Geografie

Specializarea Geografie – Turism

Studiul geografic al orasului Sinaia

INTRODUCERE

Reprezinta un studiu geografic asupra orasului Sinaia, situatia demografica, sociala si economica pe de o parte, iar pe de alta parte potentialul natural, elementul central al acestei statiuni turistice. Studiul a fost realizat pentru intervalul 1990-2008 avand an de comparatie anul 1977 si a aratat faptul ca orasul - aceasta veche asezare, situata pe Valea Prahovei, atestata documentar la 11 aprilie 1880 -prezinta o serie de modificari atat din punct de vedere al structurii demografice cat si a celei economice. Modificari esentiale s-au realizat si din punct de vedere urbanistic, modificari ce au dus la transformarea orasului intr-un centru turistic in care se desfasoara o intensa activitate turistica, sociala si culturala.

Am pornit de la faptul ca orasul este “expresia semnificativa a intregului mediu geografic in care a aparut si s-a dezvoltat” (George Chabot), astfel avand in vedere pozitia geografica a orasului in definirea caruia s-au mentionat dimensiunile teritoriului urban, conditiile naturale ale acestuia (relief, clima, ape, sol, vegetatie), toate acestea fiind raportate la conditiile social-economice in care s-a dezvoltat si a evoluat orasul, la functiile potentialul uman si economic, caracteristice teritoriului in care se afla situat.

Am avut in vedere totodata evidentierea raportului dintre oras si mediul inconjurator, a multiplelor si complexelor interactiuni dintre acestea, organizarea rationala a teritoriului si valorificarea complexa a resurselor si fortei de munca. Lucrarea de fata isi propune o dezbatere a principalelor insusiri ce caracterizeaza orasul si implicit, pozitia lui in evolutia fenomenului urban. Evolutiile contemporane releva inca o data rolul oraselor in dezvoltarea social-economica in cadrul fiecarei regiuni. In epoca contemporana orasul reprezinta un domeniu de cercetare de mare actualitate.

Ritmul adoptat de evolutia fenomenului urban este insotit de schimbarea radicala a fizionomiei habitatului urban, de accentuarea contrastelor inferioare ale acestora cu regiunile inconjuratoare. Devine un fapt universal care modifica substantial evolutia raporturilor dintre persoane, societate si mediul lor urban. Au fost amintite in lucrare anumite momente semnificative din istoria orasului Sinaia, cunoscut sub numele de “Perla Carpatilor “si o scurta prezentare a personalitatilor care au avut deosebita placere de a studia aceasta asezare umana, scotand in evidenta minunatele frumuseti naturale ale monumentelor istorice si de cultura nationala, a obiectivelor sale turistice, mult apreciate in tara cat si peste hotare. Problemele abordate au fost incluse in 5 capitole.

Atat in timpul cercetarilor cat si pe parcursul redactarii ei, am primit sprijin competent, generos si permanent, din partea doamnei conferentiar universitar doctor MANEA GABRIELA, caruia ii aduc sincere multumiri. Tot pe aceasta cale multumesc domnului Vlad Oprea, primarul orasului Sinaia, organelor locale si judetene pentru ajutorul acordat la obtinearea informatiilor necesare.

ISTORICUL CERCETARILOR

Asupra orasului Sinaia si a zonei in care se afla situat acesta s-au facut numeroase cercetari atat de catre geografii, cat si de geologi si istorici, compartimentand aceasta regiune dupa mai multe criterii atat din punct de vedere al elementelor cadrului natural, cat si a populatiei si asezarii.

In decursul timpului, date rezultate in urma cercetarilor au fost cuprinse in cadrul unor lucrari cu caracter general in care zona amintita a fost integrata in cadrul marilor unitati fizico-geografice, iar asezarea, in functie de gradul de dezvoltare si profilul acesteia, a fost inclusa in reteaua urbana a tarii, dar si in cadrul unor monografii, fiind destul de dificil pentru cel ce alcatuieste monografia unui oras sa fixeze statutul acestei localitati pe harta tarii, aceasta lucrare fiind posibila datorita continuei evolutii, datorita faptului ca geografia lui naturala, economica si spirituala se modifica in raport cu ritmul de dezvoltare a intregii tari.

De-a lungul timpului Sinaia a fost vizitata de numerosi oameni de stiinta si arta romani sau straini. Unii dintre ei au fost numai oaspeti pasageri ai statiunii, altii au lucrat aici si au creat adesea opere valoroase. Se poate mentiona in acest context pe marele om politic, poet si publicist Cezar Boliac, participant la revolutia de la 1848, alaturi de Nicolae Balcescu . In 1843 alaturi de Stefan Golescu, Nicolae Kretulescu, Alexandru Golescu si Nicolae Balcescu a urcat in Bucegi, scriind reportajul “Sinaia”, precum si lungul poem ”O dimineata pe Caraiman”. El a facut insa si unele studii arheologice in zona.

Vasile Alecsandri, prin activitatea politica si literara a realizat o contributie de seama la crearea statului national roman si la dezvoltarea culturii romanesti. A cunoscut Sinaia in 1882 dar de atunci pana la sfarsitul vietii a revenit de multe ori in oras. Frumusetea muntilor din imprejurimi i-a stimulat retrairea momentelor de inspiratie poetica, incat a scris ”Hora de la Sinaia’’, ”Incununarea stejarului”, ”Plugul Blestemat” si ”Iarna la Sinaia”.

IG Babes in 1893 descrie in amanunt regiunea limitrofa a Pelesului in lucrarea din Plaiul Pelesului.

Gheorghe Tatarascu si Theodor Amman, clasici ai picturii romanesti, autori ai unor lucrari nemuritoare au pictat amandoi la Sinaia, primul interiorul Capelei Stirbei iar al doilea tabloul intitulat ”Pe terasa la Sinaia”(1898).

Nicolae Grigorescu, cel mai mare pictor roman din secolul XIX, a vizitat Sinaia de multe ori pictand aici. In 1876 impreuna cu Dimitrie Grecescu a urcat in Bucegi si a realizat un grup de sase desene intitulate semnificativ: ”Grecescu excursionist”, ”Grecescu si Grigorescu rostogolindu-se pe un povarnis”, ”Sub Varful cu Dor”, ”Pe Varful cu Dor”. De aceste locuri se leaga si tabloul ”Car cu boi la Orasii” prezent la muzeul de arta.

Nicolae Densusianu in lucrarea ”Dacia Preistorica” din 1913 da informatii cu privire la fenomenul istoric al regiunii.

I.L. Caragiale, marele nostru dramaturg a fost un admirator constant al Sinaiei si un oaspete frecvent. La Sinaia ori in drumurile spre statiunea montana isi au sursa de inspiratie cateva lucrari: ”La Peles”, ”Ultima ora”.

Frumusetea orasului a fost remarcata cu mult timp in urma de catre cei care au vizitat-o. La inceputul secolului XX, Alexandru Vlahuta, poet si prozator scria printre altele in lucrarea ”Romania Pitoreasca” (1901) adevarat reportaj poematic: ”iar noaptea cand tot orasul straluceste la lumina lampilor electrice, cand cele mai frumoase stele s-au scoborat din cer, ca sa dea farmec vaii acesteia, Sinaia pare o vedenie de prin alte lumi„

Nu dupa multa vreme, marele istoric Nicolae Iorga avea sa consemneze ca din apropierea ctitoriei cantacuziene din Sinaia ”se vede cea mai frumoasa priveliste din Romania si una din cele mai frumoase din lume

Ion Simionescu, geolog si paleontolog, profesor universitar si scriitor de talent a colindat mult Valea Prahovei si Bucegii, oprindu-se des la Sinaia unde, in volumul din 1941, scria ”Valea Cerbului, Valea Jepilor, despre vestita Vale a Pelesului care procura drumuri ademenitoare pentru turisti”.

Mihail Haret, personalitate de frunte in istoria turismului din Romania, a fost autor a unor lucrari menite sa popularizeze frumusetile tarii si consecintele benefice ale excursiilor pe inaltimile muntilor: ”in muntii Sinaiei”, ”Castelul Peles”, ”Le masif de Bucegi”.

Mihail Sadoveanu, scriitor considerat ”Ceahlaul literaturii romane”, in desele sale drumetii prin tara s-a oprit si pe meleagurile sinaiene pe care le-a prezentat inca din 1922 intr-un articol publicat in ”Viata Romaneasca”.

Panait Cerna a cunoscut Sinaia intr-o imprejurare critica din viata sa  in 1905 fiind internat in sanatoriul de aici, revenind ulterior si scriind lucrarea „Varful cu Dor” publicata in Convorbiri literare (ianuarie 1918).

Vlademir Bartnowski in 1929 elaboreaza lucrarea ”Calauza pentru pentru vizitatori si excursionisti la Sinaia”.

Constantin Giurescu in 1935 in lucrarea ”Istoria Romanilor” clarifica o serie de fenomene desfasurate in zona.

Serafim Georgescu publica lucrarea ”Monografia Manastirii Sinaia„ in care se realizeaza un scurt istoric al manastirii.

Constantin Buse in 1967 da detalii cu privire la asezarea umana din regiune in lucrarea ”Manastirea Sinaia”.

M.F. Lehrer in lucrarea ”Sinaia, mic indreptar turistic” aparuta in 1967 prezinta principalele trasee turistice ale regiunii.

Bucura Dumbrava in lucrarea ”Cartea Muntilor” aparuta in 1970 prezinta numeroase aspecte de geografie fizica a zonei Bucegilor.

In 1971 apare la Ploiesti ”Hronic Prahovean” in cadrul sesiunilor de comunicari in care sunt publicate doua studii importante cu privire la statiunea Sinaia respectiv ”Originile orasului Sinaia” de Stefan Ciobanu si ”Contributii la cunoasterea florei din rezervatia Arinisul din Sinaia” de Gruia Lucia Elena.

GH Niculescu in 1984 publica lucrarea ”Valea Prahovei” o lucrare in care sunt prezentate aspectele geografice din culoarul prahovean.

Radu Ghica Moise cu lucrarea ”Sinaia” publicata in 1989 si republicata in 1998, creeaza o monografie a statiunii prezentand cronologic pricipalele evenimente care au marcat orasul.

Simion Mehedinti si G. Valsan in 1973 publica minunata lucrare ”Lecturi Geografice” unde sunt imbinate elementele geografice apartinand Bucegilor cu metaforele literare

In 1978, in cadrul editurii Didactice si Pedagogice Bucuresti, apare lucrarea profesorului doctor docent I. Sandru “Romania Geografie Economica” in care se fac referiri la orasul Sinaia cu privire la specializarea acestuia ca statiune balneoclimaterica.

Functia industriala a orasului este subliniata si in lucrarea lui Ioan Popovici si Maria Mihail “Romania Geografie Economica” aparuta in 1980 la Bucuresti, editura Didactica si Pedagogica. In cadrul lucrarii este amintita ramura industriala dezvoltata in oras.

In 1982 apare lucrarea ”Carpatii si Subcarpatii” autor Valeria Velcea in care se face un studiu complex de geografie fizica dar si o prezentare succinta a fenomenului uman si economic din zona.

Orasul Sinaia este prezentat si in cadrul volumului II in ”Geografia Romaniei” aparut sub indrumarea unui comitet de redactie in cadrul editurii Academiei Republicii Socialiste Romania in 1984, aceasta lucrare cuprinzand date cu privire la populatie si la profilul economic al orasului.

Date despre populatia orasului sunt prezente si in cadrul lucrarii “Romania Geografia umana” a profesorului universitar V. Cucu ,aparuta in 1995 in cadrul editurii Glasul Bucovinei, Iasi.

In 1995, in cadrul aceleiasi edituri apare lucrarea ‘’Romania Geografia Economica’’ a profesorului V. Cucu in care sunt prezentate principalele aspecte economice ale orasului.

Date cu privire la populatie si structura economica a orasului cu accent deosebit asupra functiei turistice, precum si o prezentare a zonei rezidentiale s-a realizat in 1980 prin publicarea “Monografia judetului Prahova” editura Sport Turism, Bucuresti.

Nae Popescu publica in 1997 lucrarea ”Sinaia. Bucegi” un studiu geografic al regiunii.

In 1998 apare studiul climatologic ”Carpatii dintre Valea Dambovitei si Valea Buzaului” in editura Macarie, sub coordonarea profesorului doctor Costica Paun, prezentand in detaliu fenomenele inregistrate la statia meteo Sinaia.

2002 este anul in care este publicata ”Enciclopedia Geografica a Romaniei’’ de Dan Ghinea, lucrare in care se face o scurta prezentare a orasului Sinaia.

In 2005 in cadrul editurii ”Transversal” apare lucrarea ”Romania -populatie, asezari umane, economie” autori profesorul universitar George Erdeli si Vasile Cucu, lucrare in care se face o scurta prezentare a statiunii Sinaia in cadrul marilor regiuni turistice ale tarii.

In 2005 Adrian Bucurescu publica lucrarea ”Tainele tablitelor de la Sinaia” in care ajuta descifrarea istoriei celor 100 tablite de aur descoperite in timpul costructiei Pelesului, tablite care contineau intr-o scriere veche secvente din perioada dacica.

”Sinaia, unique places of Romania” este un album fotografic aparut in 2006 si care reliefeaza in imagini punctele reprezentative ale statiunii.

In urma acestor studii stiintifice, se poate spune cu prisosinta ca orasul Sinaia, ca de altfel orice asezare urbana, reprezinta o categorie social-geografica care ”prin atributele specifice se subscrie pregnant in peisajul natural, insumand atat modificari survenite in peisajul geografic, cat si o sinteza a situatiilor social-economice si demografice dintr-o anumita etapa istorica” (V. Cucu 1983).

CAPITOLUL 1

CADRUL NATURAL

1. POZITIA SI LOCALIZAREA GEOGRAFICA

A. IN CADRUL TARII

Statiunea Sinaia este asezata central in cadrul Romaniei pe Valea superioara a Prahovei, in plina zona carpatica, la poalele muntilor Varful cu Dor, Furnica si Piatra Arsa.

Sinaia isi concentreaza vatra pe partea dreapta a raului Prahova; Muntii Bucegi, situati la vestul asezarii, domina Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. In est, Muntii Garbova se intind catre sud pana la Izvorul lui Bogdan. Cele doua masive muntoase, Bucegii si Garbova inconjoara localitatea pe o lungime de 9 km.

Coordonatele geografice ale localitatii sunt: 45 grade, 21 minute, 30 secunde latitudine nordica si 25 grade, 32 minute, 56 secunde longitudine estica.

Datorita pozitiei sale geografice in culoarul Prahovei a beneficiat din cele mai vechi timpuri de o retea de drumuri comerciale ce au legat-o de principalele orase din Tara Romaneasca si Tara Barsei, teritoriul statiunii Sinaia functionand ca o adevarata placa turnanta intre acestea, asigurand trainice legaturi ce s-au statornicit si reinnoit mereu intre locuitorii spatiului Carpato-Danubiano-Pontic, din cele mai vechi timpuri si pana astazi, legaturi ce au lasat numeroase urme exprimate in plan material si cultural.

Pozitia geografica in plina zona montana, intr-un cadru geografic pitoresc a determinat vizitarea acesteia inca de la mijlocul secolului al XIX –lea de catre iubitorii de turism din Romania si din alte tari.

	SERBIA ȘI MUNTENEGRU

B. IN CADRUL JUDETULUI

Privita sub aspectul pozitiei in cadrul judetului, statiunea se afla situata in partea NV a judetului, fiind in apropierea rutei administrative care desparte judetele Prahova de Brasov, la o distanta de 62 km de municipiul Ploiesti, resedinta de judet, 49 km de municipiul Brasov si 122 km fata de Bucuresti, capitala tarii.

Pentru a ajunge la Sinaia, din orice colt al tarii exista cateva cai de acces directe sau mai ocolite, fie pe cale ferata sau pe magistralele rutiere.

Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la nord la sud este DN 1 (E 60) care face jonctiunea cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Acestea din urma traverseaza Muntele Paduchiosu, patrund in Sinaia in partea ei sudica, intre podul Izvorul Dorului si stadionul orasului.

C. Locul in ierarhia urbana a tarii

Orasul, prin modul sau de organizare teritoriala dar mai ales prin functiile pe care le indeplineste, reprezinta forma superioara in evolutia utilizarii si esteticii habitatului.

In reteaua asezarilor omenesti a tarii, orasul Sinaia actioneaza ca un polarizator al fortei de munca, al bunurilor si resurselor naturale de pe spatii care depasesc cu mult perimetrul administrativ.

Considerand orasul ca o forma de organizare a spatiului geografic in vederea concentrarii, V. Mihailescu (1928) considera ca ”pozitia geografica a unui oras este atat de strans legata de functia orasului, de functiunile lui caracteristice industriale, comerciale, politice, culturale, incat ea apare ca cel mai geografic criteriu de clasificare a oraselor”.

Din punct de vedere genetic, orasul a fost declarat in 1880 ca fiind una din cele mai vechi asezari urbane de munte din tara.

Procesele continue de urbanizare si industrializare a oraselor, corelate cu amenajarea si sistematizarea urbana mai ales prin crearea si dezvoltarea functiei turistice au determinat si in Sinaia o crestere a numarului de locuitori in decursul timpului istoric ajungand astazi la 12.200 locuitori, facand parte din orasele mici ale tarii. Influenta elementelor geografice se manifesta si asupra fizionomiei orasului, fizionomie exprimata prin planul orasului care dezvaluie o regularitate determinata atat de elementele fizice (albia raului, masivele montane) care au limitat extinderea, cat si datorita interventiei directe a omului.

In definirea functiei urbane a orasului Sinaia, trebuie pornit de la faptul ca orasul nu a aparut spontan, ci este produsul unei situatii concrete aparute in aceasta regiune. Functia municipiului este data de ocupatia de baza a locuitorilor. Avand in vedere puterea populatiei active ocupate in cadrul diverselor activitati se poate spune ca functiile de baza ale orasului sunt cele turistice si industriale.

1.2 RELIEFUL SI STRUCTURA GEOLOGICA

Aspectul actual al regiunii in care se afla situat orasul Sinaia este rezultatul unei indelungate evolutii aflata in stransa corelatie cu evolutia paleogeografica si geologica a Carpatilor Meridionali si implicit a Vaii Prahovei, mai ales cu evolutia retelei hidrografice a acesteia.

Sub raport genetic Valea Prahovei se situeaza pe flancul vestic al anticlinarului cretacic al Zamorei care margineste catre rasarit sinclinalul marginal al Bucegilor, ceea ce ii da un caracter de culoar tectonic. Pe aceasta linie tectonica continuata de la Azuga spre vest prin Valea Cerbului, apele s-au adancit (epigenetic si antecedent) in cuvertura de conglomerate si gresii cenomaniene, concomitent cu inaltarea sinclinalului Bucegilor. Aceste directii contrare de evolutie au dus pana la urma la punerea in evidenta a abruptului Bucegilor si individualizarea culoarului Prahovei. Studiile Valeriei Velcea demonstreaza o evolutie destul de complicata a acestui culoar limita, evolutie in cadrul careia se disting mai multe faze:

- prima faza corespunde traseului Prahovei la nivelul de 1000 m apartinand platformei Predeal cand obarsia vaii depasea actuala cumpana de ape cu Timisul, patrunzand la nord de Predeal. Prahova folosea traseul actual numai pana la sud de Sinaia de unde cotea catre sud, dirijindu-se pe actualul traseu al Ialomicioarei si apoi in continuare pe Ialomita (Valeria Velcea).

- cea de-a doua faza corespunde inaintarii regresive a Prahovei subcarpatice si a formarii actualului defileu al Posadei prin strapungerea pintenului montan ce se continua din muntii Garbovei si captarii Prahovei superioare la sud de Sinaia. Aceasta ipoteza este argumentata de prezenta in defileu si la sud de el a unei trepte de 800 m la nivelul careia s-a produs captarea.

- ultima faza, cea actuala, pune in evidenta din nou tendinta de inaintare regresiva a obarsiei Timisului in detrimentul celei a Prahovei, fapt determinat de subzistenta activa din Tara Barsei si de miscarile de inaltare a muntilor in zona Comarnic (Alexandru Rosu). Consecintele acestei inaltari constau in puternica adancire a Prahovei in roca de sub aluviunile luncilor actuale si de amploarea proceselor de panta.

Asocierea masivelor si a culoarelor de vale este cu totul deosebita fiind rezultatul eroziunii diferentiate. Ea este marcata de sinclinale suspendate alcatuite din conglomerate si calcare dispuse pe un suport cristalin (Bucegi), culoare depresionare formate din nuclee cristaline, blocuri de calcare faliate si inglobate in conglomerate, gresii si marne, sau dezvoltate pe aliniamente tectonice si petrografice1 (Valea Prahovei). Nota comuna pentru acest complex de culmi masive, creste si vai este data de relieful structural (suprafete inclinate conform cu caderea stratelor cueste, vai adaptate la structura) si de cel litologic (relief carstic, pseudocarstic dezvoltat pe cristalin), aceste doua tipuri de relief fiind specifice intrucat geneza lor corespunde asocierii dintre structura si litologie in conditiile unor sisteme de modelare proprii.

SECTIUNE GEOLOGICA INTRE PIATRA CRAIULUI SI VALEA PRAHOVEI

1 - sisturi cristaline, 2 - dogger, 3 - malm, 4 - barremian –aptian, (a-facies de wildfils), 5 - albian (conglomerate de Bucegi), 6 - vraconian-cenomanian, 7 -neocomian – barremian inferior (strate de Sinaia), 8 - baremian –aptian (strate de piscul cu brazi) FC-Falia central carpatica (dupa Valeria Velcea 1982).

Relieful totodata a conditionat caracterele scurgerii, procesele pedogenetice, repartitia vegetatiei. Adancimea fragmentarii pentru toata unitatea montana inregistreaza valori ridicate, fiind de peste ordinul sutelor de metri – in Bucegi in raport cu Prahova depaseste 1000 m. De aici se poate trage concluzia ca intreg complexul montan apare suspendat, ceea ce se reflecta in sistemul de modelare periglaciar, in etajarea si in inversiunile biopedoclimatice.

Densitatea fragmentarii prezinta valori mari, fiind generata in special de vai intermitente conditionate de topirea zapezilor, de ploile de primavara si vara, dar si de infiltratiile puternice din masa de conglomerate.

Desfasurarea culoarelor de vale consemneaza in complexul montan sectoare inguste de chei si bazinete ca reflex a eroziunii diferentiate. In conditiile patului poros de conglomerate, a calcarelor diaclazate, a cuverturii detritice eluviale si deluviale, o mare cantitate de apa este sustrasa din circuitul de suprafata, ceea ce explica prezenta numeroaselor izvoare. In acest sens, se poate mentiona un adevarat aliniament de izvoare la baza conglomeratelor in abruptul prahovean.

Cuestele din masivul Bucegi pot fi impartite in doua mari categorii: cueste tectonoerozice si cueste erozive1. Primele descriu sub forma unui semicerc edificiul Bucegilor. Dupa cum arata insasi denumirea, geneza lor este mixta; pe de o parte actiunea de eroziune a primei generatii de vai, iar pe de alta parte tectonica – continua ridicare pe care au suferit-o Bucegii de la exondare si pana in prezent.

Intercalarea gresiilor in cadrul conglomeratelor a generat aparitia cuestelor etajate ca cele de sub Vanturis, Varful cu Dor, Piatra Arsa, Jepi.

Subunitatea componenta a complexului montan Bucegi, culoarul Prahovei, poarta amprenta activitatii umane. Fiind o cale de legatura transcarpatica, peisajul sau a fost modificat in permanenta, fapt confirmat de extinderea mare pe care au luat-o asezarile, de functiile lor economice.

Culoarul Prahovei dezvoltat intre Predeal si Posada, este alcatuit din urmatoarele sectoare:

- depresiunea de obarsie a Prahovei, alcatuita din Clabucetele Predealului, Tapsane si o zona de convergenta hidrografica.

- sectorul de vale ingusta de la Azuga reprezinta pe circa 1,5 km un culoar stramt la nivelul actual al Prahovei, cu inversiuni biopedoclimatice si o ruptura de panta continua.

- sectorul de bazinet Busteni – Poiana Tapului – Sinaia, marcheaza o zona in care unele aspecte de peisaj se modifica. Prahova prezinta un curs meandrat si cu despletiri generate de aluviunile aduse de afluenti, iar periferic se extinde un nivel de lunca.

Nivele de terasa etajate sub forma a trei trepte incep sa fie mai clare cu toate ca in unele sectoare sunt estompate de conuri mari de dejectie.

- sectorul de vale ingusta Sinaia – Posada, se individualizeaza prin profilul transversal care devine din ce in ce mai pronuntat in avale de confluenta cu Izvorul Dorului, unde are caracter de defileu. In dreptul localitatii Sinaia apar trei nivele de terase pe care s-au extins gospodariile. In sectorul de defileu propriu-zis se desfasoara un nivel superior de incrustrare fosilizat local de un glacis1.

