Romania este asezata in emisfera nordica, la egala distanta de Ecuator si Polul Nord. Acest lucru este demonstrat de paralela de 450 lat. N, care marcheaza jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord si care taie si Romania prin partea sudica, deci Romania este asezata in plina zona de clima temperata.
Asezarea in Europa
Romania este asezata in sud-estul Europei si face parte din regiunea Europa Centrala. Este asezata in Europa la egala distanta de urmatoarele extremitati:
- N: Capul Nord
- V: Capul Roca 2900 km
- E: muntii Ural
Extremitatea sudica este Capul Matapan care se afla la cca. 1000 km.
Romania este taiata de paralela de 460 lat. N in doua parti egale. Meridianul de 250 long. E taie Europa si Romania in doua parti egale, el formand impreuna cu paralela de 460 lat. N centrul tarii, langa orasul Fagaras.
Asezarea geografica a Romaniei
Romania este o tara carpato-danubiano-pontica:
- este o tara carpatina, deoarece cca. 2/3 din lungimea Carpatilor se desfasoara pe teritoriul tarii noastre (800 km). Lungimea Carpatilor este de cca. 1500 km2. Carpatii incep din bazinul Vienei si se termina in Valea Timokului, acestia intinzandu-se pe teritoriul a sapte tari: Austria, Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Romania si Iugoslavia;
- este o tara danubiana deoarece 1/3 din lungimea Dunarii face granita dintre Romania si alte state si curge pe teritoriul Romaniei pe o lungime de 1075 km2. Lungimea totala a Dunarii este de 2860 km2, acesta strabatand zece tari: Germania, Austria, Slovacia, Croatia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Rp. Moldova si Ucraina. Dunarea uda patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad;
- este o tara pontica deoarece are iesire la Marea Neagra. Lungimea litoralului Romaniei este de 247 km2/234 km2.
Suprafata Romaniei este de 238 391 km2. Este o tara medie ca marime. Are granite terestre in lungime de 1085,5 km2 si granite fluviale in lungime de 1817 km2, facute de Dunare, Prut si Tisa. Populatia este de 22 500 000 locuitori.
Vecini:
N - Ucraina;
N-V - Ungaria;
S-V - Iugoslavia;
S - Bulgaria;
E - Rp. Moldova si Ucraina;
S-E - Marea Neagra.
Formarea reliefului:
- relieful din Europa si Romania s-a format in urma a trei orogeneze:
- orogeneza caledoniana;
- orogeneza hercinica;
- orogeneza alpina.
- orogeneza este o perioada de timp in care apar uscaturi datorita miscarilor tectonice.
- orogeneza caledoniana a dus la aparitia unei parti din Europa (uscat): m-tii Scandinavici, m-tii Scotiei.
- in urma orogenezei hercinice a aparut o alta parte de uscat in Europa - m-tii Penini, pod Renan, pod. Ardeni, pod. Dobrogei.
- in urma orogenezei alpine a aparut sistemul de m-ti tineri: Alpino-Carpato-Himalaian.
Caracteristicile reliefului:
a) relieful Romaniei este:
- variat;
- proportional;
- concentric;
- simetric (in trepte).
b) hidrografia are o forma radiara
c) relieful Romaniei este accesibil activitatilor socio-economice.
d) complementaritatea reliefului
a) Relieful Romaniei contine toate formele de relief: munti, podisuri si campii.
Relieful este proportional deoarece fiecare din cele trei forme majore de relief detine aprox. 1/3 din suprafata tarii: muntii ocupa 28%, dealurile si podisurile 42% si campiile ocupa 30% din suprafata tarii.
Relieful este concentric deoarece in centrul tarii se afla Depr. Col. a Trans., ea este inconjurata de munti, muntii sunt inconjurasi de subcarpati, acestia la randul lor de dealuri si podisuri, iar dealurile si podisurile sunt inconjurate de campii.
b) apele curgatoare care izvorasc din centrul tarii se indreapta aproape spre toate granitele tarii ca niste raze.
c) relieful Romaniei nu este prea inalt sau accidentat deoarece a fost posibila construirea de asezari umane pe langa resursele minerale existente aici.
d) complementaritate reliefului consta in aceea ca resursele subsolului dintr-o zona geografica sunt completate cu altele din zona vecnia.
800 km2 din Carpati se desfasoara pe teritoriul Romaniei. Au inaltime medie. Sunt formati din toate tipurile de roci: metamorfice, magmatice si sedimentare (flis). Au in subsol numeroase bogatii minerale. Au numeroase depresiuni intramontane. Au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri glaciare si vai glaciare. Sunt impaduriti. La peste 2000 m, exista pajisti alpine. Depresiunile au fost locuite din cele mai vechi timpuri.
Carpatii romanesti au urmatoarele subdiviziuni:
- Carpatii Orientali;
- Carpatii Meridionali (Alpii Transilvaniei);
- Carpatii Occidentali.
Limite:
Carpatii Orientali:
N - granita cu Ucraina;
S - Valea Prahovei.
Carpatii Meridionali:
E - Valea Prahovei;
V - Culoarul Timis-Cerna.
Carpatii Occidentali:
N - Raul Barcau sau Valea Somesului;
S - Dunarea.
Carpatii Orientali
Limite:
N - granita cu Ucraina;
V - Campia de Vest, Dealurile de Vest si Depresiunea Colinara a Transilvaniei;
S - Valea Prahovei, Subcarpatii de Curbura;
E - Podisul Sucevei, Subcarpatii Moldovei.
