urmarile sale pot pune in pericol desfasurarea proceselor biologice ale culturilor agricole.

Nebulozitatea

Regimul norilor se afla in stransa dependenta cu circulatia atmosferica si cu relieful. Norii, care ziua ecranizeaza soarele, iar noaptea suprafata terestra modifica esential si diferentiat principalele componente ale bilantului radiativ si caloric ale stratului de aer din apropierea pamantului.

Valoarea medie a nebulozitatii este de 4,4 zecimi. Nebulozitatea medie lunara cea mai mare este de 7,9 zecimi in luna decembrie, iar cea mai scazuta in august de 3,6 zecimi. In ceea ce priveste frecventa zilelor senine se constata ca din 365 de zile, 115 zile sunt cu cer senin, 130 zile cu cer acoperit si 110 zile cu cer noros. Cea mai mica frecventa a zilelor cu cer acoperit se inregistreaza in luna iulie, 2-3 zile.

Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile atmosferice constituie unul din cele mai importante elemente ale climei si una din verigile de baza ale circulatiei apei in natura.

Precipitatiile se caracterizeaza printr-o repartitie neuniforma chiar pe un teritoriu restrans cum ar fi zona studiata, fiind fenomene ce se produc in cantitati diferite si in mod discontinuu in timp.

Atlasul climatologic al Insitutului Meteorologic Central cu regimul precipitatiilor scoate in evidenta ca teritoriul in studiu se gaseste in apropierea izohietei anuale de 600 mm/an.

Din analiza datelor preluate de la statia Strehaia reiese faptul ca maximele sunt in mai-iunie si octombrie-noiembrie, iar minimele in februarie-martie si septembrie, ceea ce dovedeste influenta climatului mediteranean.

Analizand cantitatile de precipitatii cele mai mari si cele mai mici cazute lunar si anii cand s-au inregistrat in zona studiata, se constata ca precipitatiile maxime au cazut in lunile mai (275 mm - 1879) si iunie (275 mm - 1940), urmate de lunile aprilie 1937 (207 mm) si octombrie 1927 (205 mm).

Anii secetosi au fost numerosi. Lunile fara precipitatii au fost: martie 1943, aprilie 1934, august 1910, septembrie 1933, octombrie 1934.

Luna mai se mentine cu cea mai ridicata minima (10 mm) urmata de iunie (7 mm), desprinzandu-se si aici caracterul influentei climatului mediteranean.

Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore in zona orasului Strehaia a fost de 85 mm la 12 august 1951.

Din ultimii 82 de ani, 31 de ani au fost secetosi, 43 de ani au fost normali si numai 8 ani au fost ploiosi. De aceea in agricultura se pune un accent deosebit pe irigatii.

Stratul de zapada

Ca urmare a influentei climatului mediteranean, ninsorile se produc ceva mai tarziu decat in alte regiuni ale tarii. Prima ninsoare cade, in medie, intre 1 si 10 decembrie, iar ultima in a doua parte a lunii martie.

Stratul de zapada nu este continuu si de lunga durata. El persista in medie 43 de zile. Numarul zilelor cu ninsoare este cuprins intre 10 si 20 pe an. Grosimea stratului de zapada se mentine in limitele 5-25 cm/an, doar in anul 1993 grosimea stratului de zapada, in luna noiembrie a depasit 50 cm.

Suprafata ce ramane in unii ani fara zapada reprezinta 60-75%, stratul de zapada fiind mai mare pe culmile deluroase si pe versanti. Stratul de zapada fiind neuniform dispus ofera o protectie redusa semanaturilor de toamna sau intarzie la executarea lucrarilor agricole de primavara.

Regimul eolian

Regimul vanturilor este determinat in primul rand de caracterul, succesiunea ca si frecventa sistemelor barice si a proceselor circulatiei atmosferice.

Ca urmare in zona studiata sunt predominante vanturile atat cele de vest cat si cele de est. Predominant este austrul (vantul mare), frecvent in toate anotimpurile dar cu cea mai mare intensitate vara, localnicii il mai numesc si 'vantul de la deal'.

Media anuala a frecventei calmului este de 38,3%. Luna cu cea mai mare frecventa a calmului este decembrie 47,3%, iar cea mai mica este luna mai 30,3%.

3.4 RESURSELE DE APA

Apele de suprafata ce dreneaza zona studiata sunt formate din paraie cu caracter permanent (Husnita) si semipermanent (Cotoroaia si Slatinicul) ce se varsa in raul colector Motru, avand o densitate de 0,60 km/km si un coeficient de sinuozitate de 1,30.

Elementul hidrografic cel mai important din zona este raul Motru. Motru este cel mai mare afluent al Jiului, care imprima cursului principal particularitatile regimului Podisului Getic. Isi culege izvoarele de sub varful Oslea (1946 m) din Muntii Valcan, la o altitudine de 1230 m in apropierea izvoarelor Bistritei. Impreuna cu ceilalti afluenti ai sai strabate forme de relief cu constitutie geologica diferita: sisturi cristaline, granite, calcare (in zona de munte) si depozite friabile (nisipuri, pietrisuri, argile, marne) in zona piemontana si de campie.

In regiunea calcaroasa a Podisului Mehedinti de-a lungul vaii sale s-au format numeroase fenomene carstice ca: podul natural de la Ponoare, numeroase pesteri, dintre care cea de la Closani are lungimea cea mai mare, chei, disparitia unor afluenti prin Ponoare-Motru Sec, aparitia de izvoare carstice abundente.

In aval de confluenta sa cu Cosustea, devine un rau tipic Piemontului Getic, iar de la confluenta cu Cotoroaia, Motru se adapteaza extremitatii nordice a marelui con de dejectie al Dunarii acoperit de sedimente fluviatile mai recente ale carui contururi sunt schitate de cursurile raului Husnita afluent al Motrului.

Suprafata bazinului hidrografic al raului Motru este de 1874 km, altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 401 m, coboara in zona Strehaia la 130-150 m, iar panta sa reprezinta o inclinare de 5°. Raul Motru are o lungime de 132 km (conform Atlasului Romaniei) se prezinta astfel: cursul superior are o lungime de 41 km (intre izvoare si Apa Neagra), cursul mijlociu 69 km (intre Apa Neagra si Strehaia) si cursul inferior cu o lungime de 22 km (intre Strehaia si Gura Motrului). Directia de dezvoltare a bazinului hidrografic este de la nord la sud in partea superioara si de la nord-vest spre sud-est in cursul mijlociu pentru ca dincolo de Strehaia directia sa fie aproape de la vest la est.

Analizand raportul dintre reteaua hidrografica cu scurgere temporara (ravene, torenti) si reteaua hidrografica cu scurgere permanenta constatam ca aceasta este in favoarea celei dintai ceea ce scoate in evidenta o alimentare a vailor predominant din precipitatii.

Sursele de alimentare

Alimentarea de suprafata a raurilor este determinata de regimul precipitatiilor. In zona studiata precipitatiile au valori in jur de 600 mm. Alimentarea din suvoaiele de suprafata este asigurata de ploi si de zapada. O parte din aceste ape se infiltreaza in depozitele eluvio-deluviale.

Analiza bilantului hidrologic la postul Fata Motrului (800 mm) scoate in evidenta corelarea cantitatii de precipitatii cu scurgerea anuala si scurgerea subterana. Evapotranspiratia se mentine constant.

Raul Motru prezinta un caracter continental cu variatii de debit in functie de regimul precipitatiilor. Asimetria raului este data de faptul ca toti afluentii sunt numai pe partea dreapta in timp ce pe partea stanga nu primeste nici un afluent si versantul este mai abrupt.

Repartitia scurgerii

Scurgerea lichida este determinata de factorii climatici dar si de ceilalti componenti ai mediului geografic (in special roca si relieful). Dintre factorii climatici, rolul principal revine precipitatiilor care influenteaza direct valoarea cantitativa a scurgerii precum si repartitia ei lunara si sezoniera.

Raul Motru, in zona orasului Strehaia se incadreaza in regimul de scurgere carpatic vestic combinat cu tipul precarpatic vestic. Tipul de scurgere carpatic vestic se caracterizeaza prin ridicarea scurgerii in perioada de iarna si la inceputul primaverii. Tipul precarpatic vestic inregistreaza debite medii lunare maximale cu o frecventa mai mare in luna martie.

Relieful influenteaza si el direct scurgerea prin valoarea pantelor si a fragmentarii.

Vegetatia are si ea un rol important in procesul scurgerii, vegetatia forestiera contribuind la reducerea coeficientului de scurgere.

Analizand repartitia scurgerii medii lunare si sezoniere se observa ca scurgerea maxima se inregistreaza in martie si aprilie la postul Fata Motrului (16,5% si 17%).

Valorile ridicate ale scurgerii din aceste luni se datoreaza alimentarii din ploi cat si din topirea zapezii.

Scurgerea minima la postul Fata Motrului se inregistreaza in lunile septembrie si octombrie cu valori de 1,5% si 1,56% ca urmare a temperaturilor ridicate si a precipitatiilor reduse.

Privita anotimpual scurgerea maxima se inregistreaza primavara 45,5% la Fata Motrului, iar scurgerea minima se produce toamna 9,4% la Fata Motrului. De asemenea, iarna detine o pondere ridicata la 29,8%, ca urmare a invaziilor repetate de aer cald si umed de origine mediteraneana. Scurgerea medie anuala se reflecta si in regimul debitelor. Astfel raul Motru inregistreaza un debit mediu anual de 14,6 mc/s inregistrat la Fata Motrului.

Scurgerea si debitele maxime. Din examinarea valorilor cu asigurare de 1% rezulta ca debitele maxime sunt de provenienta pluviala care pot sa reprezinte pana la 55% din total la postul hidrometric Fata Motrului.

Aceasta se explica in buna parte prin intensitatea mare a ploilor, prin pluviozitatea ridicata a precipitatiilor si a scurgerii din regiunea piemontana. Viiturile puternice pot duce la modificari ale albiei asa cum s-a inregistrat in 1969 o crestere de nivel de 690 cm la postul hidrometric Fata Motrului.

Scurgerea si debitele minime. Anual se inregistreaza in perioada de toamna in luna septembrie, debite scazand sub 1 mc/s-0,83 mc/s la Fata Motrului. Acest lucru se datoreaza atat lipsei precipitatiilor cat si faptului ca in zona piemontana cei mai multi afluenti seaca in timpul verii albia adancita pana la nivelul apelor subterane.

In conditiile existentei depozitelor piemontane groase de zeci de metri se observa tendinta de formare a apelor freatice profunde a caror drenare este posibila de catre vaile cu aluviuni. Acest fenomen se observa in zona studiata, la confluenta cu Husnita si cu Slatinicul.

Scurgerea solida. Debitele solide evidentiaza rolul deosebit al litologiei diferitelor regiuni strabatute de Motru, aparand contraste ca urmare a rezistentei variate a rocilor. Astfel daca in rocile cristaline, granit, calcar, se inregistreaza 100 gr/l in zona piemontana valorile ajung la 2500-5000 g/l.

Procesele de eroziune din zona de confluenta a Husnitei cu Motru sunt determinate de scurgerea torentiala, scaderea gradului de impadurire si prezenta la suprafata a depozitelor loessoide.

Raul Motru transporta in medie 5,6 kg/s aluviuni, iar la postul hidrometric Fata Motrului 10 kg/s si 1,85 aluviuni in suspensie.

Regimul termic al raului. Din multitudinea de factori care influenteaza temperatura apei se detaseaza temperatura aerului ca factor determinant al evolutiei temperaturii apei raurilor in timpul anului. Datorita caldurii specifice mari a apei, cresterea temperaturii apei din rau in timpul primaverii si scaderea ei toamna are loc ceva mai tarziu decat variabile corespunzatoare ale temperaturii aerului. Se poate remarca o inaintare spre nord a limitei de 10 °C, in zona cu climat mai bland, fenomen care este in concordanta cu valorile corespunzatoare ale temperaturii aerului.

Fenomenele de iarna. Urmarind evolutia temperaturii aerului, in timpul anului se observa ca incepand din luna noiembrie, cand apar primele temperaturi negative, regimul termic al apei se schimba prin racirea apei care tinde spre 10 °C. In jurul acestei valori apa se transforma treptat in gheata.

Pe raul Motru si afluentii sai, sub influenta climatului mai bland din timpul iernii, fenomenele de iarna apar mai tarziu, in decada a treia a lunii decembrie, iar rata medie a aparitiei podului de gheata este a doua decada a lunii ianuarie avand o durata medie de 20-40 zile.

Principalii afluenti ai Motrului in zona studiata sunt: Husnita, Cotoroaia si Slatinicul.

Paraul Husnita este un afluent important al Motrului, isi are obarsia din Piemontul Motrului prin doua paraie Husnicioara avand o lungime de 44 km. In lunile de vara seaca pe tot cursul ei superior si mediu, iar spre confluenta cu Motru devine permanent datorita alimentarii din panza freatica.

Fenomenul de secare este determinat de conditiile litologice. Aici, predomina pietrisurile levantine in care panza de apa freatica se gaseste la adancimi mari, iar cursul de apa in actualul stadiu nu a reusit sa o intercepteze. La aceasta se adauga conditiile

climatice de natura mediteraneeana (temperaturi medii lunare de vara de 18-20 °C, cantitatea de precipitatii de circa 500-600 mm/an si evapotranspiratie ridicata).

La toate acestea se mai adauga si influente negative ale omului prin defrisari efectuate in bazinul de receptie ceea ce duce la dezvoltarea proceselor de eroziune, marind astfel diferenta de nivel dintre albia minora si panza de apa freatica.

Panta longitudinala avand valori mici, viteza de scurgere este mica, aparand fenomenul de inghetare in iernile geroase.

Paraul Husnita are un coeficient mare de divagare in cadrul luncii sale largi, aparand astfel inundatii de primavara si de toamna precum si in urma ploilor torentiale din timpul verii.

Paraul Cotoroaia izvoraste din apropierea satului Sperieti si strabate teritoriul comunei Voloiac si trece prin partea de nord a orasului Strehaia si se varsa in raul Motru. Debitele paraului Cotoroaia sunt mici, care curg aproape de secare in timpul verii. Lunca sa se intinde pe ambele maluri avand o latime de 300-350 m. In perioadele de primavara si toamna si chiar vara cand cad ploi torentiale apele sale cresc producand mici inundatii ale zonelor de lunca (amonte de Strehaia).

Paraiele Slatinicului si Tapalanului se afla la sud fata de orasul Strehaia. Aceste paraie au debite mici, iar in perioadele de primavara si toamna si chiar vara la caderea ploilor torentiale produc mici inundatii. Prezinta lunci slab dezvoltate.

Apele subterane

Grosimea mare si permeabilitatea buna a depozitelor care alcatuiesc aceasta unitate determina si repartitia spatiala a apelor subterane.

Apele de adancime sunt cantonate in stratele de nisipuri fine si grosiere si de pietrisuri romaniene. Aparitia locala si lenticulara a stratelor de argile din depozitele villafranchiene face ca acestea, pana la nivelul de eroziune al vailor, sa existe mai multe complexe acvifere.

In aceasta zona se intalneste un complex acvifer format din mai multe strate sub presiune (ascensionale si arteziene) si un sistem acvifer cu nivel liber si mai multe strate acvifere cu caracter mixt (partial subpresiune si partial cu nivel liber).

Forajele facute de catre InstitutuI de Hidrologie, InstitutuI de Studii si exploatari miniere cat si de InstitutuI Geologic au scos la iveala numeroase strate acvifere sub presiune.

Stratul acvifer din lunca Motrului este constituit din pietrisuri, nisipuri, nisipuri si bolovanisuri. Grosimea stratului acvifer este cuprinsa in general intre 3-4 m.

Stratul acvifer din lunca Husnitei se gasesc la o adancime de 20-22 m si a izvorat la punctul numit 'Boboc'. Stratele acvifere se gasesc la adancimi care merg de la 35 m la 116 m. Astfel, forajul executat la Fabrica de caramida ne arata ca stratul acvifer sub presiune se gaseste intre 35-47 m, cel din lunca Husnitei intre 42-92 m, cel de la punctul numit 'Enescu' intre 43-73 m, cel din lunca Motrului intre 71-116 m. Aceste izvoare arteziene au debite mari intre 36 l/s si 40 l/s.

Apele subterane din zona orasului Strehaia sunt de buna calitate, gospodarirea acestora pentru nevoile locale constituie o problema majora.

Resursele locale, in special cele subterane sunt folosite in mediul rural, dar si in oras pentru alimentarea cu apa a populatiei, pentru irigatii, industrie, etc.

Unele izvoare sunt usor mineralizate avand un pronuntat miros de sulf, asa cum sunt cele de la punctele 'Boboc' si 'Debarcader'.

3.5 VEGETATIA SI FAUNA

Particularitatile reliefului si ale solului, influentele climatice specifice, determina aspectul complex al vegetatiei Piemontului Getic, tranzitia lenta si neuniforma de la zonalitatea latitudinala la cea altitudinala, marcata prin numeroase intrepatrunderi si asocieri ale diverselor esente forestiere dominante.

Astfel, zona orasului Strehaia ce abia depaseste 300 m altitudine si datorita conditiilor climatice specifice (influenta vanturilor de vest, veri nu prea calduroase si suficient de umede), cat si solurilor brune si podzolice, se caracterizeaza printr-o imbinare de formatii vegetale, lemnoase si ierboase.

Flora zonei de confluenta se caracterizeaza prin zona biogeografica specifica dealurilor si podisurilor; zona de contact dintre subzona fagului si subzona stejarului, reprezentand padurile de quercinee amestecate cu cele de fag. Quercineele reprezinta majoritatea iar fagul nu ajunge decat cel mult la proportia de 25%.

Flora se prezinta ca un mozaic de formatii vegetale lemnoase in care se intalnesc: cer, garnita, plop, alun, fag, stejar pufos.

In zona studiata sunt reprezentate urmatoarele subzone: subzona fagului, subzona gorunului, subzona padurilor de fag in amestec cu gorunul, vegetatia de lunca.

In trecut, suprafata era ocupata in majoritate, cu paduri din care s-au pastrat doar o parte. In culoarele de vale, de multa vreme, omul si-a creat posibilitati pentru agricultura si mai ales pentru cresterea vitelor, prin defrisari. In cursul ultimei sute de ani s-a desfasurat circa 50% din suprafata ocupata cu padure, locul padurii fiind luat de culturi de pomi fructiferi si cereale.

In luncile raurilor Motru, Husnita, Cotoroaia si Slatinicul, pana la jumatatea secolului trecut au fost ocupate cu paduri de esenta slaba, cunoscute sub numele de 'sleau de lunca'. In acea perioada luncile reprezentau zone mlastinoase, greu de strabatut.

Defrisarile din a doua jumatate a secolului trecut si prima jumatate a secolului nostru au redat lunca agriculturii, ramanand doar palcuri izolate de vegetatie specifica, denumite zavoaie.

In lunca Motrului si a afluentilor sai, zavoaiele de lunca sunt formate din vegetatie lemnoasa si vegetatie ierboasa, care prezinta adaptari si caractere ecologice specifice. Vegetatia lemnoasa este alcatuita din specii de esenta alba: salcii (Salix purpurea, Salix triandra), rachite (Salix fragilia), plopi (Populus alba, Populus nigra) si anini (Alnus glutinosa).

Acestora li se adauga si: lemnul cainesc (Ligustrum vulgare), murul (Rubus caesius), socul (Sambucus nigra), ulmul (Ulmus minor), foarte rar stejarul (Quercus robur).

Din flora ierboasa predomina plantele hidrofile (Carex grocillis, Carex riparia, Euphorbia palustria) si specii mezofile (Agrostis alba, Poua pratensis, Trifolium).

Pe langa zidurile caselor, in apropierea asezarilor umane, in locurile umblate de animale, santuri, intalnim: romanita, troscotul, traista ciobanului, coada vacii, pliscul cocorului, laptele cainelui, scaiul dracului, etc.

In semanaturi se intalnesc: pirul gros, iarba de Alop (Sarghum galipensa), palamida (Cinsim arvense), macul rosu (Rapaver rhaess), neghina (Agrostemua gythiga), merele lupului (Aristolochia clementitas), rapita salbatica.

Asociatiile vegetale lemnoase reprezinta un important fond forestier in economia zonei.