CULUARUL PRAHOVEI - HARTA GEOMORFOLOGICA

I DEPRESIUNEA DE OBARSIE A PRAHOVEI

II SECTORUL DE VALE INGUSTA AZUGA

III SECTORUL DE BAZINET, BUSTENI –POIANA TAPULUI-SINAIA

IV SECTORUL DE DEFILEU SINAIA-POSADA

DUPA VALERIA VELCEA 1982

Vatra statiunii este dominata de cele doua masive muntoase inconjuratoare. In vest, Bucegii ating inaltimi de 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea “Podul Bucegilor”. In est, muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud, lunga de mai bine de 30 km si cu inaltimi de 1700 – 1800 m.

Muntii Bucegi sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt insa conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rotunjite de roci si minerale, cimentate intre ele prin silice, calcit, argila si marna. Acestea se sprijina in vest pe sisturile cristaline ale muntilor Leaota si pe calcarele jurasice, iar in est, pe formatiunile cretacice inferioare de flis sistos-grezos1. Particularitatile conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte cunoscut in literatura geologica sub numele de ”conglomeratele de Bucegi”.

Conglomeratele de Bucegi sunt constituite din fragmente mai mari sau mai mici, uneori depasind cativa metri cubi, rotunjite de calcare galbui (titonice), gresii, sisturi cristaline, fiind deci de tipul poligen (fragmente de roci de natura diferita). O mentiune aparte trebuie facuta pentru calcarele ce apar sub forma unei bare continue in partea de vest a Bucegilor.

Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul se remarca: Vaturiasul (1942 m), Varful cu Dor (2006 m), Furnica (2102 m), Piatra Arsa (2044 m), Jepii Mari (2075 m), Jepii Mici (2143 m). Unele stanci precum Mecetul Turcesc, Sf. Ana - aflata in apropierea urcusului catre Hotelul Alpin (cota 1400), Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. De asemenea, mai sunt stanci conglomeratice, unele dintre ele avand forme ciudate si inaltimi intre 5 si 15 m cum sunt Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului.

Fizionomia Bucegilor cu forma lor caracteristica de potcoava, cu deschiderea spre sud, tradeaza structura (masivul in ansamblu este un imens sinclinal suspendat) si litologia (prezenta calcarelor si conglomeratelor generand tipuri de relief specifice).

In acelasi timp trebuie remarcata si actiunea exercitata de eroziunile: glaciara, fluviatila si eoliana, care au generat forme de relief ce constituie tot atatea atractii pentru turisti. Principala artera hidrografica ce dreneaza Bucegii este Ialomita; aceasta isi are obarsia in cele doua circuri glaciare aflate intre Culmea Doamnei, Varful Bucura, Mecetul Turcesc si Coltii Obarsiei.

Celalalt masiv muntos Garbova este constituit in principal din strate de Sinaia (gresii, marne, marno-calcare) cutate si dispuse alternativ intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice reprezentate de un complex grezos-marnos de tip flis constituit la baza de roci elitice (sisturi marnoase si argiloase, marne, calcare marnoase rosii sau cenusii-verzui) peste care se afla gresii si calcare grezoase (pana la 55% din totalitatea rocilor constitutive), iar la partea superioara breccii cu sisturi cristaline, microbrecii calcaroase, conglomerate tilitice.

Culmea principala a masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare1:

1. Culmea Neamtu

Are directie nord-sud si cuprinde varfurile Clabucetul Mare (1466 m), Tigaile (1699 m), Turcu (1833 m), Paltinu (1900 m), Neamtu (1923 m), Stevia (1907 m) si Rusu (1902 m).

2. Sectorul Central

Este cuprins intre varfurile Rusu si Cazacu. Culmea ia aici o directie est-vest, cu altitudini intre 1500-1600 m.

3. Culmea Baiu

Orientata spre nord-sud, prezinta varfurile Cazacu (1753 m), Zamora (1826 m), Baiu Mare (1895 m), Dragan (1776 m), Vornicu (1627 m), Gagu Mare (1660 m) si Piscul Cainelui (1658 m); in partea sudica a statiunii se afla complet impadurit, Muntele Gurguiatu (1339 m).

In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, valea se largeste formand depresiunea intramontana Sinaia. Aceasta s-a format in decursul erelor geologice, ca urmare a eroziunii raului Prahova si a afluentilor sai asupra flisului grezos (mai putin dur) prins intre stratele de Sinaia (E) si conglomeratele de Bucegi (V).

Abruptul Bucegilor contrasteaza puternic cu monotonia muntilor Garbova, spatiu montan ce se inscrie in peisaj prin culmi greoaie, nivelate la partea superioara.

1.3 CLIMA

Pentru studiul climatologic al orasului Sinaia s-au folosit datele inregistrate la statia meteo Sinaia cu program sinoptic continuu. Statia meteo a ocupat diferite pozitii, astfel, din anul infiintarii 1886 si pana in 31 decembrie 1960 s-a situat in punctul ”Manastire”. De la aceasta data si pana astazi este situata in punctul Cota 1500. Geografic, statia se afla amplasata pe versantul sud-estic al culmii Furnica, intre Valea Pelesului spre NE, Valea Zgarburii spre sud, Valea Izvorul Dorului spre SV. Platforma meteorologica este situata pe cel de-al doilea nivel de eroziune al Carpatilor Meridionali, la periferia masivului Bucegi.

Factorii genetici ai climei constituie ansamblul proceselor atmosferice (fluxurile radiative care strabat atmosfera si circulatia atmosferei), caracteristicile fizico-geografice ale suprafetei terestre (oceane, continente, relief, vegetatie, strat de zapada si gheata, sol) si activitati antropice care in intercatiunea lor neancetata genereaza clima atat la scara planetara , cat si la scara regionala si locala.

FACTORII RADIATIVI

- Radiatia solara constituie sursa de energie primara a tuturor proceselor fizice si biologice ce au loc la suprafata terestra. In arealul depresionar analizat valorile medii ale radiatiei globale depasesc 110 kcal/cm².

FACTORII DINAMICI

- Circulatia atmosferica generala determina totalitatea variatiilor neperiodice manifestate in clima regiunii. Circulatia generala a atmosferei ca si vanturile locale au drept cauza generatoare forta gradientului baric-orizontal care ia nastere in urma distributiei neegale a presiunii atmosferice. In deplasarea lor masele de aer intalnesc obstacolul orografic al Carpatilor care influenteaza miscarea advectiva schimbandu-i directia, barand sau accelerand viteza de deplasare, determinand transformari ale proprietatilor termo-dinamice si producerea unor fenomene meteorologice specifice.

In arealul studiat se pot separa doua influente locale ale circulatiei aerului:

a) zona montana Bucegi cade sub incidenta circulatiei vestice

b) in cadrul vaii Prahovei unul dintre versanti ramane in umbra, in timp ce celalalt este insorit, producandu-se astfel o ascendenta a aerului pe versantul insorit si o descendenta corespunzatoare pe cel umbrit.

3. FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI

Suprafata activa contribuie la formarea caracteristicilor climatice ale regiunii studiate, prin modul diferit in care se realizeaza absorbtia si reflexia razelor solare prin incalzirile si racirile inegale de la un loc la altul, prin modificarea vitezei si directiei curentilor de aer. Data fiind capacitatea de transformare a maselor de aer in deplasarea lor, suprafata activa montana neuniforma si intens fragmentata poate genera variate si complexe procese atmosferice. Dintre acesti factori se pot aminti: muntii Bucegi si Valea Prahovei pe care o domina printr-un abrupt de peste 1000 m, altitudinea la care se afla statia meteo, orientarea si inclinarea pantelor, configuratia reliefului, vegetatia si factorul antropic.

CARACTERISTICILE CLIMEI

Clima este influentata de pozitia pe care o are statiunea in cadrul Culoarului Prahovean, ceea ce face ca aici sa se inregistreze cea mai slaba intensitate a curentilor de aer, o presiune atmosferica mai scazuta, iar iernile sa fie lipsite de geruri prea aspre. Racoarea lunilor de vara, toamnele lungi si inseninate, primaverile relativ blande, sunt elemente ce contribuie ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti.

In muntii Bucegi clima si-a pus amprenta asupra reliefului contribuind din plin la realizarea unor forme tipice mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul asociat cu apa precipitatiilor a actionat necontenit asupra rocilor modelandu-le mai repede sau mai incet prin procesele de deflatie si coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmii Furnica avand numeroase „fete” slefuite de vant.

Temperatura medie anuala inregistrata la statia meteorologica Sinaia este de 6,1 sC cu medii lunare cuprinse intre –3,9 sC in ianuarie si 15,7sC in iulie. Cele mai mari medii lunare inregistrate din 1900 au oscilat intre 1,2sC in ianuarie 1936, iar cele mai mici –10,3sC in ianuarie 1913 si 12,7sC in 1940. Maxima absoluta termica a atins 32sC in zilele de 10 si 20 august 1945 si 17 august 1952, iar minima -27sC in ziua de 11 februarie 1929.

Primul inghet apare in jurul datei de 1 octombrie, iar ultimul in jurul datei de 8 mai, durata medie fara inghet fiind de 148 de zile.

In privinta nebulozitatii, factorul important pentru o statiune montana, se constata ca in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar in timpul verii ponderile cele mai mari revin cerului senin si noros (partial acoperit). In general numarul zilelor cu cer senin este de 109, al celor cu cer noros 121, iar al celor cu cerul partial acoperit de 135.

Sursa - Statia meteo Sinaia

Precipitatiile medii anuale insumeaza peste 800 mm cu mediile lunare cele mai mari in iunie (126 mm) si iulie (106) si cu cele mai mici in februarie (37 mm) si ianuarie (38 mm), cand de fapt cad sub forma de zapada. In general primaverile sunt mai bogate in precipitatii. Repartitia precipitatiilor pe luni, factor meteorologic important pentru activitatile turistice este destul de neuniforma, inregistrandu-se valori diferite. Cele mai mari cantitati anuale inregistrate au fost 1300 mm in 1972, iar cele mai mici 437mm in 1932.

Precipitatiile atmosferice, cantitatea lunara si anuala (mm)

SURSA : STATIA METEO SINAIA

Maximele in 24 h au fost inregistrate in zilele de 1 septembrie si in iunie 1941 cand au cazut 115,8 mm si respectiv 114,7 mm. De asemenea, zapezile prezinta o importanta mare pentru statiunile montane facilitand practicarea sporturilor de iarna. In acest sens, la Sinaia se inregistreaza in medie 27 zile cu ninsoare pe an (6,2 in ianuarie, 5,6 zile in februarie, 5 zile in martie, 4,1 zile in decembrie) durata medie a intervalului in care ninge fiind de 158 zile (prima ninsoare in jur de 11 noiembrie si ultima ninsoare in jurul datei de 18 aprilie), iar cea a intervalului in care exista strat de zapada insumeaza 124 zile. In functie de cantitatea precipitatiilor, de intensitatea curentilor de aer, grosimea stratului de zapada difera mult de la un loc la altul si de la o perioada la alta. Astfel, in februarie 1954, grosimea stratului de zapada a atins 130 cm, in timp ce in februarie 1926 si 1943, ca si in ianuarie 1930, din cauza lipsei ninsorilor, nu s-a inregistrat strat de zapada. Regimul vanturilor, cu o mare influenta in modificarea reliefului, prezinta si el unele particularitati in zona statiunii Sinaia.

Frecventa medie anuala a diferitelor directii eoliene este dominanta din nord (35,5 %), urmand cele din sud (18,6 %), nord-vest (7,2 %) si nord-est (5,8 %). Pe luni, situatia se prezinta astfel: vantul care sufla din nord are cea mai mare frecventa in luna iulie, cel din sud, in noiembrie, cel din est, in iunie, cel din vest, in iunie, din nord-est, in martie, iar calmul are cea mai mare frecventa in luna august. In privinta vitezei vanturilor se inregistreaza, in medie, anual, peste 29 de zile cu viteze de 11-16 m/s, 3-4 zile cu peste 16 m/s, restul revenind vitezelor mai mici de 11 m/s.

Statia Sinaia Cota 1500 - Frecventa medie lunara si anuala a vantului pe directii

SURSA - Statia Meteo Sinaia

1.4 HIDROGRAFIA

Principalul curs de apa care strabate Sinaia de la nord la sud este raul Prahova, ale carui izvoare se gasesc la Predeal. Intre localitatile Busteni si Sinaia, in albia raului Prahova curg mai multe paraie, unele venind dinspre Bucegi: Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepilor, Valea Urlatoarea, Valea Babei, Valea Pelesului, Valea Casariei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului, Valea Larga. Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt intermitente, dupa care devin permanente, cu un debit ce oscileaza in functie de precipitatii, iar profilul lor longitudinal prezinta numeroase rupturi de panta.

Din masivul Garbova coboara in Prahova paraiele : Valea Fetei, Zamora, Sipa, Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Paraul Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan. In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea estica. In partea de est, apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, permeabile (conglomeratele de Bucegi) . Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la izvoare, mai mari sau mai mici, ce formeaza torenti tumultosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraie ce erodeaza necontenit stanca muntelui. In partea vestica a localitatii, apele subterane, aflate in rocile marno-calcaroase, puternic fisurate, circula sub forma unor suvoaie ascunse, facandu-si aparitia la suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite la poalele Garbovei si care dau nastere mai multor torenti sau paraie: Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan. Debitul Prahovei creste treptat de la 0.59 mc/s, la Azuga, la 5,13 mc/s la confluenta cu Izvorul Dorului, ca urmare a contributiei paraielor Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Peles, Casaria, Valea Iancului, Zgarbura si Izvorul Dorului, care se varsa in perimetrul statiunii. Este un debit relativ constant, el marindu-se numai cand cad ploi abundente sau cand zapezile se topesc brusc, de obicei toamna si primavara. Iarna, datorita zapezii si inghetului de lunga durata, regimul de scurgere al paraielor mentionate este diminuat in buna masura, la acestea adaugandu-se si o slaba alimentare din izvoare. Vara, in schimb, alaturi de Prahova, paraiele care impanzesc teritoriul Sinaiei dau statiunii un plus de frumusete, imbiind la popasuri sau excursii pe malurile lor.

1.5 VEGETATIA

In statiunea Sinaia si in imprejurimile sale, covorul vegetal este deosebit de variat, aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In etajele montane inferioare si montane mijlocie, se intalnesc mai frecvent fagul (Fagus Sylvatica), bradul (Abies Alba) si molidul (Picea Albies) la care se mai adauga laricea (Larix Decidua), paltinul (Acer Pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus Montana), frasinul (Fraxinus), plopul tremurator (Populus Tremula), mesteacanul (Betula Pendula). Etajului montan superior ii sunt caracteristice numai molidisurile pure (Picea Abies) prezente la peste 1500 m altitudine, in Valea lui Carp, Valea Pelesului, Valea Izvorului, etc. Etajul subalpin cuprinde laricea si molidul, sub forma de palcuri. Tot aici mai apar jneapanul (Pinus Mugo) si arinul de munte (Alnus Glutinosa). Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor, care se remarca printr-un covor vegetal adaptat la vant, uscaciune si temperaturi mai scazute. In aceasta zona se intalnesc pernitele de iarba rosioara (Silene Acaulis) si tufisurile de ochiul gainii (Primula Minima). In etajul montan se intalnesc rar alunul (Corilus Avelana), liliacul salbatic (Siringa Vulgaris); acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa. Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul (Petrasites Hybridus), feriga (Driopteris Filix), fragul (Fragaria Vesca), ghiocelul (Galanthus Nivalis), pedicuta (Licopodium Clavatum), pelinul (Artemisia petrosa), podbalul (Tusilago Farfara), sunatoarea (Hipericum Perforatum), trei frati patati (Viola Tricolor) s.a. In padurile si poienile din preajma Sinaiei se intalnesc mai multe varietati de ciuperci (Mycetes), unele dintre ele comestibile: manatarca sau hribul (Boletus Edulis), iutarul (Lactarius Piperatus), buretele serpesc (Lepiota Procera), creasta cocosului (Clavaria Flava), zbarciogul (Morchella Esculenta), buretele cu peruca (Coprinus Comatus), ciuperca alba de padure (Psalliota Silvestris), ciuperca de fag (Pleurotus Ostreatus), ghebele (Armilaria Mellea) si rascovul (Lactarius Deliciosus). Dintre ciupercile necomestibile : buretele pestrit (Amanita Muscaria), buretele viperei (Amanita Phalloidei), hrib tiganesc (Boletus Satanas). De la un anotimp la altul, padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara, domina o culoare verde- deschis, iar vara, verde-intens; toamna, de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei, verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor, pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele.

1.6 FAUNA

Pana nu demult, prin muntii si padurile din imprejurimile Sinaiei traiau animale mari mergand in voie de la un om la altul in cautare de hrana. De multe ori aceste animale coborau mai ales iarna pana la marginea orasului.

Vanatul intensiv si practicarea masiva a drumetiilor in Bucegi, patrunderea in munti a mijloacelor de transport au determinat o rarire evidenta a acestora. In aceste conditii animalele salbatice isi cauta refugiul in locuri mai ferite din preajma Sinaiei, dar ca numar sunt mult mai reduse. Dintre acestea exista cateva specii de interes cinegetic: cerbul (Cervus Elaphus), ursul brun (Ursus arctos), caprioara (Capreolus Capreolus), capra neagra (Rupicapra Rupicapra), mistretul (Sus Scrofa), lupul (Canis Lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), rasul (Felix Lincs). Acestora li se adauga veverita (Sciurus Vulgaris), iepurele (Lepus) si diferiti soareci de padure (Mus Musculus).

In apele cristaline din zona, pastravul (Salmotruta Fario) isi are un mediu prielnic de viata. La cele amintite se adauga si o serie de pasari ca mierla (Turdus Merula), gaita (Garrulus Glandarius), pupaza (Upupa epops), cotofana (Pica pica), ciuful de padure (Asio otus), vulturul plesuv (Gyps fluvus), cocosul de munte (Tetrao urogalus), gainusa (Gallinula), privighetoarea (Luscinia Megarhynchos), ciocanitoarea (Picus Viridis) si cucul (Cuculus canorus).

1.7 SOLURILE

Pe teritoriul Sinaiei, corespunzator versantului estic al Bucegilor (800-1650 m alt.), in zona etajului mijlociu al padurilor de amestec (brad, molid, fag) se gasesc soluri brune de padure si argilo-iluviale in care se caracterizeaza printr-o bioacumulare putin intensa si o migrare moderata a coloizilor minerali (s-a separat un orizont Bt). Solurile argilo–iluviale tipice au un profil Ao-Bt-C sau Cca. Orizontul Ao se extinde pe 20-30 cm si are culoare deschisa (brun, brun deschisa); Bt este gros de peste 100 cm si culoare galbuie; urmeaza materialul parental C, sau un orizont Cca. Dintre neoformatiile caracteristice sunt cele din Bt sub forma de pelicule. Textura este diferentiata pe profil (adesea mijlocie in Ao, iar in Bt fina sau tot mijlocie dar cu un continut mai mare de argila); structura grauntoasa relativ bine dezvoltata in Ao si columnoid prismatica in Bt; regimul aerohidric satisfacator, continutul de humus de 2-3%, gradul de saturatie in baze si reactia au valori ridicate (V peste 80 % si Ph = 6 pana aproape de 7) aprovizionarea cu substante nutritive si activitatea microbiologica sunt relativ bune. Ele s-au format pe stratele de Sinaia, pe flisul marno-grezos si pe cuvertura lor.

Pe partea de sud a orasului, in Valea Izvorului, pe versantii muntilor Furnica si Vanturis, precum si pe alte suprafete, corespunzatoare etajelor de fagete si a amestecului de fag, brad si molid se dezvolta soluri brun-acide, formate pe roci acide, conglomerate si pe depozite de dezagregare, alterare rezultata din roci carbonitice, cum sunt conglomeratele de Bucegi si stratele de Sinaia. Acestea datorita climatului umed si racoros, rocilor sarace in baze si vegetatiei cu caracter acidofil, humificarea este slaba (rezulta putin humus dar se pot acumula cantitati mari de materie organica incomplet humificata), iar alterarea foarte intensa, ceea ce duce la desfacerea silicatilor primari in componentii lor de baza – silice, oxizi de fier si aluminiu etc (prin urmare, practic nu se formeaza argila si deci nu se separa un orizont Bt ci un orizont Bv). Solul brun acid tipic prezinta profilul Ao-Bv-C sau R. Orizontul Ao are grosimi 10-20 cm si culoare bruna; Bv de 20-60 cm, brun cu nuanta galbuie si apoi un orizont C sau R.

Textura este de la mijlocie – grosiera pana la mijlocie, nediferentiata; structura in Ao grauntoasa slab dezvoltata, iar in Bv poliedrica. Continutul de humus propriu-zis este mic dar prezinta cantitati mari de materie organica; gradul de saturatie in baze sub 55 % adeseori sub 35 %

(inclusiv in Bv) si ph sub 5; activitatea microbiologica si aprovizionarea cu substante nutritive sunt reduse.

In etajele padurilor de conifere, solurile brune podzolice sunt pe alocuri asociate cu soluri brune.

Podzolurile humico-feriiluvile se gasesc in etajul alpin inferior, sub jnepenisuri si tufisuri. Podzolurile tipice au profil Au sau Aou–Es-Bhs-R sau C. Fata de solurile brune feriiluviale prezinta si orizont Es

(eluvial spodic sau podzolic), saracit in materie organica si sescvioxizi si imbogatit rezidual in silice), cu grosimi de de 5-20 cm, albicios, cu neoformatii de silice, iar sub acestea un Bhs (de acumulare a sescvioxizilor dar si a humusului sub forma de pelicule). Textura este grosiera sau mijlocie nediferentiata, Ph–ul sub 4, activitatea microbiologica si aprovizionarea cu substante nutritive sunt foarte slabe.

Pe sub padurile de fag se dezvolta soluri limitrofe (humico-calcaroase).

1.8 REZERVATII SI MONUMENTE ALE NATURII

In perimetrul orasului, in Bucegi si la poalele Garbovei se gasesc mai multe rezervatii naturale si monumente ale naturii. Printre acestea se pot mentiona rezervatia Arinisul, cu o suprafata de 1,4 ha aflata in cartierul Cumpatul pe malul stang al Prahovei. Aici este pus sub ocrotire arinul alb (Alunus iucana). Cercetarile efectuate au dus la identificarea a 173 de specii apartinand unui numar de 42 de familii, predominand speciile lemnoase. Alaturi de arin este prezenta si rachita rosie (Salix Purpureea).

Cea mai extinsa si mai importanta rezervatie se gaseste insa in spatiul muntilor Bucegi. Asa-numita rezervatie principala din Bucegi dateaza din 1935 si are o suprafata de cca 6.680 ha.

Se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici, nordici si vestici ai masivului muntos, de la Sinaia si pana la Saua Strunga, cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului, Jepilor si Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000-1100 m altitudine, iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul.

Pe versantul sudic al Caraimanului si pe Valea Jepilor exista o zona stiintifica de protectie absoluta. Peisajul ei morfologic cuprinde abrupturi spectaculoase, poduri interfluviale vaste, custuri, circuri si vai glaciare, chei si alte forme carstice, precum si numeroase forme de relief fluviatile (rezultate din actiunea apelor curgatoare) etc.

Din punct de vedere al vegetatiei, Rezervatia Bucegi include trei etaje: etajul montan superior, etajul subalpin si etajul alpin inferior. In cadrul fiecaruia dintre etaje sunt prezente asociatii vegetale sau exemplare aparte in ansamblul Horei montane romanesti. In etajul montan superior, pe versantul prahovean al masivului, trebuie remarcata existenta asociatiei Fagetum Dacicum Abielosum, adica faget cu brad, specifica in Carpatii Orientali si Meridionali (pana la Valea Oltului). Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (zona Peles), unde exista arbori monumentali cu o inaltime de pana la 50 m si cu diametre considerabile. Tot in acest etaj se remarca prezenta unei specii cu o raspandire sporadica in Carpati, si anume Tisa (Taxus Baccata), prezenta pe stancile de la Sfanta Ana, pe Valea Pelesului, pe stancile de sub Poiana Stanii si in alte locuri. O alta varianta este salba moale (Fvonymus Latifolia), care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii, in apropierea stancilor de la Sfanta Ana, Jepii Mari si pe Valea Urlatoarea Mica. De altfel, pozitia adapostita si prezenta calcarelor au favorizat, in zona stancilor Sfanta Ana, mentinerea unor elemente termofile mai rare: liliacul (Syringa Vulgaris), iedera alba (Daphne Blagayana) etc. In etajul subalpin se constata prezenta unor arborete remarcabil: arboretul de larice de pe braul Muntelui Furnica, arboretul de larice (Larix Decidua) cu zambru (Pinus Cembra) de pe Brana Mare a Jepilor (1750 m alt.), arboretele de larice de pe versantii nordici ai Jepilor Mici si Costilei. In cadrul etajului alpin inferior sunt ocrotite jnepenisurile de pe platoul muntilor Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici.

