- Lucrari Hidroameliorative

 

-Lucrari Hidroameliorative-

Carourile: 88/94, 88/97, 86/97, 86/94

1. Suprafata intregii harti:

S= L*l= 12*8= 96 cm²

1 cm pe harta= 250 m reali

-» S reala= 96*250= 24000 m²

2. Suprafata carourilor de studiat:

S1=S2=S3=S4=S5=S6= 4*4*250 m²= 4000 m²

3. Altitudinea minima si altitudinea maxima a teritoriului:

-altitudinea minima: 186 m

-altitudinea maxima: 508,4 m

4. Incadrarea teritoriului in functie de altitudinea reliefului (campie, deal, podis, munte):

-campie (altitudini pana la 200m (alt min 186 m))

-deal (altitudini cuprinse intre 200 si 400 m (338,5 m, 317,5 m, 375,8 m))

-podis (altitudini cuprinse intre 400 si 800 m (alt max de 508,4 m si altitudini de 447 m, 450,2 m, 449 m, 480,3 m))

5. Semnele conventionale existente pe teritoriu:

-caroul 1:

-grup de arbori(fag) care constituie repere de orientare;

-fasii de padure, perdele de protectie a caror latime nu se poate reprezenta la scara hartii;

-gater actionat de apa;

-cladiri proeminente: sc=scoala;

-rauri, paraie pe diguri neconsolidate: 12 m latime, 2 m adancime; (12/-2);

-rauri, paraie cu maluri abrupte neamenajate: 1,5 m si 5 m adancimea malului;

-portiune subterana a raurilor;

-cvartale cu cladiri pana la 2 etaje inclusiv;

-dispensar medical;

-curbe de nivel principale, normale;

-vii fara pomi;

-livezi/ pepiniere de peri;

-cascada;

-pompa;

-caroul 2:

-biserica, manastire;

-curbe de nivel principale, normale;

-cvartale cu cladiri pana la 2 etaje inclusiv;

-vii fara pomi;

-livezi/ pepiniere de prun;

-grupuri de arbori (stejar) care constituie repere de orientare;

-paduri rare;

-cladiri izolate cu curti;

-drumuri naturale;

-drumuri de exploatare pe camp sau prin padure;

-portiuni subterane ale raurilor, paraielor, canalurilor;

-caroul 3:

-curbe de nivel principale, normale;

-cladiri izolate cu curti;

-drumuri naturale;

-drumuri de exploatare pe camp sau prin padure;

-fanete, ierburi inalte;

-garduri vii;

-portiuni subterane ale raurilor, paraielor, canalurilor;

-magazii;

-grupuri de arbori care constituie repere de orientare;

-caroul 4:

-magazii;

-fanete, ierburi inalte;

- curbe de nivel principale, normale;

-cvartale cu cladiri pana la 2 etaje inclusiv;

-drumuri de exploatare pe camp sau prin padure;

-portiuni subterane ale raurilor, paraielor, canalurilor;

-livezi/ pepiniere de par;

-vii fara pomi;

-paduri rare;

-caroul 5:

-drumuri de exploatare pe camp sau prin padure;

-portiuni subterane ale raurilor, paraielor, canalurilor;

-vii fara pomi;

-paduri rare;

- curbe de nivel principale, normale;

-grupuri de arbori (fag) care constituie repere de orientare;

-cladiri izolate cu curti;

-caroul 6:

-drumuri de exploatare pe camp sau prin padure;

-portiuni subterane ale raurilor, paraielor, canalurilor;

-paduri rare;

- curbe de nivel principale, normale;

-grupuri de arbori (stejar) care constituie repere de orientare;

-drumuri naturale;

-fanete;

6. Formele de relief existente si expozitia versantilor:

-caroul 1:

campie;

-caroul 2:

campie

-deal cu expozitie NV;

-caroul 3:

-deal si podis cu expozitie NV;

-caroul 4:

-deal cu expozitie NV;

-caroul 5:

-in partea de nord podis cu expozitie NV;

-in partea de sud deal cu expozitie S;

-caroul 6:

-podis cu expozitie S si SV.

7. Panta terenului in functie de forma de relief:

-caroul 1:

P1= (350-300)/(4,5*250)= 0,044

-caroul 2:

P2= (425-375)/(2,2*250)= 0,091

-caroul 3:

P3= (425-375)/(4,4*250)= 0,045

-caroul 4:

P4= (375-350)/(2,1*250)= 0,0476

-caroul 5:

P5= (425-350)/(3,7*250)= 0,081

-caroul 6:

P6= (450-350)/(3,7*250)= 0,108

8. Culturi si plantatii existente:

-caroul 1:

-livezi/pepiniere de peri;

-vii fara pomi;

-grup de arbori de fag;

-perdele de protectie;

-caroul 2:

-vii fara pomi;

-livezi/pepiniere de pruni;

-grup de arbori de stejar;

-caroul 3:

-fanete, ierburi inalte;

-grup de arbori de fag sau stejar;

-caroul 4:

-livezi/pepiniere de peri;

-vii fara pomi;

-fanete, ierburi inalte;

-caroul 5:

-vii fara pomi;

-grup de arbori de fag;

-paduri rare;

-caroul 6:

-fanete, ierburi inalte;

-grup de arbori de stejar;

9. Propuneri privind reorganizarea si sistematizarea teritoriului:

Plantatiile de peri din carourile 1 si 4 vor fi desfiintate, iar in locul lor se vor construi cladiri de locuinte. Astfel va fi marit spatiul destinat cladirilor.