Exploatarea acestuia trebuia efectuata in stransa corelare cu caracterele reliefului pentru a nu degrada solul. In sectoarele unde eroziunea este accentuata se recomanda a se impaturi cu Quercus sessiliflora.

Fauna

Speciile faunistice sunt cele caracteristice padurilor de foioase cat si speciilor transpolarctice (vulpea, lupul, iepurele, ciocanitoarea, cioara, etc.)

Fondul faunistic caracteristic padurilor este format din: lupul (Canis lupus), dihorul (Mustela cversmani), vulpea (Vulpea vulpes), mistretul (Suscrofa), iepurele de camp (Lepus europens), veverita (Scirus vulgaris), caprioara (Capreolus capreolus), viezurele (Meles meles).

In galeriile subterane traiesc: sobolanul cenusiu (Ratius norvegicus), sobolanul negru (Rattus rattus).

Tot in aceasta biocenoza sunt incluse si multe pasari de padure: pitigoiul, gaita (Garulus glandarous), ciocarlia (Lullul arboreea pallida), mierla (Turdus merula), cucul (Cuculus canarus), vrabia, privighetoarea, turturica, randunica, ciocanitoarea (Picus viridis), pitulicea, gugustiucul, cotofana (Pica pica), graurul, sticletele, uliul, fazanul (Phasianus calchiena), bufnita (Bulo bulo), cucuveaua (Athene noctua).

Reptilele sunt reprezentate prin diferite specii, spre exemplu: Lacerta viridia, Soparla de camp, sarpele alb (Angium fragilis).

Scoarta copacilor ofera un mediu prielnic pentru dezvoltarea numeroaselor insecte (croitorul, inelarul, gandacii), in timp ce litiera groasa este domeniul ciupercilor aerobe, ramelor, paianjenilor, gasteropodelor, etc.

In afara padurilor se intalnesc: popandaul (Cittelus cettellus), harciogul (Cricetus cricetus), soarecele de camp (Microtus arvalus), sobolanul de camp (Adpodemus agverius), iepurele de camp (Lepus europea); iar dintre pasari: prepelita, graurul, ciocarlia, pitpalacul, fazanul (Phasianus coechicus), pasare originara din Caucaz.

Fauna de lunca este reprezentata prin animale hidrofile, cum sunt: sobolanul de apa, broaste, serpi de apa, gasteropode, insecte.

In zavoaie traiesc pasari ca: privighetoarea, mierla, gulerasul de zavoi.

Dintre animalele cu valoare cinegetica, prezinta interes mistretul, caprioara, vulpea, iepurele si veverita.

Dintre pasari, valoare economica au: potarnichea (Perolix perolix), numeroase gaste salbatice, ratele si fazanul.

Pentru intreaga zona este specifica broasca testoasa de uscat (Testudo bormani), care reprezinta un element de fauna mediteraneana si este ocrotita prin lege, datorita numarului redus de exemplare.

In apa raului Motru intalnim pesti ca: scobarul (Chondrastoma nasus), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), fusarul mic (Aspro streben), somnul (Silurus glania).

Aceste elemente de flora si fauna nu reprezinta decat un rest din bogata vegetatie si fauna ce exista acum cateva sute de ani, dar care a suferit si sufera in continuare modificari datorita influentei active a omului in cadrul natural.

3.6 SOLURILE

Influenta litologica, geomorfologica a conditiilor climatice si a vegetatiei a dat nastere unei game variate de soluri.

In ansamblu, solurile din zona de confluenta a Husnitei cu raul Motru sunt de tipul celor formate sub padure.

Din analiza solurilor in perimetrul studiat, se constata ca in general se deosebesc urmatoarele tipuri de soluri.

Molisoluri

Din clasa molisolurilor, pseudorendzinele sunt cele mai raspandite. Se intalnesc in partea de nord-vest a zonei. Se formeaza in conditiile bioclimatice ale zonei forestiere, mai ales in arealul de quercinee.

Argiluvisolurile

Din aceasta clasa se intalnesc solurile brune-roscate luvice (podzolite). Sunt soluri relativ vechi, dezvoltate in conditii de drenaj natural bun sau moderat, apa freatica este situata de regula la 5 m adancime, cu exceptia unor areale (terasele Motrului). Sunt raspandite in partea de nord a zonei studiate pe terasele superioare ale Motrului.

Solurile brune-luvice apar in zona studiata pe versantii cu inclinare medie, in partea de sud a orasului pe inaltimi de peste 300 m, pe ele se dezvolta paduri de fag, gorun, cu patura erbacee sau pajisti secundare.

Cambisolurile

Cambisolurile sunt soluri tinere, formate in conditiile de drenaj foarte bun, cu exceptia celor situate in lunci si arii de divagare.

Solurile brune sunt soluri tinere, sunt acoperite cu paduri de Quercus. Aceste soluri apar pe dealurile de pe versantul stang al Motrului (Dealul Cerangului).

Vertisolurile

Vertisolurile apar pe depozite argiloase. Apar in partea de sud, pe partea dreapta a Motrului pe orizonturi cu pante line, pe materialele parentale argiloase cu continutul variabil de carbonat de calciu. Vegetatia naturala o formeaza padurile de Quercus si pajistile mezofile. Insusirile fizice nefavorabile legate de argilozitatea ridicata si de lipsa unei structuri fac ca aceste soluri sa fie dificile in practicarea agricola.

Soluri neevoluate (antrisoluri)

Aceasta categorie de soluri cuprind protosoluri aluviale si soluri aluviale.

Solurile aluviale apar pe depozitele aluviale sau aluvio-proluviale in zona de confluenta Husnita-Motru, in cuprinsul luncilor Motrului, Husnitei, Cotoroaiei si Slatinicului si sunt soluri neevoluate. Se caracterizeaza printr-un orizont superior brun-galbui inchis de 20-35 cm grosime. Urmeaza un orizont de tranzitie de 10-20 cm grosime, neuniform colorat.

Modificarile conditiilor de pedogeneza se datoreaza interventiei omului, inlocuirii vegetatiei naturale de padure sau pajisti prin culturi agricole, adaugiri de ingrasaminte, lucrari intensive ale solului cu mijloace mecanice, a lucrarilor de desecare, drenaj si irigatii.

Capitolul 4. Analiza Geodemografica

4.1 EVOLUTIA NUMARULUI DE LOCUITORI

Orasul Strehaia impreuna cu satele componente inregistreaza un ritm relativ redus de crestere a populatiei.

Numarul de locuitori a inregistrat de-a lungul timpului perioade de crestere, descrestere sau perioade de stagnare, oscilatii generate de conditiile istorice, sociale sau economice. Daca la recensamantul din 1912 populatia localitatii era de 6 203 locuitori, la recensamantul din 1977 a fost de 11 271 locuitori, la cel din 1992, 12 307 locuitori iar in prezent, la sfarsitul anului 2005 de 13 273 locuitori.

In 'Dictionarul geografic al judetului Mehedinti', intocmit de N.D. Spineanu, inainte de anul 1894, localitatea Strehaia figura ca 'O ramura rurala in plasa Motrului de Jos impreuna cu satele: Ciochiuta, Comanda, Slatinicul Mare, Slatinicul Mic si Stancesti, avand peste 915 gospodarii si circa 6000 locuitori'.

In perioada 1912-1930 s-a inregistrat o usoara crestere a numarului de locuitori, inregistrandu-se o crestere de 6% (vezi fig. nr. 5).

Fig. 5- Evolutia numarului de locuitori in orasul Strehaia

In anul 1912 numai populatia localitatii Strehaia era de 6 023 locuitorii. Populatia a avut o crestere in general continua, lenta, in special in perioada in care localitatea a fost declarata oras cu un pronuntat caracter agricol, cu o urbanizare redusa.

La recensamantul din 29 decembrie 1930 populatia era de 8995 locuitori. In perioada 1930-1945 orasul Strehaia a inregistrat un spor de populatie de 365 de locuitori, ceea ce reprezinta o crestere de 4%( vezi fig. nr. 6).

Fig. 6-Evolutia ritmului de crestere a populatiei in orasul Strehaia

In 1941 existau 1946 gospodarii, 2131 de cladiri si o populatie de 7305 locuitori numai in orasul Strehaia. Scaderi mici ale populatiei s-au constatat in perioada anilor 1946-1948, ca efect al razboiului.

In perioada 1958-1956 cresterea este accentuata (cu o rata de 7%), Intr-un ritm foarte lent, in special datorita faptului ca orasul incepe sa capete functii administrative importante, atragand un numar mult mai mare de locuitori.

Strehaia devine centru administrativ, fiind o perioada resedinta de plasa, iar apoi centru de raion. De la sfarsitul secolului trecut si pana in 1950 a fost resedinta plasii de Motru de Jos, numita mai tarziu Plasa Strehaia. In septembrie 1950 devine centru de raion, unitate administrativa. Aceste considerente au dus la o crestere a populatiei pentru acea perioada.

La recensamantul din februarie 1956 numarul populatiei era de 8546 locuitori. La 15 martie 1966 s-au inregistrat 10196 locuitori, iar populatia orasului era de circa 6105 locuitori.

Perioada 1966-1977 a inregistrat o crestere continua, moderata. In 1970 populatia numara 11116 locuitori, in 1975 11223 locuitori, in 1947, 12271 locuitori. Cresterea pentru orasul Strehaia in aceasta perioada a fost de 5%.

Perioada 1977-1992 s-a caracterizat printr-o crestere continua iar la recensamantul din 7 ianuarie 1992 populatia era de 12324 locuitori (9% - rata de crestere).

Perioada 1992-2000 inregistreaza o diminuare a cresterii populatiei pe fondul modificarilor produse dupa 1989 (11761 locuitori in 2000), insa populatia incepe sa creasca treptat, in 2003 ajungand la 12 043 locuitori iar in 2005 la 13273 locuitori.

In concluzie, putem afirma ca a existat un ritm scazut de crestere a numarului de locuitori pentru orasul Strehaia din perioada aparitiei ca oras si pana in prezent, aceasta datorita sporului migratoriu care a fost in permanenta negativ, desi sporul normal al populatiei a fost pozitiv. Populatia orasului, cat si a celorlalte localitati din zona studiata a migrat spre centrele industriale dezvoltate din apropiere (bazinul minier Motru, Craiova, Drobeta Turnu-Severin, Filiasi) sau chiar mai departate (Timisoara, Resita, Petrosani).

4.2 MISCAREA NATURALA A POPULATIEI

Cresterea numarului de locuitori poate fi pusa, in primul rand, pe seama miscarii naturale, ca urmare a evolutiei factorilor demografici: natalitatea, mortalitatea si bilantul natural (sporul natural).

Intre factorii care influenteaza natalitatea, un rol primordial il are suma conditiilor care influenteaza procesele demografice. Dintre acestea amintim: nivelul de trai al populatiei, nivelul cultural si sanitar, locul femeii in viata sociala, economica si politica, legislatia ca forma sau cadru de manifestare a natalitatii. Principala cauza a scaderii natalitatii este dereglarea sistemului de norme bine statornicit, care mentine optimul demografic la nivel de familie.

Natalitatea in orasul Strehaia a inregistrat valori inferioare mediilor pe tara in perioada 1966 - 1988. Evolutia natalitatii a fost in usoara crestere pana in 1968 (vezi fig. nr. 7) si descendenta in perioada 1969 - 1977. Dupa aceasta perioada natali­tatea a inregistrat o conti­nua scadere pana in prezent.

Fig. 7- Evolutia natalitatii si mortalitatii in orasul Strehaia

In anul 1966 ponderea nascutilor vii la 1000 de locuitori era de 14,8 ‰. Valoarea cea mai ridicata a ratei natalitatii raportata la perioada 1966-2000 s-a inregistrat in anul 1967, 30,8‰. . Aceasta s-a datorat in principal masurilor legislative adoptate de statul roman in domeniul politicii demografice.

Incepand cu anul 1967 valorile scad continuu. Rata natalitatii inregistreaza in 1977 valoarea de 23,8‰.. In pofida politicii pronataliste specifice acestei perioade, declinul este usor, dar vizibil, valorile scazand consecvent. Astfel, in 1985 rata natalitatii atinge valoarea de   19,2 ‰ pentru ca in 1989 valoarea sa fie de 16,3‰. Aceasta situatie de scadere a intensitatii nasterilor dureaza pana in 1992 cand putem constata ca valoarea ratei natalitatii este de 12‰.

In perioada 1992-2005 putem vorbi de o crestere usoara a natalitatii, de la 12‰. la 13,6‰..

Comparativ cu anul 1977 numarul mediu al nascutilor vii era in 1992 mai scazut, confirmand tendinta negativa a evolutiei fertilitatii feminine. Astfel, pentru femeile in varsta de 50 de ani si peste, care au incheiat perioada de fertilitate, numarul mediu de copii nascuti vii de o femeie este in 1992 de 2,1 copii fata de 2,4 copii in 1977.

Se poate observa, de asemenea, ca natalitatea a scazut dupa 1990; este vorba deci, de asa numita echilibrare a natalitatii determinata de emanciparea generala a populatiei, precum si de faptul ca femeia inceteaza in conditiile unei dezvoltari a societatii sa contribuie doar la reproducerea speciei si ingrijirea copiilor.

Putem preciza insa faptul ca natalitatea este influentata de fertilitatea populatiei, nuptialitate si divortialitate, precum si de indicele de instabilitate al cuplurilor.

Fertilitatea populatiei este un indicator obtinut prin raportarea numarului nascutilor vii dintr-o perioada la numarul mediu al populatiei feminine de varsta fertila (15-49 de ani).

Rata fertilitatii populatiei a influentat in mod direct natalitatea. Astfel, valoarea sa in 1977 era de 45‰. determinand o natalitate foarte ridicata. In anul 1992 rata fertilitatii inregistreaza valori mai scazute la nivelul populatiei feminine de varsta fertila (29,9‰.), natalitatea fiind de asemenea mai scazuta fata de anul 1977.

Nuptialitatea este un indicator care reprezinta rata casatoriilor sau a persoanelor care se casatoresc in limitele unei perioade de timp determinate.

In 1966 valoarea nuptialitatii era de 11,5‰.. La nivelul anului 1977 valoarea este cu mult mai scazuta, inregistrandu-se o rata de 5,9‰..

Din 1977 pana in 1992 cresterea este continua, numarul casatoriilor fiind mult mai mare in acest an, valorile ridicandu-se la 8,8‰. (vezi fig. 8).

Fig. 8- Numarul casatoriilor si divorturilor in orasul Strehaia

Divortialitatea este un alt indicator care influenteaza in mod direct natalitatea. Evolutia acestui indice este similara cu cel prezentat anterior. Astfel, in 1996 valoarea sa este ridicata (9,7‰.), in 1977 valoarea divortialitatii va scadea (5,3‰.), pentru ca dupa aceasta perioada sa se inregistreze o usoara crestere, in 1992 divortialitatea sa aiba valori de 7,4‰. (vezi fig. 5).

Mortalitatea - urmare fireasca a declinului constant al fertilitatii si mentinerii unui ritm redus al natalitatii, mortalitatea zonei in studiu se caracterizeaza prin indici superiori mediei pe tara.

Daca in 1966 rata mortalitatii era de 10.2‰, dupa aceasta data valorile inregistreaza o crestere constanta. In 1967 rata generala a mortalitatii in orasul Strehaia avea valori de 11.9‰. O scadere usoara a intensitatii deceselor s-a inregistrat la nivelul anului 1977 (10,7‰), pentru ca in anul 1985 valoarea ratei generale a mortalitatii sa fie de 12,9‰.Din 1989 tendinta de crestere se va accentua progresiv, asa incat de la 9,8‰ (1989) mortalitatea va creste la 10,4‰ in 1992, in 2000 valoarea fiind de 11,7‰, iar in 2005 de 12,1‰.

Aceasta crestere mai accentuata a mortalitatii populatiei se explica printr-o tendinta mai veche de imbatranire a populatiei apte de varsta. Este de precizat faptul ca atat natalitatea cat si mortalitatea in determinarea dinamicii populatiei sunt influentate direct de miscarea migratorie.

Bilantul natural (sporul natural). Orasul Strehaia face parte din aria geografica cu cele mai scazute valori ale bilantului natural din tara.

In perioada 1966-2000 bilantul natural a fost inferior mediei la nivel national ( vezi fig. 9)

Fig.9- Dinamica populatiei in orasul Strehaia

Intervalul 1966-1977 se caracterizeaza printr-o crestere continua pana in 1967, de la 4,5‰ la 18,9‰, aceasta datorandu-se in principal valorilor foarte mari ale natalitatii, in 1967 (30,8‰) si o scadere spre sfarsitul intervalului in 1977 bilantul natural inregistrand valori de 13,1‰.

Aceasta scadere in perioada 1967-1977 se realizeaza pe fondul unei mortalitati ridicate si a unei natalitati in continua scadere.

In intervalul 1977-1992 se produce o scadere pana la inceputul anilor `80, dupa care se inregistreaza o crestere pana in 1989. Astfel, in 1985 valorile bilantului natural sunt de 6,5‰, iar in 1989 valorile de 6,5‰. In 1992 se inregistreaza o diminuare brusca a valorilor bilantului natural pana la 1,5‰, datorita reducerii natalitatii.

Intervalul 1992-2000 se caracterizeaza printr-o crestere usoara pe fondul unei natalitati relativ stationare si o reducere a mortalitatii. In anul 2000 valoarea bilantului natural pentru zona studiata este de 1,9‰.

Indicele de vitalitate (indicele lui Pearl) ne prezinta raportul exprimat in procente dintre numarul nascutilor vii si numarul decedatilor intr-o perioada de un an. Acest indice este folosit frecvent pentru prognozele privind evolutia numerica a populatiei.

Pentru orasul Strehaia indicele de vitalitate era de 144,5% in 1966, valoarea sa crescand pana in 1967 259,3% ( vezi fig.10). Valori mai scazute s-au inregistrat in anii 1977 (221 ,7%) si 1985 (148,7%). o usoara crestere se constata in anul 1989 (166,3%) cand mortalitatea inregistreaza o vertiginoasa scadere. In anul 1992 valoarea sa scade din nou, atingand 115,1%, pentru ca in 2000 sa creasca usor la 116,3%, iar pana in 2002 la 121,3%.

Fig.10- Evolutia indicelui de vitalitate in orasul Strehaia

MOBILITATEA TERITORIALA A POPULATIEI

Mobilitatea populatiei reprezinta o componenta importanta a dinamicii populatiei, sporul migratoriu fiind complementar sporului natural. Cauzele ce determina mobilitatea spatiala a populatiei sunt variate si complementare si implica intotdeauna existenta unor factori de respingere in arealul sau regiunea de plecare-origine, precum si a unor factori de atractie in arealul sau regiunea de sosire-destinatie (Geografia populatiei, George Erdeli, Liliana Dumitrache, 2001).

Mobilitatea populatiei in arealul studiat o putem analiza pe baza miscarii migratorii.

La nivelul anului 1966 se constata ca fluxul de sositi catre orasul Strehaia este foarte mare respectiv 250 persoane, imigratia inregistrand o valoare egala cu emigratia.

In anul 1977 numarul persoanelor sosite, 134 persoane catre oras depaseste cu mult numarul persoanelor plecate respectiv 223 persoane. In acest interval sporul migratoriu este negativ aceasta datorandu-se faptului ca populatia se orienta preferential catre centre polarizatoare mai puternice, dezvoltate din punct de vedere industrial (Drobeta-Turnu-Severin, Craiova, Caransebes, Turceni).

In 1985 sporul migratoriu este pozitiv datorita unei usoare dezvoltari a ramurilor industriale din orasul Strehaia.

In anul 1989 numarul venitilor este egal cu cel al plecatilor, inregistrandu-se un spor migratoriu de 0%. In 1992 curba descendenta a sporului migratoriu se accentueaza, valoarea sa fiind de -50%, pe fondul unor deplasari definitive a unei parti a populatiei.

La nivelul anului 2000 sporul migratoriu este pozitiv, valoarea sa fiind de 50%. Acest fenomen se datoreaza in primul rand unui numar mai mare de deplasari definitive catre orasul Strehaia.