Printre jnepeni se intalneste o alta specie de arbusti, mai rara in tara noastra (Lanicera Coerulea). Tot sub ocrotire este pus si cel mai de seama reprezentant al florei lemnoase din acest etaj: zambrul, relict glaciar, prezent sub Brana Mare a Jepilor (punctul denumit sugestiv Creasta cu Zambri) sau in Valea Gaura si pe Muntele Gutanu. Dintre asociatiile de tufarisuri pitice cea mai insemnata (si ocrotita ca atare) este cea de Rhododendron Kotschyi.

Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana, Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii si Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice, specifice acestei parti a Bucegilor, cat si molidisuri, tufarisuri de jneapan, palcuri de larice si zambru. Chiar langa Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata alpina Poiana Crucii, unde se intalnesc specii ca paisul rosu si ghintura galbena.

La poalele Muntelui Laptici se afla o alta mica rezervatie - Turbaria Laptici. Accesul la aceasta rezervatie se face utilizand drumul forestier care insoteste Izvorul Ialomitei catre sud. Din drumul respectiv se desprinde o poteca ce duce catre o alta importanta rezervatie din Bazinul Ialomitei, si anume Rezervatia Zanoaga. Pe hranele si grohotisurile de la poalele versantului sudic (calcaros) al Muntelui Zanoaga sunt adapostite plante termofile sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice, care reprezinta raritati in flora tarii: Secele montanum (Iris Dacica, Athamantha Hungarica, Lonicera Coerulea etc).

Rezervatia Babele include atat interesante forme de relief (Babele, Sfinxul etc), cat si asociatii vegetale alpine cu argintica, iarba rosie, miesunea de munte etc.

Pe cel mai inalt varf din Bucegi, Omul, la peste 2500 m altitudine, sunt ocrotite asociatiile de tundra alpina, cu o specie endemica pentru Meridionali - Poa Contracta.

In ansamblul masivului Bucegi, in special, in rezervatii, sunt ocrotite animale cum ar fi: capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte etc.

CAPITOLUL 2

GEOGRAFIE ISTORICA SI TOPONIMIE GEOGRAFICA

Valea Prahovei a fost din totdeauna o permanenta cale de legatura intre locuitorii vechii Dacii si mai tarziu intre romanii de pe ambii versanti ai Carpatilor. Ea a fost locuita din cele mai vechi timpuri de oameni care au gasit aici locuri favorabile traiului si animalelor.

Dovada materiala despre existenta unei asezari umane in valea superioara a Prahovei, inca inaintea erei noastre, o constituie depozitul de bronz scos la iveala in apropierea strazii Cuza Voda din Sinaia, nu departe de telecabina. Specialistii sustin ca aceasta dateaza din epoca bronzului, provenind de la un trib prota –trac, din perioada 1800-1700 i.d. Hr. Depozitul de la Sinaia se numara printre cele mai mari din tara si este alcatuit cu gura de inmanusare longitudinala, fiecare piesa avand o lungime intre 12-13 cm. Spre N, la o distanta de 19 km de Sinaia, a fost descoperit un alt depozit cu obiecte de bronz (coliere, un topor cu tortita si o sabie) ce dateaza dintr-o perioada mai tarzie (1200-800 i.d.Hr.). Se crede ca aceste depozite descoperite la Sinaia au fost ascunse in aceste locuri din cauza unor evenimente deosebite ale timpului.

Continuitatea vietuirii umane pe valea superioara a Prahovei a fost favorizata, in epocile urmatoare de faptul ca asezarile din depresiunile montane au beneficiat de prezenta apelor curgatoare, a padurilor ce ofereau din belsug lemn pentru foc, pentru construirea caselor si adaposturilor necesare animalelor, a pasunilor si chiar a terenului destinat agriculturii.

In stadiul actual al documentatiei nu se poate spune nimic despre soarta asezarii in epoca de sfirsit a comunei primitive, in vremea dacilor si a stapanirii romane.

In timpul epocii urmatoare, dominata de marea miscare demografica cunoscuta in istorie sub numele de 'marea migratie', populatia care locuia pe teritoriul Romaniei a fost obligata, pentru a-si apara viata si avutul, sa se retraga in locuri aparate natural: codri, vaile si plaiurile muntilor.

In conditiile oferite de aceste regiuni, in care agricultura se putea practica foarte greu, oamenii se indeletniceau in special cu cresterea vitelor care ofereau avantajul de a putea fi usor transportate in alt loc in momentul apropierii unui pericol.

Se poate admite ipotetic, pe la inceputul evului mediu, pe locul actualei Sinaia, o asezare pastorala formata fie din cateva stane, fie din cateva case, deoarece locul ofera conditii excelente pentru pasunat si iernat fiind, in acelasi timp, unul dintre popasurile naturale pe drumul pe care-l urmau pastorii din Tara Barsei spre Campia Romana

Stanile, unde se strangeau turmele la pranz si seara reprezentau un fel de adaposturi mai mici construite din barne sau scanduri acoperite cu sindrila, cetina sau coaja de brad. Ele erau asezate in regiune in locuri ferite de vanturi sau de suvoaiele apelor dezlantuite in urma ploilor. Ulterior aceste asezari temporare au devenit permanente, imbunatatindu-si constructiile si dezvoltandu-se in spatiu. Prezenta acestora in zona sunt atestate de toponimia locului respectiv Valea Caseriei (actuala strada Aosta) sau Izvorul Caseriei.

Ridicarea Brasovului, primirea dreptului de 'balci' international si de oras - (la mijlocul sec. al XIV-lea) a accentuat importanta drumului pe care au inceput sa circule, alaturi de pastori, negustorii.

Exista certitudinea ca drumul Prahovei a fost folosit de la sfarsitul sec. al XIV-lea de negustori, care veneau din Brasov spre Tara Romaneasca, deoarece in 1390 locuitorii Sibiului s-au plans regelui Sigismund de Luxemburg ca brasovenii nu respecta legislatia in vigoare, nepercepand taxele cuvenite asupra marfurilor

Pentru a se putea reda unor asemenea practici, negustorii care treceau prin Brasov trebuiau sa ocoleasca drumurile obisnuite Rucar, Teleajen, Buzau – usor controlabile – si sa foloseasca drumul Prahovei mai dificil dar, practic, nepazit.

Traficul dintre Brasov si Tara Romaneasca s-a accentuat la inceputul celui de-al XV-lea veac, cand brasovenii au primit privilegii comerciale de la voievodul Transilvaniei (7 sept. 1412) si de la domnul Tarii Romanesti, Mircea cel Batran (6 aug. 1413- doc. slav si 25 aug. 1314 - doc. latin).

In actul emis de Mircea cel Batran se face o interesanta mentiune edificatoare asupra vechimii legaturilor comerciale cu Brasovul, deci si a drumului Prahovei, aratandu-se ca au mai fost acordate privilegii brasovenilor si de 'stramosii' domnului roman, poate de Vlaicu-Voda, ceea ce a determinat o confirmare si o largire a drepturilor anterioare.

Daca se accepta ca era necesara la Sinaia o asezare de mici dimensiuni pentru a adaposti pastorii care treceau muntii, trebuie admis ca si negustorii poposeau in acelasi punct pentru a se odihni - urmarirea pe harta a prezumptivului drum medieval care lega Brasovul de Comarnic si datele cunoscute despre transportul medieval, aduc concluzia ca intre cele doua puncte trebuie sa fi existat cel putin doua statiuni de popas, situate la distante aproximativ egale, in conditii propice, probabil la Predeal si la Sinaia.

Admiterea ipotetica, la sfarsitul sec. al XIV-lea, a unei mici asezari cu caracter rural, confirma afirmatia lui G. Cosbuc ca Mircea cel Batran ar fi construit la Sinaia o cetate de aparare

Nu exista nici o urma arheologica datand din sec. al XIV-XV-lea de la o constructie de mari dimensiuni, nu exista o mentiune in izvoarele scrise, nici o urma in memoria colectiva, iar analiza logica a situatiei istorice din timpul lui Mircea, arata ca o asemenea constructie nu ar fi fost utila pe valea Prahovei, deci ipoteza nu poate fi plauzibila.

Prima mentiune scrisa a caii Prahovei ca drum comercial medieval apare intr-un salvconduct emis de Vlad Tepes in timpul celei de-a treia domnii, in 1476.

In act se mentioneaza ' . si bunii mei prieteni din Tara Barsei si din Brasov sa vina in tara (Tara Romaneasca) si pe la Rucar si pe la Prahova si pe la Teleajen si pe la Buzau”

Mentionarea celor patru drumuri comerciale care legau Muntenia de Tara Barsei face sa dispara orice indoiala asupra traseului drumului Prahovei care urma valea raului cu acelasi nume si indeparteaza posibilitatea unei confuzii cu drumul Teleajenului sau oricarui altul.

De acum inainte documentele vor mentiona regulat acest drum, dovedindu-i astfel insemnatatea.

Pana la sfarsitul sec. al XV-lea, va mai fi amintit cel putin de doua ori: in 1480-1482, intr-o scrisoare a vornicului Cazan prin care se cere brasovenilor sa se deschida 'si drumul Prahovei', deoarece 'tara' nu isi poate satisface nevoile cu doua drumuri - al Rucarului si al Buzaului' si in 1500 cand este inscris intr-un document care vorbeste de poduri de la Orasei spre Comarnic . Inscrierea in documente a drumului, accentuarea importantei lui, confirma si intareste ipoteza unui punct de popas la Sinaia.

La sfarsitul secolului al XVI-lea, in octombrie 1599, dupa cum sustin unii istorici, a trecut pe Valea Prahovei, indreptandu-se spre Transilvania, o parte a oastei lui Mihai Viteazul condusa chiar de marele voievod. De altfel, se stie ca Mihai Viteazul dupa batalia de la Selimbar din 18-28 octombrie 1599, dupa intrarea in Alba Iulia (21 octombrie/1 noiembrie 1599) si dupa trecerea sub autoritatea sa a intregului teritoriu al Transilvaniei, ca un moment important in actiunea de unire a celor trei tari romanesti a acordat brasovenilor dreptul de a stapani masivul Baiul si stana din din Valea Cerbului, de pe versantul prahovean al Bucegilor.

Toponimia formatiunilor naturale - vai, munti - de La Sinaia si din imprejurimi, pastrata de traditia folclorica si de documente, atesta vechimea asezarii Molomoc, numele medieval al actualului munte Furnica, valea Zgarbura, Cheile Posadei, indica o multiseculara locuire a acestor meleaguri, deoarece numele, datand din perioada de inceput a evului mediu, au fost desigur date si pastrate de bastinasi. Termenul de Sinaia provine de la muntele Sinai care l-a impresionat pe spatarul Mihail Cantacuzino in pelerinajul sau la Ierusalim, determinandu-l ca la intoarcere sa sa faca o manastire care sa-i poarte numele.

Daca nu ar fi fost continuitatea de locuire, desigur numele ar fi disparut si ar fi fost intrebuintate altele datand dintr-o epoca mai apropiata de noi.

Poate unele dintre aceste nume, ca Posada, incadrate in contextul unei cercetari sistematice largi, ar putea avea o semnificatie istorica de o importanta nebanuita.

Traditia folclorica pastrata datorita protosinghelului Dositei Bertescu care a conservat in scris legendele locului asa cum circulau in secolul al XIX-lea, vorbeste alaturi de existenta drumului folosit de calugari si de haiduci care populau Sinaia si imprejurimile, poate din sec. al XV-XVI-lea.

Toponime ca Sf. Ana, Poiana Pustnicului, la Bisericuta, grota Zgarbura, confirma datele referitoare la calugari, pastrate de memoria colectiva, dar nu permit precizarea momentului in care au venit si s-au stabilit in regiunea actualului oras Sinaia deoarece in stadiul actual al cercetarilor singurele izvoarele folclorice si toponimice, ofera suficiente elemente pentru a se stabili o cronologie absoluta.

Legendele calugarilor manastirii Sinaia afirma ca au venit aici sihastri de la Athos dupa caderea Constantinopolului (29 mai 1453), adica la sfarsitul sec. al XV-lea, inceputul sec. al XVI-lea. Cercetarea actelor emise de Patriarhia din Constantinopol la sfarsitul sec. XVII-lea si inceputul sec. XVIII-lea, in timpul patriarhului Dositei, indica existenta sihastrilor la Sinaia cel mai devreme la inceputul sec. XVII-lea.

Mentiunile documentare vagi, incerte, inscriptia de pe crucea inaltata pe platoul la Cruce in amintirea schitului distrus in 1788, coroborate cu traditia locala dovedesc ca la Sinaia existau la inceputul sec. al XVII-lea doua schituri mici din lemn.

Cronicile muntene care istorisesc fuga lui Mihail Cantacuzino spre Brasov, deoarece se temea de razbunarea noului domnitor Gr. Ghica, care ocupa in 1672 tronul pentru a doua oara, amintesc in acel moment existenta a doua mici schituri de lemn la Sinaia.

Traditia orala, actele manastirii Sinaia, afirma despre unul dintre ele ca a avut drept ctitor un capitan de haiduci din sec. al XVII-lea, Nicolae Grozea, care s-a calugarit la sfarsitul vietii. Legenda pare a fi reala, deoarece unul din cele doua schituri a avut ca patron Sf. Nicolae, dupa numele haiducului ziditor, iar existenta lui a fost confirmata documentar prin actele care au parvenit de la spatarul Mihail Cantacuzino.

Data constructiei acestui schit, al doilea in ordine cronologica, poate fi stabilita cu destula precizie, intre anii 1650-1665, pe baza actelor manastirii Sinaia si a actelor Patriarhiei din Bucuresti.

Functiile manastirii in evul mediu, loc de cult, de popas, centru cultural, arata ca cele doua manastiri de lemn au fost cladite la Sinaia in sec. al XVII-lea pentru aceia care locuiau pe teritoriul actualului oras si pentru adapostirea calatorilor.

Mentiunea care apare in acte ca Sinaia se afla 'la pustie', desigur ca se refera la faptul ca locuintele erau rare, la mare distanta, situatie fireasca pentru orice asezare de munte, iar locuitorii erau putini, desi de la inceputul sec. al XVII-lea drumul a fost folosit intens de negustori, pastori si poate si de armate .

Traditia orala pastreaza amintirea haiducilor care apar cert la Sinaia in sec. XVII-lea. Ei au lasat o puternica amprenta in toponomia locala, fiind semnificative nume ca Poiana Haiducului, Poiana Comorii, Brana cu Opt Paltini etc., toate impresionante prin alegerea pozitiei deoarece permit sa se observe cu usurinta, apropierea unor oameni aflati inca la mare distanta si in acelasi timp au fiecare cateva drumuri de acces. Desigur, acesti oameni care-si faceau singuri dreptate nu au ales intamplator locul. S-au asezat in apropierea unui punct populat unde gaseau hrana si adapost si de unde puteau pleca cu usurinta, fie pentru a pedepsi pe boieri, fie pentru a scapa de urmarirea poterei.

Pe cale deductiva se poate conchide ca inainte de construirea manastirii Sinaia (1690-1695) de catre spatarul Mihail Cantacuzino, a existat o asezare umana laica de mici dimensiuni cu caracter rural.

Ipotetic se poate plasa inceputul localitatii in evul mediu timpuriu, documentar se poate vorbi despre originile orasului Sinaia in sec. al XVII-lea, legandu-le de a asezarea laica anterioara manastirii.

Aceste ipoteze confirma o data in plus, concluziile marelui istoric belgian Henri Pirenne cu privire la existenta unui fenomen cu trasaturi general comune in legatura cu aparitia in lungul marilor adunari comerciale a localitatilor medievale leaganele oraselor moderne. Desigur, nu trebuie omis, in evolutia localitatii, rolul manastirii Sinaia, monumentului istoric care a facut ca localitatea sa apara pentru prima data in hrisoave dar trebuie sa i se dea ponderea reala, cunoscand scopul infiintarii manastirii dintr-un act ramas de la Mihail Canacuzino care a scris ca a cladit locasul pentru calatori si calugari. Stiind numarul redus al calugarilor manastirii, al celor colonizati de C. Brancoveanu prin actul din 7 martie 1701, - 24 familii - nu se poate sustine afirmatia ca se datoreaza exclusiv aparitiei institutiei monahale, la Sinaia la numai un sfert de veac dupa ea existand doua hanuri mari: Hanul Iancului si Hanul la Crucea Ciobanului.

Intretinerea celor doua hanuri a putut fi asigurata de calatori si de populatia bastinasa, anterioara manastirii si in acest sens numele unuia dintre hanuri 'La Crucea Ciobanului', este semnificativ, deoarece arata vechea ocupatie a bastinasilor. De asemenea, trebuie amintita o ultima problema, aceea a numelui asezarii medievale deoarece Sinaia apare in nomenclatorul oficial in 1874.

Absenta asezarii de la Sinaia in izvoarele scrise nu trebuie sa surprinda, deoarece inceputurile marii majoritati a localitatilor medievale nu sunt inscrise documentar, fie datorita nestiintei de carte a oamenilor medievali, fie datorita pierderii documentelor, fie datorita importantei reduse pe care a avut-o in prima faza asezarea care a fost administrata din alt centru.

Sinaia a fost initial inclusa cu administratia in Comarnic care, ca orice sat medieval din zona de munte, se intindea pe o arie extrem de larga, mergand pana la Predeal, apoi, in sec. al XVIII-lea a fost modificata impartirea teritoriala, fiind inglobata in satul Podul Neagului, din care s-a desprins ca unitate separata (1874) cu numele actual.

Noile puncte de vedere asupra originii orasului Sinaia, care plaseaza data inceputului la mijlocul sec. al XVII-lea, cu cel putin o jumatate de veac mai devreme fata de acea traditionala, le leaga de un catun de munte, nu de o manastire, constituind un inceput al cercetarii.3

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, drumul Prahovei devenise o cale de legatura intre targul Gherghita si Brasov, iar din 1790 a fost recunoscut ca drum comercial de mare importanta.

Asa cum s-a aratat, din cele mai vechi timpuri, prin locurile Sinaiei de astazi au vietuit pastori, sihastri, calugari. La inceputul secolului al XVIII-lea, au aparut scutelnicii manastiresti, o noua categorie de locuitori.

Manastirea Sinaia, la sase ani dupa sfintire, in 1701, si apoi pana in 1783, a primit 104 familii de scutelnici, din randul a 40 de puscasi, obligati sa vegheze la linistea vietii monahale. Pe masura ce averile manastirii se amplificau, crestea si numarul scutelnicilor, care-i lucrau pamanturile, pazeau manastirea, integrandu-se in populatia locala din aceasta zona1.

Principalele ocupatii ale locuitorilor din zona erau: cresterea vitelor, a pasarilor, carausia, agricultura specifica zonelor montane si submontane, vanatoarea si chiar pescuitul, dar intr-o mai mica masura. Tinand seama de abundenta padurilor, locuitorii se ocupau, totodata, cu prelucrarea lemnului, din care confectionau scanduri, grinzi, sipci, sindrila, vase din lemn-butoaie, putini, cofe (donite) etc.

Pana prin a doua jumatate a secolului trecut, imbracamintea populatiei din valea superioara a Prahovei nu se deosebea de a celorlalte zone din tara noastra. La barbati era alcatuita din cioareci sau itari, confectionati din postav de lana alba. Camasile erau facute din panza de bumbac, in sau canepa. Panza pentru camasi, ca si postavul pentru cioareci si haine sau sumane erau tesute in gospodariile locuitorilor, la ingenioase instalatii din lemn (razboaie de tesut) manuite cu iscusinta de catre gospodine.

In functie de timpul de care dispuneau si de priceperea lor, femeile impodobeau camasile pe la maneci si poale, cosand diferite motive florale. In loc de nasturi, camasa se incheia la gat, cu ajutorul unor baieri de ata. Barbatii purtau camasa peste itari (cioareci). La mijloc, se incingeau cu un brau de lana, iar peste el aplicau o curea lata (chimir), confectionata din piele de bovine, prelucrata. Aceasta se incheia la capete cu doua sau trei catarame. Peste camasa purtau un pieptar din piele de oaie. Peste el, cand era cazul, imbracau un suman, sau un zecheriu2, tesut din lana. Ca incaltaminte, purtau cizme, ghete, opinci din piele de bovine sau porcine. Acestea din urma erau legate peste obiele sau ciorapi de lana, cu nojite de canepa, lana sau par de capra. Pe cap, barbatii purtau caciula din blana de miel (harsie), avand un format rotund sau conic. Parul le era lung, cu aspect de plete, fiind retezat numai in dreptul fruntii. Femeile purtau pe cap, sub forma de broboade, stergare din bumbacel sau din panza de borangic, decorate prin cusaturi, iar iama se imbrobodeau cu basmale tesute din fire de lana. Dupa casatorie purtau sub broboada „conciu, care mai tarziu a fost inlocuit cu marama de bumbac, impodobita cu tesaturi colorate. Ca imbracaminte, femeile foloseau bluzele din panza tesuta din fire de bumbac. Aproape in fiecare gospodarie exista cate un razboi de tesut. La el gospodinele lucrau mai ales in timpul iernii, cand teseau panza, postavul, isi invatau fiicele sa teasa, sa coasa, sa depene, sa toarca si sa urzeasca. Iile erau impodobite cu forma unor desene placute la privire. In locul fustelor de astazi, femeile purtau fote, de culoare neagra, rosie sau vanata. Acestea erau confectionate dintr-o singura foaie, care la un capat, pe linie verticala, aveau cateva dungi de culori diferite. Fotele aveau niste coltisori, crosetati tot din fir de lana rosie sau neagra. Peste fota, se incingeau cu un brau lat, bete rosii sau de mai multe culori. Mai tarziu, locul fotelor a fost luat de antroc, un fel de rochie lunga si larga. Peste iie sau bluza se purta o leibarica, decorata cu diferite panglici. Vestimentatia fetelor era similara cu cea a femeilor, numai ca tinerele umblau cu capul descoperit sau foloseau basmale din bumbac si din lana, dupa anotimp.

Aparitia industriei si a turismului mai tarziu a determinat schimbari si in vestimentatia populatiei1. In primul deceniu al secolului nostru, dupa cum relata M. Haret, portul taranesc, specific zonei, disparuse aproape complet, in special in randul femeilor. Putine dintre ele se mai imbracau in costume traditionale. Majoritatea lor se imbracau la fel ca femeile de la orase, purtand fusta, bluza si chiar manusi. Barbatii mai purtau camasa alba si itari. Numai unii dintre batrani mai purtau chica (plete) si parul retezat la frunte. La sfarsitul deceniului al 3-lea din secolul nostru, intr-o publicatie se facea urmatoarea remarca: „La Sinaia «taranul» umbla sfiit si pare un strain. La Azuga, in de sarbatoare se aduna pe sosea o lume de lucratori in haine negre si fete imbracate mohorat oraseneste. Numai Sinaia, mai aduce aminte ca te afli in tara costumelor albe si a costumelor delicate' .

Secolul urmator (al XIX –lea), a cuprins zona circuitului economic al intregii tari, a marcat avantul regiunii in variate sfere de activitate. Momente importante in acest sens au fost deschiderea circulatiei moderne prin construirea soselei de-a lungul orasului si mai departe, pana la Brasov (1847), darea in folosinta a caii ferate (1879) si reconstruirea castelului Peles (1875-1883).

Ca urmare, catunele risipite in jurul hanurilor si-au sporit numarul locuitorilor si gospodariilor. In ultimile doua decenii ale secolului trecut au intrat in functiune o serie de intreprinderi industriale la Azuga, Busteni si Sinaia. Zona s-a dezvoltat si din punct de vedere turistic prin ridicarea unor vile confortabile, spre a oferi bune conditii de odihna celor ce le frecventau, mai cu seama in timpul verii. O contributie importanta la dezvoltarea localitatii a avut-o Legea de impropietarire din 1864. Atunci o parte din locuitorii catunului Izvor au fost impropietariti cu terenuri, provenind din mosia Zoiei Brancoveanu, iar altii cu cele din mosia Eforiei Spitalelor Civile. In baza unor legi speciale, din 1872 si 1880 si alti cetateni au devenit propietari in Sinaia, cumparandu-si pamantul pentru a realiza gospodarii.

Comuna Sinaia a luat fiinta la 1 decembrie 1874, cand intr-un proces verbal pastrat in arhiva orasului contemporan se scria: „ Resedinta comunei Podul Neagului, din Plaiul si districtul Prahova, incepand cu data de 1 decembrie 1874 s-a mutat la Sinaia si cuprinde aceleasi catune capatand denumirea de Sinaia”.