In partea de sud a caroului 5, in locul padurilor rare se vor infiinta vii datorita expozitiei favorabile (S) a terenului.

In locul plantatiilor de vii fara pomi din carourile 2 si 5 se propune insamantarea terenului cu porumb pentru boabe.

Plantatiile de pruni din caroul 2 este veche, iar productia obtinuta este foarte mica. Plantatiile nu mai sunt convenabile din punct de vedere economic motiv pentru care propunem desfiintarea lor si marirea fondului de locuinte.

In fanetele din carourile 3 si 4 vor fi plantati copaci pentru infiintarea de paduri, acestea fiind practic inexistente in zona.

Se propune modernizarea drumurilor prin asfaltarea drumurilor naturale in carourile 2 si 3, iar in restul carourilor se propune construirea unei retele de drumuri deoarece aceasta nu exista.

10.  Tipul lucrarilor hidroameliorative:

Lucrari hidroameliorative se vor efectua in primul carou pe raul Tismana la care se propune amenajarea si consolidarea malurilor.

Canalul construit pe raul Tismana nu are diguri consolidate motiv pentru care propunem consolidarea acestora.

11.  Pentru eventualele lucrari de irigatie propuneti si justificati:

1. metoda de udare:

-udarea pe brazde;

2. elementele tehnice ale udarii:

-sectiunea si distanta dintre brazde: solul avand textura mijlocie (lutoasa) distanta dintre brazde va fi de 0,8 m, iar sectiunea are forma trapezoidala cu latimea la fund de 0,25 m, adancimea de 0,2 m si deschiderea la partea superioara de 0,5 m.

-debitul de udare pe brazde:

-debitul maxim neeroziv(este debitul de udare): qmn= A/ib (l/s), unde A=parametru care depinde de textura solului si numarul udarii. Pentru prima udare este egal cu 1, iar pentru celelalte udari este egal cu 0,63 pe solurile mijlocii; ib= panta brazdei care va fi egala cu 0,5%;

-pentru prima udare:

qmn1=1/0,5= 2 l/s;

-pentru urmatoarele udari:

qmn= 0,63/0,5= 1,26 l/s;

-debitul de regim este debitul micsorat: qr=qmn/α (l/s), unde α= parametru care depinde de numarul de udari, textura solului si panta terenului; pentru udarea intai si pante mai mici de 0,1%, α=1; pentru urmatoarele udari, α=2.

-qr1= qmn1= 2 l/s;

-qr= qmn/2= 0,63 l/s;

-lungimea brazdei: avand in vedere schema hidrotehnica a amenajarii cu distanta dintre hidranti pe antene de 72 m si tinand seama de textura solului luam lungimea brazdelor de udare de 4*72 m= 288 m;

-durata udarii:

-se calculeaza timpul de udare necesar pentru administrarea normei de udare pe brazde de lungime determinata: Tu= (mbr*d*lbr)/(36000*qmn) in ore; luam norma bruta de udare, mbr= 600 m³, d= distanta dintre brazde 0,8 m, lbr=lungimea brazdelor 288 m;

-prima udare:

Tu1= (600*0,8*288)/(36000*2)= 1,92≈2 ore;

-urmatoarele udari:

Tu=(600*0,8*288)/(36000*1,26)= 3,04≈3 ore;

-se stabileste pe cale experimentala timpul de avans: Ta; Ta1= 2 ore, Ta= 1,5 ore.

-compararea Tu cu Ta:

-pentru prima udare: Tu=Ta, deci udarea se executa cu un singur debit: qmn1= 2 l/s;

-pentru urmatoarele udari: Tu>Ta, deci se calculeaza timpul de regim Tr; Tur= (qi/qr)*(Tu-Ta) in ore. Tur=(1,26/0,63)*(3-1,5)= 3 ore;

-deci udarea se executa timp de 1,5 ore cu debitul qmn= 1,26 l/s si inca 3 ore cu debitul qr=0,63 l/s;

3. culturile pretabile la aplicarea irigatiei: porumbul pentru boabe.

12. Pentru eventualele lucrari de desecare-drenaj propuneti si justificati:
1. metoda de eliminare a excesului de umiditate;
2. elementele tehnice ale metodei.

-nu exista cazuri de astfel de terenuri;

13. Pentru eventualele lucrari secundare hidro-pedo-ameliorative propuneti si justificati:
1. metoda propusa: construirea unui baraj omogen pe raul Tismana pentru infiintarea unui lac agropiscicol; se foloseste pamant argilos cu textura grea;
2. elementele tehnice ale lucrarii:

-inaltimea barajului: 5m;

-creasta barajului: este de 3 m pentru barajul necarosabil;

-baza barajului: se inlatura stratul cu sol fertil astfel incat barajul sa aiba un contact ferm cu stratul pe care este construit;

-taluzul: este umed deci are valoarea 1:2,5;

14. Pentru terenurile eventual saraturate propuneti masurile de desalinizare a solului:

-nu exista terenuri saraturate;