Valorile migratiei brute sunt pozitive, atat imigratia, cat si migratia contribuind in acest sens. In 1966 migratia bruta inregistreaza valoarea de 47,6‰, pentru ca in 1977 sa scada la 30,1‰. Aceasta situatie de declin se mentine si in 1985, valoarea de 18,8‰ fiind elocventa. Dupa acest an migratia bruta va avea o crestere sustinuta, aceasta din cauza schimbarilor sociale si economice prezente in perioada postdecembrista. Astfel, in 1992 valoarea este de 22,2‰, pentru ca in 2000 valoarea sa atinga 28,4‰. Migratia neta inregistreaza valori negative cu exceptia anilor 1985 si 2000. Diferenta dintre emigranti si emigratie nu este foarte mare la nivelul anului 1966 (-0,8‰) fata de anul 1977 (-7,2‰) cand numarul sositilor este cu mult mai mare. In 1985 se inregistreaza o migratie neta de 0,8‰ iar in 1989 - 0,08‰.

Valoarea foarte ridicata o regasim la nivelul anului 2000 cand datorita unui surplus de plecati migratia neta creste la 4,06‰.

La nivelul anului 2005, numarul persoanelor plecate din oras s-a ridicat la 275, in schimb cel al persoanelor sosite a fost mult mai mare, inregistrand 382 persoane.

O problema importanta pentru orasul Strehaia si celelalte localitati din zona o constituie navetismul. Foarte multi locuitori din asezarile cuprinse in zona de influenta a orasului isi desfasoara activitatea in diferite centre industriale polarizatoare, efectuand zilnic deplasari de la domiciliu la locul de munca si invers.

In zona predominanta fiind ramura agricola, migratia populatiei pentru lucru a fost intens, corelata si cu existenta in vecinatate a unor unitatii industriale (bazinul minier Motru, Drobeta-Turnu-Severin, Craiova).

Intrarea in functiune a unor intreprinderi industriale in orasul Strehaia a micsorat numarul navetistilor pe distante mari, dar nu i-a redus, majoritatea navetistilor provenind din satele componente orasului. Din satele situate in zona de influenta a orasului Strehaia se deplaseaza zilnic o parte din populatie spre Combinatul de prelucrare a lemnului, Uzina de vagoane, santierul naval din Drobeta-Turnu-Severin.

Din populatia satelor componente se deplaseaza zilnic spre orasul Strehaia 321 persoane, atractia fiind exercitata prin intermediul unitatilor industriale (S.C. ARPO S.A., S.C. STIL S.A., In unitatile de invatamant, sanatate, unitati de servicii, F.L.A.P.S. S.A. si S.C. Transport auto-Strehaia).

Numarul mediu al persoanelor care se deplaseaza catre alte orase este in medie de 912 persoane.

Deplasarile zilnice ale populatiei ocupate in diferite ramuri economice se realizeaza si spre centrele Filiasi, Craiova, dar intr-un numar mai redus.

Din cele prezentate reiese ca Strehaia este un centru urban cu functii limitate, in prezent un punct de atractie al fortei de munca, atat prin extinderea unor ramuri industriale cat si prin mentinerea celor prezente.

4.4 STRUCTURA POPULATIEI. STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTE SI SEXE

La recensamantul din februarie 1956 structura populatiei pe grupe de varsta in orasul Strehaia se prezenta astfel: grupa de varsta dominanta era cea cuprinsa intre 15-59 ani si reprezenta 60,6% din totalul populatiei. Grupa de varsta cuprinsa intre 0-14 ani reprezinta 27,5%, iar grupa de varsta de peste 60 ani reprezinta 11,9%.

La recensamantul din 7 ianuarie 1992 situatia este putin diferita. Predominanta este, de asemenea, populatia matura, apta de munca, cea cuprinsa intre 15-59 ani,reprezentand 59,6% cu o valoare mai mica (1%) fata de anu11956. Aceeasi situatie de scadere o regasim si in cazul populatiei tinere, grupa de varsta cuprinsa intre 0-14 ani reprezentand in 1992 24,7% cu o diferenta de 2,8% fata de anul 1956.

Se observa faptul ca populatia varstnica, de peste 60 de ani este in continua crestere in 1992 reprezentand 15,7% fata de 11,9% in 1956.

Aceasta situatie se datoreaza in principal scaderii natalitatii (dupa 1989), ceea ce a condus in timp la o usoara tendinta de imbatranire a populatiei.

Din analiza datelor furnizate de recensamantul din 1992 se poate observa ca populatia feminina reprezinta 51,4%, populatia de sex masculin fiind mai putin numeroasa, 48,6% din totalul populatiei, cu 1,9% mai mare decat populatia masculina la recensamantul din 1956 (46,7%). Populatia feminina in 1956 era de 53,3%, cu 2,1 % mai crescuta decat valoarea inregistrata in 1992. In prezent, dintr-un total de 13 273 locuitori, 5941 locuitori sunt reprezentati de sexul masculin si 7332 de sexul femeiesc. Acest lucru ar insemna ca ponderea masculin-feminin ar fi de 55% femei si 45% barbati.(vezi fig. nr. 11).

Fig.11-Evolutia populatiei pe sexe a orasului Strehaia

Fig. 12. - Structura populatiei pe sexe Fig. 13- Structura populatiei pe sexe

la 1 iulie 1992   la 1 iulie 2005

Din analiza piramidei varstelor la nivelul anului 1956 putem observa ca in cadrul varstei adulte predominanta este forta de munca feminina, aceasta reprezentand 54,3%, forta de munca de sex masculin fiind reprezentata de un procent mai scazut (45,7%).

La nivelul anului 1992 in cadrul aceleiasi grupe de varsta se inregistreaza o usoara crestere a populatiei masculine cu 3,7%, aceasta ramanand in continuare inferioara populatiei feminine care reprezinta 50,6% (cu 3,7% mai scazuta in 1992 fata de 1956).

Analizand raportul masculin-feminin, rezulta o pondere mai mare a populatiei feminine (51,4%) la nivelul zonei studiate, fapt rezultat si din ponderea predominant agricola a economiei, unde lucreaza in cea mai mare parte femei, barbatii fiind ocupati in ramurile industriei, constructiilor, caracteristic fiind navetismul.

Se observa faptul ca populatia varstnica, de peste 60 de ani, nu depaseste 15,7% aceasta demonstrand faptul ca zona studiata nu se afla intr-o situatie de imbatranire demografica.

Tipul de piramida caracteristic zonei studiate pentru anul 1956 este cel asemanator unui triunghi, acesta reflectand stadiul de evolutie demografica din perioada respectiva.

Piramida in forma de triunghi prezinta o baza extinsa datorita natalitatii ridicate, flancuri concave si varf ascutit datorita numarului varstnicilor redus. Baza piramidei varstelor in zona studiata pentru anul 1956 este mai extinsa decat restul piramidei, valorile cele mai ridicate inregistrandu-se in cadrul grupei populatiei tinere (0-4 ani - 7534 persoane, 5-9 ani - 7118 persoane). Flancurile sunt usor concave, iar varful ascutit, populatia varstnica de peste 60 de ani fiind in continua scadere, datorita morbiditatii si implicit mortalitatii ridicate. In cadrul grupei cuprinse intre 75-79 ani se inregistreaza 667 persoane, in cadrul grupei 80-84 ani - 216 persoane, scaderea. accentuata manifestandu-se pregnant in cadrul populatiei de peste 85 ani - 140 persoane.(vezi fig. nr. 14).

Fig. 14-Piramida varstelor in orasul Strehaia (1956)

La nivelul anului 1992 piramida evolueaza luand forma de amfora, cu o baza putin

extinsa, datorita natalitatii reduse, flancuri convexe, deoarece tinerii adulti apartinand generatiei 1945-1965 sunt numerosi, varful prezentand tendinte de aplatizare, corespunzand unei populatii varstnice din ce in ce mai numeroase (vezi fig. nr. 15).

Fig. 15-Piramida varstelor in orasul Strehaia (1992)

Baza piramidei varstelor la nivelul anului 1992 inregistreaza valori scazute comparativ cu anul 1956 (grupa 0-4 ani - 959 persoane, 5-9 ani - 1007 persoane, 10-14 ani 1087 persoane), flancurile fiind convexe in cadrul acestora inregistrandu-se valorile cele mai ridicate (grupa 15-19 ani 1160 persoane, grupa 20-24 ani - 1068 persoane). o usoara scadere se inregistreaza in cadrul grupelor de varsta cuprinse intre 25-29 ani (670 persoane) si 30-34 ani (738 persoane), evolutia devenind din ce in ce mai ascendenta in cadrul grupelor urmatoare (grupa 35-39 ani - 915 persoane, grupa 40-44 ani - 791 persoane) (vezi fig. nr. 13). Populatia varstnica este in crestere comparativ cu populatia de peste 60 ani din anul 1956. Populatia cuprinsa intre 65-69 ani inregistreaza 509 persoane, iar in grupa de peste 75 de ani - 512 persoane.

4.5 STRUCTURA POPULATIEI ACTIVE

Structura populatiei active constituie un element important in definirea profilului economic al zonei studiate, al tipului functional al asezarilor relevandu-se gradul de participare a populatiei la activitatea productiva sau neproductiva.

In cadrul orasului Strehaia populatia activa corespunde in mod obisnuit intregii populatii apte de munca chiar daca o parte din aceasta desfasoara doar partial activitati de interes social. Din aceasta cauza ponderea populatiei active din populatia totala a zonei reprezentanta la recensamantul din 7 ianuarie 1992 - 5446 persoane (44,2% din total), in 1977 aceasta reprezentand 45,4% (5121 persoane). Analizand fig. nr. 16 putem observa ca ponderea populatiei active a scazut cu 1,2% fata de anul 1977.

Fig.16- Evolutia populatiei active si inactive in orasul Strehaia

Se inregistreaza o crestere sustinuta a populatiei inactive de la 54,6% in 1977 la 55,8% in 1992. Aceasta crestere isi are cauzele in aparitia dupa 1989 a somajului, fenomen prezent mai ales in cadrul populatiei tinere, In cautarea primului loc de munca, dar si in cadrul populatiei de peste 50 de ani, cu o adaptabilitate mai mica si implicit posibilitati de reconversie mai reduse.

Ceea ce caracterizeaza populatia activa pe ansamblul piemontului (1992) este ponderea mai ridicata a barbatilor (52,8%), fapt explicat prin participarea populatiei masculine la activitati industriale din zona si din zonele invecinate, un rol important avandu-l si dezvoltarea unor ramuri industriale din orasul Strehaia, ceea ce a atras forta de munca masculina, accentuand si navetismul in zona. Populatia activa feminina este ocupata mai ales in sectorul primar.

Pe principalele ramuri ale economiei, la nivelul anului 1992, populatia activa a zonei orasului Strehaia era de 5446 (20,62%), populatie ocupata in industrie 2142 persoane (39,33%), populatia ocupata in sectorul tertiar reprezenta 1823 persoane (33,47%). Persoanele aflate in cautarea primului loc de munca erau de 358 si reprezentau 6,57% (vezi tabel nr. 2).

Tabel.2 -Sursa principalelor medii de activitate in orasul Strehaia (1992)

Pentru orasul Strehaia, structura populatiei pe ramuri de activitate se prezinta astfel: din totalul populatiei active de 3229 persoane, populatia ocupata in agricultura era de 326 persoane (7,30%), populatia ocupata in industrie era de 1482 persoane (45,89%); In sectorul tertiar lucrau 1298 persoane (40,19%), iar 213 persoane erau in cautarea primului loc de munca.

Structura pe sexe a populatiei active din diferitele ramuri ale economiei evidentiaza o proportie majoritara a femeilor active in ramurile sanatatii, invatamantului, alimentatie publica, in timp ce barbatii activi detin ponderi majoritare in transporturi si telecomunicatii, constructii, industrie, silvicultura.

In ceea ce priveste populatia inactiva reiese ca la nivelul zonei studiate populatia din aceasta categorie este de 6878 persoane (55,80%) din care elevii si studentii 2165 persoane (31,47%), pensionarii in numar de 1769 persoane (25,71 %), persoanele casnice fiind in numar de 1037 persoane (24,17%), 24,17% fiind intretinute de alte persoane (vezi fig. nr. 17).

Fig.17- Structura populatiei inactive in orasul Strehaia

Se poate aprecia ca in anu11992, comparativ cu situatia existenta in anu1 1977, se constata o scadere sensibila, cu consecinte social-economice negative, a populatiei ocupata in agricultura precum si o proportie relativ ridicata a persoanelor in cautarea unui loc de munca sau a celor apte de munca si neocupate. Astfel, in 1992, la 1000 persoane active reveneau un numar de 1276 persoane neocupate fata de 1212 persoane in anul 1977. Importante mutatii au intervenit si in structura socio-profesionala a populatiei active, in perioada dintre cele doua recensaminte (1977-1992) asa cum rezulta si din structura populatiei active pe categorii si grupe de ocupatii (meserii, functii). Specialistii cu ocupatii intelectuale si stiintifice detin o pondere de 7,6% din totalul populatiei active fiind mai numerosi decat in 1977.

Ponderea functionarilor se ridica la 3,8% fiind intr-o crestere sustinuta. Cea mai importanta categorie este cea a muncitorilor care detin o pondere de 35,7% din totalul populatiei active fata de 30,4% in1977, din totalul populatiei active fata de 30,4% in 1977, cresterea fiind de 13,3%.In cadrul numarului agricultorilor se inregistreaza o scadere de la 35% in 1977 la 20,62% in 1922.

4.6 STRUCTURA ETNICA SI CONFESIONALA

Pe baza analizei recensamintelor din 1977 si 1992 s-a constatat ca populatia orasului Strehaia este omogena sub aspect etnic, majoritatea fiind formata din romani.

Dupa cum se observa din figura 18, majoritatea populatiei este formata din romani in procent de 93,55 in 1992, 99,42% in 1997 si 91.4% in 2005. Celelalte nationalitati conlocuitoare sunt putin reprezentate numeric; dintre acestea o predominanta mare o au rromii care in 1977 erau prezenti in proportie de 0,55%, pentru ca in 1992 numarul persoanelor care s-au declarat de etnie roma sa creasca vertiginos la 6,28% iar in prezent la 8.6%. Aceasta crestere s-a datorat intr-o mica masura bilantului natural pozitiv, in randul acestei etnii, numarul de imigranti rromi atrasi de zona in studiu fiind foarte mare.

Fig.18- Structura etnica a orasului Strehaia-2005

Maghiarii sunt prezenti intr­-un numar foarte mic in regiunea in studiu, procentul lor crescand usor din 1977 (0,01 %) pana in 1992 (0,08%).

Populatie de etnie germana gasim doar la nivelul recensamantului din 1992 (0,03%)

aparitia lor fiind pusa pe seama migratiilor. Aceeasi situatie apare si in cazul etniilor sarba si ceha inregistrate doar la nivelul recensamantului din 1992 (0,008% cehi, 0,01 % sarbi).

Rusii lipoveni ii regasim la nivelul anului 1977 in procent foarte mic (0,008%).

Structura confesionala

Datele referitoare la distributia populatiei dupa confesiunea religioasa declarate la recensamantul din 1992 arata ca din populatia totala de 12324 locuitori apartin religiei ortodoxe un numar de 12203 persoane. Se evidentiaza astfel preponderenta populatiei de religie ortodoxa, aceasta reprezentand 99.82% din totalul populatiei orasului Strehaia.

Populatia romano-catolica inregistreaza un procent de 0,03%. Populatia care apartine religiei greco-catolice in anul 1992 inregistreaza un procent de 0,04%, iar cea apartinand religiei reformate si evanghelica, crestina dupa evanghelie - 0,008%. Numarul membrilor apartinatori religiei penticostale inregistreaza un procent de 0,06%. Persoanele care s-au declarat fara religie sunt in numar foarte mic, reprezentand doar 0,008%,(vezi fig. nr. 19).

Fig. 19- Structura confesionala in orasul Strehaia

DENSITATEA POPULATIEI

Din analiza densitatii medii a populatiei la recensamintele din 5 ianuarie 1977 si 7 ianuarie 1992 se observa o crestere a densitatii medii a populatiei pentru orasul Strehaia.

Densitatea medie a populatiei pentru zona studiata la 5 ianuarie 1977 era de 103 loc/km², iar la recensamantul din 7 ianuarie 1992 era de 113 loc/km², valori net superioare densitatilor medii pe judet (67 loc/km²).

Daca analizam repartitia densitatii populatiei in cadrul zonei, constatam ca prezinta variatii de la o localitate la alta, privind numarul locuitori la hectar. Densitatile cele mai mari (in jur de 150 locuitori/ha) se inregistreaza in partea centrala a orasului Strehaia, intre strada Republicii, strada AI. I. Cuza si strada Eroilor, precum si de-a lungul strazii Tudor Vladimirescu.

Densitatile mici, de 18-20 loc/ha predomina in localitatile cu un grad de izolare mai mare si o populatie imbatranita.

Capitolul 5.Functiile orasului Strehaia

5.1 FUNCTIA INDUSTRIALA

Consideratii privind aparitia si dezvoltarea industriei

Pana la jumatatea secolului al XX-lea industria in orasul Strehaia si zona sa de influenta era dezvoltata ca o ramura secundara in economie, agricultura fiind ramura economica principala. Unitatile industriale existente erau de interes local (sectia fabricii de confectii Drobeta-Turnu-Severin, Fabrica de paine, Moara de malai I.I.C, Uzina electrica, Fabrica de caramida, Sectia vinalcool).

A urmat perioada de fortata industrializare, idealul politicii comuniste, care a facut din orasul Strehaia centrul polarizator al zonei, un centru industrial prin punerea in functiune a Fabricii de armaturi industriale din otel si a Topitoriei de in.

Odata cu intrarea in functiune a celor doua obiective industriale, creste forta de munca ocupata in aceasta ramura, de asemenea productia totala globala industriala depaseste pe cea agricola. Profilul social-economic al orasului Strehaia devine dominant industrial, ceea ce determina schimbari noi in bilantul teritorial.

Dupa 1989, industria orasului trece, ca intreaga economie romaneasca, printr-o perioada de restructurare, refunctionalizare, impuse de Reforma economica.

Perioada de tranzitie de la economia de tip comunist, centralizata, la economia de piata ca orice perioada de transformari implica o stagnare in cele mai multe cazuri. Este perioada analizei eficientei fiecarei unitati economice, a posibilitatilor de functionare sau refunctionare.

Intreaga activitate industriala a zonei studiate este reprezentata de unitatile economice ale orasului Strehaia.

La nivelul anului 2001 se observa ca productia industriala globala a orasului a scazut mult fata de anul 1989. Ramurile de baza functioneaza la capacitati mult mai reduse, ceea ce a dus in zona studiata la implicatii sociale, cresterea somajului prin reducerea locurilor de munca.

Dinamica productiei industriale

Industrializarea socialista, prin dinamismul sau caracteristic a condus la amplificarea relatiilor economice ale orasului Strehaia.

Productia industriala globala inregistra o continua crestere pana in anul1989 pentru ca dupa acest an sa inregistreze un puternic declin. Unele ramuri functioneaza la capacitate minima, inregistrand un continuu declin, altele isi inceteaza activitatea pe fondul recesiunii prezente in cadrul economiei romanesti.

Societatea ARPO S.A. Strehaia se confrunta cu aceleasi probleme ca intreaga economie romaneasca: blocaj financiar, aprovizionarea de materii prime. Inainte de anul 1989 societatea avea 500 de angajati. Prima restructurare s-a produs in 1997, societatea functionand cu 320 de angajati. A doua restructurare a avut loc la nivelul anului 1999 din functionarea acesteia a fost asigurata de 152 angajati. Ulterior, situatia fabricii s-a inrautatit, produsul finit nemaiavand piata de desfacere, astfel s-a recurs si la o a treia restructurare in anul 2001, in urma careia au mai ramas 149 de angajati.

Productia industriala totala a inregistrat o crestere continua pana in 1989. In anul 1979 societatea avea o cifra de afaceri de 14 milioane lei pentru ca in 1989 valoarea acesteia sa atinga 121 milioane lei. Regresul s-a produs dupa 1989, in 1992 cifra de afaceri fiind de 318 milioane de lei, valoare foarte mica avand in vedere devalorizarea monedei nationale intr-o perioada atat de scurta.

In 1991 intreprinderea se privatizeaza in scopul revigorarii activitatii. Cresterea cifrei de afaceri este foarte lenta inregistrand 3 miliarde lei la nivelul anului 1995 si 9 miliarde lei in 2001.

O dinamica a productiei industriale a inregistrat si fabrica de paine, S.C. Aurora S.A., infiintata in 1962. Inainte de 1989 functiona cu 20 de angajati, in prezent unitatea avand 10 angajati.