De la data de 9 mai 1880, Sinaia avea sa primeasca statut de comuna urbana si cuprindea catunele: Izvor, Furnica, Poiana Tapului, intre Prahova (Azuga) si Predeal. Datorita minunatei sale pozitii, incepuse chiar mai dinainte sa fie vizitata de tot mai multi turisti nu numai din tara ci si de peste hotare. Acestia veneau mai ales in timpul verii la aer curat cum se pare ca a procedat domnitorul Al. I.Cuza, care a dorit sa inalte o resedinta aici.

Localitatea a cunoscut o deosebita dezvoltare odata cu modernizarea soselei dintre Ploiesti si Predeal.

Un alt moment important in istoria ei a fost cel marcat de secularizarea averilor manastiresti (1874), act in urma caruia au fost impropietariti taranii din catunul Izvor si Furnica. Cam in aceeasi perioada, intre anii 1869-1871, s-a inceput si ridicarea unor constructii de amploare menite sa-i adaposteasca pe oaspeti. Prima dintre ele a fost Hotelul Eforiei Spitalelor Civile. Eforia luase hotararea sa amenajeze o statiune climatica pe muntele Furnica. In acest scop, intre 1870 –1880 s-a efectuat parcelarea terenurilor intinse la poalele muntelui, terenuri ce s-au vandut dupa 1872 pentru costructia de vile si case, cumparatorii fiind obligati ca in termen de doi ani sa-si inalte case pe locurile respective.

In baza legii de impropietarire si a Decretului nr. 262, publicat in Monitorul Oficial nr. 34 si nr. 75 din 1884, daca propietarul nu respecta termenul de constructie, terenul ce fusese vandut intra din nou in posesia Eforiei Spitalelor Civile, fara ca acesta sa mai aiba vreo obligatie fata de cumparator. Propietarii erau obligati sa supuna Eforiei planurile de constructie pentru cladiri, in scopul realizarii aspectului lor estetic si a unor conditii corespunzatoare de confort.

In aceeasi perioada Eforia Spitalelor Civile a construit si alte hoteluri in localitate: Sinaia (1872) si Regal (1874), ambele situate pe terenul actualului parc central. In 1878 incepe constructia bailor de hidroterapie, tot in zona actualului parc central unde se afla si hotelul Caraiman construit in 1881.

Dezvoltarea Sinaiei ca statiune climatica a luat un nou avant dupa terminarea constructiei castelului Peles (1883). Piatra fundamentala a castelului Peles a fost pusa la data de 10 august 1875. Planul sau a fost realizat de arhitectul austriac Wilhem Doderer. Lucrarile au fost intrerupte in anii 1877–1878 din cauza Razboiului de Independenta. Inaugurarea edificiului a avut loc la data de 25 septembrie 1883, ridicarea lui costand 16 milioane lei aur1. Au aparut apoi numeroase vile particulare ale celor care rezidau in alte orase, mai ales din Bucuresti. Prima dintre ele a fost cea a lui Dimitrie Ghica apoi altele apartinand familiilor Catargiu, Boerescu, Bratianu, Kretulescu.

Calatoriile se efectuau mult mai usor pe valea superioara a Prahovei pentru ca drumul de fier fusese deschis la 10 iunie 1879 (la realizarea acestuia si-a dat concursul si renumitul inginer Anghel Saligni). Soseaua ce serpuia de-a lungul Prahovei oferea conditii corespunzatoare celor ce erau atrasi de pitorescul localitatii.

La procesul de evolutie urbana a Sinaiei la sfarsitul secolului trecut o contributie a avut-o industria. In pragul secolului XX orasul Sinaia se gasea in plin progres din punct de vedere economic si social. Populatia stabila depasise 2000 locuitori, fiind alcatuita din lucratori la intreprinderile din zona, din proprietari, comercianti, functionari administrativi, mici meseriasi. Pe langa acestia localitatea incepuse a fi populata in fiecare vara cu circa 2500-3000 de vizitatori, astfel incat vara, de la 15 iulie la 20 august, in zona erau in jur de 10.000 oameni. Orasul era administrat de un consiliu comunal, din care faceau parte primarul, ajutorul de primar si sapte cosilieri.

Aspectul de statiune montana cu caracter urban mai deosebit l-a capatat orasul incepand cu anul 1901 cand s-a adoptat un regulament special pentru constructii, alinieri si imprejmuiri; ca urmare s-a trecut la efectuarea unor lucrari edilitare importante: amenajarea trotuarelor, extinderea canalizarii, construirea podurilor de peste vaile Caseria si Florilor, pavarea unor strazi principale.

Inca de pe atunci s-au luat cateva masuri de protejare a linistii publice in statiune.

Sinaia a fost una dintre localitatile din Valea Prahovei unde s-au dezvoltat intens miscarea turistica si sporturile de iarna. Se poate spune ca in statiune a fost scrisa una dintre importantele pagini ale istoriei turismului din Romania. Aici a luat fiinta in 1893 Societatea Carpatina Sinaia alcatuita din localnici si locuitori cu domiciliul in Ploiesti, Comarnic, Azuga si Busteni.

O alta societate turistica ce si-a stabilit centrul activitatii in Sinaia si impejurimi a fost ”Hanul Drumetilor” fondat la Bucuresti in 1921. El a activat in Sinaia prin sectia Alpina Bucegilor, constituita in ianuarie 1924.

Documentele din arhiva locala arata ca in 1913 tribunalul din Ploiesti dadea o sentiinta pentru exproprierea unor terenuri necesare pentru construirea caii ferate Pietrosita – Moroieni – Sinaia, care urma a fi realizata printr-un tunel de strapungere a masivului muntos Paduchiosul. S-au organizat atunci simultan 2 santiere, unul la Sinaia si celalalt in Valea Ialomitei. La scurt timp insa autoritatile vremii s-au vazut nevoite sa abandoneze lucrarea. La inceputul secolului XX in Sinaia functionau doua scoli mixte, una construita in 1898 pe strada Mihail Kogalniceanu, alta in cartierul Izvor. In aceeasi perioada, de la un capat la altul orasul fusese luminat electric, inclusiv cladirile de interes public. Parcul orasului fusese amenajat inca din 1881 de catre Eforia Spitalelor Civile dupa proiectul intocmit de arhitectul peisajist belgian Eder.

Ca statiune turistica, Sinaia devenise in acea perioada una din cele mai importante din tara, cu vestite hoteluri si cu o baza de tratament destul de cautata. Excursiile vizitatorilor orasului se indreptau de obicei spre anumite obiective turistice din imprejurimi si din muntii Bucegi: Piscul Cainelui, Valea Rea, Stanca Ana, Cariera Furnica, Piatra Arsa, Varful cu Dor, Schitul si Pestera Ialomitei, Muntele Jepii, Caraimanul.

Odata cu intensificarea activitatii turistice in oras au aparut dotari menite sa-i sporeasca zestrea edilitara. Astfel, in 1909 se da in folosinta localul de judecatorie, iar in 1911 Cinematograful. Intre 1911-1912 se inaugurau Cazinoul si Hotelul Palas, edificii construite de Societatea Anonima Sinaia. In 1913 a intrat in functiune noua cladire a garii, precum si ”Hotelul Paltinis”.

Gara a fost proiectata de arhitectul Duiliu Marcu. Anii primului razboi mondial au cuprins Sinaia cu imprejurimile, in mersul istoriei intregii tari. Aici, in Vila Costinescu s-a tinut in 21 iulie / 3 august, dupa atentatul de la Sarajevo, sedinta Consiliului de Ministri pentru a decide asupra pozitiei Romaniei fata de izbucnirea conflagratiei in Europa. S-a hotarat, dupa cum relateaza presa vremii (”Dimineata”, 18 iulie 1914), ca in faza respectiva Romania sa ramana neutra. Tot la Sinaia, in Castelul Peles, si-a desfasurat lucrarile Consiliul de Coroana (august 1914) care a confirmat neutralitatea tarii fata de conflictul dintre marile puteri. In 1916, dupa intrarea Romaniei in razboi, pe valea superioara a Prahovei, in Bucegi si Garbova s-au desfasurat lupte crancene intre armata romana si trupele inamice. Au cazut eroic multi ostasi romani, jertfa lor fiind imortalizata de monumentul de pe varful Caraiman, inaltat intre anii 1926-1927. Numele localnicilor cazuti in lupte pot fi citite in holurile scolilor din Sinaia. Beneficiind de o tehnica militara superioara, inamicii au ocupat orasele Busteni si Sinaia, devastandu-le intreprinderile industriale, unele institutii de interes public si cladiri particulare.

Dupa incheierea primului razboi mondial s-a relizat o munca hotarata pentru refacerea regiunii.

La 29 decembrie 1933, pe peronul garii, membrii organizatiei Garda de Fier l-au asasinat pe I.G. Duca la vremea aceea primul ministru al Romaniei. Sapte ani mai tarziu, in noiembrie 1940, tot din Sinaia a fost ridicat de la locuinta sa situata pe Calea Codrului marele savant Nicolaie Iorga. Urcat intr-un automobil a fost dus si asasinat in padurea Strejnic de langa Ploiesti.

Urmele celui de-al doilea razboi mondial si-au pus clar amprenta asupra regiunii analizate. Ca toti cetatenii tarii, dupa 23 august 1944 locuitorii au pus umarul la refacerea, infrumusetarea si imbogatirea orasului. Perioada socialista s-a caracterizat prin integrarea orasului si a regiunii atat din punct de vedere economic, cat si a sistematizarii urbane in planurile nationale socialiste.

Mutatii importante in viata orasului ,atat din punct de vedere economic, social si demografic s-au realizat in perioada post-decembrista.

Perioada de tranzitie s-a manifestat si asupra orasului sub mai multe aspecte si anume: transferarea unor intreprinderi de stat in posesia proprietarilor particulari, deschiderea unor firme mici si mijlocii cu diverse specializari care au avut o influenta marita asupra fluxurilor ofertei de forta de munca calificata, aparand diverse fenomene: somaj, reconversie profesionala, migratie. In sprijinul stoparii acestor fenomene negative, atat la nivel national cat si la nivel local s-au realizat o serie de propuneri pe termen lung si mediu in vederea redirijarii fortei de munca, infiintarea de noi locuri de munca viabile economic, a atragerii unor ajutoare financiare in vederea reconversiei si dezvoltarii fabricilor private mici si mijlocii si a turismului.

Segmentul cel mai afectat al orasului il constituie segmentul demografic care a constituit o evolutie sinuoasa in perioada 1989-2007.

Sinaia este prin excelenta o statiune in care primordiala este activitatea turistica. Valentele de statiune cu sezon permanent si dezvoltarea sa social-economica au contribuit la inzestrarea Sinaiei cu o baza materiala importanta: hoteluri, restaurante, pensiuni, telecabina, case de odihna, spatii culturale, tabere scolare, s.a., toate acestea contribuind la afirmarea puternica a turismului montan in zona. La zestrea edilitara a orasului s-au adaugat, in ultimile decenii, noi constructii scolare, obiective sociale, amenajari sportive, cartiere de locuinte, spatii comerciale, modernizari ale retelei de drumuri, s.a. In ultimii ani, conform programelor existente se constata o echilibrare a situatiei, concretizata in scaderea ratei somajului prin cresterea numarului locurilor de munca dar si o crestere demograficaa, scotand in evidenta un oras renascut pentru vocatia sa turistica.

CAPITOLUL 3

GEOGRAFIA POPULATIEI

3.1 DINAMICA POPULATIEI

Dinamica populatiei vizeaza modificarile intervenite in evolutia numarului, structurii si distributiei populatiei. Astfel spus, dinamica populatiei presupune un proces de schimbare a numarului populatiei ca urmare a nasterilor, deceselor sau ca efect a imigrarilor si emigrarilor. Pe scara acestor evenimente demografice se produc modificari in structura si distributia teritoriala a populatiei.1

EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI

Vestigiile arheologice si documentele istorice atesta existenta si continuitatea vietii omului in spatiul Vaii Prahovei din perioada 1800-1700 i.d. Hr., situatie demonstrata de vestigiile de bronz descoperite in apropierea strazii Cuza Voda. Pornind de la aceste vremuri stravechi in decursul timpului istoric si pana in momentul de fata (2008), populatia din spatiul Vaii Prahovei si mai tarziu a orasului Sinaia, respectiv 1880, data atestarii documentare, a cunoscut o serie de oscilatii firesti asemanatoare de altfel intr-o buna masura cu situatia intregii tari, datorita factorilor naturali din zona (cutremur, alunecari de teren, curgeri de noroi, prabusiri, inundatii), politici (razboaie, stapanire temporara, politica demografica a perioadei istorice), economici (industrializarea socialista, restructurarea si reconvesia profesionala impusa de economia de piata de dupa 1989), dar in ansamblu a cunoscut o tendinta crescatoare.

Au facut exceptie perioadele celor doua razboaie mondiale si implicit anii urmatori, precum si ultimul deceniu din secolul XX cu o continuare in secolul XXI, cauzele fiind insa diferite. Din analiza datelor statistice reiese faptul ca elementul esential al cresterii continue a numarului de locuitori al orasului Sinaia l-a constituit permanent sporul natural, urmat indeaproape de sporul migratoriu (populatia fiind atrasa mai intai de industrializare – MEFIN, populatia venind din zonele limitrofe si mai tarziu potentialul turistic care a atras populatii si din alte regiuni, lucru demonstrat de cresterea numerica.

In stabilirea tendintelor de evolutie nu au stat doar datele statistice, deoarece acestea au o vechime relativ redusa si fireasca in raport cu locuirea in zona, ci si cronicile, datele istorice, documentele manastirii si chiar toponimia locului care demostreaza cu prisosinta prezenta activitatilor si obiceiurilor localnicilor, demonstrand ca viata a continuat cu siguranta fara intrerupere pe aceste meleaguri. In evolutia pozitiva se remarca cateva momente care trebuiesc amintite, respectiv 1413 – un document emis de Mircea cel Batran care argumenta vechimea relatiilor economice dintre Tara Romaneasca si Transilvania. Negustorii, se preciza in acest document, aveau dezlegare sa-si treaca liber marfurile prin ”drumul Prahovei”, situatie ce determina stabilirea in zona a unor negustori cu familiile acestora, 1695 - construirea Manastirii Sinaia, ctitorie a spatarului Cantacuzino care a tras multi preoti veniti din satele transilvane. Dupa mai bine de un secol de la zidire, prin 1860, asezamantul numara 20 de mosii, pravalii, case, mori hidraulice, locuri destinate vanzarii produselor realizate pe aceste pamanturi si cateva sute de locuitori.

O alta cauza care a marcat cresteri a fost legea de improprietarire din 1864 in urma careia au fost improprietariti locuitorii din catunul Izvor, iar in urma unor legi speciale - 1872 si 1880 - si alti cetateni veniti din alte zone au devenit proprietari prin cumpararea terenurilor.

Dezvoltarea Sinaiei ca statiune climatica a luat un nou avant dupa terminarea constructiei Castelului Peles (1883). Pentru constructie, pe langa arhitectul Vilhem Doder, au lucrat mai ales mesteri romani atat din Tara Barsei, cat si din campie care, impresionati fiind de frumusetile locului, au ramas aici. Acest lucru a fost surprins in cadrul unui document bisericesc care transmite informatia potrivit careia acestia au intemeiat un adevarat sat cu 400 locuitori.

La procesul de evolutie numerica a populatiei, la sfarsitul secolului IXX, o contributie a avut-o industria in conditiile modernizarii soselei si construirea drumului de fier pe Valea Prahovei. Astfel, s-au construit fabrici de cherestea, fabrici de var, fabrica de sarma, toate acestea determinand ca in pragul secolului XX, orasul Sinaia sa se gaseasca intr-un progres economic si social, populatia stabila depasind 2000 locuitori, fiind alcatuiti din lucratori de la intreprinderile din zona, proprietari, comercianti, functionari administrativi si mici meseriasi. Pe langa acestia, localitatea incepuse a fi populata in fiecare vara cu cca. 2.500-3.000 vizitatori, astfel ca in oras, vara traiau de la 15 iulie la 20 august in jur de 10.000 locuitori.

Anii celor doua razboaie mondiale si chiar din perioada imediat urmatoare, a marcat negativ evolutia numerica prin cresterea mortalitatii si chiar a plecarii populatiei catre regiunile Brasov si Ploiesti.

A doua jumatate a secolului XX a marcat o crestere economica si social-culturala, amplasarea unor noi obiective industriale, dezvoltarea valentelor turistice, politica demografica pronatalista, determinand o crestere numerica a populatiei (15.435 locuitori in 1985, 15.600 in 1989 si 15.465 locuitori in 1992).

De analizat este perioada de dupa 1989 ,care marcheaza o perioada fluctuanta pusa pe seama sporului natural negativ, cat si a sporului migratoriu, care au contribuit aproape in mod egal.

Evolutia populatiei la recensaminte

Din analiza datelor statistice din intervalul 1990-1999 se poate observa clar tendintele de scadere ale populatiei, aceste fiind puse pe seama sporului natural negativ in toata perioada mentionata. In plan secundar se situeaza sporul migratoriu care in perioada amintita prezinta variatii, astfel incat in anii 1990, 1994, 1996, 1997, 1998, 1999 valorile sunt negative iar in situatia anilor 1991, 1992, 1993, 1995 valorile sunt pozitive (cu toate acestea, valoarea sporului total este negativ, ceea ce determina o scadere numerica a populatiei). Tendinta generala de scadere este oprita in anul 1993, cand pe fondul unui spor migratoriu pozitiv se remarca o usoara crestere.

ani 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

populatie

SURSA DATE STATISTICE

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

Intervalul 2001-2007 este un interval care prezinta noi fluctuatii, asa incat pe fondul general de scadere a populatiei se remarca o usoara crestere in anul 2002. Scaderea numerica are aceleasi cauze ca in intervalul precedent, respectiv sporul natural negativ, sporul migratoriu negativ ce implica un bilant total negativ.

ani

populatie

SURSA DATE STATISTICE

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

In concluzie, procesul oscilant al evolutiei numerice a orasului Sinaia este legat indeosebi de plecarile cu caracter definitiv spre alte centre urbane: Brasov, Bucuresti, Ploiesti, venirile in localitate a populatiei din localitatile urbane si chiar rurale din zona, de sporul natural pe fondul scaderii natalitatii, evolutia sporului natural si migratoriu conferind de-a lungul timpului o anumita tendinta a curbei demografice ce a generat mari transformari in structura populatiei orasului Sinaia.

La nivelul judetului Prahova, pe baza evolutiei demografice actuale s-a incercat stabilirea tendintelor viitoare, tinand cont de factorii de influenta (nivelul fertilitatii, rata mortalitatii si sporul migratoriu) de aceea perspectivele de evolutie a populatiei Sinaia se vor baza in principal pe reabilitarea factorilor de crestere naturala a populatiei si de dezvoltarea activitatii economice. Pentru aprecierea evolutiei probabile a populatiei orasului Sinaia se pot lua in considerare doua variante:

- varianta 1 – are la baza dinamica sporului natural din 1996 pana in 2006 si pune in evidenta o continuare a tendintei de scadere a numarului de locuitori.

- varianta 2 – se fundamenteaza pe actiunile de dezvoltare economica si urmareste stoparea declinului demografic prin incetinirea ritmului de scadere a populatiei in etapa imediata si instalarea unei tendinte de crestere usoara in perspectiva.

Sinaia - perspectiva demografica optimista

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

3.1.2. Miscarea naturala

Transformarile profunde si numeroase care s-au produs in ultima perioada pe plan politic, social, economic au influentat in mare masura si sub multiple aspecte structura si evolutia fenomenelor demografice. Evolutia actuala a miscarii naturale, si strans legata de aceasta si aceea a numarului de locuitori, constituie probleme majore in procesul dezvoltarii social-economice.

NATALITATEA

Rereprezinta un fenomen definitoriu fiind cea care influenteaza rezervele fortei de munca. Cunoasterea evolutiei natalitatii este indispensabila pentru planurile de perspectiva locale sau nationale, pentru adoptarea unor masuri corespunzatoare cu caracter demografic.

Evolutia natalitatii in orasul Sinaia, potrivit datelor statistice, a prezentat in decursul timpului o serie de oscilatii. Urmarind evolutia natalitatii dupa anul 1990 se observa o tendinta generala de scadere in perioada 1990-1993, urmata de o perioada oscilanta pana in anul 2000.

Aceasta evolutie cu fluctuatii anuale in functie de natura factorilor care au influentat-o a provocat cresteri, stagnari sau scaderi in ceea ce priveste populatia in intervalul studiat.

Cea mai mare valoare a natalitatii in intervalul 1989-2007 s-a inregistrat in anul 1990, an in care s-au nascut 130 copii. La polul opus se afla anul 2004, cand numarul noilor nascuti s-a ridicat doar la 70.

Avand in vedere valoarea natalitatii din perioada anului 1977, valoare de 223, se poate spune ca explicatia acestei evolutii oscilante din perioada 1990-2007 se gaseste si de aceasta data in factorii economici, care implica intr-o mare masura nivelul de dezvoltare economica; de asemenea, conditiile de viata ale populatiei par sa aiba o influenta importanta asupra acestui indice, factorii sociali si culturali, structura nationala la nivel local si nu in ultimul rand varsta populatiei ,deoarece grupele de varste participa diferentiat la acest proces existand o tendinta de imbatranite demografica in zona municipiului.

Valorile ridicate ale natalitatii, inainte de 1989 sunt explicate prin factorii politici si sociali corespunzatori acestei perioade, factori care erau adeptii unei valori mari ale natalitatii. Evolutia inregistrata este diametral-opusa dupa 1990, cu valori in scadere a natalitatii care a implicat de asemenea si o scadere, mai ales sunt cauza actiunii imbinate a mai multor factori, printre care generalizarea unui singur copil in familie, mai ales in familiile de nationalitate romana, dar si structura actuala a grupelor de varsta implicate in procesul de procreare in raport cu celelalte grupe.

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

Situatia economica prezenta duce la instalarea unui climat psihologic ce implica emiterea unor ipoteze asupra situatiei viitoare, ducand la un pesimism demografic, respectiv la un numar redus de nasteri.

FERTILITATEA

Este unul dintre factorii care influenteaza natalitatea. Fertilitatea merita atentie nu numai datorita faptului ca reprezinta un element al dinamismului geografic, ci si pentru ca nivelul acestuia este un bun indicator al mentalitatilor, exprimand in fapt atitudinea populatiei fata de viata moderna.

Fertilitatea se refera la populatia feminina de varsta fertila considerata intre 15 si 49 de ani1. Scoate inca o data in evidenta discrepante existente in ultima perioada, create de asemenea in conditii economice si politice diferite.

In urma recensamantului din 1977 populatia feminina a orasului Sinaia, cuprinsa intre 15-49 ani, era de 6.720 persoane.

La recensamantul din 1992, pe fondul modificarilor provenite in cadrul comunitatii locale din punct de vedere politic, economic si social, scaderea veniturilor si migrarea populatiei de varsta fertila spre alte puncte, a dus la schimbari,astfel incat populatia de varsta fertila ajunge la 7.915 persoane.

Recensamantul din 2002 scoate in evidenta o scadere a populatiei feminine cuprinse intre 15-49 de ani (6.530 persoane).

Cursa descendenta a fertilitatii din 1977 pana in 2007 poate fi pusa si pe seama unor fenomene generale care s-au mai modificat, si asupra grupelor de varsta fertila ale orasului. Dintre acestea pot fi si gradul de instruire, numarul obiectivelor crescand continuu, permitand accesul la educatie de la varste mai mici. O alta explicatie este data de varsta la care are loc casatoria si stabilitatea acesteia, utilizarea tehnicilor de limitare a sarcinilor, fiind in concordanta cu factorii care au generat aceste modificari de fertilitate a populatiei. Se apreciaza ca normala aceasta evolutie, stiute fiind circumstantele actuale din punct de vedere economic, social, atat la nivel local, cat si la nivel national. In anul 2007 populatia feminina de varsta fertila cuprinsa intre 15-49 de ani scadea la 6.181.

MORTALITATEA

Reprezinta unul dintre fenomenele demografice influentate in mare masura de factorii sociali, economici, dar si de factorii de natura ecologica sau genetica intr-o mai mica masura.

In evolutia acestui indice demografic, influenta factorilor care l-au generat a fost diferentiata, variind in timp si spatiu in functie de circumstantele de ansamblu ale perioadei respective.

Daca se pot trage concluzii generale asupra impactului acestor factori, asupra evolutiei mortalitatii din perioada 1977, se poate spune ca primordiala a fost influenta sistemului sanitar, acest lucru fiind evident prin existenta in acea perioada intre numarul cadrelor medicale existente si numarul de locuitori.