Sunt dispusi pe directia N-V, S-E cu exceptia grupei de Sud, care se orienteaza spre V. Sunt dispusi in trei siruri paralele, cu exceptia grupei de curbura. Sirul de vest este de origine vulcanica. Sirul din centru, in general este format din roci mai tari, sisturi cristaline. Sirul din est este format din roci sedimentare. Au multe depresiuni: Maramuresului, Dornelor, Campulung Moldovenesc, Comanesti, Giurgeului, Ciucului, Brasovului. Muntii mai inalti, Rodnei, au fost afectati de ultima glaciatiune, deci au lacuri glaciare. Sunt impaduriti. Au bogatii ale subsolului: aur, argint, piatra de constructie, ape minerale, mangan. Muntii mai inalti au pajisti alpine.
Subdiviziuni:
- grupa de nord (Maramuresului si Bucovinei);
- grupa centrala (Moldo-Transilvani);
- grupa de sud (Carpatii de Curbura)
Carpatii Maramuresului si Bucovinei
Limite:
N - granita cu Ucraina;
V - Campia de Vest, Dealurile de Vest, o parte din Depresiunea Colinara a Transilvaniei;
S - depresiunea Dornelor si depresiunea Campulung Moldovenesc;
E - Podisul Sucevei.
Sunt dispusi pe trei siruri paralele:
- sirul de vest este format din munti vulcanici;
- sirul central este format din roci cristaline;
- sirul de est este format din roci sedimentare.
Muntii Rodnei sunt cei mai inalti. Carpatii Orientali si din grupa Maramuresului si Bucovinei cu varful Pietrosu de 2303 m. Muntii Rodnei au lacuri glaciare: Buhaiescu si Lala. Au bogatii minerale: minereuri neferoase. Sunt impaduriti. Au pajisti alpine.
Muntii vulcanici sunt: Oas, Gutai si Tibles. Acestia nu conuri si nici cratere, datorita actiunii agentilor externi.
Sirul central este format din muntii Maramuresului, Rodnei, Bargaului si Suhardului.
Sirul din est este format din Obcina Mestecanisului, Obcina, Feredeului si Obcina Mare.
Pasuri si trecatori: Mestecanis, Tihuta, Prislop, Setref
Depresiunile de aici sunt: Maramuresului, Dornelor, Campulung Moldovenesc. In aceasta zona exista si o depresiune extramontanp si anume, depresiunea Oas.
Depresiunea Maramuresului este a doua ca marime dupa depresiunea Brasov. Este strabatuta de raurile Viseu si Iza, care se varsa in Tisa. Populatia se ocupa cu exploatarea bogatiilor subsolului, exploatarea padurilor, cresterea animalelor si pomicultura. Cele mai importante asezari umane sunt: Sighetul Marmatiei, Viseul de Sus si Borsa.
Depresiunile Dorna si Campulung Moldovenesc sunt mai mici. Populatia se ocupa cu exploatarea apelor minerale, a padurilor, cresterea animalelor. Prin depresiunea Campulung Moldovenesc trece raul Moldova.
Carpatii Moldo-Transilvani
Limite:
N - depresiunea Dornelor, depresiunea Campulung Moldovenesc;
V - Depresiunea Colinara a Transilvaniei;
S - Raul Oituz;
E - Subcarpatii Moldovei.
Muntii sunt dispusi in trei siruri paralele. Sirul de vest este de origine vulcanica. Sirul central este format mai mult din roci cristaline (magmatice). Sirul de est este format din roci sedimentare.
Cei mai inalti munti din aceasta grupa sunt muntii Calimani cu varful Pietrosu de 2100 m. Aceasta grupa este usor de traversat. Este traversata de o serie de ape curgatoare. Grupa are bogatii minerale, piatra de constructie, ape minerale. Sunt impaduriti. Prezinta putine pajisti alpine.
Culmile muntoase:
Sirul de vest este format din urmatoarele culmi muntoase: Calimani, Gurghiului, Harghita. Muntii vulcanici prezinta conuri si cratere vulcanice. In masivul Ciomatu exista un lac vulcanic, Sfanta Ana.
Sirul central este format din urmatorii munti: Giumalau, Rarau, Bistrita, Giurgeu, Hasmasu Mare, Ciuc, Nemira, Tarcau. In Rarau sunt Pietrele Doamnei (monument al naturii). Ceahlaul, cu varful Cocolasul Mare de 1907 m, este considerat Perla Orientalilor de catre Dimitrie Cantemir in lucrarea sa, DEscrierea Moldovei (Descriptio Moldavie).
Sirul de est este format din muntii: Stanisoara, Gosmanu, Berzunt.
In partea sudica grupei se afla trei munti mai izolati: Persani, Baraolt si Bodoc.
Depresiuni:
Depresiunea Giurgeului seste strabatuta de Mures pe directia S-N. Muresul iese spre Depresiunea Colinara a Transilvaniei preintre muntii Calimani si Gurghiu, formand defileul Muresului intre Toplita si Ded. Este locuita din cele mai vechi timpuri. Populatia se ocupa cu exploatarea padurilor, cresterea animalelor, cultivarea cartofului si a inului. Cea mai importanta asezare umana este orasul Gheorgheni.
Depresiunea Comanesti este strabatuta de raul Trotus. Populatia se ocupa cu exploatarea carbunelui, cresterea animalelor, exploatarea padurilor si agricultura.
Trecatori:
- Defileul Muresului (Toplita-Deda);
- Bicaz;
- Sicas;
- Tusnad;
- Ghimes;
- Oituz.