Productia industriala s-a mentinut constanta incepand cu anul 1966 (300 t/luna) pana in 1985. Intre anii 1985 si 1989 productia a crescut de la 300 la 350 t/luna, in special datorita cresterii numarului populatiei din oras si rationalizarii painii.

Dupa anul 1989 productia s-a diminuat brusc ajungand la 100 t/luna, mentinandu-se in jurul acestei cifre pana in 1995.

Din 1995 si pana in 2001 declinul productiei totale a fost continuu, in prezent productia fiind de 40 t/luna.

S.C. CERAMET S.A. (fabrica de caramida) a avut o evolutie a productiei asemanatoare cu celelalte intreprinderi industriale.

Astfel, la nivelul anului 1989 fabrica inregistra 72 angajati. Prima restructurare a avut loc in

1990, cand unitatea era aservita de 40 persoane. La nivelul anului 2001 au fost disponibilizati 4 angajati. Volumul vanzarilor in 1989 era de 3 milioane lei, pentru ca in 2001 valoarea acestuia sa nu depaseasca 2,5 miliarde lei.

Fabrica de confectii - S.C. STIL S.A. - Strehaia constituie un exemplu de evolutie ascendenta. Dupa 1990 unitatea si-a extins capacitatea de productie cu cca. 2500 m² si va functiona cu acelasi numar de angajati si aceeasi structura.

S.C. ROMIN S.A. (topitoria de in) s-a confruntat cu mari probleme in urma disparitiei fluxului de materie prima, ajungand in 1991 la faliment.

Acele unitati care isi mentin constanta cifra de afaceri sunt Autobaza Strehaia care functioneaza in prezent cu 76 salariati si 60 de masini, S.C. MECAREX sectia de achizitii a produselor animaliere care functioneaza cu 4 salariati.

Structura industriei

In economia judetului Mehedinti industria orasului Strehaia ocupa o pozitie modesta (doar 1,76 %), ceea ce denota faptul ca localitatea se gaseste intr-un stadiu de industrializare incipient.

Sursele de materii prime care se gasesc in zona orasului ajuta la desfasurarea activitatilor industriale.

Forta de munca este, in general, nevalorificata la adevarata valoare.

In cadrul orasului Strehaia functioneaza diverse intreprinderi care se incadreaza in urmatoarele ramuri de activitate: constructii de masini si prelucrari mecanice, energie electrica si termica, materiale de constructii, exploatare si prelucrare lemn, textile, confectii, alimentara.

Industria constructoare de masini si prelucrare a metalelor are o pondere de 60,86% din totalul productiei industriale a orasului Strehaia, fiind reprezentata de S.C. ARPO S.A. Aceasta ocupa o suprafata de 0,8 ha iar productia de baza acopera doua profiluri: armaturi industriale de otel - la sectia de turnatorie - otel (materia prima fiind fierul vechi) si productia de pompe industriale centrifugale. Pe langa aceste activitati se mai produc si butoaie din tabla (200 litri capacitate) folosite in industria alimentara, precum si alte diferite piese de factura simpla.

Ramura confectii este reprezentata de fabrica de confectii S.C.. STIL S.A (vezi foto nr. 1)

Foto 1-Fabrica de confectii S.C STIL S.A

Aceste doua unitati au ponderea cea mai mare in ceea ce priveste productia industriala a orasului, celelalte detinand un procent foarte scazut, datorita fie functionarii la capacitati scazute, fie pentru ca acestea prezinta un interes local.

Industria materialelor de constructii este reprezentata de S.C CERAMET S.A. care ocupa o suprafata de 2,5 ha, fiind de importanta locala.

Industria exploatarii si prelucrarii lemnului este reprezentata de Sectia I.F.E.T. Orsova care produce scandura si tamplarie de lemn pentru constructii.

Industria alimentara cu unitati de productie de interes local, asigura in primul rand consumul in cadrul orasului Strehaia. Unitatile reprezentate sunt: Fabrica de paine S.C AURORA S.A., S.C. MECAREX S.A. si Sectia Vinalcool.

Transportul local este asigurat de S.C. Transport Mixt S.A si S.C. Transport local si Free Strehaia (transportul energiei electrice).

5.2 FUNCTIA AGRICOLA

Activitatile economice sunt rezultatul unei interactiuni istorice intre locuitori si spatiul geografic in care traiesc.

Timp indelungat, aceasta regiune a avut un pronuntat caracter agrar. Orasul Strehaia care a influentat intreaga regiune a avut o economie putin dezvoltata. In trecut avea functie predominant agricola si juca un rol important ca targ de vite si piata de desfacere a cerealelor. Dupa reforma administrativa din 1968 s-au creat orasului Strehaia posibilitati de dezvoltare concrete, incadrandu-se ca unitate de baza intr-un sistem de localitati cu caracter social cultural.

In prezent, populatia in agricultura a cunoscut o scadere datorita dezvoltarii industriei locale.

Zona orasului Strehaia este caracterizata printr-un relief de deal cu versanti afectati de procesele de panta, brazdata de vaile Motrului si afluentilor sai. Conditiile naturale sunt favorabile dezvoltarii agriculturii. Din punct de vedere climatic, arealul studiat se situeaza intr-un climat temperat-continental cu usoare influente mediteraneene ce permite insamantarile mai timpurii si recoltarile pe o toamna lunga. Agricultura a reprezentat baza economica cea mai puternica a zonei.

Analiza modului de folosinta a terenurilor, evidentiaza existenta unei suprafete mari ocupate de teren agricol (4774 ha), acesta reprezentand 43,76% din totalul teritoriului administrativ (vezi fig. nr. 20) .

Fig. 20- Structura categoriilor de folosinta a terenurilor agricole din orasul Strehaia

Terenurile arabile extinse au evoluat pe seama restrangerii in timp a suprafetelor ocupate de paduri, care, in general astazi ocupa culmile dealurilor. Versantii dealurilor sunt agricole (porumb, plante furajere, vii si livezi) . In zona studiata terenurile arabile ocupa suprafete de 3010 ha, ceea ce reprezinta 27,59% din totalul teritoriului agricol (vezi. fig. nr. 20) .Pasunile si fanetele ocupa 1364 ha, aproximativ 12,50% din totalul terenului agricol. Pasunile si fanetele sunt raspandite pe pantele din zonele cu alunecari stabilizate si in luncile cu exces de umiditate. Pasunile si fanetele se caracterizeaza printr-un randament mai scazut, de aceea sunt necesare lucrari de ameliorare care sa contribuie la cresterea bazei furajere si implicit la dizolvarea zootehniei in aceasta zona.

Viile ocupa o suprafata de 83 ha, ceea ce reprezinta 0,76% din terenul agricol, iar livezile se intind pe 317 ha, insumand 2,91 % din totalul terenului agricol vita de vie se cultiva indeosebi pe versantii dealurilor cu expunere sudica unde predomina solurile brune, podzolice. Pentru o mai buna utilizare a terenurilor in panta este necesara extinderea suprafetelor provinciale contribuind astfel la stavilirea proceselor de eroziune cat si la cresterea potentialului pomicol (vezi. fig. nr. 20).

Padurile sunt raspandite in zona interfluviilor si sunt constituite din quercinee. Factori de o deosebita importanta in protectia solului, padurea a ocupat in trecut suprafete mult mai intinse (60%), mentinand un echilibru relativ in evolutia reliefului.

In prezent padurile ocupa 43,82% (4781 ha), o suprafata mai mare decat in anii precedenti, prin lucrari de impaduriri. Suprafata acestora a fost diminuata in primul rand datorita extinderii terenurilor agricole in scopul satisfacerii necesarului de hrana pentru populatie. Taierea padurii s-a facut dinspre vatra orasului catre exterior, prin marirea hinterlandului culturilor agricole in raport cu extinderea satelor si a nevoilor populatiei.

Suprafata terenurilor ocupate de constructii a cunoscut o larga extindere datorita marimii hinterlandului orasului si a celorlalte localitati. Acestea ocupa 4.15% din totalul terenului neagricol, respectiv 453 ha. Terenul ocupat de rute de circulatie insumeaza 2,05%, respectiv 224 ha, iar cel ocupat de ape reprezinta 1,90% (207 ha).

Terenurile neproductive ocupa 471 ha, ceea ce reprezinta 4,32% din totalul terenului neagricol.

Principalele unitati de productie agricola sunt unitatile cu capital de stat reprezentate de sectia de cercetari pentru plantatii pomicole si S.C. AGROMEC S.A. (fostul SMI) si S.C. Productie Agricola (fostul IAS) si unitatile cu capital privat constituite din asociatii ale producatorilor particulari si gospodarii particulare individuale.

Gospodariile particulare detin o suprafata totala de 5229 ha (47,9% din suprafata teritoriului administrativ din care 4.409 ha suprafata agricola (ceea ce reprezinta 84,3% din suprafata totala a gospodariilor particulare. Suprafata agricola detinuta de gospodariile particulare reprezinta 86,4% din suprafata agricola totala a teritoriului administrativ Strehaia.

Din suprafata agricola detinuta de gospodariile particulare 63,7% este suprafata arabila, 27,3% este suprafata ocupata de pasuni si fanete, 1,82% este ocupata cu vii si 7,18% cu livezi.

Primaria detine o suprafata totala de 543 ha (4,97% din suprafata teritoriului administrativ, din care suprafata agricola de 374 ha reprezinta 68,87%.

Suprafata agricola detinuta de primarii reprezinta 7,33% din suprafata agricola totala a teritoriului administrativ Strehaia. Din suprafata agricola detinuta de primarie suprafata arabila (de 40ha) reprezinta 10,7%, suprafata pasunilor si fanetelor (de 330 ha) reprezinta 88,7%, iar suprafata livezilor (de 2 ha) reprezinta 0,63%. Statiunea de cercetari pentru plantatii pomicole detine o suprafata totala de 193 ha, din care 178 ha (92,23%) este suprafata agricola, din care 95 ha este suprafata arabila.

R.A. ROMSILVA detine o suprafata totala de 4429 ha, ceea ce reprezinta 40,6% din suprafata totala a teritoriului administrativ. Categoriile de folosinta detinute de ROMSILVA sunt 4362 ha poduri (98,49%) si numai 3 ha arabil.

Societatea comerciala de productie agricola (fostul IAS) detine o suprafata totala de 158 ha din care 102 ha (64,56%) este suprafata agricola. Din totalul suprafetei agricole arabilul reprezinta 71,5% (73 ha) iar pasunile 28,5% (29 ha).

Suprafetele agricole se valorifica atat prin practica­rea culturii plantelor cat si a cresterii animalelor.

Productia de grau si secara la nivelul anului 1990 era de 1767 t pe o suprafata cultivata de 860 ha. In 1992 se observa o scadere a productiei la 492 t, aceasta realizata pe o suprafata cultivata de 300 ha. Aceasta se explica prin destramarea sistemului centralizat de tip C.A.P. si prin situatia economica generala reflectata in special in agricultura. In anul 2000 se cultiva 600 ha, productia de grau si secara fiind de 1800 t. Situatia se schimba in cazul culturii porumbului si cartofului, productia inregistrand o sustinuta crestere de la un an la altul. Astfel, in 1990 s-au cultivat 775 ha cu porumb obtinandu-se o productie de 297 t. In 1992 productia a fost de 302 t pe o suprafata de 50 ha

La nivelul anului 2000 constatam ca suprafata totala cultivata cu cartof s-a dublat fata de anul 1992, productia fiind din aceasta cauza cu mult mai mare, 700 t.

Cadrul natural al zonei ofera conditii prielnice pentru cresterea animalelor. Intinsele suprafete cu pasuni si fanete si cultura porumbului permit dezvoltarea acestei activitati.

Fermele zootehnice cu capital de stat existente pe teritoriul administrativ al orasului Strehaia pana in 1989 au fost depopulate si chiar desfiintate, ceea ce a condus la situatia actuala in care singurele detinatoare de animale sunt gospodariile particulare.

Ferma zootehnica din Strehaia (crescatoria de taurine a fostei Asociatii intercooperatiste) nu mai functioneaza, intrucat a fost depopulata. Aceasta ferma a trecut in proprietatea Primariei Strehaia, care este in cautare de investitori pentru repunerea in functiune a acesteia.

Conform datelor statistice numarul animalelor pe specii din teritoriul administrativ Strehaia a scazut.

Bovinele aveau un efectiv de 1604 capete in 1991, in 1992, 850 capete, in 2000 numarul lor crescand usor la 1026 capete.

Porcinele numarau in 1991 2184 capete, in 1992 2118 capete, pentru ca in 2000 efectivul lor sa inregistreze 3500 capete.

Numarul ovinelor a scazut vertiginos de la 3138 capete in 1991 la 1160 capete in 2000

Productia animaliera a scazut, de asemenea, dupa 1989. Astfel, productia de carne in 1992 era de 850 t, pentru ca in 2000 valoarea acesteia sa ajunga la 240 t. Productia de lapte de vaca in 2000 creste la 15180 hi fata de 1992 (9754 hl). Productia de lana scade de la 3300 kg la 2000 kg in 2000, ca urmare a scaderii numarului de ovine.

FUNCTIA COMERCIALA

Activitatile comerciale s-au dezvoltat ascendent in timp Strehaia transformandu-se in targ si apoi in oras datorita, in primul rand, activitatilor comerciale.

In timpul feudalismului, el a functionat ca o adevarata piata de schimb pe drumurile ce coborau dinspre trecatorile carpatice catre lunca Dunarii, devenind cunoscut, prin aceasta functie economica, in toata Oltenia.

La inceput, activitatile comerciale in vatra orasului s-au desfasurat in apropierea Manastirii, fiind avantajate si de pozitia orasului la intersectia unor vechi si importante cai comerciale care legau zona de munte cu zona de deal si campie. Aceste premise au facilitat aparitia targului de vite si cereale de la Strehaia. Importanta targului din Strehaia in special in comertul cu vite a condus la cunoasterea acestuia in intreaga Oltenie si in acelasi timp la popularea acestui targ de numerosi locuitori din satele si comunele judetului Mehedinti sau din judetele Dolj, Gorj si alte zone geografice.

Pe masura dezvoltarii teritoriale, activitatea comerciala 'migreaza' catre nord-vest (targul de vite) si catre sud-est (produse alimentare), fara a se departa foarte mult de locul initial. Saptamanal in apropierea pietei alimentare se improvizeaza un bazar format din comercianti care participa la targurile din toata regiunea, organizate fiecare in alta zi.

In ultimii ani, datorita trecerii la un alt tip de economie, economia de piata, in orasul Strehaia, ca de altfel in intreaga tara, s-a materializat prin cresterea accentuata a numarului unitatilor comerciale, a volumului vanzarilor de marfuri (atat alimentare cat si nealimentare) si prin aparitia agentilor comerciali privati. Consecinta a fost cresterea fluxului de marfuri ce converg spre oras si a numarului salariatilor din domeniul circulatiei marfurilor.

Astfel, vanzarile de marfuri cu amanuntul prin comert public, cooperatist si privat au crescut cu 12,2% in 1990 fata de 1989.

Prin liberalizarea comertului si schimbarea modului de proprietate asupra fondului funciar s-au produs modificari substantiale in extensiunea zonelor de aprovizionare a orasului, prin diminuarea gradului de aprovizionare din zonele limitrofe orasului si crearea unei noi zone de aprovizionare.

Un rol foarte important in dezvoltarea functiei comerciale in prezent il au investitiile. Daca se face abstractie de caracteristicile particulare ale orasului si se generalizeaza structura si modul sau de functionare, acesta poate fi considerat ca un sistem termodinamic si informational optimal deschis, ceea ce inseamna existenta unor fluxuri de intrare si de iesire cu structuri specifice, a unor transformari interne (autoorganizarea) si a unor relatii de tip feed-back cu caracter reglator (Ianos I., Talanga C. ,1994).

Pentru intelegerea corecta a perturbatiilor survenite in evolutia orasului, este necesara sublinierea modului de functionare si caracterul relatiilor dintre oras si teritoriul aflat sub influenta sa directa in conditiile clasice (normale) si, respectiv, in conditiile speciale ale regimului supercentralizat, totalitar, ce a caracterizat societatea romaneasca pana in 1989.

In situatia dezvoltarii orasului pe baza potentialului de sprijin al zonei limitrofe, situatie specifica economiilor liberale, mecanismul intern al orasului se autoregleaza ca urmare a colectarii informatiilor privind intensitatea si structura intrarilor, respectiv a iesirilor, a prelucrarii acestora si actionarii, in consecinta, a blocului reglator, care in acest caz este plasat in interiorul sistemului.

Dezvoltarea planificata a condus la ruperea echilibrului intre dezvoltarea orasului si potentialul de sprijin al spatiului inconjurator.

In conditiile evolutiei orasului romanesc in perioada postbelica, functia de 'autoreglare' era inlocuita de un bloc reglator reprezentat de organele de decizie, politico-administrative. Informatiile specifice apartinand orasului erau partial si accidental luate in seama (cel mai adesea ignorate), locul principal in interventia asupra orasului ocupandu-l ideologia utopica privind modelul orasului socialist si 'arbitrariul dictatorului', consemnand decizia finala a factorului subiectiv. Pozitia exterioara a blocului reglator si 'alimentarea' sa din surse total diferite de realitate a determinat un al mod de evolutie a orasului.

Consecinta cea mai concreta privind rezultatul functionarii unor astfel de mecanisme o constituie indepartarea orasului de teritoriul sau inconjurator, precum si evolutia in salturi a acestuia cu toata gama de procese induse asupra asezarilor rurale din zona de influenta, asupra mediului si spatiului geografic.

Prin modificarea intrarilor, prin mutatiile care au avut loc in structura interna, ca urmare a interventiilor violente, in primul rand prin construirea intreprinderilor industriale, care nu se bazau nici pe valorificarea unor resurse locale si nici pe eventualele traditii in domeniul de activitate respectiv, ponderea relatiilor dintre oras si spatiul imediat inconjurator s-a diminuat.

Dupa 1989 in activitatea de investitii se evidentiaza amenajari de mica amploare realizate de catre unele S.R.L.-uri in vederea extinderii sectoarelor de productie si a extinderii spatiilor de comert.

Se remarca o crestere a investitiilor pentru constructia de locuinte unifamiliale. Numai in 1998 s-au eliberat 81 de certificate de urbanism cu 81 mai multe decat in 1997.

Tot in 1998 s-au eliberat 52 de autorizatii de constructie pentru realizarea de locuinte proprietate personala (parter + etaj), anexe gospodaresti, spatii comerciale.

Putem identifica, la nivelul orasului Strehaia, mai multe zone comerciale, amplasate diferit (vezi fig. nr. 21).

In afara spatiilor comerciale integrate ansamblurilor de locuit in oras se contureaza trei zone profilate pe spatii comerciale. Prima este situata pe Strada Targului in care se comercializeaza cereale, tamplarie din lemn. Aici se afla si targul de vite, organizat saptamanal, cu sprijinul producatorilor particulari care pot sa-si valorifice propriile produse.

O a doua zona comerciala este amplasata in sud-est in care se comercializeaza produse alimentare si de alta natura

A treia zona comerciala este amplasata in lungul soselei E 70 (vezi fig. nr. 21).

Se observa faptul ca densitatea mare a societatilor comerciale este in zona centrala a orasului (centru civic) si in lungul axei de circulatie.

5.4 FUNCTIA DE TRANSPORTURI

Localizarea geografica a orasului Strehaia, destul de favorabila, la contactul dintre campie si piemont, sau in lungul vailor Husnitei si Motrului, a favorizat aparitia de drumuri comerciale.

Un rol important l-a avut si prezenta Manastirii Strehaia, precum si existenta postalioanelor inainte de construirea caii ferate Bucuresti - Strehaia - Drobeta Turnu Severin - Timisoara.

Datorita asezarii localitatii Strehaia la rascruce de drumuri targul era cel mal cunoscut din judetul Mehedinti si din intreaga Oltenie, ca targ comercial, aici comercializandu-se cerealele din sud si diferite produse agricole din dealurile subcarpatice.

Se pare ca ar fi existat si un drum roman dintre Drobeta si Admutrium. In prezent, caile de comunicatie ce deservesc regiunea in studiu cuprind cai ferate si sosele.