Mentinerea sanatatii este strans legata de o buna igiena si de utilizarea mijloacelor terapeutice, gradul de instruire a diverselor categorii de populatie determinand adoptarea unui anumit mod de viata.

Componenta schimbarilor realizate dupa 1989 a determinat si modificarea numarului de decese la nivel local, respectiv cresterea asistentei medicale, a numarului de cadre medicale, prin unitatile de invatamant existente dupa 1989, nivelul general de instruire a populatiei crescand. Date fiind aceste conditii, principalele explicatii pentru evolutia acestui indice dupa 1989 pana in 2007 il constituie in primul rand nivelul general de dezvoltare economica al orasului care implicit a determinat anumite conditii de viata a populatiei. Se poate aminti aici alimentatia, cresterea mijloacelor de lupta impotriva unor maladii. La aceste fenomene s-au adaugat de asemenea si scaderea nivelului de trai si al veniturilor ce au dus la o inaccesibilitate a serviciilor medicale si mijloacelor de tratament, varsta populatiei, atitudinea fata de acool si tutun.

Valoarea mortalitatii in intervalul 1990-2007 a cunoscut o evolutie relativ oscilanta, desfasurandu-se intre valorile maxime 185 in 2001 si 132 in 1992.

Acest lucru este subliniat si de curba ratei mortalitatii, valori maxime in 2001 de 13 ‰ si un minim in de 8,8 ‰, fiind determinat in evolutia numerica a populatiei la care s-a raportat numarul de decese.

Curba mortalitatii porneste de la valoarea de 309 persoane decedate in 1989 si o rata de 8,2‰ si prezinta o crestere in 1990 de 320 decese, dar inregistreaza o scadere a ratei mortalitatii de 8,07‰ pe fondul cresterii numerice a populatiei de la 37.257 in 1989 la 39.645 in 1990.

Totusi, poate concluzia cea mai interesanta care se poate trage din acest studiu este aceea ca in influenta acestui indicator demografic, un rol important il are structura populatiei pe grupe de varsta, respectiv fenomenul de imbatranire demografica determinat de cresterea numarului de persoane de peste 75 de ani din 1977 pana in prezent.

Ponderea cea mai ridicata a mortalitatii o detin categoriile de varsta adulta. Astfel, din 2000 pana in 2007, numarului decedatilor -1319- s-a datorat unor cauze naturale si bolilor, in special boli ale aparatului cardio-vascular, boli ale aparatului respirator, boli ale sistemului nervos si cancerului, remarcandu-se scaderea deceselor provocate de boli infectioase, parazitare si tuberculoza.

La numarul deceselor provocate de boli organice se adauga si cele cauzate de accidente (rutiere, de munca).

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

MORTALITATEA INFANTILA

In structura mortalitatii generale un rol important il detine mortalitatea infantila, a decesului in primul an de viata la 1000 de nascuti vii. Mult mai accentuata inainte de 1989, mortalitatea infantila a inregistrat o scadere in intervalul 1990–2007.

In intervalul amintit mortalitatea infantila s-a desfasurat intre valorile minime de 6 decese inregistrate in 2000 si nici un deces in anii 1992, 1994, 1995, 1996, 1998. Intre aceste doua valori se incadreaza si restul intervalului marcat de valori de 4 decese inregistrate in 1991 si 1997, valori de 3 decese in 2001 si 2006, de 2 in 1999 si 2005 si valori de un deces in 1990, 1993, 2002, 2003, 2004.

Cu privire la evolutia ratei mortalitatii se poate spune ca in acelasi interval de timp, 1990–2007, cele mai ridicate valori de peste 40‰ s-au inregistrat in anii 1991 – 40.8‰, 1997 – 43‰, 2000-68.2‰, urmand apoi cele mai mici valori de rate, fiind caracteristice anilor 1992, 1994, 1995, 1996–0 ‰.

	1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

 

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

Aceste valori prezentate reflecta gradul general de dezvoltare economico-sociala a orasului, fiind influentate totodata si de conditiile sanitare, introducerea asistentei medicale gratuite, furnizarea medicamentelor la preturi accesibile, precum si gradul de instruire a diverselor categorii de populatie, determinand un anumit mod de viata (consumului de alcool, renuntarea la tutun) precum si adoptarea unui anumit comportament fata de maladii.

SPORUL NATURAL

Evolutia numerica a populatiei se apreciaza in primul rand dupa indicii de baza dedusi din raporturile dintre natalitate si mortalitate.

In aprecierea dinamicii populatiei un rol important revine si proceselor de migratie. Potrivit acestei conceptii populatia se afla intr-un proces continuu de modificare a efectivului, distributiei si structurii.

Populatia, in viziunea acestor concepte se poate prezenta sub forma unui sistem atat de tip inchis cat si de tip deschis; sisteme demografice inchise sau populatiile de tip inchis sunt o alee in care atat intrarile cat si iesirile au loc numai in si din interiorul sistemule prin nasteri (N) si respectiv prin decese (M).

Sistemul demografic inchis

Dupa. Const. Vert 2000

Diferenta dinte mortalitate si natalitate genereaza sporul natural. Sporul natural in orasul Sinaia in 1977 comparand cu intervalul 1990-2007 se poate spune ca s-a incadrat in limitele favorabile asigurarii unui excedent favorabil asigurarii numerice, o populatie in cadrul unui sistem demografic inchis. In schimb insa, acest excedent inregistrat in perioada amintita a prezentat unele scaderi sensibile cauzate de reducerea periodica a natalitatii si oscilatii ale mortalitatii.

Curba sporului natural in perioada 1990–2007 s-a desfasurat intr-un interval determinat de valori negative respectiv – 105 in 2001 si – 31 in 1990.

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

NUPTIALITATEA

Reprezinta un indice demografic care reflecta raportul dintre numarul casatoriilor si populatia medie totala a anului respectiv.

Din acest punct de vedere trebuiesc urmarite ambele fenomene care genereaza nuptialitatea pe parcursul intervalului 1990 – 2007 cu privire la numarul casatoriilor, evolutia acestora marcand un punct maxim in 1992, an in care s-au inregistrat 136 casatorii si cu punct minim in 2004 cu numai 67 casatorii realizate.

Incepand cu 1992 numarul casatoriilor inregistrate in oras incep sa scada,scaderea fiind evidenta mai ales dupa 1999, valorile marcate fiind sub100 casatorii.

In acest context, trasaturile nuptialitatii sunt reflectate si de numarul de locuitori la oras in acest interval de timp. In viziunea acestei definiri mai largi s-a ajuns la indicatorul demografic propriu-zis care scoate in evidenta influenta acumulata a factorilor genetici socio-economici, educationali si psihologici.

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

Tot in intervalul 1990-2007 este interesanta curba prezentata de numarul de divorturi care se dezvolta intre valorile maxime de 60 in 1998 si 22 in 2005.

3.1.3. MISCAREA MIGRATORIE

Mobilitatea populatiei reprezinta o componenta importanta a dinamicii populatiei, sporul migratoriu fiind complementar sporului natural. Mobilitatea populatiei trebuie considerata o consecinta a inegalitatilor existente in ce priveste distributia populatiei si a resurselor si trebuie perceputa ca o incercare spontana a populatiei de a reduce dezechilibrele existente intre numarul acesteia si resurse. Aceasta are la baza motivatiile persoanelor angrenate in aceasta actiune, este selectiva, in functie de o serie de caracteristici, varsta, gen, sau profesie si determina consecinte importante atat in zona de sosire cat si in zona de plecare.

Cauzele care au determinat aceasta miscare a populatiei sunt variate si complementare si implica intotdeauna existenta unor factori de respingere in regiune, de plecare in cazul de fata al orasului Sinaia precum si a unor factori de atractie in regiunile de sosire.

Pe plan local cauzele care au generat fenomenul au fost influentate de perioada de timp in care s-au manifestat. Astfel, in functie de perioada de timp au aparut premise la nivel national sau regional care ulterior le-au implicat si pe cele la nivel local. Aceasta deplasare a populatiei permite luarea unor decizii complexe cu privire la destinatie, perioada de deplasare (in cele mai multe ori se are in vedere locuinta, locul de munca si nivelul veniturilor), bineinteles aceste evaluari fiind de multe ori subiective.

Cu implicarea mai mult sau mai putin a unora din factorii care au constituit un element central al motivatiilor personale, s-a generat un fenomen complex mai ales dupa 1990, concretizat in numarul persoanelor venite care au cunoscut o scadere relativa corespunzatoare perioadei 1990-2000, in paralel cu un numar de persoane plecate in continua crestere.

In intervalul 1990-2007 cu privire la sosirile in localitate se remarca anul 1999 cu 230 persoane venite si 2001 cu 120 persoane sosite intre cele doua valori prezentate se situeaza si ceilalti ani, situatie evidentiata de urmatoarele grafice:

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

Cauza venirilor in localitate nu o constituie de aceasta data numai factorii economici, sociali sau naturali ci si factorul politic, cunoscute fiind dezacordurile intervenite in raporturile dintre populatie si politica dusa la nivel local, regional sau national si nu in ultimul rand un factor psihologic, schimbarea rezidentei consemnand o schimbare a mentalitatii, comportamentului sau al conditiilor de viata.

Pentru perioada imediat urmatoare 2000-2007, s-a constatat o fluctuatie a populatiei venite. Aceasta fluctuatie fost similara cu scaderea ponderii factorului politic si psihologic care au stat la baza motivatiei si cresterea ponderii altor factori mai redusi ca amploare in perioada trecuta. In cadrul acestora poate fi amintit factorul economic si social.

Cu privire la zonele de provenienta ale populatiei, marea majoritate a acesteia provine din mediile aglomerate ale tarii, mai ales din Bucuresti dar si din judetele limitrofe, la care se adauga si o parte a populatiei provenita din afara tarii.

Ponderea cea mai ridicata in ceea ce priveste varsta o constituie populatia adulta si varstnica.

Pe fondul acestor cauze, dar cu o implicatie mai mare sau mai mica asupra populatiei cu resedinta in oras, s-a manifestat si fenomenul opus venirilor, respectiv plecarile. Intervalul analizat 1990-2007 se desfasoara intre valorile maxime 271 in 1990 si 120 in 1991. In rest valorile sunt fluctuante in raport cu cauzele locale si regionale.

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

Sporul migratoriu reflecta totodata unele discrepante existente intre atractivitatea oferita de perimetrul local al orasului si alte zone. Modificarea raportului existent intre acest teritoriu si alte teritorii la care se adauga si unele motivatii personale, a determinat o evolutie sinuoasa a sporului migratoriu, implicatii care desi reduse ca dimensiuni au generat modificari in ceea ce priveste numarul total si structura populatiei locale. Sporul migratoriu cunoaste o evolutie sinuoasa cu valori pozitive si negative generate de cauzele amintite.

Cea mai mare valoare a sporului a fost data de anul 1995, an in care a fost inregistrata valoarea pozitiva de 122 persoane, valoare explicata de caracteristicile de ansamblu ale anului respectiv.

La polul opus se afla anii 2003 cu un deficit de 123 persoane intre cele doua valori prezentate se remarca patru valori pozitive corespunzatoare anilor 1991, 1992, 1993, 1995 si 13 valori negative corespunzatoare anilor 1990, 1994, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007.

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

In concluzie, sporul migratoriu reprezinta o intruchipare realista a situatiei economice, sociale si politice a orasului Sinaia in raport cu alte localitati.

Densitatea.

Densitatea este cel mai sintetic indicator care este utilizat pentru a reda repartitia teritoriala a populatiei. Densitatea medie se obtine din impartirea populatiei orasului Sinaia la suprafata acestuia. Datele obtinute sunt mai mari decat densitatea tarii, situatie explicabila in cazul asezarilor urbane.

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

. structura populatiei

3.2.1 Structura populatiei pe grupe de varstA si sexe

Structura actuala a populatiei orasului Sinaia pe sexe si grupe de varsta sunt rezultatul evolutiei diferentiate a natalitatii, mortalitatii si migratiei populatiei, indicatori demografici determinati de conditiile politico-sociale, de ritmul, intensitatea si specificul dezvoltarii teritorial- economice, de nivelul de trai si spiritual al populatiei orasului.

Pentru ilustrarea structurii populatiei pe varste se foloseste prezentarea si analizarea piramidei varstelor care pune in evidenta raportul dintre principalele grupe de varsta ale populatiei (tanara 0-14 ani), adulta (15-59 ani) si varstnica (peste 60 ani) cu posibilitatea diferentierii si altor grupe cum ar fi populatia de 20-39 ani si 40-49 ani, deosebit de importante in analiza structurii populatiei ocupate pe grupe de varsta, precum si varsta de 65 ani si peste, dupa care se poate aprecia longevitatea unei populatii.

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

Din analiza celor doua piramide pe grupe de varsta si sexe, corespunzatoare recensamintelor din 7 ianuarie 1992 si 18 martie 2002 se poate observa in ambele cazuri o usoara predominare a populatiei de sex feminin, dar analizat pe grupele de varsta la grupele tinere 0-18 ani predomina masculinul deoarece se nasc mai multi baieti decat fete; la grupele adulte 18-60 ponderea este aproximativ egala iar la grupele varstnice de peste 60 ani domina usor femininul deoarece longivitatea este mai mare.

Comparand cele doua piramide, la piramida corespunzatoare anului 2002 se poate observa o crestere a fenomenului de imbatranire demografica pe fondul cresterii grupelor varstnice si scaderea natalitatii cu implicatii asupra grupelor tinere.

3.2.2 STRUCTURA SOCIO-PROFESIONALA

Evolutia economica a determinat schimbari esentiale in ce priveste gradul de recuperare a fortelor de munca, adica a acelei parti a populatiei care in functie de conditiile economice, biologice si sociale, poseda capacitate fizica si intelectuala de a desfasura o activitate utila, in concordanta cu cerintele societatii contemporane.

Ca urmare a schimbarilor realizate in cadrul industriei locale, prin introducerea unor tehnologii moderne ca rezultat al evolutiei ascendente tehnico-stiintifice, s-au produs schimbari in structura socio-profesionala, detasandu-se profesiuni ca urmare a cumularii unor activitati, ceea ce necesita un grad mai mare de cunostinte tehnice. Totodata, aceasta reorientare realizata in sistemul industriei locale, fenomen manifestat dupa 1990, a avut un efect secundar, cel al discrepantei formate intre populatia activa si populatia ocupata. Deficientele aparute se incearca a fi ameliorate prin intermediul programelor de cunostinte economice la nivel national si intr-o mai mica masura a celor la nivel local. Printre obiectivele urmarite de aceste programe se remarca reconversia profesionala, lucru care determina si va determina in continuare schimbari in cadrul structurii socio-profesionale.

De asemenea, de remarcat este faptul ca aceste migratii ale fortei de munca nu se realizeaza numai in cadrul unui sector de activitate ci si dintr-un sector in altul, lucru ce implica functia de baza a orasului, aceasta fiind data de ocupatia de baza a populatiei orasului, deci implica “ratiuni de a fi a orasului”. Dezvoltarea invatamantului a condus la o imbunatatire substantiala a procesului de calificare a fortei de munca care a determinat acea redistribuire intre sectoare si in cadrul fiecarui sector prin trecerea de la o profesiune la alta, care a generat o intensa calitate profesionala. Efectul acestor miscari este cu atat mai mare ca cat sensurile fluxurilor s-au indreptat in functie de particularitatile de varsta, in aceasta situatie fiind vorba de grupe tinere ce se indreapta spre profesiunile moderne solicitate tot mai mult de ramurile economice nationale in ansamblu, iar grupele mai inaintate in varsta proveniti din sectorul II de activitate au migrat spre primul sector, iar o parte in urma reconversiei au ramas in cadrul aceluiasi sector, dar cu alte profesiuni.

Mutatiile petrecute in sfera populatiei ocupate din oras reflecta evolutia de ansamblu, de tranzitie de la un sistem centralizat la unul privat care necesita modificari in cadrul mentalitatii si teoriilor economice.

Cu privire la raportul intre populatia activa si populatia ocupata ca urmare a transformarilor profunde in selectarea si repartitia populatiei in intervalul 1990–2007, se poate observa o modificare constanta a acestuia, determinat in primul rand de varsta limita care marcheaza limita superioara a populatiei active care difera de la un sector la altul, dar si mai elocvent il constituie pendularea populatiei foarte accelerata dupa 1990 intre populatia activa si populatia ocupata, acest lucru fiind intermediat de somaj.

Populatia activa a marcat o usoara scadere in intervalul 1992–2002 (de la 7.791 la 6.454 persoane) explicatia constand atat in scaderea numerica a populatiei, dar si a ofertei de munca. Intervalul 2002–2007 marcheaza o crestere a populatiei active datorita cresterii numerice a populatiei si a ofertelor de munca, mai ales in sectorul tertiar.

SECTORUL PRIMAR DE ACTIVITATE

Sectorul primar de activitate la nivelul orasului se rezuma la silvicultura, urmata de agricultura (si cresterea animalelor) marcand importanta variabila a acestei ocupatii pe intervalul amintit.

Astfel, se poate discuta de o evolutie oscilanta marcata de interesul diferit al populatiei in aceasta perioada. Acest interes a fost marcat de cateva elemente, in primul rand particularitatile de varsta, adeptii acestei activitati fiind componenti ai grupelor de varsta ridicata, provenind din sectorul II de activitate in urma disponibilizarii, facilitati la nivel national in urma improprietaririi, cresterea sau scaderea putand fi pusa pe migratia populatiei ocupate in acest sector.

SECTORUL SECUNDAR DE ACTIVITATE

Cuprinde populatia ocupata in industrie si constructii. Acest sector de activitate a marcat cele mai puternice modificari atat in ceea ce priveste structura interna, cat si fluxurile externe, respectiv populatia plecata in celelalte sectoare.

Desi evolutia sectorului secundar este insotita de altfel si de o schimbare de structura, daca la inceput ponderea activitatii necesita o forta de munca numeroasa, in prezent activitatea industriala necesita import de capital si activitate cu forta de munca redusa numeric dar cu inalta calificare.

Din graficul evolutiei numerice a populatiei salariate in sectorul secundar reiese o scadere clara din 1990 2007 a populatiei ocupate in acest sector, scadere determinata mai ales din salariati in industria prelucratoare, numarul de salariati din constructii fiind relativ constant pe aceasta perioada.

Revitalizarea din domeniul privat privind IMM-urile a determinat in intervalul 2001–2007 o crestere a numarului de salariati in acest sector.

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

SECTORUL TERTIAR

Acest sector de activitate este mult mai eterogen decat celelalte sectoare, cuprinzand atat activitati simple si elementare cum ar fi servicii domestice (casnice) cat si activitati moderne complexe. Acest sector include activitati fizice si intelectuale utilizand fie forta de munca fara calificare, fie persoane cu nivel inalt de educatie ce au parcurs o lunga perioada de formare profesionala; caracteristica esentiala a acestui sector este faptul ca nu produce bunuri materiale ci numai servicii.

Desi aceste activitati nu sunt materiale, ele sunt fundamentale intr-o societate chiar daca este vorba numai despre o comunitate teritoriala.

Evolutia salariatilor in acest sector este foarte sinuoasa, in functie de particularitati, respectiv cerere si oferta in acest sens, in perioade istorice si circumstante economice si sociale de ansamblu.

Graficul evolutiei populatiei angrenate in sectorul trei de activitate scoate in evidenta o scadere dupa 1990 pana in perioada anilor 2000 si o revitalizare a acestui sector dupa anul amintit .

De asemenea, ponderea cea mai ridicata in cadrul acestui sector o au persoanele salariate in turism si comert, urmate de invatamant si sanatate.

Sursa-anuarele statistice ale Directiei Judetene de Statistica Prahova

Structura socio-profesionala a orasului Sinaia este reliefata prin intermediul nomogramei

► SITUATIA SOMAJULUI

Somajul este determinat de neconcordanta existenta intre oferta demografica si cererea de forta de munca1. Aceasta neconcordanta s-a manifestat dupa 1990 in orasul Sinaia pe fondul general al unei orientari in politica economica. Se poate spune totusi ca un anumit numar de someri chiar simbolic fiind este caracteristic oricarei regiuni, indiferent de nivelul de dezvoltare.

In functie de numarul de persoane si de tipul activitatilor afectate de somaj se poate deosebi un somaj general care s-a manifestat dupa 1989, care a afectat toate tipurile de activitati, existand situatii in care peste 19 % din populatia activa nu beneficia de un loc de munca.

Evolutia somajului a prezentat o serie de oscilatii, acestea fiind determinate de punerea in practica a unor legi (Legea 1/1991 si 76/2002) care au determinat o crestere a numarului de someri conform disponibilizarilor implicate de ordonantele de urgenta sau o scadere prin revigorarea unor activitati si a unor cursuri de recalificare. Pentru a evidentia fenomenul la nivelul orasului au fost analizate situatiile din anii 2001 si 2007 conform situatiilor existente la Oficiul Fortei de Munca Prahova.

• Somajul:
• Numarul somerilor indemnizati - ianuarie 2001 = 145
• Rata somajului - ianuarie 2001 = 5,81%

Situatia somerilor la 31.12.2007

Din analiza datelor se poate observa o scadere a numarului de someri si a ratei somajului pusa pe seama cresterii ofertei de munca.

In structura numarului de someri se remarca ponderea ridicata pe care o au femeile in raport cu procentul destinat barbatilor. De asemenea ,grupele de varsta cele mai afectate de somaj le constituie tinerii pana la 25 si persoanele de peste 45 ani - acest lucru fiind avut in vedere de legislatie, acordandu-se facilitati angajatorilor si structura programelor de reconversie avand in vedere in special aceste grupe.

► ASISTENTA SOCIALA

Activitatea de asistenta sociala la nivelul orasului Sinaia urmareste si se bazeaza pe valori de viata, stabilizarea relatiilor astfel incat sa nu apara conflicte si situatii de criza, precum si oferirea de ajutor preventiv in situatii de stres tensionate care reprezinta declansarea unor crize. Ajutorul acordat tinerelor persoane si familiilor acestora se realizeaza structural, profesional si metodic dupa situatiile de viata foarte diferentiate ale acestora.

Analiza deficientelor create la nivel local din punct de vedere social se bazeaza in general pe un model provenit in mare masura din programele nationale de protectie sociala.

Calitatea serviciilor de protectie sociala, in special a protectiei din cadrul institutiilor au devenit obiective prioritare in dezvoltarea economica si sociala a orasului.

Din 1990 domina in cadrul discutiilor profesionale ipoteza asupra calitatii in cadrul protectiei sociale a copiilor/tinerilor promulgandu-se idei teoretice asupra masurilor de protectie sociala de calitate optima care ar fi necesare, astfel ca tinerii/copii aflati in dificultate sa poata fi asistati si sprijiniti in mod adecvat. .

Activitatea de asistenta sociala nu este indreptata numai asupra grupelor de varsta tinere ci si asupra celorlalte categorii de varsta care nu indeplinesc conditiile unui anumit nivel de trai. Marea majoritate a acestor persoane au iesit din evidenta oficiului fortei de munca expirandu-le perioada de protectie sociala oferita de acesta; in intampinarea dificultatilor sociale ale acestora functioneaza Cantina de ajutor social. De asemenea, o alta parte a acestor persoane a fost preluata de primarie, realizand o serie de activitati in folosul domeniului public in urma carora acestea beneficiaza de ajutoare financiare si materiale.

Acceptarea sau refuzarea unei oferte de ajutor din partea unui client depinde in mare masura de proportia si situatiile in care clientul a fost complicat in dezvoltarea formei de ajutor.

STRUCTURA ETNICA

In decursul timpului istoric, intre populatia autohtona de nationalitate romana si cea a altor nationalitati s-au stabilit relatii de colaborare benefice orasului din punct de vedere al dezvoltarii sale.

Din datele recensamintelor demografice (1977, 1992, 2002) a rezultat o concluzie edificatoare si totodata normala ,avand in vedere situatia istorica a acestei vetre a Carpatilor care a functionat ca o adevarata placa turnanta intre provinciile istorice; pe langa populatia majoritara de nationalitate romana se mai intalnesc si alte nationalitati conlocuitoare: maghiari, germani, rromi, rusi.

Desigur, ponderea acestor nationalitati a variat in intervalul marcat de recensaminte din mai multe cauze: sistarea politicii de natalitate ridicata a unor nationalitati, circumstantele economico-sociale, migratii definitive care au determinat scaderi sau cresteri.

Edificator este faptul ca indiferent de perioada istorica, pana in prezent populatia de nationalitate romana a prezentat un procent de peste 95 %.

