Litosfera ofera o mare varietate de resurse naturale, care prezinta valoare economica deosebita. Litosfera se reprezinta la suprafata, printr-un relief foarte variat, apreciat ca suport al activitatii umane. Calitatile reliefului ca resursa naturala se refera la varietatea formelor minore si minore de relief , care au grade diferite de favorabilitate, pentru amplasarea de asezari si cai de comunicatie, pentru folosinta in agricultura. De asemenea altitudinea reliefului aduce diferentieri in gradul de propicitate a mediului, resimtite in peisaje si in prezenta sau absenta activitatilor umane.
Resursele de soluri, cu grade variate de fertilitate sunt reprezentate pe circa 51% din suprafata uscatului, ceea ce inseamna ca unui locuitor al Terrei ii revine numai 0,126 ha. Calitatea de baza - fertila confera solului valoare de resursa, care se exprima prin capacitatea de productie a terenului folosit pentru obtinerea de biomasa vegetala. Gradul de fertilitate al solului rezulta din contributia factorilor genetici, variabili de la o zona de clima la alta.
Cele mai rodnice, cu valoare economica ridicata, sunt:
o Solurile fertile (mollisoluri, argiluvisoluri si soluri negre tropicale), repartizate pe circa 10% din intinderea continentelor populate.
o Solurile mediu fertile (in America de Sun si Australia), acopera 1/3 din suprafata uscatului.
o Solurile slab fertile (spodosoluri, cambisoluri)reprezinta 8-9% di intinderea uscatului, dar acopera suprafete mari din America de Nord si Eurasia.
o Solurile nefertile (21,2% din intinderea uscatului) sunt forme de histosoluri si aridisoluri, pe mari suprafete din Australia, Africa, America de Nord si Eurasia.
o Terenurile slab sau deloc solidificate (27,7%) formate din litosoluri montane (grohotisuri si stancarii), lacuri, zapezi, ghetari, in Eurasia, America de Nord si Antartica.
Resursele de substante minerale utile se diversifica dupa valorile lor economice:
-resurse energetice;
-resurse chimice;
-resurse metalurgice;
-materiale de constructii.
Resurse energetice. Toate domeniile de activitate folosesc energie. Acest fact explica importanta combustibililor fosili si a altor resurse, care au o distributi neuniforma in scoarta terestra.
Resursele de petrol si gaze naturale formeaza zacaminte a caror valoare economica este data de durata de exploatare. Cele mai multe zacaminte supergigantice se gasesc in bazinul Golfului Persic, si numai un sfert din numarul lor priveste Rusia si Kazahstan, S.U.A., Africa de Nord, China si Venezuela. Rezervele sigure de petrol sunt evaluate la circa 135 miliarde tone, ce ar asigura o durata de exploatare de 40 de ani. Cat priveste rezervele totale de gaze naturale sunt apreciate ca sunt 300 000 miliarde m³, care formeaza echivalentul a 100 000 miliarde tone si care ar asigura o durata de exploatare asemanatoare cu cea a petrolului.
Resursele de carbune se diferentiaza, calitativ, dupa compozitia data de natura resturilor organice, de modul de acumulare si de conditiile in care s-a produs transformarea acestor resturi vegetale. Explicatia este ca din masa vegetala a carei a insemnat circa 51% carbon, 6% hidrogen si 43% oxigen, pe masura transformarii in carbuni, s-au eliminat, in proportii varabile, oxigen si hidrogen; astfel carbunii superiori au o putere calorica mult mai mare, fiind mai carbonificati decat cei inferiori.
Rezervele mondiale sigure de carbune sun evaluate la 11 000 miliarde de tone, repartitia principalelor resurse fiind neuniforma, in sensul ca ponderea cea mai mare revine emisferei nordice, mai ales intre 35° si 60° latitudine.
Dincolo de principalii combustibili fosiliferi, in categoria resurselor energetice negenerabile, mai intalnim sisturile bituminoase si nisipurile asfaltice.
Sisturile bituminoase (in Australia, Thailanda, S.U.A. - 50%, Brazilia, China, Rusia) sunt roci sedimentare caustobiolitice, cu proportie redusa de materie organica din care se obtin ulei de sist, asemanator petrolului si gaze, la temperaturi de 500° C. Aceasta resursa naturala are o importanta economica variabila in functie de continutul in substanta organica si grosimea zacamantului. Resursele mondiale sunt evaluate la 500 miliarde tone.
Resursele de nisipuri asfaltice contin o cantitate insemnata de hidrocarburi gudronate (ulei lipsit de fluiditate). Rezervele mondiale sunt evaluate la 600 miliarde tone, cele mai semnificante resurse avandu-le Canada, Venezuela ,S.U.A. .
O alta componenta a resurselor energetice o reprezinta resursele radioactive ponderea foarte mare revenind uraniului si mai putin thoriului. Caile de obtinere a energiei atomului sunt fisiunea si fuziunea. Se apreciaza ca un gram de uraniu elibereaza o cantitate de 20 miliarde de calorii, ceea ce echivaleaza cu 2,5 tone de carbune. Pe metoda fisiunii se bazeaza functionarea centralelor atomoelectrice si fabricarea bombei nucleare. Rezervele sigure de minereuri radioactive sunt apreciate la 1,8-2,0 milioane tone.
Resursele geotermice sunt asigurate de caldura interna, eliberata prin procesele de dezintegrare radioactiva din interiorul litosferei. Geodermia este pusa in evidenta la adancimi variabile, in conditiile in care temperatura creste cu 1° C la 28-30 de metrii adancime, astfel ca la adancimea de 3000 de metrii se inregistreaza o temperatura de 100°C Aceasta resursa este accesibila datorita apei, care in contact cu magma, se incalzeste, iesind la suprafata prin gheizere si foraje. Geotermia de mare energie se refera la temperaturile apei, ce variaza intre 150° si 300°. Geotermia de joasa energie data de temperaturile ale apei mai mici de 150°.
Resursele miniere metalifere Substantele miniere metalifere vizeaza resurse folosite ca materii prime in metalurgie. Pentru metalurgia feroasa se valorifica minereurile de fieroase, la care se adauga manganul, cromul, molibdenul, cobaltul, vanadiul, wolframul, titanul, etc.
Minereul de fier se gaseste in scoarta terestra in minereuri magnetice, sedimentare si metaforfice, sub forma de magnetit, hormatit, limonit, siderit si anterit.
Magnetitul este minereul cel mai bogat in metal (68% - 72%), si de aici valoarea economica mai mare. Resursele se magnetit au raspandire limitata si reprezinta numai 15 % din rezervele de minereu de fier.
Hematinul (sub 70% fier) are o raspandire mai larga in scoarta terestra, de 33% din rezervele de minereu de fier.
Limonitul (48-50% fier), este un zacamant slab de fier si se exploateaza si in tara noastra.
Sideritul (30-45% fier), formeaza mari zacaminte pe suprafata solului.
Anteritul (20-30% fier), este un zacamant slab si se exploateaza sila noi in tara.