O importanta deosebita o prezinta magistrala feroviara Bucuresti - Rosiori - Craiova- Filiasi - Lunca Banului - Strehaia - Ciochiuta - Drobeta-Turnu-Severin - Timisoara. Incepand cu anul 1962, orasul Strehaia devine nod feroviar prin construirea celei de-a doua linii ferate electrificate Strehaia-Motru, care deserveste bazinul carbonifer Motru si il leaga de calea ferata principala Bucuresti-Timisoara. Orasul Strehaia dispune de importante statii CFR. Strehaia-Gara a luat fiinta la 5 ianuarie 1875 si a devenit nod de cale ferata in ultimele decenii, este situata la 1 km departare de oras. Gara prezinta importanta si pentru faptul ca aici se gasesc Baza de receptie a cerealelor si depozitul PECO. Pe aceeasi axa feroviara de circulatie se gaseste Halta Strehaia situata in centrul orasului(vezi foto nr.2).

Foto 2- Halta Strehaia

Pe linia ferata Strehaia-Motru, satul Comanda dispune de o halta, orasul Strehaia dispunand de o statie P.O. (punct oprire), situata langa fabrica ARFO S.A. Existenta celor doua cai ferate faciliteaza atat transportul locuitorilor spre locul de munca din zona, in judet sau spre judetele limitrofe, precum si transportul de marfuri.

Produsele transportate pe cale feroviara sunt: combustibili, materii prime, produse cerealiere, ingrasaminte chimice.

Caile rutiere vin sa completeze traficul feroviar, facand legaturile intre toate asezarile rurale. Zona studiata este strabatuta de drumuri comunale, judetene si nationale, unele dintre ele fiind modernizate, altele necesitand ample lucrari.

Prin orasul Strehaia trece drumul national DN6 (E70) in lungul caruia se desfasoara si asezarile rurale Lunca Banului si Ciochiuta. Drumul este modernizat, prezinta doua benzi de circulatie si are un trafic maxim de circa 300 autoturisme pe ora si sens.

Drumul national 67 Strehaia-Brosteni-Motru este modernizat, are doua benzi de circulatie si are un trafic maxim de circa 250 autoturisme pe ora si sens.

Toate strazile care fac parte din trama stradala majora a orasului Strehaia sunt strazi de categoria a III-a cu 6-7 m carosabil. Acestea sunt modernizate si asigura desfasurarea traficului in tot timpul anului. Traseele de trafic greu sunt preluate de strazile ce compun trama stradala majora. Restul strazilor de categoria a III-a sunt partial modernizate, sau chiar nemodernizate, dar datorita traficului redus pentru categoria lor, nu pun probleme in prelucrarea acestuia.

Strazile de categoria a IV-a de deservire locala au un singur fir de circulatie si sunt reprezentate de aleile de acces.

Trama stradala existenta are o lungime totala de 23 km. Dintre acestea 5,60 km sunt asfaltate (24,3%), 4,40 km pavate cu piatra cubica (19,1%), 2,90 km pavate cu bolovani de rau (12,6%), 4,10 km impietruire simpla (17,8%) si 6 km de pamant (26,02%).

In prezent, transportul in comun in zona studiata este asigurat de parcul de autobuze existent in cadrul Autobazei Strehaia, care asigura transportul muncitorilor si calatorilor. Orasul Strehaia dispune de o autogara, situata langa piata agroalimentara.

TELECOMUNICATIILE

Orasul Strehaia dispune de o unitate de posta si telecomunicatii incluse in cadrul Directiei Judetene 'Romtelecom' (vezi foto. nr. 3).

Foto 3- Posta

Cladirea este dispusa pe doua nivele, in stare foarte buna si cu o capacitate corespunzatoare. Unitatea de posta deserveste populatia prin corespondenta expediata, mesagerii, mandate postale si telegrafice, telegrame.

Orasul dispune de o centrala telefonica ALCATEL cu o capacitate de 2000 linii. Localitatile componente ale teritoriului administrativ sunt partial racordate la centrala telefonica cu exceptia satelor Hurducesti, Motrului, Stancesti, Mentii din Fata. Activitatea de posta este realizata prin intermediul oficiilor postale comunale.

5.6 FUNCTIA DE INVATAMANT SI CULTURA

Activitatea culturala si de invatamant in orasul Strehaia cuprinde unitatile de invatamant repartizate in toate asezarile rurale si in oras, o biblioteca oraseneasca, biblioteci satesti, Casa de Cultura din orasul Strehaia(vezi foto nr. 4) si caminele culturale din sate.

Foto 4 -Casa de cultura a orasului

Inceputurile unui invatamant organizat le aflam in prima jumatate a secolului al XIX-­lea, cand in anul 1836 Eufrosin Poteca infiinteaza o scoala la Buicesti, unde cu 32 de copii de tarani din satele Gura Motrului, Tantaru, Butoiesti, Socolesti, Cosovat si Strehaia invata gratuit. In perioada interbelica, in orasul Strehaia functioneaza gimnaziul'Patrascu cel Bun' . Dupa al doilea Razboi Mondial, in Strehaia se construiesc doua scoli, o constructie in care functioneaza actualul liceu.

Invatamantul prescolar cuprinde gradinitele cu orar normal in aproape toate satele si o gradinita cu program prelungit in orasul Strehaia. Majoritatea gradinitelor de la sate functioneaza cu un cadru didactic si un numar aproximativ de 30 de copii.

In orasul Strehaia invatamantul prescolar se desfasoara in doua gradinite, una avand program prelungit-cresa de copii (vezi foto nr. 5 si 6). Atat in orasul propriu-zis cat si in localitatile din zona sa de influenta functioneaza 9 gradinite cu 20 de cadre didactice dintre care numai in Strehaia sunt 12 cadre didactice

 

Foto 5- Cresa de copii Foto 6- Gradinita de copii

In orasul Strehaia functioneaza Scoala Generala cu clasele I - VIII 'Mihai Viteazul'. In anul 2001 scoala functiona cu un numar de 949 de elevi.

In cadrul Liceului industrial 'Matei Basarab' functioneaza si invatamantul gimnazial, numarul elevilor inscrisi in 2001 fiind de 117. Invatamantul liceal se desfasoara in cadrul Liceului Industrial - Strehaia 'Matei Basarab' (vezi foto nr.7 ).

Foto 7- Liceul industrial 'Matei Basarab'

In ultimii ani liceul si-a modificat profilul, functionand in planul de invatamant cu o clasa de uman, doua clase de real, doua clase de informatica si doua clase de industrial, profil mecanic. Numarul elevilor inregistrat in 2001 este de 530, din acestia 167 elevi provenind din mediul rural.

Pe langa liceu functioneaza si trei clase in cadrul scolii profesionale cu profil mecanic, cu un numar de 172 elevi.

In localul unitatii sunt 13 sali de clasa, un cabinet de fizica, unul de chimie, un cabinet de biologie si unul de electrotehnica si informatica dotat cu 10 calculatoare. De asemenea liceul mai dispune si de o sala de sport moderna (vezi foto nr. 8), de o cantina si un internat, de ateliere scolare unde elevii de la profilul industrial si scoala profesionala isi desfasoara instruirea practica.

Foto 8-Sala de sport

Printre dotari se numara biblioteca, cabinetul stomatologic si cel medical. Procesul instructiv-educativ este asigurat de un numar de 25 cadre didactice.

Activitatile culturale si de recreere sunt legate de existenta unor obiective polarizatoare in cadrul orasului Strehaia.

Casa de cultura din oras dispune de o cladire cu o arhitectura deosebita, cu o sala de spectacole de 300 de locuri, unde functioneaza si un cinematograf .

In cadrul Casei de cultura functioneaza biblioteca oraseneasca care dispune de circa 35800 volume (dintre acestea 8000 fiind dedicate copiilor, iar 27800 volume adultilor). De asemenea, fiecare unitate scolara dispune de cate o biblioteca proprie, cu circa 2500-9000 volume si camine culturale (Comanda, Ciochiuta, Slatinic).

Este de mentionat faptul ca in anul 2001 a fost dezafectata si cladirea gradinii de vara, fiind imposibila desfasurarea unor activitati culturale in acest spatiu.

Un interes din ce in ce mai crescut este manifestat in ultima perioada in favoarea discotecii. In orasul Strehaia functioneaza o singura discoteca (S.C. UNIVERS S.R.L.) care atrage un numar mare de tineri atat din cadrul orasului cat si din cadrul localitatilor rurale (Ciochiuta, Comanda,- Slatinic, Hurducesti, Lunca Banului, Stancesti).

Capitolul 6.Extinderea teritoriala a orasului Strehaia si caracteristicile functionale

Suprafata intravilanului in orasul Strehaia este de 342 ha, pe care sunt amplasate circa 1750 cladiri. In anii `70-`80 au fost construite in oras noi blocuri de cate 40-60 apartamente fiecare, ca urmare a necesitatii de locuit create de dezvoltarea industriei orasului.

Conform Planului Urbanistic General al Orasului Strehaia, bilantul suprafetelor zonelor functionale din intravilanul orasului se prezinta astfel:

Tabel 3- Caracteristicile zonelor functionale ale orasului Strehaia

Sursa: PUG al orasului Strehaia, 1997

Aspectele caracteristice ale principalelor zone functionale sunt urmatoarele:

Zona de locuit. Cadrul natural al zonei a favorizat dezvoltarea localitatii intr-o depresiune limitata la sud si la est de Valea Husnitei si a Motrului, iar la nord si vest de dealuri. Pe de alta parte, avantajele conferite de intersectia celor doua drumuri de importanta nationala care strabat zona, au determinat concentrarea constructiilor de locuinte de-a lungul acestor cai de comunicatie, rezultand astfel vatra a localitatii Strehaia de forma poligonala cu directiile principale de dezvoltare est-vest si nord-sud.

Datorita principiilor de sistematizare practicate inainte de 1990, respectiv restrangerea treptata a perimetrului construibil prin taierea tentaculelor marginase formei poligonale de baza, a determinat tendinta de crestere a densitatii in vatra localitatii spre zona centrului civic, accentuandu-se astfel diferenta dintre fondul construit la periferie ramas vechi si cel din vatra localitatii, innoit prin realizarea de noi constructii de locuit. Din aceleasi considerente au rezultat zone mai slab construite ( tentaculele de est si de vest si in general zonele periferice pe teren accidentat in zonele de vest), precum si zone mai dense ( zona centrala), unde indicii de ocupare si de utilizare a terenurilor sunt mai mari.

La nivelul orasului Strehaia nu exista o zonificare pe cartiere a fondului locuibil, ca urmare marimii orasului, dar se gasesc insa cateva zone cu caracteristici inchegate. Acestea sunt: zona locuintelor individuale si zona locuintelor colective.

Zona locuintelor individuale ocupa o suprafata de 173,30 ha, respectiv 99,5% din totalul suprafetei zonei de locuit si, se poate imparti la randul ei in functie de suprafata loturilor si de indicii de ocupare si de utilizare a terenului in: subzona slab construita, reprezentata de locuintele individuale din est, nord-est caracterizata de loturi cu suprafete cuprinse intre 600-1600 m² (datorita reliefului accidentat ori interdictiilor de construire) care au indici de ocupare si de utilizare mult scazuti; subzona mai dens construita este formata din locuintele individuale din vatra localitatii dimprejurul centrului civic si de-a lungul strazii principale avand suprafete de 600-800 m², cu constructii in regim de inaltime de parter si etaj.

Zona locuintelor colective ocupa o suprafata de 4,00 ha, din care 2,25 ha este suprafata ocupata de locuintele colective din centrul civic iar 1,55 ha este suprafata ocupata de locuintele colective din zona de locuinte si functiuni complementare (0,5% din suprafata acestei zone) Zona locuintelor colective este formata din: locuinte colective din strada Republicii ce au P+2 si P+4 etaje; locuintele colective din centrul civic, ce au P+4 etaje; locuinte colective de pe strada A.I. Cuza cu P+4 etaje si locuintele din zona SC APRO-SA ce au P+4 etaje. (vezi foto nr.9)

Foto 9-Blocurile de pe strada Republicii

Zona activitatilor economice se imparte in: zona cu activitati industriale: este a doua zona ca importanta in cadrul localitatii, atat prin suprafata pe care o ocupa, respectiv 40,25 ha (15,29% din suprafata totala a intravilanului) cat si prin suportul material pe care il asigura populatiei, decurgand de aici posibilitatea de dezvoltare a celorlalte zone din cadrul localitatii.

Aceasta zona se imparte la randul ei in: o zona industriala inchegata in partea de nord a orasului, cu posibilitati de dezvoltare, din care fac parte SC APRO-SA si RENEL; unitati industriale izolate in intravilanul localitatii, cum sunt Fabrica de paine si intreprinderea VINALCOOL- Sectia SC DECEBAL-SA din Drobeta Turnu Severin situate in partea de sud-est intr-o zona cu posibilitati de extindere datorita amplasamentului periferic al zonei; unitati industriale amplasate in interiorul zonei de locuinte, respectiv SC CERAMET-SA (sediu de baza si de intretinere) si SC MECAREX-SA care, prin aspectul incintelor lor (platforme betonate, platforme de intretinere auto, padocuri pentru animale), sunt incompatibile cu zona de locuinte in care sunt amplasate; Cooperativa “Mestesugarul”; ROMSILVA- Sectia de impletituri; Fabrica de Confectii militare, amplasata in partea de vest a Centrului civic, a carei activitate nu ridica probleme de poluare si a carei amplasare poate fi compatibila cu zona de locuit, nefiind necesara dezafectarea ei imediata; unitati industriale amplasate in afara intravilanului in trupuri izolate si care nu intra in conflict de vecinatate cu alte zone functionale ale localitatii. Acestea sunt depozitele SC FEDERAL COOP, SC PECO-SA si IFET Orsova si Baza de receptie SC ROMCEREAL situata in zona garii intr-un trup situat in partea de sud-est a localitatii, Fabrica de caramizi (Sectia SC CERMAT-SA) si un atelier de tamplarie (IFET Orsova) aflate la limita estica a intravilanului in imediata vecinatate a paraului Husnita, intr-o zona cu posibilitati de extindere, nestanjenind celelalte zone functionale ale localitatii; Statia de transformare, formand un trup in zona de sud-est si SC ROMIN-SA (Topitoria de in) amplasata in nord-vestul localitatii pe drumul national DN 67A.

Zona unitatilor agro-zootehnice ocupa o suprafata de 12,17 ha (3,55% din suprafata intravilanului existent) fiind reprezentata de Statiunea de cercetare pentru plantatii pomicole, amplasata in partea de sud a trupului Gara si Depozite; SC AGROMEC-SA, care ocupa o suprafata de 6,47 ha dintre care 5,81 ha sunt dispersate in nord-estul trupului Gara si Depozite ( adapostind sediul, ateliere de reparatii, dormitoare) si 0,66 ha in zona inustriala (sectia de intretinere); Ferma zootehnica pentru cresterea si ingrasarea tineretului taurin, amplasata la limita vestica a intravilanului pe drumul national DN 6, care nu mai functioneaza in prezent; Cadrul de protectie a plantelor, situat in intravilanul localitatii in partea de sud-vest; sediul fostului CAP-propietate de stat.

Zona obiectivelor de interes public (centrul civic) este reprezentata de zona centrala si alte functiuni complexe de interes public ocupa o suprafata de numai 19,38 ha (5,68% din suprafata intravilanului existent, mult sub normele de dimensionare care prevad un necesar de 10-20%).

Centrul civic, aflat in centrul de greutate al localitatii, cuprinde majoritatea obiectivelor de utilitate publica existente la nivelul localitatii si a teritoriului administrativ Strehaia. Centrul civic se contureaza in nord-vestul intersectiei celor doua drumuri nationale DN 6 si DN 67 A ca un nucleu compact, in ceea ce priveste reteaua de dotari existente, dar incomplet, inrucat lipsesc unele dotari necesare in aceasta zona.

Centrul civic al orasului Strehaia, in acceptiunea generala, nu functioneaza din punct de vedere urbanistic si arhitectural, in sensul ca alcatuirea ansamblului de dotari nu are la baza o gandire unitara in dispunerea functionala a dotarilor si nici armonia arhitecturala, exprimata prin volumetrie, finisaje nu este realizata. Fondul de dotari de interes public se dezvolta dupa cum urmeaza: obiective care functioneaza in cladiri aflate in stare buna: aceste obiective vor putea functiona in continuare fara a prejudicia ori perturba organizarea zonei centrale: Casa de cultura, Posta, Cresa, Gradinita, Biserica (vezi foto nr.10), Scoala (corpul nou). De asemenea exista in zona cladiri aflate in stare buna, a caror volumetrie se poate integra centrului civic prin refatadizari adecvate, cum ar fi spre exemplu cladirea Spitalului.

Foto 10- Biserica orasului

Exista constructii in zona centrala care, prin volumetrie, functiune ori amplasare deranjeaza cadrul firesc al unui centru civic, cum sunt punctul termic si dispensarul aflate in imediata apropiere a Bisericii si care nu permit constituirea unei piete publice necesare pentru orasul Strehaia.

Obiective care functioneaza in cladiri aflate in stare avansata de uzura: aceste cladiri incomodeaza prin amplasare si siguranta in exploatare. Este cazul cladirilor in care functioneaza Banca, Policlinica, anexele Spitalului, Primaria (corpul vechi), Scoala ( corpurile vechi). Se impune o restructurare in organizarea acestor spatii.

Reteaua obiectivelor de utilitate publica existente in oras, precum si capacitatile acestora structurate pe domenii de activitate este urmatoarea:

Administratie publica: Primarie (1 unitate, cladire parter)(vezi foto nr.11); Judecatorie ( 1 unitate, cladire P+2).

Foto 11-Primaria orasului Strehaia

Invatamant: liceu cu 10 sali de clasa (1 unitate, cladire P+1); Internat scolar cu 130 de locuri (1 unitate, cladire P+2); Cantina scolara 140 de portii (1 unitate, cladire parter); Gradinita, 4 grupe a cate 25 de locuri (1 unitate, cladire parter); Camin de copii 100 locuri (1 unitate, cladire parter).

Sanatate: spital cu 160 de paturi (1 unitate, cladire P+1); Dispensar (1 unitate, cladire P+2); Policlinica ( 1 unitate, cladire parter); Cresa, 100 de locuri ( 2 unitati, P+1).

Cultura: Casa de cultura si cinematograf cu 300 de locuri ( 1 unitate, P+1).

Asistenta sociala: Camin de batrani ( 1 unitate, cladire P+3)(vezi foto nr.12); Cantina de ajutor social ( 1 unitate, cladire parter).

Foto 12-Camin de batrani

Culte: Biserica Ortodoxa

Unitati financiar bancare: Agentia CEC (1 unitate, la parter de bloc); Banca Agricola ( 1 unitate, la parter de bloc); Banca Romana de Dezvoltare ( 1 unitate, la parter de bloc); Asirom ( 1 unitate, la parter de bloc).

Turism: Motel ( 1 unitate, cladire P+2 si parter)(vezi foto nr. 13)

Foto 13- Hanul Panduri

Sport: Stadion ( 1 unitate, neamenajat corespunzator competitiilor oficiale).

Monumente istorice si de arhitectura: Manastirea Strehaia.

Telecomunicatii: ROMTELECOM+ROMPOST ( 1 unitate, cladire P+1)

Alte obiective de utilitate publica: Pompieri ( 1 unitate, cladire parter), Post de Politie ( 1 unitate, P+1), Statie PECO ( 1 unitate, cladire parter), Autogara (1 unitate, cladire parter), Gara CFR ( 1 unitate, cladire parter) , Halta CFR ( 1 unitate, cladire parter) , Service auto ( 1 unitate, cladire parter).

Zona cu monumente istorice si arhitecturale

In zona centrala a orasului se afla Manastirea Cetatii Strehaia, obiectiv cu puternica incarcatura istorica, fiind principalul obiectiv de atractie turistica din zona. Manastirea era in anul 1510 proprietatea boierilor Craiovesti care construisera in incinta sa un palat ale carui beciuri sunt in momentul de fata restaurate si vizitabile ca obiectiv arheologic. In acest palat a functionat ca banisor intre anii 1582 si 1589 Mihai Viteazu, iar in anul1602, Radu Mihnea Voievod si-a stabilit aici capitala Tarii Romanesti.

In anul 1645 Matei Basarab ridica biserica manastirii, a carei prima pictura este executata in perioada 1675-1690, iar catapeteasma este din icoane de lemn datand din perioada 1836-1840.

In 1693, Constantin Brancoveanu adauga manastirii un pridvor executat in stil brancovenesc. Usa de intrare este din lemn masiv, sculptata cu motive florale si a fost executata de Giura Mesterul.