Existenta unor anumite nationalitati este reprezentata doar de cativa membri care implica cateva elemente de identificare a acelui grup etnic, cum ar fi limba, aceasta fiind cea care asigura coeziunea de grup si transmiterea valorilor culturale, religia - element cultural important, valori culturale diverse, care pot de asemenea sa defineasca identitatea unui grup prin modul de a fi si a gandi, aspiratiile comune, traditii si obiceiuri, arta populara. Desi sunt firesti, ca existenta ele sunt foarte limitate in aceasta comunitate teritoriala, lucru demonstrat de un numar mic al altor nationalitati decat cea romana la recensamintele demografice.

Datele demografice din 1992 subliniaza acelasi aspect, ca si recensamantul anterior, ponderea predominanta a populatiei fiind de nationalitate romana.

Din totalul populatiei de 15.465 locuitorii romani detineau 98,8 % iar nationalitatile conlocuitoare detineau 1,2 %. Dintre acestea ponderea cea mai mare o detineau maghiarii cu 146 persoane, urmati de rromi 78 persoane, germani 35 persoane, rusi – lipoveni 10 persoane, greci 7 persoane, evrei si sarbi cate o persoana si alte nationalitati 27 persoane .

Singura modificare mai insemnata realizata in intervalul 1977-1992, este o crestere intr-un ritm foarte rapid a populatiei de nationalitate rroma, explicatia constituind-o natalitatea ridicata a acestei nationalitati, potrivit traditiei modului de a fi si a gandi.

Premisele economice, politice si sociale din perioada imediat urmatoare recensamantului din 1992 a marcat o serie de schimbari si in cadrul structurii etnice.

1 - ROMANI. 2 - MAGHIARI. 3 - RROMI. 4 - GERMANI. 5 - RUSI. 6 - ALTE NATIONALITATI.

1 - ROMANI. 2 - MAGHIARI. 3 - RROMI. 4 - GERMANI. 5 - RUSI. 6 - ALTE NATIONALITATI

1 - ROMANI. 2 - MAGHIARI. 3 - RROMI. 4 - GERMANI. 5 - RUSI. 6 - ALTE NATIONALITATI

Surse-anuarele statistice ale D.J de S.Prahova

Nivelul social al familiilor de nationalitate romana a scazut, lucru care a implicat scaderea natalitatii si cresterea migratiilor.

Situatia prezentata de recensamantul din 2002 scoate in evidenta pe fondul scaderii totale a populatiei, o scadere a populatiei de nationalitate romana – 12.218 persoane, maghiare – 113 persoane, germane 17 persoane, greci – 1 persoana, rusi – 1 persoana, sarbi – 1persoana, alte nationalitati – 23 persoane, singura crestere inregistrand-o populatia de etnie rroma cu 134 persoane.

In intervalul 2002-2007 structura nationala prezinta doua tendinte, una in care numarul maghiarilor, germanilor si a celorlalate nationalitati scade si una in care creste numarul rromilor.

In concluzie, recensamintele demografice au scos in evidenta ca populatia orasului Sinaia este aproape in totalitate formata din romani, proportia celorlalte nationalitati fiind cu totul nesemnificativa .

3.2.4. STRUCTURA CONFESIONALA

Printre numeroasele elemente culturale ce diferentiaza populatia, religia constituie un element de referinta, aceasta ocupand inca un rol esential in viata populatiei.

In toate regiunile credinta religioasa a determinat sau influentat in oarecare masura modul de viata al populatiei. Desi in societatea actuala credintele si practicile religioase au scazut in intensitate, cea mai mare parte fiind indiferenta la fenomenul religios, influenta trecuta a acestora se face remarcata in peisajul orasului adesea dominat de modificari religioase prin intermediul traditiilor si obiceiurilor.

Structura confesionala la nivel local subliniaza afilierea marii majoritati a populatiei la religia crestina.

Aceasta pondere majoritara in favoarea crestinismului s-a manifestat nu numai in prezent ci pe intreaga perioada a evolutiei acestei comunitati teritoriale - de la primele manifestari ale vietii urbane si pana acum, moment in care orasul numara peste 12.200 locuitori.

Totusi, pentru a evidentia amploarea fenomenului in favoarea crestinismului, edificatoare sunt ultimele trei recensaminte demografice care totodata scot in evidenta evolutia fenomenului religios in diferite perioade caracterizate prin politici sociale si demografice diferite, stiut fiind faptul ca factorul politic poate constitui in functie de doctrina adoptata un factor restrictiv sau favorabil in dezvoltarea credintei.

Aceasta situatie poate fi argumentata prin realizarea unui mare numar de edificii religioase realizate dupa 1989, in schimb acest lucru neansemnand neaparat si o crestere in intensitate a fenomenului religios in cadrul populatiei.

Perioada anului 1977 se caracterizeaza prin dominarea neta a crestinismului, in cadrul acestora ponderea cea mai ridicata o avand-o ortodocsii cu 28.541 (99,5 %), urmata de romano-catolici .

Spre deosebire de 1977, 1992 este un an al altei perioade, marcata de alte caracteristici politice si economice care favorizeaza libera expunere si in ceea ce priveste confesiunea religioasa.

Recensamantul anului 1992 reprezinta o reflectare mult mai fidela a situatiei reale din punct de vedere religios; in cadrul populatiei se poate observa in continuare dominarea cadrului religios de catre crestini dar de aceasta data numarul celor care imbratiseaza alta ideologie religioasa creste, aceasta situatie fiind determinata fie prin declararea reala a religiei adoptate, fie prin intermediul persoanelor venite din alte judete in care aceasta confesiune era ceva firesc.

In 1992 populatia orasului era de 15.465 persoane din care 14.915 ortodocsi, 312 romano - catolici, 23 greco - catolici, 59 evanghelisti, 28 adventisti, penticostali 14, baptisti 2, reformati 24, musulmani 4, atei 12, alte religii 72.

Situatia confesionala din 2002 in linii mari prezinta aceeasi repartitie. Din totalul de 12.512 locuitori, 12.074 (99,3%) o constituiau ortodocsi, urmati de romano – catolici 217, 39 greco - catolici, 32 evanghelisti, 27 adventisti, penticostali 4, baptisti 26, reformati 13, musulmani 9, atei 8, alte religii 63.

Singurele diferente dintre 1992 si 2002, deci parcursul a 10 ani, sunt pe fondul scaderii numerice a populatiei, o scadere a numarului ortodocsilor si o crestere usoara a adeptilor ideologiei baptiste si greco- catolice. Perioada 2002–2007 se caracterizeaza in linii mari pe aceeasi tendinta .

1 – ORTODOCSI , 2 – ROMANO-CATOLICI, 3 - GRECO-CATOLICI, EVANGHELISTI, 4 -ADVENTISTI, 5 – BAPTISTI, 6 - REFORMATI, 7 - ALTE CULTE.

Surse-anuarele statistice ale D.J.de S.Prahova

Se poate spune cu certitudine ca indiferent care au fost circumstantele economice, istorice si politice, religia crestina a fost si este dominanta, ca un raspuns al acuratetei morale si spirituale a poporului roman.

3.3 NOTIUNI SOCIO-DEMOGRAFICE

Reperele conceptuale legate de nivelul de trai se pot structura in mai multe nivele de abordare : economic, sociologic, psihologic si socio- geografic.

Ca notiune geografica nivelul de trai comporta numeroase delimitari conceptuale. Indicatorii legati de nivelul de trai si standardul de viata fac parte din orice demers stiintific mai amplu de geografie umana.

Reperele conceptuale referitoare la nivelul de trai si standardul de viata se pot structura in patru tipuri de abordari 1:

- tipul de abordare economica, in care nivelul de trai si calitatea vietii depind de consum.

- tipul de abordare sociologica axat pe conceptul de mod de viata definit prin valorile pe care o comunitate umana si le insuteste si in raport cu care de fapt se defineste.

- tipul de abordare psihologica in care nivelul de trai este influentat de un intreg de nevoi si trebuinte pe baza carora se pot identifica conduita indivizilor si comportamentul lor psiho-social.

- tipul de abordare socio-geografica unde nivelul de trai este privit ca determinare a ansamblului conditiilor naturale, social–economice, politice si de alta natura in care evolueaza grupurile sociale (N. Popa 1996)

In acest context retine atentia abordarea socio-geografica, avand in vedere faptul ca Sinaia dispune de un ridicat potential natural si economic, sustinut intens de infrastructura sociala .

Invatamant:

• Invatamant prescolar:
• unitati de invatamant = 6 gradinite
• copii la gradinita = 276
• personal didactic = 18
• Invatamant primar-gimnazial:
• unitati de invatamant = 2 scoli generale
• elevi = 1532
• personal didactic = 90
• Invatamant liceal:
• unitati de invatamant = 1 colegiu
• elevi = 742, din care: 545 - cursuri de zi; 130 scoala profesionala; 67 - cursuri serale
• personal didactic = 64, din care 32 titulari
• Numarul bibliotecilor scolare este de 3 iar numarul de volume de carti este de 50.000.

Cultura - Arta:

• Case de cultura = 1
• Cinematografe = 1
• Biblioteca oraseneasca = 1
• Muzee = 5

O importanta deosebita la nivelul statiunii o are sistemul sanitar. Reteaua sanitara a orasului Sinaia este constituita din urmatoarele categorii de dotari specifice:

• Dispensare urbane si de intreprindere;
• Policlinica oraseneasca;
• Spital orasenesc;
• Alte dotari sanitare.
• Dispensarul nr. 1 – deserveste populatia locala din zona de nord a orasului Sinaia, toata zona Furnica si o parte din zona centrala pana la hotelul Paltinis. Are doua cabinete de consultatii: adulti-copii si stomatologie. Functioneaza in aceeasi cladire cu dispensarul nr. 2, pe str. Avram Iancu, intr-o cladire P+1 etaj. Dispune de toate instalatiile necesare.
• Dispensarul nr. 2 – deserveste populatia strict a orasului Sinaia, din zona cuprinsa intre hotelul Paltinis si Valea Zgarburei si o parte din blocurile din ansamblul Calea Moroieni. Numarul de cabinete este de doua: adulti-copii si stomatologie.
• Dispensarul nr. 3 – deserveste locuitorii orasului Sinaia din zonele de locuit Platoul Izvor si Calea Moroieni. Isi desfasoara activitatea intr-o cladire veche, in conditii improprii, amplasata in ansamblul Platou Izvor. Are un cabinet adulti-copii.
• Dispensarul MEFIN SINAIA - amplasat in imediata vecinatate a intreprinderii de Mecanica Fina pe care o deserveste.
• Policlinica oraseneasca Sinaia asigura asistenta medicala prin cabinete de specialitate, pentru orasele Sinaia, Azuga, Comarnic, partial Busteni si pentru comunele Talea si Secaria, pentru toata populatia, cat si pentru agentii economici din aceste localitati. Policlinica are 17 servicii de specialitate. In orasul Sinaia policlinica functioneaza in mai multe locatii:
• Policlinica - B-dul Carol I nr. 7.
• pavilion MRF+oftalmologie - in incinta spitalului.
• cabinet ftiziologie-radiologie- in Platoul Izvor.
• pavilion radiologie - B-dul Carol I
• cabinet pediatrie - str. Avram Iancu nr. 5, in aceeasi cladire cu dispensarele 1 si 2.
• Spitalul orasului Sinaia, str. Spitalului nr. 2, este amplasat in partea de sud-vest a orasului Sinaia, intr-o zona usor accesibila si cu micro-clima favorabila pentu o astfel de functiune. In pavilioanele existente in incinta functioneaza urmatoarele sectii:
• interne
• chirurgie
• obstretica-ginecologie 
• oftalmologie
• servicii auxiliare: farmacia, laborator analize, prosectura, bloc alimentar, administratie, garaje etc.
• Sectia pediatrie, pe str. Cuza Voda nr. 1 (colt cu B-dul Carol I) cu doua sectii: pediatrie si fiziopediatrie
• Farmacii: 5 unitati, care functioneaza in conditii corespunzatoare:
• Calea Moroieni (la intersectia cu Badea Cartan);
• B-dul Carol I;
• Octavian Goga;
• In incinta dispensarului MEFIN
• Calea Bucuresti spre cartierul Platoul Izvor
• Serviciul sanitar veterinar, amplasat pe str. Al. Vlahuta.
• Echipa SALVAMONT SINAIA are amenajate 3 posturi de prim ajutor, amplasate dupa cum urmeaza:
• Refugiul 2000;
• Telecabina 1400;
• Telecabina 2000.

Cura Balneara. In statiunea Sinaia exista o bogata traditie in tratarea diferitelor maladii. Astfel, inca de la infintarea Manastirii, in cadrul ei se efectuau tratamente pentru cei bolnavi. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-a infiintat in Sinaia Sanatoriul Balnear de nevroza (1960). Acesta functioneaza astazi sub denumirea de Policlinca Balneara, in incinta Hotelului Paltinis, avand o larga arie de activitate. La noul Hotel Mara, actualmente Holiday Inn, in anul 1996, s-a dat in folosinta o moderna baza de tratament, dotata cu aparatura medicala de inalta performanta.
Primul factor de cura in statiune este climatul subalpin ionic, stimulant, cu o actiune specifica, pe fondul unei presiuni atmosferice scazute. Lipsa vanturilor puternice, a variatiilor mari de temperatura, la care se adauga aeroionizarea puternica, determinata de versantii padurosi din jurul statiunii, constituie factori de mare insemnatate in tratament.
Elementul terapeutic cel mai important il constituie bioclimatul tonic stimulant, aer lipsit de pulbere (praf) si alergeni, bogat in radiatii ultraviolete si cu o accentuata ionizare negativa. Un al doilea factor natural terapeutic este apa minerala a izvorului 'VALEA CAINELUI' apa minerala sulfuroasa, bicarbonatata, oligominerala, in curs de a fi captata si deci folositoare in scop terapeutic pentru tratarea unor afectiuni ale aparatului digestiv, boli hepato-biliare si ale cailor urinare. In prezent, principalele afectuni ce beneficiaza de tratament la Sinaia sunt:

1. Nevrozele (toate formele) atat de raspandite in acest sfarsit de secol dominat de suprasolicitare, de stress cotidian profesional, social, familial si cateodata de incompletitudine a omului in aspiratiile sale - cura antistress.
2. Boli endocrino-metabolice
• hipertiroidia;
• dislipidemiile inclusiv arterioscleroza;
• diabetul zaharat;
• obezitatea - cura de slabire.
3. Boli cronice ale aparatului respirator
• bronsite cronice;
• astmul bronsic;
• emfizemul pulmonar.
4. Hipertensiunea arteriala st. 1 tulburari ale circulatiei cerebrale si periferice.

La aceste patru grupe de afectiuni se pot trata cu bune rezultate si anumite maladii asociate, precum:

• boli reumatismale cronice neevolutive (artroze, spondiloze, sciatica vertebrala);
• afectiuni cronice de neuron periferic.

Tratamentul este complex, individualizat si se aplica totdeauna dupa consultatia de specialitate si eventual, investigatiile necesare. In afara factorului climatic amintit, tratamentul acestor afectiuni se face si cu ajutorul acestor agenti naturali sau fizici, concentrati in stabilimentul de cura balneara care este in hotelul 'Paltinis'.

In complexele de tratament care se aplica, se pot enumera succint cateva din procedurile cele mai importante si mai eficiente:

Proceduri (metode) de hidroterapie (cu ajutorul apei)

• bai cu plante medicinale;
• bai cu esenta de brad, cu un bun rezultat calmant, sedativ si antialgic;
• bai carbogazoase (CO2) si cu bule de aer, eficace in tratamentul nevrozelor, al hipertensiunii arteriale si al dereglarilor circulatorii;
• bai cu peria, avand un efect stimulativ, reconfortant, activand circulatia sangelui si eficace in obezitate;
• dus scotian, dus sub apa, afuziuni alternative.

1. Proceduri (metode) de electroterapie

Se aplica o gama intreaga de proceduri actionand ca un tratament complementar celui de hidroterapie

• unde scurte;
• galvanizari;
• solux si infrarosii;
• curenti diadinamici;
• tens;
• curenti interferentiali;
• curenti cu impulsuri;
• ultraviolete;
• bai galvanice eficace in special pentru stimularea circulatiei periferice;
• ultrasunete.

MAGNETODIAFLUX, o inventie romaneasca, adoptata de altfel si de catre clinici din Germania si Italia, este un excelent mjiloc sedativ al organismului pentru combaterea dereglarilor de somn si a nervozitatii. Principiul de functionare al acestui aparat consta in punerea organismului uman intr-un camp magnetic conectat la un circuit electric.

2. Masaj partial sau general, extraordinar de apreciat cu multiplele sale indicatii in diferite maladii organice, stimuland circulatia si de asemenea, relaxarea, tonifierea musculaturii.
3. Termoterapia (impachetari cu parafina) cu rezultate pozitive cateodata chiar spectaculoase la anumiti pacienti cu boli reumatismale cronice neevolutive.
4. Gimnastica medicala si de recuperare functionala in diferite programe medicale, individualizate sau pe grupe de afectiuni, in sala sau in aer liber, asociata plimbarilor in aer liber, curei de teren, aeroterapie.
5. Psihoterapie, discutii cu pacientii in legatura cu sanatatea lor fizica si psihica, ajungand pana la metode mai complexe cum ar fi training-ul autogen (autotraining Schultzer).
6. Dietoterapia, acolo unde este indicat se prescriu regimuri dietetice pentru eventualele boli organice sau pur si simplu regimuri de protectie, de dezintoxicare.
7. In cadrul clinicii balneare Sinaia functioneaza si o sectie exterioara dependenta de Institutul National de Geriatrie si Gerontologie Bucuresti in cadrul careia se aplica faimoasa 'Terapie Aslan' cu ajutorul celor doua produse 'ASLAN' medicamentoase originale romanesti 'GEROVITAL H 3' si 'ASLAVITAL' realizate de cea care a fost eminentul profesor dr. Ana Aslan. Sunt de acum binecunoscute indicatiile de tratament si efectele benefice ale celor 2 produse medicamentoase

CAPITOLUL 4

EVOLUTIA TERITORIALA A ORASULUI

Este cunoscut faptul ca habitatul uman reprezinta un teritoriu in care traieste si-si desfasoara activitatea o anumita comunitate.

Habitatul pe langa populatie (definita printr-o serie de caracteristici proprii – numar, densitate, structura, miscare naturala si migratorie), mai cuprinde si o anumita activitate umana de natura economica (turism, industrie, silvicultura) care asigura locuitorilor baza materiala a existentei lor si care le permite sa se perpetueze si sa se dezvolte ca grupare sociala si nu in ultimul rand, un anumit teritoriu concret pe care se afla amplasata locuinta (denumita vatra) si spatiul imediat inconjurator (mosie) unde oamenii desfasurau pana in 1880 in mod sistematic o anumita activitate social economica (silvicultura, cresterea animalelor).

Dupa 1880, data atestarii documentare a orasului Sinaia, componentele noilor asezari urbane sunt formate din intravilan si extravilan. In analiza evolutiei teritoriale trebuie tinut cont de trecutul istoric al regiunii, conditiile naturale care au constituit factor de atractivitate sau restrictivitate, precum si evolutia fenomenului industrial, turistic si politic.

Conform istoricului regiunii se pare ca in definirea asezarii teritoriale au contribuit deopotriva mai multi factori.

Un factor esential in sedentarizarea populatiei in regiune si a evolutiei in teritoriu l-au reprezentat locasurile de inchinaciune. Din randul pastorilor, al altor categorii de locuitori, crescatori de vite, apicultori, au aparut sihastrii care, ”inaltau rugi pe varf de munte ca si odinioara preotii strabunilor nostri daci” .

Unul din cele mai vechi locasuri de inchinaciune din zona este schitul Sf. Ana, situat pe versantul estic al Bucegilor, schitul Sf. Nicolae (in spatele actualului Hotel Furnica) la care s-a adaugat si importantul edificiu Manastirea Sinaia.

Se remarca in evolutia teritoriului un caracter de risipire cu distante mari intre locuinte, acestea fiind situate in centrul proprietatii fiind inconjurate de pasuni, paduri si liniara impusa de Valea Prahovei, care a implicat dezvoltarea drumului comercial si implicit a hanurilor din zona.

Inainte de anul 1864, teritoriul Sinaiei de astazi era inclus in sirul de sate de pe Valea superioara a Prahovei, ce alcatuiau comuna Podul Neagului. Aceasta se intindea pe o lungime de 34 km, cuprinzand Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Furnica, Izvorul, Posada si Podul Neagului (de langa Comarnic). La inceput, comuna respectiva isi avea resedinta in satul Podul Neagului din apropierea Schitului Lespezi, construit de Parvu Cantacuzino in anul 1661. In 1864, satele Podul Neagului si Posada au trecut in administrarea comunei Comarnic, datorita apropierii lor de centrul acesteia.

Totusi, asezarile umane de la Posada pana la Predeal s-au numit in continuare Podul Neagului, micsorandu-si intinderea la numai 25 km si avand resedinta la Busteni, unde era Sfantul Satului, in frunte cu parcalabul si trei ajutoare.

De la 1 decembrie 1874, la dorinta expresa a domnitorului Carol I, localitatea din jurul Manastirii a capatat denumirea de Sinaia; aici s-a mutat si Primaria de la Busteni, comuna Sinaia intinzandu-se pana la Predeal. Cel dintai primar, in Sinaia, fost N.Schender; in mai 1880, localitatea Sinaia a fost declarata comuna urbana, in urma Legii votate in Adunarea Deputatilor la 11 aprilie 1880. Presedintele Adunarii Deputatilor era in acea vreme C.A. Rosetti, iar secretar, D.I.Ghica. Dupa patru ani de la declararea sa ca localitate urbana, Sinaia s-a despartit de Poiana Tapului, Busteni, Azuga si Predeal, acestea din urma grupandu-se in comuna Predeal, care se intindea de la Izvorul Prahovei (Predeal) pana la Izvorul Pelesului (Sinaia).

Amintita lege a deschis orasului de la poalele Bucegilor noi perspective in dezvoltarea sa. O alta importanta contributie la dezvoltarea localitatii a avut-o Legea rurala din 1864, prin care unii locuitori ai zonei au primit terenuri provenite din mosia Zoei Brancoveanu si din proprietatile Eforiei Spitalelor Civile. Locuitorii din catunul Furnica au fost improprietariti din terenurile Eforiei Spinalelor-Civile, in 1880, potrivit Legii aparute in anul respectiv.

La inceputul secolului al XX-lea, Sinaia se gasea in plin proces evolutiv pe diferite planuri: social-administrativ, economic, turistic etc. Din punct de vedere administrativ, localitatea Sinaia cuprindea, in primii ani ai secolului nostru, doua circumscriptii. Circumscriptia I includea strazile: Bd. Ghica, Lumina, Luther, Carol, I. Bratianu, Boerescu, Poiana Florilor, Piata Veche, Lascar Catargiu, Cantacuzino, Tache Ionescu, Carmen Silva, Postei, Manastirii, Garii, Bd. Ferdinand, Primaverii, Piata Noua, Stradela Caraiman, Stradela Garii, Stradela Valea-Rea si Strada Fotino. Din Circumscriptia a II-a faceau parte: Calea Oratiilor, Calea Moroieni, Stradela Izvorul Prahova, Varful cu Dor, Davilla, Calea Codrului, Principele Carol, Furnica, Sfanta Ana, Cazarmii, Vanatorilor, Casariei, Hristache Stefanide, Pelesului si Strada Noua1.

Cel mai vechi cartier al Sinaiei este Izvorul. Cartiere mai noi (Furnica - pe drumul ce urca la cota 1400), s-au format la sfarsitul secolului al XIX lea.

Aspectul de statiune montana Sinaia 1-a capatat dupa anul 1901, cand a fost pus in aplicare ambitiosul „Regulament pentru constructiuni', adoptat de membrii Consiliului din aceasta localitate, la 22 octombrie 1901. In baza articolului nr. 41 din Legea pentru organizarea comunelor urbane, acest Regulament a fost aprobat prin decret regal, semnat de Carol I, la 22 decembrie 1901. Ministrul-secretar de stat la Departamentul de Interne era obligat sa execute decretul respectiv privind aplicarea Regulamentului urbanistic sinaian. Acesta cuprindea norme bine precizate referitoare la „alinierea si largirea strazilor', „deschiderea de strazi sau pasaje', conditiile de eliberare a autorizatiilor pentru „constructiuni', materialele ce trebuiau intrebuintate pentru construirea caselor, pentru acoperisuri, termenele pentru imprejmuirea locurilor virane. Constructiile mai modeste, din lemn, situate in perimetrul orasului, urmau sa fie desfiintate in termen de doi ani. In Circumscriptia 1, cladirile urmau sa fie construite, mai ales, din piatra sau caramida. In circumscriptia II erau admise si constructiile din lemn. Toti agentii comunali si de politie erau obligati sa vegheze la indeplinirea intocmai a conditiilor specificate in actul de autorizare a constructiei, la respectarea normelor impuse de amintitul Regulament.

In urma adoptarii Regulamentului mentionat anterior, „pentru constructiuni', in Sinaia s-au efectuat importante lucrari edilitare, care au conferit localitatii o personalitate distincta. Mentionam printre ele: amenajarea trotuarelor (1903-1905), extinderea canalizarii (1905-1906), construirea podurilor peste vaile Casaria si Florilor, pavarea unor strazi principale. Cantitatile de apa necesare orasului au inceput sa fie aduse prin conducte de la doua importante surse: Izvoarele Pelesului, la o altitudine de 1400 m, lucrare efectuata in anul 1897 si Izvoarele Vanturisului, in anul 1904. In anul 1910, orasul dispunea deja de o cantitate totala de apa, care insuma 2000 m³ in timp de 24 de ore, suficienta pentru cerintele din acea vreme. In anul 1905, s-a construit primul tronson al soselei varianta Sinaia-Brasov, iar intre 1911-1912, s-au desfasurat lucrarile celui de-al doilea tronson, de langa gara. Incheierea primului razboi mondial si formarea statului national unitar roman in 1918, au marcat inceputul unei noi etape, superioare si in dezvoltarea teritoriului statiunii Sinaia. Dupa alungarea ocupantilor, locuitorii orasului au depus mari eforturi pentru refacerea localitatii. A fost nevoie de un volum considerabil de munca, dar si de insemnate contributii banesti. Lucrarile edilitar-urbanistice s-au intensificat; principalele hoteluri si Cazinoul, devastate de trupele germane, au fost repuse in functiune. Au fost trasate noi strazi in partea de sus a orasului, iar printr-o noua Lege de organizare, Sinaiei i s-a adaugat si cartierul Cumpatu.

In perioada interbelica a fost intocmit un interesant proiect de sistematizare a orasului Sinaia, elaborat de arhitectul Paul Smarandescu, in colaborare cu inginerul I. Sangiorzan. Acesta prevedea construirea unui Palat administrativ, in cadrul caruia sa functioneze Primaria, Judecatoria, Posta, Perceptia Fiscala.

In afara de aceste institutii publice, mai erau prevazute, spre a fi construite, urmatoarele obiective: biserica, grup scolar, hotel de altitudine, funicular, strand, hipodrom, terenuri de sport, inclusiv pentru patinaj, doua parcuri, o halta C.F.R, Monumentul Carol I, precum si unele linii de autobuze. Planul era indraznet, dar rezultatele aplicarii lui au fost partiale. Unele dintre obiectivele inscrise in el aveau sa se implineasca mai tarziu, adaugate altor noi proiecte.

La solicitarea autoritatilor locale, Institutul de Geografie din tara noastra a elaborat (in 1975) un important studiu cu privire la conditiile fizico-geografice de stabilitate in vatra orasului Sinaia si in imprejurimi. S-au facut mari eforturi pentru sporirea debitului de apa potabila, odata cu extinderea constructiilor de locuinte pentru salariatii din unitatile social-economice ale orasului. Cele peste 2.230 de apartamente construite, in Sinaia, pana in anul 1987, au fost amplasate pe strazile Karl Marx (azi, Badea Cartan), Calea Moroieni, 1 Mai, Horea, Closca si Crisan, Avram Iancu, pe Platoul Izvor si pe Calea Bucuresti.

Pentru a surprinde principalele modificari aparute in evolutia vetrei in ultima perioada au fost anexate si analizate trei planuri urbanistice corespunzatoare anilor 1985, 2000 si 2007.

Planul orasului este reprezentarea elementelor esentiale ale acestuia, reduse la scara, selectionate si redate prin semne conventionale. Planul oricarui oras cuprinde urmatoarele elemente : reteaua de strazi, principalele intersectii, zonele de constructie, zonele de spatii verzi, elementele de infrastructura, principalele constructii, zonele industriale, denumirea cartierelor.

SCARA 0___250____500____M

DUPA RADU GHICA 1989

SCARA 0 __250___500___M

DUPA PUG 2000

PLANUL ORASULUI SINAIA IN 2007

SCARA 0__250___500____M

DUPA PUG 2007

Planul orasului are un aspect foarte relevant pentru a ne face o imagine generala asupra caracteristicilor interne ale orasului respectiv.

Identificarea zonei centrale, respectiv zona actualei artere E60, permite aprecierea felului in care a aratat orasul initial, intinderea acestuia si dimensiunile lui demografice. Forma limitei exterioare arata foarte clar raportul perimetrului construit cu restrictiile impuse de relief si in acest sens se pot observa tendintele de fortare a limitelor impuse de factorii naturali in perioada actuala prin dezvoltarea cladirilor pe versanti. Forma retelei de strazi arata legaturile cu regiunile exterioare si cu alte orase precum si cu modul de evolutie al orasului in teritoriu.

Elementul cel mai usor de sesizat in urma studierii planului este forma retelei de strazi principale. Aceasta forma, la care se adauga conturul asezarii creeaza un anumit aspect al orasului care se numeste morfostructura.

Din analiza planului rezulta morfostructura liniara reprezentata printr-o strada principala (fapt ce explica si numele de oras stradal), la care se adauga o morfostructura impusa de fizionomia reliefului – o depresiune alungita pe o vale, de la care se desprind tentacule conferind o noua morfologie liniar-tentaculara.

In urma amenajarii urbane caracteristicile acestuia se prezinta astfel :

Suprafata totala a orasului:

• Total = 8.873 hectare, din care: 760 hectare intravilan (8,5 %), 8.113 hectare extravilan (91,43 %).
• Structura suprafetelor este urmatoarea:
• Pasuni –fanete = 2.283 ha (25,72 %)
• Padure = 6.190 ha (69,76 %)
• Construita (inclusiv curtile) = 228 ha (2,5 %)
• Drumuri - cai ferate = 54 ha (0,6 %)
• Acvatice = 36 ha (0,4 %)
• Neproductive = 82 ha (0,82 %).

Amenajarea urbana are ca scop imbunatatirea structurii si functiilor interne ale orasului pentru a-i spori capacitatea de a oferi locuitorilor conditii pentru o viata de calitate. Principalele probleme puse in fata amenajarii urbane sunt:

- Asigurarea unui fond de locuinte satisfacator;

- Realizarea unui sistem eficient de transporturi publice, construirea unor noi spatii de parcare, evitarea supraincarcarii traficului auto .

- Alte doua probleme sunt de o reala importanta : aprovizionarea cu apa a orasului si evacuarea deseurilor menajere.

Teritoriul intern al orasului nu este omogen. El are o serie de unitati teritoriale si functionale numite zone urbane functionale. Principalele categorii de zone sunt :

- ZONA CENTRALA (zona dotarilor social-culturale si administrative). Zona centrala propriu-zisa a orasului cuprinde teritoriul aglomerat valoros istoric si dotat cu numeroase unitati de interes public de o parte si de alta a drumului european E60. Dotarile sunt administrative, politice, primare si mai ales comerciale, prestari servicii si finaciar-bancare. De asemenea, alaturi de aceste obiective de interes major intalnim si o serie de locuinte si hoteluri .

ZONA REZIDENTIALA. Zona rezidentiala da nota distincta personalitatii asezarii. Spatiul rezidential este organizat in cartiere.

Sub raportul componentei lor, zonele de locuinte sunt foarte diferite; in primul rand pe teritoriul cartierelor se pot intalni situatii diferite, anumite cartiere fiind constituite numai din case si vile, cladiri anexe, spatii necesare pentru plantatii, terenuri de sport; in alte situatii cartierele sunt alcatuite in intregime din blocuri, sau exista si situatii in care cartierele sunt mixte,alcatuite din blocuri si case; in al doilea rand in cadrul zonelor de locuit se gasesc institutii cultural- sociale pentru servirea zilnica a populatiei.

O deosebire fundamentala intre grupurile de locuinte este determinata de numarul celor adapostiti, existand situatii in care o locuinta adaposteste o singura familie dar si situatii in cazul unor cartiere unde sunt prezente nivele amestecate. Dintre cartierele reprezentative ale statiunii Sinaia se pot aminti: Izvorul, Furnica, Calea Cumpatu, Sfantul Ilie, Tirul cu porumbei, Oppler .

ZONA INDUSTRIALA. Orasul Sinaia si-a dezvoltat o zona industriala in partea estica a orasului, in lungul caii ferate.

Zona industriala a orasului este echipata corespunzator avand retele tehnico-edilitare in buna stare si mai ales profile diversificate de unitati.

Alte unitati industriale sunt dispersate in teritoriul intravilan. Legatura zonei industriale cu celelalte zone se realizeaza prin intermediul cailor rutiere.

- ZONA SPATIILOR VERZI Reprezinta o conditie aproape indispensabila unei vieti urbane normale. Spatiile verzi ocupa un loc de prim plan in echilibul fizic al orasului. In primul rand spatiile verzi indeplinesc un rol important in atenuarea poluarii atmosferei.

Prin simpla lor prezenta ele favorizeaza improspatarea aerului viciat si fac posibila protejarea impotriva poluarii industriale. De asemenea, spatiile verzi au anumit interes in regularizarea umiditatii aerului si temperaturii, atenuarea zgomotului. Zona spatiilor verzi este bine reprezentata in zona, fiind una din calitatile statiunii Sinaia. Pe langa spatiile ocupate de paduri 6.190 ha, pasuni 2.283 ha se adauga si spatiile verzi din parcul orasului infiintat in 1881, care se prezinta sub forma circulara cu un diametru de 2500 m, gradini, scuaruri, giratorii.

- ZONA DE TRANSPORT. Sistematizarea si corelarea transporturilor urbane trebuie sa fie rezultatul analizei si studiului unui grup de specialisti de diferite domenii. Criza circulatiei in aglomerarile urbane provine din inadaptabilitatea tramei stradale existente atat din punct de vedere al traseelor, cat si al sistemului rutier existent.

Orasul Sinaia beneficiaza de urmatoarea retea de transport :

Total lungime = 80 Km

Drumuri europene = 7 Km

Drumuri nationale = 11 Km

Drumuri orasenesti modernizate = 53 Km

Transport pe cablu (telecabine, telescaune si teleschi). Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: doua telecabine intre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2.328 m si Cota 1400-Cota 2000 cu o lungime de 1945 m, doua telescaune intre Cota 1400 - Cota 1950 cu lungime de 1940 m (care nu este in stare de functionare) si Valea Dorului - Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului - Varful cu Dor, Furnica - Varful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Varful cu Dor - Cabana Varful cu Dor cu o lungime totala de 1.484 m si cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica – 250 m. Performantele tehnice ale instalatiilor de transport pe cablu sunt de 3.345 persoane/ora, iar lungimea totala a traseului este de 9.827 m.

Accesul:

o  D.N.1 (E60) spre Bucuresti sau Brasov;

o  D.N.71 spre Targoviste;

o  Cale ferata cu acces la multiple rute nationale / internationale

Transportul urban de calatori:

o  Lungimea traseelor urbane = 7 Km

o  Numarul traseelor interurbane = 2

- Zona comerciala. Este prezenta sub forma complexelor comerciale existente mai ales in zona centrala - cu profil nealimentar sau alimentar. Tot in cadrul zonei amintite se includ si magazinele existente individual sau la parterul blocurilor in toate celelalte cartiere.

- Zona recreativa. Este bine reprezentata la nivelul statiunii avand cel mai mare domeniu schiabil din tara.

DOTARI TEHNICO-EDILITARE

• Alimentarea cu apa potabila:
• Aductiuni = 26 Km
• Reteaua de distributie a orasului = 60 Km
• Canalizare:
• Lungimea totala = 65 Km
• Lungimea canalului colector principal = 8 Km

IMAGINEA URBANA

In ultimii ani, un fenomen comun majoritatii statelor centrale si est europene – dezvoltarea spectaculoasa a promotorilor de imobiliare si a investitorilor de terenuri – a ajuns sa devina in Romania si in special in statiunea Sinaia un pericol vizibil pentru patrimoniul construit si natural, precum si pentru zonele arhitecturale protejate din oras. Cauzele care au condus la aceasta situatie negativa sunt numeroase si necesita reactii si atitudini hotarate si neechivoce. Printre acestea se pot identifica urmatoarele:

Progresul rapid al tranzactiilor de terenuri si cladiri (si cresterea spectaculoasa a preturilor acestor tranzactii), din oras si zonele inconjuratoare, precum si faptul ca autoritatile locale nu au tinut pasul cu aceste evolutii.

Desi legislatia in domeniul patrimoniului din Romania contine in general prevederile de protectie necesare, aceasta este adesea neclara si se refera mai ales la monumentele istorice si la patrimoniul mobil, avand doar vagi mentiuni despre zonele arhitecturale sau naturale protejate. Sunt prevazute sanctiuni, dar acestea sunt doar enumerate, fiind departe de a fi obligatorii sau operationale, in primul rand din cauza circuitelor sinuoase pe care le urmeaza, care se incheie de multe ori dupa ce pagubele deja s-au produs. Aceeasi lipsa de reactie este valabila si in cazul conventiilor internationale si a cartelor semnate de Romania; 

- aprobarile si certificatele sunt prea usor eliberate de catre diferitele organisme responsabile;

- Retrocedarea proprietatii, un fenomen normal si democratic, a avut, in multe cazuri, efecte contrare: sunt numeroase exemple in care firmele de imobiliare cumpara cladiri frumoase de la proprietarii de drept, care nu au mijloace de a le intretine, cladiri situate in zone centrale ale oraselor, doar cu scopul de a le demola si de a construi in locul acestora cladiri uriase, inalte si masive, care distrug complet armonia si ritmul arhitectural inconjurator.

Dorinta intensa de a ridica cladiri masive, indiferent de impactul pe care l-ar putea avea asupra mediului inconjurator – distrugandu-se unitatea arhitecturala, izoland sau acoperind cladirile din jur, impiedicand accesul la peisaj, alterand perspectivele, combinata cu indiferenta morocanoasa a comunitatilor, pot fi interpretate si ca un comportament rezidual din vremurile comuniste, cand centrele istorice ale oraselor sau chiar sate intregi au fost rase de pe fata pamantului printr-un simplu gest al mainii. La recentul Consiliu National al Ordinului Arhitectilor, care a avut loc la Sibiu pe 3 martie 2007, orasul Sinaia, odinioara numit „Perla Carpatilor”, a fost prezentat ca studiu de caz, care concentreaza o intreaga gama de interventii distructive, operate in numele dezvoltarii. O prezentare ilustrata facuta de Casa Arhitectilor din Sinaia, urmata de un protest, au definit un model nefericit pentru modul in care un oras incantator poate fi condamnat prin interventii brutale si lipsa de consideratie, inclusiv prin perspectiva construirii unei autostrazi. Conferinta, la care Fundatia Pro Patrimonio a fost invitata sa participe,s-a incheiat prin adoptarea unei Rezolutii - bazata pe Noua Carta de la Atena (2003) – si semnata de Presedintele Ordinului, arh. Serban Sturdza, prin care se cerea ”evaluarea imediata a gravelor evolutii care au loc in Sinaia si adoptarea de masuri hotarate in centrul istoric al orasului, unde securitatea si siguranta unor importante perimetre sunt in pericol”.

CAPITOLUL 5

GEOGRAFIE ECONOMICA

5.1 TURISMUL SI ACTIVITATILE TURISTICE

Inzestrata cu un potential turistic de exceptie, in care se incadreaza diverse si spectaculoase forme de relief armonios imbinate, bucurandu-se de o clima favorabila practicarii turismului in tot cuprinsul anului, cu o flora si o fauna bogata, cu numeroase monumente istorice de arta si arhitectura, Sinaia poate satisface prin turismul montan, balneo-climateric, cultural, cerintele diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale. Varietatea si bogatia resurselor turistice naturale si antropice confera Sinaiei mari disponibilitati pentru turism. Acest lucru s-a reflectat in evolutia bazei materiale care a cunoscut o dezvoltare rapida in decursul timpului, crescand gradul de confort prin renovarea vilelor si caselor de odihna. In 1951 a fost terminat, apoi modernizat hotelul Alpin “Cota 1400” a carui constructie incepuse inainte de razboi. Acestei actiuni i-au urmat altele similare, menite sa repuna in circuitul turistic modern hotelurile “Palas”, “Caraiman”, ” Furnica”, “Paltinis”, ”Intim”, “Camelia”, ”Mistretul”. Au fost date in folosinta noi cabane in muntii “Cuibul Dorului”, “Cota 1300”, ”Popasul alpin”, ”Miorita”, ”Piatra Arsa”. Capacitatea de gazduire a statiunii a crescut substantial prin construirea de hoteluri : “Montana”, (1975), “Sinaia” (1976), “International“ (1983). S-au dat in functiune hanurile Izvorul Rece” si “Vadul Cerbului”, precum si o pensiune corespunzatoare la casa de creatie de la “Cumpatu”. De asemenea, au fost extinse cabana si terasa “Cumpatu”, complexul “Vanatorul”, precum si clubul microstatiunii “Cumpatu”. Importante lucrari de amenajare si conservare au mai fost realizate in perioada anilor 1980–1984 in zonele Peles si Furnica.   Statiunea dispunea in 1985 de peste 5000 locuri de cazare in hoteluri, vile si case de odihna. Dintre marile realizari ale statiunii se poate aminti telefericul, care a deschis o noua cale catre Bucegi, telecabina care functioneaza din 1970.

Dupa revolutia din decembrie 1989, turismul romanesc si implicit a regiunii analizate, s-a inscris pe calea reformei economice, de tranzitie spre economia de piata, cocretizata in privatizarea intreprinderilor si unitatilor de turism, descentralizarea si autonomia acestora, devenite societati comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. Treptat, din 1991 aceste societati se transforma in societati pe actiuni cu raspundere limitata, in nume colectiv, aliniindu-se in acest fel la structurile existente in tarile cu turism dezvoltat.

Restructurarea turismului este un proces profund, la desavarsirea caruia participa din plin administratia nationala de turism, cat si investitori romani si straini. Tot din 1991 s-a trecut la clasificarea pe stele a unitatilor turistice de cazare si de alimentatie publica, in conformitate cu standardele si cu criteriile stabilite in acest sens pe plan intern.

Oferta turistica este completata de baza tehnico–materiala specifica (baza de cazare si agrement, baza de tratament, alimentatia publica, transportul turistic propriu-zis) si de infrastructura generala. Toate acestea au determinat ca si in statiunea Sinaia sa apara o serie de modificari, in 2007 prezentand urmatoarea situatie:

• Unitati de cazare = 90
• Numar de locuri – unitati de cazare = 4.165
• Hoteluri = 16
• Numar de locuri - hoteluri = 2.590
• Moteluri = 1
• Numar de locuri - moteluri = 239
• Cabane = 7
• Numar de locuri - cabane = 245
• Tabere scolare = 1
• Numar de locuri - tabere = 80
• Numarul mediu anual de turisti = 200.000
• Gradul mediu de ocupare turistica = 75 %

Potentialul turistic constituie intr-adevar oferta turistica primara (potentiala), care impreuna cu structurile turistice existente (structura de primire si infrastructura specifica) alcatuiesc oferta turistica reala sau patrimoniul turistic, la acestea adaugandu-se nu in ultimul rand si factorii generali ai existentei umane: ospitalitatea, obiceiurile, varietatea si calitatea serviciilor prestate pentru buna desfasurare a activitatilor turistice.

Orasul Sinaia face parte din statiunile turistice si balneo–climaterice, fiind prima ca importanta in cadrul localitatilor – statiune din judetul Prahova. Statutul de statiune se aplica intregului oras, datorita impletirii functiilor specifice unei statiuni cu cele ale unui oras obisnuit.

Profilul statiunii este complex, aceasta oferind posibilitati de desfasurare a mai multor activitati: turism montan, turism de odihna si recreere, turism itinerant cu valente culturale, turism de afaceri si reuniuni, turism de tranzit, turism la sfarsit de saptamana, turism de vanatoare si turism stiintific.

De asemenea, Sinaia ofera posibilitatea desfasurarii activitatilor de tratament sanatorial, datorat bioclimatului si resurselor hidrominerale. Regimul de functionare al statiunii este permanent, cu solicitare deosebita iarna si vara. In planul de amenajare a judetului Prahova, elaborat de URBANPROIECT in 1995, statiunea Sinaia este inscrisa in categoria “statiunilor de importanta internationala”.

Potentialul economic al activitatilor ce se desfasoara in Sinaia il constituie “oferta turistica” bazata in principal pe urmatorii cinci factori:

• Calitatea cadrului natural;
• Calitatea resurselor necesare tratamentului (resurse climaterice si hidrominerale);
• Calitatea bazei materiale de cazare, tratament si servicii;
• Existenta unor elemente de atractie din domeniul monumentelor de arhitectura, memoriale, istorice;
• Prezenta unor structuri de primire si a unor spatii adecvate pentru desfasurarea intrunirilor, a intalnirilor de afaceri si a conferintelor.

Sinaia dispune de o asezare si de o pozitie exceptionala fata de zona muntoasa. Cadrul natural, respectiv relieful, bioclimatul, vegetatia, fauna, rezervatiile naturale, constituie elementul de baza al ofertei turistice pe care o prezinta orasul Sinaia. Potentialul turistic legat de relief, ofera urmatoarele destinatii turistice: drumetii montane, odihna si recreere, sporturi de iarna, studiu si cunoastere stiintifica. Climatul muntilor inalti si mijlocii prezenti in zona are un caracter tonico-stimulent; aerul, la peste 1000 m altitudine, lipsit de poluanti atmosferici nocivi, cu o dinamica mai activa, puternic ionizat, cu valente bactericide si chimice datorate razelor solare ultraviolete are, de asemenea, un rol terapeutic deosebit.

Calitatea climatului local constituie deci, resursa si oferta pentru activitatea de tratament sanatorial din orasul Sinaia, alaturi de resursele hidrominerale.

Potentialul turistic pentru turismul de reuniuni si afaceri s-a dezvoltat foarte mult dupa 1990. In Sinaia, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile si hoteluri de 2-4 stele, cu unitati de alimentatie publica ce presteaza servicii competitive pe plan international ( Palace”, “Caraiman”, “International”, “Holiday Inn”, “Vila Cocora”). Spatiile necesare desfasurarii intrunirilor, tratativelor, conferintelor de presa, a conferintelor pe diferite teme, se gasesc in cadrul unitatilor de cazare turistica.

Cai de acces

Sinaia este accesibila turistilor cu microbuzul sau masina personala pe Drumul National 1 precum si cu avionul sau cu trenul.

1. cu avionul – cel mai apropiat aeroport este “Henri Coanda” din Otopeni, la o distanta de aproximativ 80 de km, aeroport unde se efectueaza majoritatea zborurilor spre/din Romania.
2. cu microbuzul – numeroase linii de microbus trec prin Sinaia, fie cu traseu lung (ex. Bucuresti-Tg.Mures) sau locale (Azuga–Campina)
3. cu autoturismul propriu – principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la nord la sud este D.N.1, care face jonctiunea cu D.N.71, ce vine de la Targoviste prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si stadionul orasului.
4. cu trenul – pe ruta Bucuresti – Brasov circula numeroase trenuri accelerat, rapid si intercity care asigura transportul in siguranta catre statiune si conditii placute in functie de clasa trenului. Toate trenurile internationale si cele intercity opresc in gara centrala a orasului, situata intre raul Prahova si D.N.1 (E60), aproximativ in fata Hotelului “Caraiman”, iar cele personale au oprire atat in Gara Centrala cat si in Halta Sinaia Sud. De asemenea, incepand cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient Express cu oprire in Gara Regala Sinaia.

Potentialul turistic natural este alcatuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispozitie de cadrul natural al unui spatiu : unitati, tipuri si forme de relief, tipuri si subtipuri climatice, ape de suprafata si subterane, etaje de vegetatie sau asociatii vegetale, incluzand si modificarile impuse de interventiile antropice care prin valoarea si atractivitatea lor justifica deplasari de populatie pentru vizitare si care conduc la amenajari de ordin turistic.

- Muntii Bucegi, care prin configuratia lor generala constituie baza potettialului turistic natural:

O structura geologica variata care a generat tipuri specifice de relief (structural, petrografic);

Altitudini cuprinse intre 1000-2500 m alt., ce explica accesibilitatea, pretabilitatea lor pentru diferite forme de turism, alpinism, drumetii, sporturi de iarna, climoterapie;

Alternanta aproape continua intre inaltimile montane si unitatile depresionare sau culoarele de vale, care sporesc pitorescul peisajului montan;

Climatul alpin si montan prin parametrii sai meteorologici ofera posibilitatea practicarii turismului pe tot parcursul anului. Persistenta stratului de zapada, a calmului atmosferic din zonele depresionare, aerul ozonat, gradul inalt de insorire sunt elemente benefice pentru turism;

O bogata retea hidrografica, o gama larga de izvoare minerale diversifica activitatile turistice ;

Multitudinea etajelor de vegetatie si bogatia speciilor faunistice.