Manastirea este inconjurata de ziduri masive cu rol de aparare, fiind prevazute cu creneluri si cu contraforti. De-a lungul zidului a existat o platforma din lemn si un foisor   (actualmente refacut) ca loc de odihna si recreere. Clopotnita, dezvoltata deasupra intrarii era utilizata si ca punct de observare. Portile de intrare in incinta sunt din lemn masiv de stejar si dateaza din timpul lui Constantin Brancoveanu.

In parcul din centrul orasului se afla amplasat monumentul eroilor din razboiul de reintregire a neamului, iar in anul 1971 a fost dezvelit bustul eroului pentru unitatea nationala Mihai Viteazu, fost Banisor de Mehedinti.

Zona spatiilor verzi

Conform bilantului suprafetelor zonelor functionale din intravilanul orasului Strehaia, zona de parcuri, recreere si sport ocupa 4,66 ha, ceea ce reprezinta 1,36% din suprafata intravilanului existent. Din aceasta suprafata doar 2,27 ha reprezinta suprafata spatiilor verzi, restul de 2,39 ha fiind suprafata aferenta sportului (stadion si teren de sport) si recreerii.

Capitolul 7.Aspecte sociale ale orasului Strehaia

7.1 NIVELUL DE EDUCATIE

7.1.1 Structura pe tipul de studii si numarul unitatilor de invatamant

Structura tipurilor de studii la nivelul orasului Strehaia este reprezentata de invatamantul prescolar, primar, gimnazial si liceal.

Unitatile de invatamant sunt constituite din: gradinita, gradinita cu program prelungit, scoala generala si liceu.

Invatamantul prescolar cuprinde gradinitele cu program normal si o gradinita cu program prelungit, acesta din urma dispunand de 70 de locuri.

Gradinita nr. 1 a luat fiinta in anul 1921, functioneaza si in prezent in localuri inchiriate si necorespunzatoare unei astfel de activitati, neavand un sediu propriu. In anul 1957 se construieste Gradinita nr. 2, in prezent functioneaza in local propriu; doi ani mai tarziu ia fiinta Gradinita nr. 3, in prezent functioneaza in local inchiriat si este frecventata de circa 30 de copii. In anul 1972 a fost construita Gradinita nr.4 cu program prelungit pana la orele 18. Este folosita de copii salariatilor, unde acestia servesc trei mese pe zi si dorm dupa-amiaza. Aceasta gradinita-camin dispune de local propriu.

Invatamantul primar si gimnazial se desfasoara in cadrul scolii generale “Mihai Viteazu” cu clasele I-VIII. Scoala este amplasata pe soseaua europeana E 70, in centrul civic al orasului. Activitatea didactica se desfasoara in 4 cabinete, 3 laboratoare, 14 sali de clasa, 1 atelier de pregatire practica, o sala de sport dotata corespunzator, 2 terenuri de sport, o biblioteca de 11 000 de volume si un muzeu scolar.

Invatamantul liceal se desfasoara in cadrul liceului industrial “Matei Basarab”, infiintat in anul 1955. La inceput functiona doar cu un curs de seral cu 2 clase, apoi in 1956 a luat fiinta cursul de zi cu o singura clasa. In prezent exista in localul unitatii 13 sali de clasa, un cabinet de fizica, unul de chimie, un cabinet de biologie si unul de electrotehnica si informatica dotat cu 10 calculatoare. De asemenea liceul mai dispune si de o sala de sport moderna, de o cantina si un internat, de ateliere scolare unde elevii de la profilul industrial si scoala profesionala isi desfasoara instruirea practica.

7.1.2 Numarul cadrelor didactice si al elevilor

Scoala strehaiana isi are inceputurile in urma cu 160 de ani, respectiv a fost infiintata la 31 octombrie 1838 si frecventata atunci de numai 69 de elevi sub indrumarea unui invatator. Apoi pana in anul scolar 1900-1901, numarul elevilor a crescut la 200 iar al invatatorilor la 4. In anul scolar 1924-1925, numarul elevilor era de 303 iar cel al invatatorilor de 9, in 1937-1938 erau 538 elevi si 12 invatatori, in 1947-1948 erau 405 elevi si 15 invatatori, numarul elevilor a scazut vizibil din pricina razboiului, in 1956-1957 erau 466 elevi cu 11 invatatori si 12 profesori, in 1978-1979 erau 1014 elevi cu 16 invatatori si 24 profesori, in 1987-1988 erau 1198 elevi cu 16 invatatori si 28 de profesori, in 1997-1998 erau 1020 elevi cu 17 invatatori si 23 profesori., in 2002-2003 cei 946 elevi erau instruiti de cei 21 invatatori si cei 37 profesori, iar pentru anul in curs 2005-2006, numarul total al elevilor este de 858 iar al cadrelor didactice de 52 (vezi fig. nr 23).

Fig.23-Evolutia numarului elevilor si al cadrelor didactice la nivelul scolii Mihai Viteazu

In cadrul liceului industrial “Matei Basarab” numarul elevilor si al profesorilor a evoluat dupa cum urmeaza: in anul 1955, adica la infiintarea sa, erau 53 de elevi si 7 profesori, zece ani mai tarziu, in 1965 numarul elevilor a crescut la 413 dar numarul profesorilor a ramas acelasi. Din totalul elevilor, au absolvit liceul doar 130 de elevi. In anul 1975 numarul elevilor era de 890, al absolventilor de 284 iar al profesorilor de 35, in 1985 elevii inregistrau un numar egal ca in decada precedenta, la fel si absolventii si numarul cadrelor didactice, in 1995 numarul elevilor era de 614, al absolventilor de 107 iar al profesorilor de 39, iar in anul 2005 numarul elevilor este de 560 iar al profesorilor de 25.(vezi fig. nr. 24)

Pe o perioada de 40 ani (1955-1995) putem spune ca au absolvit cursurile liceului un numar de 4187 elevi, dintre care 3026 au urmat cursurile de zi, 716 elevi cursurile la seral, 455 au urmat invatamantul fara frecventa, 81 scoala de maistri si 627 scoala profesionala. Din acestia , aproximativ sunt ingineri si subingineri: 823, profesori:522, economisti:187, medici:84, juristi:42, cadre sanitare:252 si tehnicieni:402.

Fig.24-Evolutia numarului de elevi si al cadrelor didactice la nivelul liceului Matei Basarab

7.1.3 Abandonul scolar

Abandonul scolar la nivelul orasului Strehaia este reprezentat in are parte de cel al copiilor rromi. Acest lucru de datoreaza faptului ca acesti copii se casatoresc sau se logodesc la o varsta foarte frageda conform traditiei rrome si renunta la scoala in primii ani de gimnaziu. Se remarca o diferentiere a abandonului scolar pe sexe. Astfel, fetitele de etnie rroma abandoneaza cursurile in principiu prin clasa a doua. Motivul este bineinteles casatoria dar si refuzul parintilor sau al socrilor de a o mai lasa la scoala din frica de a nu se indragosti de un alt baiat. S-au mai constatat cazuri cand fetitele au mers pana in clasa a patra, dar mai departe de aceasta nu merg niciodata.

In cazul baietilor, acestia renunta la scoala prin clasa a sasea dar sunt si cazuri cand termina clasa a opta sau continua liceul.

In ultimii ani, rromii au inceput sa se inscrie din nou la scoala, dupa ce renuntasera in prealabil, pentru a termina cele opt clase, motivati fiind de obtinerea permisului de condus. Acestia au si varste de 22 ani chiar, vin sambata si duminica la scoala generala si frecventeaza cursurile sporadic, ca si cei din anii mai mici. Un alt motiv al persistentei lor mai mult timp in scoala este si obtinerea alocatiilor scolare.

In anul 2002-2003, scoala generala a avut inmatriculati 164 de elevi rromi.

In cadrul anului precedent 2001-2002 au abandonat scoala 19 elevi rromi.

Colaborarea cu familiile copiilor de etnie rroma a fost sporadica, acestea venind la scoala doar la inceputul anului scolar pentru elevii din clasele I.

In prezent, dintr-un total al populatiei de etnie rroma de 1149, 150 frecventeaza cursurile scolii generale. Dintre acestia au abandonat scoala un numar de 47 elevi. S-a observat de-a lungul anilor ca valoarea frecventei abandonului scolar este oarecum constanta.

7.2 NUMARUL SI TIPUL DE LOCUINTE

La nivelul orasului Strehaia suprafata intravilanului ocupa o suprafata de 342 ha. Cea mai mare partea acestei suprafete este ocupata de case. Conform datelor furnizate de la primaria orasului, la nivelul anului 2006 numarul caselor era de 3 319, in acest numar intrand si cele din suburbii.

In orasul Strehaia intalnim pe langa case si blocuri de locuinte. Astfel, blocurile sunt un tip de cladiri care au capatat cea mai mare raspandire in perioada constructiei socialiste. In mare parte, in orasul in cauza, blocurile au fost construite in deceniile sapte si opt ale secolului trecut, in vederea satisfacerii necesarului de locuinte a unei populatii aflate in proces de crestere datorita industrializarii.

Majoritatea blocurilor sunt formate din 5 nivele (P+4). Pe langa acestea mai sunt blocuri cu 4 nivele (P+3) si 3 nivele (P+2), dar intr-o masura mult mai mica.

In prezent numarul apartamentelor este de 542, dintre care 527 de apartamente se gasesc in tipurile de blocuri mai sus mentionate si 15 apartamente intr-un bloc ANL. La numarul acestora se adauga si 100 de garsoniere care se gasesc in zona de est a orasului.

Faptul ca apartamentele construite au o suprafata locuibila mai mare decat cea a locuintelor vechi si anume 17.6 m² /loc se rasfrange pozitiv asupra cresterii suprafetei locuibile care revine pe locuitor.

Conform datelor din Planul Urbanistic General al orasului Strehaia, indicatorii speciali de locuire sunt: suprafata locuibila media pe locuinta: 34,40 m², suprafata locuibila media pe locuitor:10,76 m² , numarul de locuitori pe locuinta:3.2 m², numarul de locuitori pe camera: 1,25 m², suprafata locuibila medie pe camere: 13,40 m², numarul mediu de persoane pe gospodarie:3,46 m².

Analizand aceste date putem mentiona ca fondul locuibil este deficitar in ceea ce priveste densitatea construita, regimul de inaltime, calitatea locuirii, calitatea locuintelor. Pentru a trage aceste concluzii au fost analizati indicii caracteristici domeniului locuirii, respectiv POT (procentul de ocupare a terenului), CUT (coeficientul de utilizare a terenului), locuibilitatea, iar din analiza rezultatelor s-a concluzionat ca acestia inregistreaza valori sub cele normale pentru o localitate de ordinul de marime al orasului Strehaia.

Aceasta situatie nu este omogena in intravilanul orasului Strehaia, ea este diferentiata pe zone. Astfel, in zona locuintelor individuale slab construita s-au detectat urmatoarele disfunctionalitati: loturi mari de 600-1600 m² suprafata si constructii cu suprafete mici, cu regim de inaltime predominant parter, rezultand indicatori foarte redusi (POT intre 5,4-11,8% si CUT intre 0,06-0,12). Materialele de constructii utilizate sunt predominant perisabile, precum paianta, chirpici, lemn. Locuintele sunt amplasate haotic in cadrul loturilor, nu respecta aliniamentele, retragerile, cultivarea cu legume a suprafetelor de teren dinspre strada, exista deficiente de organizare a gospodariilor, amplasarea locuintelor si anexelor. In concluzie, exista locuinte cu confort scazut in ceea ce priveste functionalitatea si locuibilitatea.

Zona locuintelor individuale mai dens construita inregistreaza indici de ocupare si de utilizare a terenului mai ridicati (POT intre 20-25% si CUT intre 0,28-0,39), dar totusi prezinta urmatoarele disfunctionalitati: deteriorarea fondului construit prin existenta multor cladiri aflate intr-o avansata stare de uzura, organizarea intamplatoare a gospodariilor, nerespectarea aliniamentelor si a retragerilor de la strada, existenta unor locuinte cu confort scazut in ceea ce priveste functionalitatea si locuibilitatea.

Fondul locuibil din zona locuintelor colective prezinta urmatoarele disfunctionalitati: confortul redus privind locuibilitatea, respectiv numarul redus de camere pe unitatea de locuire, suprafete locuibile si utile mici, expresia arhitecturala (fatade, sisteme de acoperire, rezolvari de accese) de slaba factura profesionala, incompatibila cu importanta si valoarea potentiala a zonei in care sunt amplasate locuintele colective, respectiv strada Republicii si centrul civic; inexistenta acceselor de serviciu, a spatiilor de folosinta comuna, a locurilor de joaca pentru copii, a parcajelor si garajelor, cu efecte negative privind asigurarea necesitatilor de locuire.

7.3 INSTABILITATEA SOCIALA

7.3.1 Numarul de divorturi

Divortul este unul din evenimentele care caracterizeaza starea de instabilitate a populatiei. Acesta se produce atunci cand in cuplul casatorit se produc evenimente care zdruncina stabilitatea sa si sunt de ordin ireconciliabil.

Divortul poate fi un act unilateral, al unuia din partenerii cuplului familial sau, un act bilateral cand ambii consimt ruperea casniciei.

Aspectul social al divortului este reprezentat de imaginea sau impresia pe care fiecare individ crede ca o lasa asupra persoanelor inconjuratoare, de la locul de munca, familiei sau copiilor deoarece adesea acesta este considerat un esec. Urmarile divortului se rasfrang cel mai mult asupra copiilor care au luat parte la ruptura dintre parinti, in cazul in care acestia exista. Acestia au tendinta sa devina mai agresivi, mai revoltati, mai putin increzatori in relatiile cu alte persoane dar si in fortele proprii.

Una din problemele sociale reprezentate de divort sunt cele legate de partea financiara a indivizilor de multe ori decizia de separare fiind mult amanata din cauza acestui aspect.

Conform datelor obtinute de la Serviciul de Stare civila al orasului Strehaia, am putut observa ca inainte de anul 1990 numarul divorturilor se invartea in jurul cifrelor de 10-30 persoane divortate intr-un an, cu o cifra mai mare a divorturilor in anul 1966, de 28 cupluri divortate. Pana in anul 1977 numarul divorturilor scazut simtitor la 8 persoane, apoi a inceput sa creasca treptat la 22 persoane divortate in anul 1989. Dupa 1990 numarul divorturilor a crescut mai mult, nu numai la nivel de oras ci si in toata tara. In anul 1992 s-au inregistrat 40 de divorturi, in anul 1997 60 divorturi, in anul 2002 s-au inregistrat 58 de divorturi , iar in 2005 21 divorturi.

7.3.2 Numarul de casatorii

Conform datelor obtinute de la Serviciul de Stare Civila al orasului Strehaia, numarul casatoriilor a variat intre 60 Si 120 casatorii pe o perioada anilor 1963-2005, iar incepand din anul 1990 numarul acestora este in scadere.

Inainte de 1990, numarul casatoriilor varia intre 80 si 90, poate chiar 100 de casatorii intr-un an, asa cum a fost cazul in 1966 cand s-au inregistrat 105 casatorii, in 1976 102 casatorii sau in 1979 101 casatorii. Un nivel ridicat al numarului casatoriilor l-am putut remarca intre anii 1989-1992 cand in anul 1989 s-au inregistrat 100 casatorii, in 1992 102 casatorii, in 1991 105 casatorii iar in 1992 111 casatorii. Dupa acest an numarul casatoriilor a inceput sa scada la 97 in 1993, 85 in 1992, 66 in 2000, 40 in 2003 si a crescut iar la 70 in 2005 (vezi fig. nr. 25).

Fig. 25-Evolutia numarului de casatorii la nivelul orasului Strehaia   

De asemenea as dori sa mentionez faptul ca din numarul acestor casatorii, foarte putine sunt reprezentate de acelea intre rromi. Acest lucru se datoreaza faptului ca rromii nu se casatoresc legal ci dupa traditiile lor si dupa propriile lor legi. Ei nu declara casatoria la starea civila decat in cazul in care vor sa adopte un copil si in cazul acesta sunt nevoiti sa se casatoreasca legal. In anul 2005 au fost declarate 4 casatorii intre membrii etniei rrome.

7.3.3 Numarul de avorturi

Tara noastra prezinta o rata deosebit de mare a avorturilor, de aproximativ 75% din numarul total de sarcini, ocupand primul loc in Europa din acest punct de vedere. In general se afirma ca principala cauza pentru aceasta situatie grava este recesiunea economica si lipsa posibilitatilor materiale pentru cresterea unui copil.

Inainte de anii `90, avortul era strict interzis de catre stat. Decretul dat de Ceausescu spunea ca femeile pot recurge la intreruperea de sarcina doar in cazul in care aveau 4 copii, altfel nu. Astfel, avortul la cerere si metodele contraceptive erau strict interzise prin lege. Ca urmare a acestei restrictii, in primii ani dupa revolutie avortul era cea mai utilizata metoda contraceptiva iar in decursul unui an erau intrerupte doua treimi din sarcini.

Desi este o solutie extrema, avortul este practicat pe banda rulanta iar acest lucru se intampla intr-o epoca in care exista nenumarate metode contraceptive alternative si nedureroase. Chiar si la nivelul orasului Strehaia a fost infiintat inainte de anul 2000 un cabinet de Planning Familial, dar cu toate acestea numarul intreruperilor de sarcina la inceputul anilor 2000 a fost foarte ridicat. Acest lucru se poate explica printr-o lipsa de informare a populatiei feminine sau printr-o ignoranta crescuta cu privire la acest aspect.

Avortul lasa o rana adanca in sufletul femeii, atacand insasi esenta identitatii ei, aceea de a fi mama si a aduce pe lume viata. Cateva dintre efectele de ordin psihic si comportamental sunt: anxietate, destramarea relatiei cu partenerul si familia, sentimente de vinovatie si pierdere irevocabila, depresie, atacuri de panica, tulburari de somn, tendinte de suicid, psihoze.

Motivele pentru care femeile decid sa recurga la avort sunt diferite: instabilitatea familiala, mai ales in cazul femeilor necasatorite sau cele inainte de divort, situatia financiara precara, sau existenta numarului de copii dorit in familie. Un alt factor este situatia social, respectiv persoana in cauza fie nu are serviciu, fie isi poate pierde locul de munca daca ramane insarcinata sau este inca eleva sau studenta.

Pe plan social, rata mare a avorturilor duce la scaderea drastica a natalitatii si, implicit, la imbatranirea populatiei, motiv serios de ingrijorare chiar si pentru autoritatile de stat.

Numarul de avorturi inregistrate la Spitalul Orasenesc din Strehaia arata un numar crescut al acestora la inceputul anilor 2000, respectiv 95 de avorturi in 2000, 104 in 2001, apoi numarul a inceput sa scada la 75 de avorturi in anul 2002, 40 in 2003, 23 in 2004 si 3 in 2005.

Aceste valori ale numarului intreruperilor de sarcina nu cauzeaza modificari importante la nivel de oras in privinta numarului populatiei deoarece numarul nou nascutilor este cu mult mai mare decat al avorturilor. Acest lucru poate fi observat in tabelul nr. 4 in care am prezentat in paralel pe parcursul anilor 2000-2005 numarul de nou nascuti si cel al avorturilor.

Tabel. 4- Numarul avorturilor si al nou nascutilor la nivelul orasului Strehaia

Asa cum se poate observa, pe parcursul anilor, numarul intreruperilor de sarcina a mai scazut, dar asta nu inseamna neaparat ca reflecta realitatea deoarece exista posibilitatea ca avorturile ori sa nu fie trecute in registre pentru ca banii sa ramana la doctori, ori sa fie facute in alte orase precum Craiova sau Drobeta Turnu Severin. Aceasta situatie se intalneste mai ales in cadrul populatiei feminine de 15-25 ani pentru a pastra discretia faptelor sale in fata societatii.

7.3.4 Numarul accidentelor de munca

Conform Anuarului Statistic al Romaniei din anul 2003, prin accident de munca se intelege:” vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca dau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.

In raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, accidentul de munca se clasifica in: accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, accident care produce invaliditate, accident mortal, accident colectiv, respectiv cel in care sunt accidentate in acelasi timp si din aceeasi cauza cel putin 3 persoane”(pag.106).

La nivelul zonei studiate, in anul 2005 au fost declarate 19 accidente de munca sau mai bine zis, numarul accidentatilor de munca a fost de 19 persoane. Dintre acestea, accidentat mortal a fost o singura persoana care a suferit un accident de circulatie, dar intrucat se afla in timpul serviciului a fost trecut la accident de munca. Numarul accidentatilor cu incapacitate temporara de munca a fost in numar de 15, iar in cadrul accidentelor colective s-a incadrat un singur accident cu 3 persoane accidentate.

De asemenea, numarul accidentelor de munca la nivelul orasului Strehaia nu este foarte mare in decursul unui an deoarece zona este slab industrializata sau pur si simplu nu sunt anuntate deoarece unitatea sau patronul accidentatului trebuie sa plateasca, iar in acest caz se prefera sa nu fie anuntate si totul se rezolva cu o suma mult mai mica de bani data victimei.

7.3.5 Numarul veniturilor

Nivelul de trai al populatiei este apreciat prin veniturile si consumul populatiei si se refera in general la gradul de satisfacere a unor nevoi personale ale populatiei. Nivelul de trai inteles prin prisma veniturilor si a cheltuielilor populatiei influenteaza starea de sanatate, satisfacerea unor nevoi esentiale de hrana si locuire, medicamente, accesul la bunuri si servicii de calitate.

Urmand modelul general al Romaniei, veniturile reale ale populatiei au scazut ca urmare a declinului economic, a politicii restrictive in domeniul salariilor si amplificarii inflatiei.

La nivelul orasului Strehaia s-a constatat o deplasare structurala a fortei de munca prin procesul de dezindustrializare, iar sectorul de servicii nu a avut capacitatea de a absorbi populatia eliberata din industrie. Ca urmare a acestui fapt s-a observat reducerea numarului salariatilor in paralel cu o crestere a numarului lucratorilor pe cont propriu, sau a somerilor.

Evolutia veniturilor pe cap de locuitor a cunoscut o scadere drastica in ultimii ani iar acest fapt a dus la o degradare a puterii de cumparare a populatiei estimata a fi cu 40% mai mica decat in 1990.

Conform datelor preluate de la Institutul de Statistica al judetului Mehedinti, am prezentat in tabelul nr. 5 evolutia castigurilor salariale nominale medii nete lunare ale populatiei orasului Strehaia pe activitati ale economiei nationale.

Tabel.5- Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale

Parametrul starea de saracie a populatiei este dat de bunurile de folosinta indelungata de uz casnic si cultural, acesta fiind relativ redus, iar cea mai mare parte a veniturilor este folosita pentru satisfacerea la un nivel modest a nevoilor elementare.

7.3.6. Somajul. Rata somajului

Somajul a fost generat dupa anul 1990 ca urmare a neconcordantei survenite intre oferta demografica si cererea de forta de munca. Media nationala a ratei somajului este de 8.4%.

Rata somajului reprezinta proportia numarului de someri inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in populatia activa civila. Populatia activa civila se determina prin insumarea populatiei ocupate civile cu numarul somerilor inregistrati.

Somerii inregistrati reprezinta persoanele inscrise la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca in conformitate cu legislatia in vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca).

La nivelul anului 1992 rata somajului in orasul Strehaia era de 10% iar media pe tara era in momentul acela de 8.4%, deci rata somajului depasea media pe tara (vezi fig. nr. 26).Dezvoltarea sectorului privat a oferit posibilitati de lucru populatiei apte de munca, insa chiar si la nivelul anului 2000 rata somajului inregistra valori de 10.6%.

In anul 2005, rata somajului a inregistrat valori de 9,8%, someri in plata erau 126 persoane iar cu ajutor social 416 de familii.

Fig. 26-Rata somajului la nivelul orasului Strehaia (1992 si 2005)

Situatia de somaj asociata veniturilor reduse introduce limite si privatiuni serioase in familiile a caror membrii sunt afectati, contribuind la marginalizarea sau la excluderea unui segment important de populatie, care abia face fata cheltuielilor necesare subzistentei.

7.4 STAREA DE SATATE A POPULATIEI

7.4.1 Numarul de spitale si dispensare

In orasul Strehaia se gaseste Spitalul orasenesc Strehaia, situat in centrul civic al orasului, pe drumul european E 70.

Acest spital dispune de urmatoarele sectii: chirurgie, interne, pediatrie, radiologie si maternitate, care deservesc nu numai locuitorii orasului dar si pe cei ai satelor din zona de influenta.

Cladirea de astazi a spitalului, cu unele modificari si completari facute pe parcurs, a fost ridicata intre anii 1921-1924 cu fonduri din partea statului, insa spitalul a functionat in alte cladiri incepand cu anul 1883. Cu 123 de ani in urma, spitalul si-a inceput activitatea cu 60 de paturi, un medic, un subchirurg, trei infirmieri si o infirmiera. In anul 1983, la 100 de ani de la infiintarea spitalului, acesta dispunea de 200 de paturi ( dintre care 50 chirurgie, 50 interne, 10 nou nascuti, 40 obstetrica-ginecologie si 50 pediatrie), cu 40 de medici ce asigura spitalul, policlinica si dispensarul Strehaia, ajutati de 106 cadre sanitare (asistenti si surori) si 33 de infirmieri si ingrijitori. Capacitatea spitalului s-a micsorat in ultimii ani, in prezent dispunand de aproximativ 120 paturi.

Spitalul, in sfera sa de activitate are arondat si un numar de 11 dispensare rurale care deservesc o populatie totala de 35.101 locuitori. Aceste dispensare sunt la Bacles, Breznita, Brosteni, Butoiesti, Corcova, Dumbrava, Greci, Grozesti, Stangaceaua, Tamna, Voloiac.

La Bacles se afla si un spital, care este sectie exterioara a Spitalului Strehaia, cu profil de medicina interna, cu un numar de 30 de paturi si cu un personal de 15 salariati.

In domeniul activitatii medicale cu inceputurile organizarii vietii sanitare, au fost infiintate si farmaciile. Prima farmacie a fost infiintata in anul 1883, iar in prezent Strehaia dispune de patru farmacii, una a spitalului si trei ale orasului.

Orasul beneficiaza si de o policlinica amplasata intr-o constructie moderna in care, pe langa cabinetele de consultatii exista si 3 laboratoare medicale.

De asemenea trebuie mentionat si Caminul Spital pentru bolnavi cronici si batrani care a luat fiinta in 1981 avand o capacitate de 170 de locuri. In unitate pot fi internate persoane adulte, bolnavi cronici, peste 50 de ani femei, 55 ani barbati, pensionari sau nepensionari.

Unitatea a fost si este dotata cu personal medical cu pregatire superioara si medie, inzestrata cu aparatura medicala specifica profilului unitatii.

7.4.2 Numarul medicilor, al personalului sanitar si al farmacistilor

La nivel de oras se gasesc 5 medici de familie, fiecare dintre acestia dispunand de cate doua asistente.

La nivel de spital, numarul medicilor este de 11, acestia fiind insotiti de 40 de cadre sanitare si de 1 biolog.

Numarul farmacistilor prezenti in orasul Strehaia este de 4, dintre care 3 farmacisti se gasesc la nivel de oras, insotiti la randul lor de 5 asistenti si, 1 farmacist pe spital, insotit de 1 asistent de farmacie.

7.4.3 Numarul imbolnavirilor (Morbiditatea)

Structura morbiditatii constituie un element important in evaluarea starii de sanatate a populatiei, cauzele de imbolnavire precum si importanta acestora fiind diferite in functie de statutul economic sau social al populatiei orasului, de nivelul de instruire, de conditiile de viata si de mediu, precum si de comportamentul sanitar si alimentar.

S-a constatat ca modelul general de morbiditate este mult diferit de modelul general de mortalitate. Astfel, in cazul mortalitatii se pot identifica ca surse principale responsabile bolile aparatului circulator, urmate de tumori, boli ale aparatului respirator si digestie, iar in cazul cauzelor de imbolnavire pe primul loc se situeaza bolile aparatului respirator, urmate de cele ale aparatului digestiv, de bolile infectioase si cele ale sistemului nervos.

Bolile aparatului respirator: in cadrul acestora s-a constatat o crestere a numarului imbolnavirilor dupa anul 2000 fata de 1990 si 1980. Aceasta crestere a ponderii bolilor respiratorii in structura generala a morbiditatii se datoreaza cresterii numarului de imbolnaviri la copii de 0-5 ani, in special a pneumoniilor, dar si a cresterii numarului bolilor respiratorii obstructive cronice ca urmare a fumatului care a cunoscut o crestere extraordinara dupa anul 1990 sau a expunerii la agenti poluanti, atat in interiorul si exteriorul locuintei cat si la locul de munca.

In anul 2000, la nivelul Spitalului Strehaia s-au inregistrat 6879 de cazuri de imbolnaviri, in 2001 numarul a scazut la 3744, in anul 2002 la 3570, apoi in 2003 a crescut iar la 5215. In 2004 numarul imbolnavirilor a fost de 4468 persoane iar in 2005 1390 (doar pe 1 trimestru)(vezi fig. nr. 27).

Fig. 27- Numarul imbolnavirilor la nivelul anului 2000

Bolile aparatului digestiv: sunt situate pe locul al doilea in structura morbiditatii. Reducerea acestor boli din anul 1980 pana in 2000 in structura generala a morbiditatii nu se datoreaza neaparat scaderii incidentei imbolnavirilor prin boli digestive, ci poate fi in corelatie cu cresterea importantei altor boli, precum cele ale aparatului respirator sau circulator.

In anul 2000 numarul persoanelor care s-au imbolnavit de boli ale aparatului digestiv era de 1571, in 2001 a scazut la 698, in 2002 la 689, apoi in 2003 s-au inregistrat 1666 cazuri de imbolnaviri, in 2004, 1530 iar in 2005, 1341.

Bolile aparatului circulator aveau o pondere mai scazuta in anii 1980 si 1990 dar au crescut la nivelul anilor 2000 la 1172 persoane bolnave. Numarul acestora a scazut in 2002 la 344, apoi au crescut iar la 1483 in 2003, la 1145 in 2004 si la 1520 in 2005.

Bolile infectioase si parazitare au scazut treptat din 1980 ca urmare a campaniilor de vaccinari. Din anul 2000 s-a constatat din nou o crestere a imbolnavirilor de la 375 cazuri la 447 cazuri in 2001, 1162 in 2003, 628 in 2004 si 580 in 2005. Aceasta tendinta a fost agravata de incidenta bolilor saraciei si a celor transmise sexual. Alaturi de inrautatirea conditiilor de viata si de tendintele de dezagregare sociala, responsabil pentru ceasta agravare a bolilor infectioase este si sistemul sanitar ale carui resurse au devenit din ce in ce mai reduse.

Tumorile: se gasesc in procent redus in cauzele morbiditatii mai ales in perioada anilor 1980 si 1990. Acest fapt se datoreaza mai ales slabei diagnosticari sau subdepistari deoarece cu siguranta ca numarul lor e mai mare. In anul 2000 s-au gasit 67 cazuri de imbolnaviri, in 2001, 12, in 2002, 11, apoi in 2003 s-au constatat 80 de imbolnaviri, in 2004, 62 iar in 2005, 58.

Bolile sistemului nervos si organelor de simt: au prezentat intotdeauna niveluri destul de ridicate. La nivelul anului 2000 s-au inregistrat 710 imbolnaviri ale acestui aparat, in 2001, 224, in 2002, 251, in 2003, 534, in 2004, 461 iar in 2005, 421.

Bolile sangelui si organelor hemato-poetice: inregistreaza de asemenea un numar mare de imbolnaviri la nivelul orasului Strehaia. Astfel, in anul 2000 s-au inregistrat 169 cazuri de imbolnavire, in 2001, 70, in 2002, 36, in 2003, 263, in 2004 168 iar in 2005, 172 cazuri.

Bolile endocrine de nutritie si metabolism: au de asemenea o pondere insemnata in randul imbolnavirilor la nivelul orasului Strehaia. In anul 2000 acestea au afectat 106 persoane, in 2001, 70, in 2002, 43 persoane, in 2003, 125 persoane, in 2004, 106 persoane, in 2005, 120 persoane.

In urmatoarele figuri am prezentat grafic numarul imbolnavirilor pe aparate la nivelul anilor 2002 si 2004.

Fig. 28-Numarul imbolnavirilor    Fig. 29-Numarul imbolnavirilor

in anul 2002   in anul 2004

Capitolul 8.Fizionomia orasului

Fizionomia sau morfologia urbana cuprinde totalitatea trasaturilor specifice, exterioare, ale orasului, spre deosebire de trasaturile de baza care sunt de natura functionala. Particularitatile fizionomice sunt determinate de o serie intreaga de cauze: specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltarii teritoriale in timp, traditia etnografica etc. De multe ori o fizionomie destul de diferentiata poate ascunde un substrat functional identic sau foarte asemanator. Particularitatile fizionomice se pun in evidenta prin doua elemente componente de baza: textura orasului si profilul acesteia.

Textura este unul din elementele cele mai caracteristice ale fizionomiei orasului, asigurand acestuia trasaturi de o mare individualitate si tipicitate. Ea se afla intr-o stransa inter relatie cu particularitatile cresterii teritoriale, cu organizarea specifica a circulatiei interne si are in consecinta o mare importanta. Textura orasului este determinata de conditiile de asezare (topografia locala) de particularitatile dezvoltarii istorice, de evolutia zonarii functionale interne, de structura populatiei, dar elementul care determina orientarea axelor principale ale tramei stradale este pozitia geografica deoarece ea directioneaza principalele artere de legatura cu celelalte centre urbane si cu asezarile rurale inconjuratoare.

Topografia locala, prin intermediul conditiilor de relief, a avut o influenta deosebita in primele faze de evolutie a orasului cand principalele artere rutiere s-au localizat pe terase.

Elementele umane stabile au avut un rol mai important in determinarea tendintelor texturii, avand in vedere particularitatile dezvoltarii istorice a orasului. In perioada moderna si contemporana s-a resimtit din ce in ce mai profund interventia sistematizatoare in trasarea tramei stradale a partilor mai noi a orasului si in modificarea partiala a tramei din zona veche.

Orasul Strehaia dispune de un plan nu foarte complicat cuprinzand o textura neregulata dominanta si o textura rectangulara mai ales in partea de est.

Textura neregulata detine cele mai mari suprafete in intravilan datorita predominarii in decursul celei mai mari parti din evolutia orasului a unei dezvoltari spontane, nedirijate, pornind de la foste asezari rurale, ca si influentei reliefului, toate obligand orasul la adaptari ingenioase. Aceasta textura se prezinta ca o retea de strazi si stradute sinuoase, lipsite de o directionare evidenta, un adevarat labirint cu atat mai greu de descifrat cu cat multe stradute au fost inchise, ramanand fara iesire.

Textura rectangulara este, cel mai adesea, rezultatul aplicarii planurilor sistematice, dar partiale, la ridicarea unor cartiere noi de locuinte in perioada moderna si contemporana. Este o textura contraindicata aproape in aceeasi masura ca si cea neregulata, datorita numeroaselor sale dezavantaje: monotonia, lipsa de ierarhizare a retelei stradale, camp liber de actiune deschis canalizarii excesive a curentilor de aer.

In orasul Strehaia textura rectangulara se intalneste in est si pe portiuni restranse in zona locuita de rromi.

Densitatea tramei stradale este o consecinta a tipului dominant de textura si a elementelor functionale care umplu reteaua respectiva.

Principalul element component al texturii 'constituie strada, ea facand posibila desfasurarea intregii game de activitati umane specifice orasului.

Lungimea strazilor din orasul Strehaia insumeaza 75 km, din care 36 km strazi modernizate si 39 km drumuri modernizate.

Ca origine strazile sunt foarte diferite, cele mai vechi fiind cele care deriva din arterele majore de relatie cu zonele vecine. Altele au foste trasate in mod deliberat (mai ales in centru).

Functiile strazii sunt putin specializate, desi aceste trasaturi sunt considerate indispensabile intr-un oras modern. Se pot desprinde astfel, strazile de circulatie majora pe care se efectueaza transportul spre alte localitati asa cum sunt Strada Republicii, Strada Unirii, AI. I. Cuza, Voloiacului etc. A doua categorie cuprinde strazile de acces la locuinte, acestea reprezentand dealtfel cea mai mare parte din reteaua stradala. Strazile cu functie comerciala sunt caracteristice pentru centrul orasului.

In perioada contemporana se manifesta tendinta de a introduce sensul unic sau interzicerea circulatiei de pe unele artere din centrul orasului, decongestionand astfel vechiul nucleu comercial. Traseul strazilor este in stransa dependenta de tipul de textura. In general strazile din cartierele cu textura dezordonata au un traseu sinuos, chiar daca pe alocuri s-au facut eforturi de regularizare. Strazile cartierelor cu plan rectangular au un traseu rectiliniu generalizat (strada Eroilor).

Largimea strazii contribuie intr-o masura apreciabila la fizionomia orasului. Largimea principalelor artere stradale este una din preocuparile prioritare ale actiunii contemporane de modernizare. Strazile nu au mai mult de o banda de sens.

Prin profil urban se intelege cea de-a treia dimensiune a orasului, in plan vertical, element al fizionomiei care este de asemenea o consecinta a evolutiei specifice a asezarii, a conturarii zonelor functionale, a anumitor trasaturi de civilizatie.

Spre deosebire de profilul uniform al oraselor mici, putin evoluate, cu zone functionale putin diferentiate, Strehaia are un profil neuniform, rezultat al unei indelungate evolutii istorice. Pana in secolul trecut orasul a avut un profil in general scund, cu o predominare absoluta a caselor parter, chiar in centru, teama de a construi in inaltime fiind si o consecinta a folosirii unor materiale putin rezistente, absenta caselor cu etaj in acea perioada putand fi pusa si pe seama lipsei de mijloace financiare. Casele caracteristice secolului trecut cu parter si etaj se mai gasesc in oras intr-un areal foarte restrans, aflandu-se intr-o degradare avansata. In acelasi timp, etajarea pe orizontala, specifica oraselor romanesti extracarpatice, a fost un rezultat al lipsei unei inchirieri in spatiu prin incinte fortificate, al preocuparii unui gen de viata semi rural, cu o insemnata componenta agricola.

Cladirile cu mai multe etaje au aparut abia in a doua jumatate a secolului al XX-lea, primele blocuri de locuinte fiind construite in zona centrala si in apropierea fabricii de armaturi si pompe.

Profilul urban prezinta o relativa asimetrie atat pe directia vest-est, cat si pe directia sud-nord. Asimetria este accentuata de constructiile cu mai multe etaje ale rromilor ce au aparut in estul orasului. In cele mai multe cazuri cresterea pe verticala a orasului a avut rezultate pozitive din punctul de vedere al unei ocupari eficiente a spatiului si chiar din punct de vedere estetic. Distingem, astfel, o zona a locuintelor individuale care se imparte in doua subzone.

Zona slab construita este reprezentata de locuintele individuale din est si nord est, principalele materiale folosite in constructia caselor fiind pentru zidarii paianta (70%) sau caramida (30%).

In cadrul acestei subzone se distinge spre periferie, in partea de est a orasului, un areal ocupat de constructii mai noi, aparute dupa 1990, reprezentate de casele rromilor. Aceste locuinte creeaza profilul asimetric al orasului pe directia est-vest, fiind cladiri cu unul doua etaje. Materialele de constructii utilizate sunt caramida (90%), lemnul si tigla (vezi foto. nr. 14 s 15).

  

Foto 14- Casa rromi   Foto 15- Casa rromi

O a doua subzona a locuintelor individuale este reprezentata de cea dens construita, formata din locuintele individuale din vatra localitatii dimprejurul centrului civic si de-a lungul strazii principale avand constructii cu regim de inaltime de P si P+1. Principalele materiale de constructie utilizate sunt paiante (35%), caramida (65%), lemnul si tigla.

Zona locuintelor colective este situata in centrul civic, reprezentand suprafata ocupata de locuintele colective din zona de locuire si functiuni complementare.

Aceasta zona este formata din locuintele colective situate in strada Republicii (P+2 si P+4 etaje), cele din centrul civic (P+4 etaje), locuintele din strada Al.I.Cuza (P+4 etaje) si locuintele din nord-estul orasului, din zona SC. APRO S.A (P+4 etaje).

Foto 16-Bloc de locuinte ANL

Capitolul 9.Probleme edilitar-urbanistice si de calitate a mediului

Proprii fiecarei asezari urbane sau rurale sunt aspectele de ordin edilitar ­gospodaresc ce constau in activitati de gospodarire si prestari servicii legate de alimentarea cu apa, cu energie electrica si termica, canalizare, transport in comun, intretinerea locuintelor, lucrari de amenajare a spatiilor verzi.

Alimentarea cu apa a orasului Strehaia se face printr-un sistem de conducte de aductiune, cu statii de pompare, cu surse de inmagazinare a apei, care permit transmiterea gravitationala a apei in retea, spre consumatori.

Apa potabila este distribuita pe valea orasului printr-o zona de presiune, avand rezervoare de inmagazinare a apei. Intreg orasul este alimentat de surse subterane. Sursa subterana capteaza stratele conurilor de dejectie la 20-40 m adancime. Capacitatea totala a acestor strate este foarte ridicata, conform studiilor de specialitate. In industrie este folosita, de asemenea, apa din panza freatica.

Orasul Strehaia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa, care deserveste atat locuitorii cat si agentii economici. Sistemul de alimentare cu apa existent functioneaza la o capacitate redusa, o parte din puturile forate ramanand abandonate in curtile particulare. Unele dintre gospodariile individuale isi asigura apa potabila prin intermediul fantanilor separate de tip rural.

Lucrarile de alimentare cu apa a orasului Strehaia au fost realizate in mai multe etape de dezvoltare a localitatii si cuprind in schema tehnologica urmatoarele obiective: captarea din foraje (apa avand nivel artezian) se face cu ajutorul electropompelor submersibile; gospodarirea apei se face cu ajutorul unui rezervor tampon, statie de pompare, statie de clorare.

Reteaua de distribuire a apei a crescut de la 23 km in 1950 la 98 km in prezent, cresterea lungimii ei in acest interval fiind legata de dezvoltarea urbanistica a orasului.

In intravilan nu mai exista zone deficitare din punct de vedere al retelei de distributie a apei. Din punct de vedere al calitatii, in ultima vreme se constata o scadere a calitatii datorita vechimii retelei de alimentare.

Localitatile componente ale teritoriului administrativ Strehaia nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa, populatia utilizand fantanile sapate sau izvoarele de suprafata pentru asigurarea nevoilor de apa.

Reteaua de alimentare cu apa pune probleme deosebite, doar in zonele in care pe langa retelele principale au mai fost executate si o serie de retele de servicii dezvoltate haotic, pozitionate deasupra liniei de inghet. In aceasta categorie se incadreaza retelele de distributie a apei de pe strazile Republicii si Husnitei.

Alimentarea cu energie termica, in prezent, in orasul Strehaia se face fie local (cu sobe functionand cu diversi combustibili), fie centralizat, in centrale termice functionand pe combustibil lichid. Dupa 1981, cand a fost pusa in functiune Fabrica de armaturi industriale din otel (actuala ARPO S.A.), dotata cu o centrala termica de zona, capabila sa produca agent termic, consumatorii au fost racordati la aceasta.

Centrala de zona era echipata cu patru cazane, functionand cu combustibil solid (lignit din bazinul minier Motru). Centrala a fost astfel conceputa incat sa asigure necesarul de energie termica pentru incalzire, prepararea apei calde menajere atat pentru ARPO cat si pentru dotarile social-culturale din oras si circa 700 apartamente, urmand ca in etapa urmatoare sa se extinda, deservind astfel toti consumatorii urbani pana in 2000.

Urmare acestei idei au fost anulate toate avizele pentru combustibil date pentru centralele din oras. Acestea trebuiau sa se transforme in puncte termice.

Pe parcurs insa, s-a constatat ca centrala termica de zona nu da randamentul scontat, in sensul ca nu produce agent termic la capacitatea proiectata si nici la parametrii prevazuti. De asemenea, se produceau mari pierderi pe traseu, conductele nefiind izolate si protejate. Toate acestea au dus din nou la montarea de cazane in punctele termice. Au trecut, astfel, pe sistemul de incalzire cu centrala termica pe combustibil lichid Spitalul Orasenesc Strehaia, Fabrica de confectii (S.C. STIL S.A., Caminul de Batrani, Liceul industrial 'Matei Basarab', S.C. FLAPS S.A. si ARPO S.A.

In zonele periferice si cele nesistematizate din intravilan, incalzirea locuintelor se face deocamdata cu sobe care folosesc combustibil solid sau prin centrale termice mici, individuale care functioneaza cu combustibili solizi sau gaze.

In prezent, orasul Strehaia impreuna cu localitatile componente, este alimentat cu energie electrica din Sistemul Energetic National prin intermediul a doua statii electrice de transformare si a retelei majore de distributie a energiei electrice.

In partea sudica, teritoriul orasului este strabatut de linia electrica aeriana de 400 kv Tantareni. Portile de Fier, care traverseaza zone locuite (localitatea Hurducesti) sau terenuri cultivate si gradini (Slatinicul Mare). Consumatorii casnici si social-edilitari, precum si unitatile economice sunt alimentati prin intermediul posturilor de transformare situate in interiorul localitatilor si prin retele electrice de joasa tensiune.

In orasul Strehaia reteaua electrica de distributie de medie tensiune strabate orasul atat in trasee aeriene cat si subterane, desfasurandu-se in cea mai mare masura in partea centrala. In zona centrala a orasului retelele electrice de medie si joasa tensiune parcurg in traseu subteran reteaua stradala.

Retelele au fost amplasate pe trasee usor accesibile, pentru lucrari de interventie la defectiuni sau corelate cu celelalte retele din zona (telecomunicatii, radioficare etc.).

Orasul Strehaia este racordat la Sistemul National de Telecomunicatii prin intermediul unei centrale telefonice automate tip ALCATEL cu o capacitate de 2000 de linii.

Canalizarea apelor uzate, menajere si pluviale se face in sistem unitar cu deversare in raul Motru. Reteaua de canalizare este formata din doua tipuri de colectoare: colectoare principale si colectoare secundare.

Datorita configuratiei terenului, cu pante relativ line realizarea canalizarii in orasul Strehaia s-a facut in sistem separativ, canalizarea apelor uzate menajere facandu-se in canale inchise, iar evacuarea apelor pluviale prin rigole stradale sau prin santurile strazilor.

Retelele de canalizare sunt insuficiente, neacoperind intreaga trama stradala a orasului (nici macar intreaga zona centrala). Obiective cum sunt spitalul, liceul, cartierele de blocuri dispun de un sistem local de canalizare cu descarcare in paraul Husnita, dupa o prealabila decantare, canalizare ce nu asigura descarcarea in conditii igienico-sanitare a apelor uzate, precum si evacuarea namolului fermentat.

Solutia de canalizare menajera intr-o mare parte a orasului Strehaia precum si in toate localitatile componente o constituie 'haznalele' de tip rural, ceea ce conduce la infestarea solului si in special a panzei freatice cu ape uzate (poluare bacteriologica).

Reteaua de canalizare are o lungime de 185 km, iar colectorul principal o lungime de 5 km, ea aflandu-se intr-un avansat grad de uzura.

Statia de epurare este amplasata in zona de nord-est a localitatii, pe malul paraului Husnita. Executia statiei nu a fost definitivata pana in prezent, lucrarile fiind abandonate la un stadiu de 75-85% terminate, degradarile si distrugerile fiind intr-un stadiu avansat.

Evacuarea deseurilor solide din oras este organizata de Primaria orasului pin intermediul I.G.O., depozitarea acestora facandu-se in groapa de gunoi situata in nordul orasului. Cantitatea medie de reziduuri menajere este de 30 tone, din care 18 tone provin de la unitatile industriale, iar 12 tone de la populatie. De la punctele de colectare din intravilan reziduurile menajere sunt transportate cu mijloace de transport speciale spre rampele din nordul orasului (langa fabrica de armaturi si pompe). Fluxurile principale ale transportului in comun sunt dirijate in special catre localitatile din jurul orasului. Curse speciale se efectueaza spre localitatile Lunca Banului, Slatinic, Comanda, Breznita, Greci, Albulesti, Motru, Drobeta Turnu-Severin. Numarul total de calatori transportati in 2000 este de 65700. Parcul de mijloace de transport in comun cuprinde 7 autobuze.

Spatiile verzi ocupa in prezent 12% din perimetrul combustibil al orasului. In categoria spatiilor verzi de folosinta generala intra parcurile, fasiile si benzile plantate in lungul arterelor de circulatie, precum si spatiile de fatada. Parcurile din intravilan sunt amenajate in zona centrala. Scuarurile incadreaza din punct de vedere peisagistic o serie de edificii de valoare arhitecturala. Astfel de spatii verzi au fost amenajate in fata Primariei, a Tribunalului, in spatele haltii, in fata Liceului 'Matei Basarab'.

Fasiile si benzile plantate incadreaza principalele artere de circulatie din intravilan (str. Republicii). In categoria spatiilor verzi de incinta intra spatiile verzi situate intre blocurile noi ale orasului si spatiile verzi plantate din incintele institutiilor si intreprinderilor.

Reabilitarea, protectia si conservarea mediului reprezinta lucrari de interventie proiectate si realizate de om in scopul pastrarii in liniile normale a conditiilor de mediu natural, cat cele ale mediului construit, aflate intr-o permanenta relatie de interdependenta.

Alcatuit din totalitatea elementelor naturale cat si cele rezultate in urma activitatilor umane, mediul inconjurator este destul de dificil de caracterizat datorita multiplelor sale atribute, ca si relatiilor complexe dintre acestea definite ca impacturi. Variabilele ce reprezinta caracteristici ale mediului sunt definite ca atribute, iar modificarile acestora furnizeaza indicatori ai schimbarii mediului.

Dezvoltarea industriala, inceputa in sistem intensiv in anii '70, in paralel cu dezvoltarea urbanistica, realizate fara a se interveni cu masuri de protectie a mediului, au condus la importante agresiuni asupra ecosistemelor, conducand la dereglarea echilibrului natural.

La nivelul orasului Strehaia sunt prezente activitati specifice zonelor urbane, legate de industrie si activitati domestice care duc inerent la existenta unor surse de poluare a atmosferei grupate in categoria de surse tipic urbane. Printre acestea se inscriu activitatile productive (industrie, ateliere mestesugaresti), incalzirea spatiilor de locuit, administrative, comerciale, prepararea hranei, depozitarea si incinerarea deseurilor solide.

Conform datelor furnizate de Agentia de Protectie a Mediului Mehedinti, pe teritoriul administrativ al orasului Strehaia nu se inregistreaza surse importante de poluare a aerului. Cu toate acestea, S.C. ARPO S.A. (prin noxele si funinginea pe care le expulzeaza in atmosfera, ca si prin poluarea fonica pe care o produc diversele procedee tehnologice, conduce la poluarea aerului.

Poluarea apei se reflecta atat in efectele nocive produse apelor de suprafata cat si asupra celor subterane.

In general, apele de suprafata care strabat teritoriul administrativ Strehaia nu sunt poluate, in amonte neexistand surse de poluare. Totusi, la nivelul orasului Strehaia se inregistreaza unele modificari ale componentei apei rezultate din deversari necontrolate provenind atat din zona unitatilor industriale cat si din zona orasului (ape menajere).

Poluarea solului, ca si degradarea acestuia au efecte majore asupra echilibrului ecologic, de calitatea, starea generala a mediului inconjurator.

Fixarea solurilor pe versanti este, de asemenea, necesara in teritoriu, in vederea eliminarii alunecarilor de teren care se intalnesc in aproape toate localitatile componente. O alta sursa de poluare a solurilor, mai ales in cadrul localitatilor rurale, este depozitarea pe sol a deseurilor rezultate din activitatile gospodaresti. Astfel, depunerea pe sol a gunoiului menajer si de grajd la intrarile localitatilor, in spatii neamenajate special in acest scop (gropi ecologice, platforme impermeabilizate), conduce atat la degradarea calitatii solului cat si la scoaterea din circuitul agricol a unor importante suprafete de teren.

Depozitarea deseurilor produce un impact negativ asupra factorilor de mediu - aer,apa, sol, datorita efectului lor conjugat ecologic si economic, cu efecte negative asupra florei si faunei, constand in proliferarea unor specii de plante si animale specifice zonelor poluate.

Concluzii

Datoritǎ analizei geografice complexe, s-a putut ajunge la unele concluzii ce privesc buna organizare a spatiului geografic din zona studiatǎ. Elementele cadrului natural au dus la buna rǎspandire a populatiei in acest spatiu din timpuri stravechi si de asemenea au favorizat aparitia si dezvoltarea agriculturii si industriei in aceastǎ zonǎ.

O privire de ansamblu asupra calitatii vietii personale releva faptul ca punctele de suport in viata oamenilor sunt reprezentate, in principal, de familie, locuinta, loc de munca, in timp ce elementele critice sunt: starea de sanatate, securitatea personala si veniturile.

Accesul la formele de invǎtǎmant la nivelul orasului Strehaia este destul de ridicat, atat pentru locuitorii orasului cat si pentru cei din zonele rurale apropiate. Orasul dispune de grǎdinite, scoalǎ generalǎ si liceu, acesta din urmǎ avand si regim de internat pentru copii din zonele vecine. De asemenea numǎrul elevilor care isi continuǎ studiile in marile orase este ridicat, de pe b ncile liceului din Strehaia ridicandu-se oameni importanti de stiintǎ. Totusi aceastǎ accesibilitate este umbritǎ de dotǎrile insuficiente ale cladirilor, sǎlilor de clasǎ, cu mult prea departe de standardele europene.

Din analiza datelor obtinute am putut observa cum a evoluat starea de sǎnǎtate a populatiei orasului si a zonei in cauzǎ. S-a observat o deteriorare a stǎrii de sǎnǎtate a populatiei in timp, panǎ in 2001. Cele mai importante date sunt oferite de evolutia bolilor infectioase si parazitare, in special TBC.

Persoanele bolnave sufera in special de boli ale aparatului circulator sau respirator, dar cresteri importante s-au mai inregistrat si in cazul bolnavilor cu tumori.   

Structura morbiditatii evidentiaza progresele care s-au facut in procesul de trecere de la o mortalitate ridicata la o morbiditate ridicata.

Serviciile de ingrijire a sǎnǎtǎtii nu rǎspund la nivelul cerintelor necesitǎtilor de ingrijire a sǎnǎtǎtii populatiei iar accesibilitatea la actul medical a devenit restransǎ pentu populatia cu venituri mici.

Starea de sanatate a unei populatii este afectata negativ de lipsa de acces/ acces redus la serviciile de ingrijire a sanatatii, la medicatie si programele de educatie/ preventie sanitara, dar si de lipsa de acces/ accesul redus la conditiile de viata necesare mentinerii unei stari de sanatate (acces la sursa de apa potabila, la alimentatie sanatoasa, echilibrata, la o locuinta dotata cu facilitati sanitare, salubra, incalzita pe timpul iernii).

Domeniul veniturilor populatiei este si va rǎmane un punct critic al calitǎtii vietii. La nivelul orasului s-a constatat pe baza anchetelor ca o parte importantǎ a populatiei se aflǎ In situatie materialǎ precarǎ, iar deteriorarea situatiei percepute privind raportul venituri-nevoi de consum ale familiilor a fost destul de semnificativǎ. Mai mult de 30% din cei intervievati ai declarat ca veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar sau numai pentru strictul necesar, in schimb doar o pondere de sun 1 % a declarat cǎ veniturile le ajung pentru tot ce le trebuie.

Locuinta este elementul principal de suport in domeniul conditiilor de viata, iar marea majoritate a gospodariilor din care provin persoanele intervievate detin locuinta in proprietate . Lipsa locuintei constituie o problema majora in cazul familiilor tinere.

Asteptarile oamenilor se indreapta, in primul rand, catre cresterea ofertei de locuri de munca si venituri la nivelul unui trai decent.

Bibliografie

1. Bordanc, F. (1979), Consideratii geografice privind modul de utilizare agricola a terenurilor in judetul Mehedinti, AUB, XXVIII.

2. Calinescu, R. (1969), Biogeografia Romaniei, Ed. Stiintifica, Bucuresti.

3. Cucu, V. (1970), Orasele Romaniei, Ed. Stiintifica, Bucuresti.

4. Cucu, V., Bacanaru, I. (1972), Geografia satului romanesc, in Sociologie geografica. Col. Sociologia militans, vol. V, Bucuresti, Editura Stiintifica.

5. Cucu, V. (1976), Geografia si urbanizarea, Ed. Junimea, Iasi.

6. Cucu, V. (1980), Judetele Patriei - Judetul Mehedinti, Ed. Academiei Romane, Bucuresti.

7. Cucu, V. (2000), Geografia asezarilor rurale, Ed. Domino, Targoviste.

8. Cucu, V. (2001), Geografia orasului, Ed. Fundatiei Culturale Dimitrie Bolintineanu.

9. Dumitrache, L. (2004), Starea de sanatate a populatiei Romaniei. O abordare geografica, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti.

10. Erdeli, G., Cucu, V. (1977), Unele aspecte privind structura teritoriala a oraselor AUB, an XXVI, pag. 11-15, Bucuresti.

11. Erdeli G., Iacob, Gh. (1979), Consideratii geografice asupra asezarilor omenesti din Piemontul Strehaia, AUB XXVIII.

12. Erdeli, G. (1971), Orasul Strehaia la jumatate de secol de existenta documentara, Revista Terra, nr. 3, Bucuresti.

13. Erdeli, G., Melinda, C. (1984), Asezarea rurala, componenta principala a peisajului geografic romanesc, BSSG, VII, LXXVII, Bucuresti.

14. Erdeli, G., Melinda, C., Alexandrescu, V. (1984), Habitatul urban din Oltenia. Consideratii geografice asupra structurii teritoriale, Terra, nr. 3, Bucuresti.

15. Erdeli, G., si colab. ( 1999), Dictionar de geografie umana, Ed. Corint, Bucuresti.

16. Erdeli, G., Dumitrache, L. (2001), Geografia Populatiei, Ed. Corint, Bucuresti.

17. Erdeli, G., Cucu, V. (2005), Romania. Asezari umane. Economie, Ed. Transversal, Bucuresti.

18. Ianos, I., Alexandrescu, V. (1981), Relatii demografice intre talia demografica si cea industriala a oraselor din R.S.Romania , Revista Terra, nr.2, pag. 42-47, Bucuresti.

19. Ianos, I. (1987), Orasele si organizarea spatiului geografic, Ed. Academiei, Bucuresti.

20. Ielenicz, M. (1999), Dealurile si podisurile Romaniei, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.

21. Ielenicz, M., si colab. (1999), Dictionar de geografie fizica, Ed. Corint, Bucuresti.

22. Ieva, N., Visan, O. (1992), Mehedinti-timp si istorie , Ed. Hermes, Drobeta Turnu Severin.

23. Iordan, I., Ianos, I. ( 1979), Aspecte geografice privind sistematizarea teritoriului si

localitatilor rurale din judetul Mehedinti, A.U.B, XXVIII, Bucuresti.

24. Protopopescu, C. (2004), Monografia orasului Strehaia, Ed. Paco, Bucuresti.

25. Rosu, Al. (1980), Geografia fizica a Romaniei, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

26. Spineanu, N.D. (1984), Dictionar geografic al judetului Mehedinti, Bucuresti.

27. Schiopoiu, Al. (1982), Dealurile Piemontane ale Cosustei, Ed. Scrisul Romaniei , Craiova

28. Ujvari, I. (1963), Hidrografia R.P.R., Ed. Stiintifica, Bucuresti.

*** (1983), Tratatul de Geografia Romaniei, vol. I, Geografie Fizica, Ed. Academiei , Bucuresti.

.***(1984), Tratatul de Geografia Romaniei, vol. II, Geografie Umana si Economica, Ed. Academiei, Bucuresti.

.***(1987), Geografia Economica a Romaniei, Ed. Academiei, Bucuresti.

***(1994), Recensamantul populatiei si locuintelor din 1992, Directia Judeteana de Statistica, Drobeta Turnu-Severin.

.***(2005), Recensamantul populatiei si locuintelor din 2004, Directia Judeteana de Statistica, Drobeta Turnu-Severin.

.***(2004), Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica al Romaniei.

*** (1997), P.U.G., Strehaia.

.*** www. mehedinti.insse.ro

.***Harti topografice, scara 1:25 000.

.***Harti topografice, scara 1: 50 000

***Harti topografice, scara 1: 100 000