Analiza sistemului montan romanesc releva faptul ca muntii Bucegi sunt munti cu potential deosebit de complex (Florina Bran, 1998).  

– Rezervatia Arinisul cu o suprafata de 1,4 ha aflata in cartierul Cumpatu pe malul stang al Prahovei. Aici este pus sub ocrotire arinul alb (Alnus Iucana). Cercetarile efectuate au dus la identificarea a 173 de specii apartinand unui numar de 42 de familii predominand speciile lemnoase. Alaturi de arin este prezenta si rachita rosie (Salix Purpurea).

- Rezervatia principala din Bucegi. Cea mai extinsa si mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul muntilor Bucegi. Asa-numita rezervatie principala din Bucegi dateaza din 1935 si are o suprafata de cca 6.680 ha.

Potentialul turistic antropic

Potentialul turistic antropic s-a conturat in timp istoric, imbogatindu-se treptat in urma ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori „imbogatindu-si” mediul artificial in concordanta cu cresterile pretentiilor sale de cultura si civilizatie.

Desi marea parte a obiectivelor turistice antropice au fost ridicate de om in alte scopuri, ele au ajuns in aceasta ipostaza de „potential turistic” treptat, iar in societatea moderna si contemporana fenomenul s-a amplificat, astfel incat in perioada actuala asistam la o crestere numerica fara precedent a fondului turistic antropic si o diversitate pe unitatea de suprafata.

Principalele insusiri, atribuite ale componentelor antropice, prin care acestea isi definesc atractivitatea sunt:

- unicitatea, singularitatea, insusire a obiectivelor antropice care sporeste atractivitatea turistica, fie ca este vorba de un produs unicat ,fie de un produs ajuns unicat datorita mentinerii in timp

- dimensiunea iesita din comun a obiectivelor antropice este un atribut care polarizeaza atentia si interesul turistilor;

- ineditul este si el o sursa de atractie care rezulta din natura materialului de constructie, culoarea specifica, amplasarea in locuri insolite, arhitectura deosebita;

- vechimea unor obiective trezeste de asemenea, interesul turistilor, fie ca sunt obiective prezente in muzeu, fie ca sunt obiective cu rezonanta istorica diseminate in spatiul geografic romanesc.

Muzee

Complexul Peles – ansamblul arhitectural (castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de Garda si Economatul) construit de regele Carol I pe malul stang al paraului Peles intr-un loc deosebit de pitoresc, reprezinta unul din obiectivele cele mai cautate de pe Valea Prahovei.

Castelul Peles – a fost construit intre anii 1875-1883 fiind folosit de regele Carol I ca resedinta de vara; dupa moartea acestuia (1914) devine muzeu. Constructie monumentala, in exterior castelul este realizat in stilul Renasterii germane; in interior cele circa 160 de incaperi au stiluri variate (Renastere germana, italiana, engleza, baroc german, Rococo francez). Prin amenajarile de dupa 1900, resedinta a fost supraanaltata cu un etaj, de asemenea si turnul principal. In forma sa finala, cladirea cu o suprafata de 3.200 mp, are de 160 de camere si peste 30 de bai. Intr-una din incaperile castelul e adapostita una dintre cele mai importante colectii de tablouri din Europa si o bogata colectie de arme, cu peste 4.000 de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII. Frumusetea si bogatia lemnariei sculptate si vitraliile colorate obtin pe drept admiratia vizitatorilor. Castelul Peles se viziteaza in procent de 35 %. Holul de onoare, o sala de receptie realizata in anul 1911 de Karel Liman dintr-o fosta curte interioara este bogat ornamentata in lemn si e acoperita din vitralii. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906, iar sala de consilii, in 1914. ”Sala Florentina“, ”Marele Salon“ sunt decorate in stilul neorenasterii italiene; sala de teatru in stilului Ludovic XIV are 60 de locuri si loja regala. Apartamentul imperial a fost amenajat in 1906, in stilul Maria Thereza pentru vizita imparatului Austro-Ungariei, Franz Josef. Dupa abdicarea Regelui Mihai, in 1947, castelul Peles a intrat in circuitul turistic, iar celelate cladiri au fost folosite de oamenii de cultura ai vremii .

Pelisor Castelul Pelisor a fost construit intre anii 1889 si 1903, de regele Carol I si era destinat viitorului rege Ferdinand si Reginei Maria. Pana la finisarea Pelisorului, tinerii au locuit la Foisor. Pelisor are doar 99 de incaperi, fata de Castelul Peles cu 160 de incaperi. Intrega casa a fost decorata pentru a fi o resedinta prezidentiala si poarta amprenta unei personalitati puternice: regina Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat dupa planurile si desenele reginei, cu mobila sculptata in lemn de tei aurit. Tot dupa planurile reginei a fost decorat si biroul ei, iar peretii Camerei de Aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei intrucat era emblema Scotiei, locul natal al ei. Aici au crescut si copii lor: Carol, viitorul rege, Marioara, regina Iugoslaviei, Elisabeta, regina Greciei si Printul Nicolae

Din 1993, vizitatorii au avut prilejul sa cunoasca fostele apartamente princiare si regale, camerele de lucru, apartamentele copiilor, atelierul de pictura al fostei regine Maria, precum si micuta Capela bizantina amenajata in interiorul cladirii.

Corpul de Garda – a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refacut intre anii 1908-1909 in stilul Renasterii germane.

Economat – a fost construit initial ca o casa modesta; a fost refacut ulterior – Stilul de Burg german; actualmente este hotel.

Foisor – (casa de vanatoare) a fost construit odata cu castelul; dupa un incendiu devastator (1931), a fost refacut la ordinul lui Carol al II-lea. Casa de vanatoare, cu 43 de camere, a fost o casa indragita de toti regii Romaniei. A fost terminata inaintea Castelului Peles, drept urmare aici a stat Regele Carol I si Regina Elisabeta pana la terminarea castelului si tot aici a stat si Rege Ferdinand cu Regina Maria pana la terminarea Pelisorului. Chiar si Carol al II – lea a locuit aici, in perioada 1930-1940, atata timp cat a fost Regele Romaniei. Insa actuala cladire nu este cea de atunci. Chiar sub domnia lui Carol al II-lea a izbucnit un incendiu, casa a ars si a fost reconstruita in perioda 1932-1933. In anii dictaturii comuniste a fost completata cu inca o aripa, reunind astfel o serie de birouri, saloane si sufragerii elegante, precum si o sala de teatru. Astazi se afla in domeniul public al statului si este destinata exclusiv activitatii de prezentare si protocol. Nu este vizitabila !

Manastirea Sinaia – dupa trei sute de ani de existenta, monumentul continua sa vegheze orasul care-i poarta numele si al carui simbol spiritual este; cuprinde mai multe obiective :

Biserica mica – a fost ctitorita de marele spatar Mihai Cantacuzino – 1695; acesta ii da numele Sinaia dupa cel al manastirii Sinai unde a fost in pelerinaj. Potrivit unei insemnari in limba slavona, pe un codice de la Manastirea Sfantul Sava, din Palestina, “in anul 1682, luna aprilie, 26, se aflau aici doamna Ilinca, mama voievodului cu fiul sau Mihai Spatarul si fiica sa Stanca “. Dintre toate asezamintele religioase din acea regiune, Mihai Cantacuzino a ramas impresionat, mai ales, de Manastirea Sinai. Picturile Bisericii Mici au fost realizate de renumitul Parvu Mutu –Zugravu (1657-1735).

Biserica mare – a fost zidita sub staretii Ioasaf si Paisie intre 1843-1846 (domnia lui Bibescu Voda). Este primul lacas de cult din Romania iluminat electric.

Muzeul Manastirii Sinaia – este primul muzeu religios din tara, construit in anul 1895 cu ocazia bicentenarului manastirii.

Clopotnita – a fost construita in anul 1892; clopotul este adus de la turnul Coltea din Bucuresti si a fost turnat (1775) si returnat (1914), cantarind 1.700kg.

Mormantul lui Tache Ionescu – cunoscut om politic, nascut la Ploiesti, acesta si-a dedicat intreaga sa activitate reantregirii neamului.

Case-Memoriale
Casele memoriale dovedesc prezenta unor oameni de seama la Sinaia :

Casa George Enescu-Vila Luminis, realizata inr-un stil autentic romanesc a fost folosita de George Enescu ca loc de odihna. Dupa parasirea definitiva a patriei, determinata de evenimentele politice din anul 1946, prin actul de donatie semnat la Paris, in anul 1947, vila Luminis urma sa devina un asezaamant cultural, conceput ca o casa de odihna si reculegere pentru artisti romani si straini. Dupa o perioada de restaurare inceputa in 1990, vila Luminis a intrat in circuitul muzeal national, sub denumirea de Casa Memoriala George Enescu. In incaperile de la etaj se reunesc in mod armonios elementele ornamentale si de mobilier in stil Bidermayer. Numeroasele piese de valoare din cristal, portelan, metal sau ceramica dau stralucire interioarelor. In salon se pastreaza pianul maestrului, un Ibach, facut la Lausanne. La Sinaia s-au compus Rapsodiile romane, Concertul pentru pian, vioara, violoncel nr.1 in RE major, Opus 16 si numeroase sonate. Aici, in vila Luminis, in anul 1927 a luat lectii la vioara timp de doua luni, Yehudi Menuhin. Etajul masardat a fost adaugat de arhitectul casei, Radu Dudescu, pentru a echilibra verticalitatea turnului in ansamblul vilei si a devenit locul preferat al maestrului pentru activitatea muzicala. In camerele mansardei este astazi prezentat materialul documentar legat de viata si activitatea lui George Enescu. Tot din salon se patrunde in camera sotiei lui George Enescu, Maria Cantacuzino-Enescu, unde ambianta tradeaza spiritul electric al acesteia. In schimb, camera maestrului se remarca prin intimitate si este mobilata intr-un stil autentic romanesc. Spatiile de la parterul vilei au fost destinate personalului de serviciu, dar tot aici se afla camera pentru oaspeti. Bustul din marmura a lui George Enescu aflat la intrarea in vila este realizat de sculptorul Ion Irinescu. Aici l-a vizitat si s-a instruit tanarul, apoi viitorul celebru violonist Yehudi Menuhin.

Casa Nicolae Iorga – str. Ghe. Doja nr.1;

Casa Anastasie Simu – mare iubitor si colectionar de arta romaneasca - str. M. Kogalniceanu nr.68.

GARILE REGALE

Sinaia este singurul oras din Romania care se mandreste cu 2 gari regale. Cea veche a fost construita in anul 1886 de directia generala a Cailor Ferate Romane pentru regele Carol I. In aceasta gara oprea si opreste din nou cel mai vestit tren din Europa, Orient Expressul. Pe peronul ei se afla o placa comemorativa in amintirea primului ministru roman Ion Gheorghe Duca ,asasinat de legionari in anul 1933. Era fiul lui George Duca, cel care fusese multi ani director general al Cailor Ferate Romane. Cealalta gara a fost construita intre 1938-1940 la comanda regelui Carol II, dupa planurile renumitului arhitect Duiliu Marcu care a mai proiectat Hotelul Athene Palace, Biblioteca Academiei Romane, Opera Timisoara si Palatul CFR Bucuresti. Este o cladire din piatra care poarta insemnele regale ale lui Carol II (dublul CC care se vede si astazi pe clanta usilor) si a fost rezervata exclusiv familiei regale si a oaspetilor ei. Constructia avea si o remiza pentru adapostirea trenul regal. In salonul oficial de primire, dincolo de geamurile cu perdele grele se gaseste o pictura murala patrata de 5,50 m care reprezenta o vanatoare domneasca, cu 8 personaje in marime naturala. Fresca realizata de Dimitrie Stiubei are si o inscriptie: Basarab Voievod secol XIV. Acest salon nu este vizitabil.

Traditia culturala a orasului Sinaia s-a conturat odata cu construirea Ctitoriei Cantacuzino, Manastirea Sinaia, acesta fiind momentul initierii unei serii de activitati culturale prin infiintarea unor institutii de profil : ” Casa de Citit “, ”Cercul Cultural Mihai Cantacuzino“ etc.

De asemenea, datorita renumelui sau de  “Perla Carpatilor “ , Sinaia a atras numeroase personalitati ale vietii culturale, care au vizitat localitatea ca turisti sau au locuit aici si au creat, inspirati de frumusetea locului : V. Alecsandri, N. Grigorescu, I.L. Caragiale, N. Iorga, G. Enescu, Yehudi Menuhin, s.a. Activitatea artistica a marilor personalitati care au ales Sinaia pentru odihna dar si pentru creatie, a condus mai tarziu la organizarea unor manifestari devenite traditionale, dintre care se pot mentiona :

- din anul 1959 – la Sinaia se desfasoara cursurile de vara ale Universitatii Bucuresti, cu participare internationala ;

- anual are loc Festivalul International de Chitara Clasica care se desfasoara atat la Cazinoul Sinaia cat si in sala de concerte a Castelului Peles.

Cazino-Sinaia

Cazinoul din Sinaia construit la initiativa lui Carol I, a fost proiectat de arhitectul Petre Antonescu care a si supravegheat lucrarile incepute in 1912. Inaugurarea a avut loc un an mai tarziu, iar la grandioasa serbare cu focuri de artificii a participat si compozitorul George Enescu.

Primul actionar al cazinoului a fost baronul de Marcay, cel care detinea cota-parte si din cazinoul din Monte Carlo. De fapt, se pot observa multe asemanari intre cele doua cladiri. Cazinoul beneficia de curse speciale de trenuri, care au adus jucatorii din tara si din strainatate.

A devenit atractia principala a orasului, unde se organizau serbari si reprezentatii, zilnic cca. 800 de oameni ii treceau pragul si parea ca nimeni si nimic nu va opri aceasta afacere stralucita. Insa, daca in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost inchis doar pentru o perioada scurta, in 1947 portile sale s-au inchis definiv. Din 1955 superba cladire a fost folosita drept Casa de cultura, cu biblioteca si cercuri artistice. Totusi, recunoscandu-i gradul de eleganta au fost organizate aici spectacole de teatru, folclor si concerte deosebite. In 1975 cladirea a fost renovata si salile au fost folosite pentru reuniuni internationale si banchete la nivel de sefi de stat. Astazi functioneaza aici un modern centru de conferinte, dispunand de dotari tehice performante.

Sinaia a fost vizitata si de alti oameni de seama care au creat si lucrat pe aceste meleaguri cum ar fi : Cezar Boliac, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Tattarascu, Teodor Amman, Alexandru Vlahuta, Take Ionescu, Bucura Dumbrava, fratii Alexandru si Nestor Ureche, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, Ion Minulescu s.a.

In afara criteriilor prezentate, o categorie aparte o constituie resursele naturale amenajate si utilizate de om:

- Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui Varful cu Dor (2.030 m) :

Versantul Vest – (Versantul de vest) – echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza in mod exceptional. Aceasta este partea din domeniul schiabil care primeste cel mai mare numar de schiori. Regularitatea pantelor si intinderea lor favorizeaza practicarea unui ski pe scara larga folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare rosie si albastra).

Versantul Est – (Versantul de Est) – (care domina Sinaia) se intinde de-a lungul liniei telecabinei. De o foarte buna calitate tehnica, partia Carp urmareste indeaproape traseul liniei telecabinei; avand pante abrupte este marcata cu culoarea neagra.
Partia Vanturis urmareste traseul fostului drum forestier si se prezinta sub forma unei benzi relativ omogena in panta si pe latime. Amandoua permit sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totusi schiorilor avansati si foarte avansati.
Alte domenii (mai limitate ca marime) au existat, dar in prezent scoaterea din functiune a transportului pe cablu le face inaccesibile si se poate spune ca frecventarea lor este marginala.

Schi Alpin

Sinaia ofera turistilor numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite.

Partii pentru incepatori

Schiorii incepatori au la dispozitie partia din Poiana Florilor cu un grad de dificultate usoara, cu lungimea de 250 m si o diferenta de nivel de 50 m ;

Schiorii cu o pregatire medie au la dispozitie partiile « Vanturis » (care face legatura intre Varful cu Dor si Cota 1400 cu o lungime a partiei de 2.350 m, o diferenta de nivel de 560 m si panta medie de 24,5 %) ;

Partia « Piramida » (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Varful cu Dor cu diferenta de nivel de 100 m, o lungime a partiei de 450 m si o panta medie de 25,8 %) ;

Partia « Dorului » (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Valea Dorului cu o lungime a partiei de 600 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 25,8 %) ;

Partia « Fata Dorului » (face legatura intre Furnica si Valea Dorului cu o lungime de 1.180 m, o diferenta de nivel de 210 m si o panta medie de 25,8 %).

Partii pentru avansati

Schiorii avansati au la dispozitie si partii dificile :

• Partia « Carp » – face legatura intre Varful Furnica si Cota 1400, are o lungime de 2.500 m, o diferenta de nivel de 585 m si o panta medie de 24 % ;
• Partia « Papagal » – face legatura intre Tarla si telescaun, are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 35,3 % ;
• Partia « 1500 » – are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 125 m si panta medie de 28,9 % ;
• Partia « Turistica » – face legatura intre Cota 1400 si Sinaia, are o lungime de 2.800 m, o diferenta de nivel de 450 m si panta medie de 16,6 %.

Schi Fond

Pentru cei ce prefera plimbarile turistice sau pentru schiorii de fond este recomanda partia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8.000 m si o diferenta de nivel de 100 m.

Sanius

Pentru practicarea saniusului exista partia “Drumul Vechi - Cota 1300“ cu o lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob “Furnica-Sinaia” partie amenajata pentru competitii, cu o lungime de 1.500 m si o diferenta de nivel de 30 m.

Bob si sanie

Traditionalele concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasurau in 1995 pe o partie speciala, situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin – Cota 1400. Partia avea o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire era de 134 m; existau 13 viraje, cu o panta medie de 9 %, panta minima de 3 % si panta maxima de 14 %. Bobul pentru doua persoane putea atinge o viteza de maxim 110 km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizau si concursuri de sanie si skeleton. Partia de bob nu mai este operationala din anul 1998 si s-a degradat din ce in ce mai rau, in ciuda repetatelor tentative de a o repune in functiune.

Centrul de Informare si Promovare Turistica

Asigura legatura indispensabila a statiunii cu turistii, realizand informarea cat mai obiectiva si completa a acestora, precum si activitatea de promovare a destinatiei turistice respective prin toate mediile disponibile. Centrul functioneaza intr-o cladire independenta situata in curtea Primariei orasului Sinaia. In aceeasi cladire isi au sediul si reprezentantul zonal al Autoritatii Nationale pentru Turism, precum si Serviciul Public Judetean de Salvamont.

Principalele activitati ale centrului sunt:

informarea turistilor sositi in statiune asupra facilitatilor bazei materiale a statiunii, a posibilitatilor de petrecere a timpului liber, asupra excursiilor ce pot fi realizate in si din zona si asupra oricaror informatii cu caracter turistic – si nu numai–dorite de acestia;

informarea turistilor care nu se afla in statiune dar doresc sa o viziteze, informare realizata prin toate mijloacele de comunicare: scrisori, telefon, fax, Internet, E-mail, etc.;

rezervari de camere in statiune la cererea persoanelor;

realizarea si distribuirea de materiale promotionale si informative pe diverse suporturi (tiparituri, CD, DVD, etc.);

tiparirea de monografii, materiale de specialitate, carti, reviste cu caracter informativ-turistic, ziare, etc.;

transmiterea de informatii cu profil turistic touroperatorilor si agentiilor;

participarea la targuri si expozitii cu profil turistic in tara si in strainatate;

colaborarea cu toate unitatile de turism din statiune, cu centre similare din tara si din strainatate in vederea organizarii schimburilor de informatii;

asigurarea animatiei turistice necesare, prin intermediul specialittilor (scoli de schi, parapanta, alpinism, drumetii etc);

asigurarea consultantei de specialitate pentru detinatorii de baza materiala;

realizarea de campanii promotionale, conferinte de presa ocazionate de lansarea noilor produse turistice, activitati de relatii publice;

organizarea si gestionarea de evenimente cu scop promotional (festivaluri, seri turistice etc.) pentru zona Sinaia;

promovarea statiunii prin mediul Internet;

organizarea – in colaborare cu diverse unitati de invatamant turistic de cursuri de training si pregatire pentru angajatii si managerii din turismul sinaian;

orice alte activitati cu caracter promotional si informativ.

BAZA TEHNICO-MATERIALA A TURISMULUI

Alaturi de potentialul turistic, aceasta contribuie la conturarea, la definirea patrimoniului turistic al unei zone. Ca parte esentiala a “ofertei turistice secundare“ (Snak O. 1971) baza tehnico-materiala polarizeaza proportional cu marimea, functionalitatea, gradul de modernizare si integrarea in spatiu a fluxurilor turistice mai puternice sau mai reduse si concura la amenajarea turistica a teritoriului. Baza materiala cuprinde o mare diversitate de dotari pentru cazare, alimentatie, pentru recreere si tratament, distractii si sport, care reprezinta o premisa a realizarii circulatiei turistice. Baza de cazare este componenta esentiala a oricarei baze tehnico-materiale, cu rol deosebit in sustinerea tuturor formelor de turism. Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare de la cele clasice (vile, hoteluri) si pana la cele moderne (hanuri, popasuri) adaptate functional unor noi forme de turism de masa cu mobilitate accentuata care asigura odihna turistilor pe o anumita durata de timp. Capacitatea actuala de cazare este de aproximativ 4.300 paturi, din care peste 2.590 in 16 hoteluri clasificate intre 1 si 4 stele.

Sinaia este o statiune de rangul I, in acceptiunea internationala (conform Studiului pentru turism – 1996). In afara structurilor de cazare, alimentatia publica aferenta turismului, structurile pentru sporturile de iarna si cele de agrement existente in Sinaia confera intr-un mod realist statutul de statiune acestei localitati. Printre multiplele posibilitati de agrement, se numara cele oferite de unitatile hoteliere : piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de fotbal, pista de popice- bowling, cluburi, discoteci, restaurante, etc.

In afara de acestea, Sinaia gazduieste in fiecare an manifestari devenite traditionale, cum ar fi: Festivalul Toamnei, Festivalul International de Chitara Clasica, Festivalul International Tinerii Dirijori, Raliul Automobilelor de Epoca.

Potentialul turistic pentru turismul de reuniuni si afaceri s-a dezvoltat foarte mult dupa 1990. In Sinaia, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile si hoteluri de 2-4 stele, cu unitati de alimentatie publica ce presteaza servicii competitive pe plan international (Palace, Caraiman, International, Holiday Inn, Vila Cocora). Spatiile necesare desfasurarii intrunirilor, tratativelor, conferintelor de presa, a conferintelor pe diferite teme, se gasesc in cadrul unitatilor de cazare turistica.

Pentru perioada premergatoare anului 1990 sistemul economic centralizat a condus la realizarea unor structuri de cazare care nu au tinut cont intotdeauna de fluxurile turistice interne si internationale.

Sursa-Directia Judeteana de Statistica Prahova

In acest context, evolutia generala ascendenta a bazei de cazare s-a ajuns ca in anul 1989 sa inregistreze dimensiuni apreciabile (5.000 locuri de cazare).

Dupa anul 1990 se declanseaza un fenomen constant de reducere a capacitatii de cazare, scazand in mod cotinuu pana in apropierea anilor 2000.

Sursa-Directia Judeteana de Statistica Prahova

Scaderile evidente s-au inregistrat in cadrul vilelor si cabanelor, unitati destinate in mare masura pentru turistii varstei a treia si a tinerilor amatori de drumetii montane, ambele categorii dispunand in prezent de venituri modeste.

Sursa-Directia Judeteana de Statistica Prahova

Dupa anul 2000 se remarca o revigorare a fenomenului, explicatia constand in : consecventa in aplicarea reformei economice, stabilirea cu certitudine a formei de proprietate, managementul eficient.

Diferente clare se pot observa si pe sezoane, astfel incat in sezonul rece gradul de acoperire tinde catre 90 % , date fiind facilitatile naturale si in special cele climatice, in sezonul de vara marcand scaderi pana la 50 %.

Diferentele se pot identifica si pe parcursul zilelor unei saptamani scotand in evidenta ponderea ridicata a turismului de weekend (pana la 100 % si aproximativ 30 % in cursul saptamanii).

Elemente de perspectiva si influenta in teritoriu

In abordarea acestui subiect am folosit date provenite de la Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului (URBAN PROIECT), Prahova. In acest sens elementele de perspectiva ce insotesc imaginea statiunii Sinaia au in vedere urmatoarele aspecte :

Amenajarea teritoriului orasului asigura armonizarea principalelor domenii de activitate cu incidenta asupra utilizarii resurselor naturale si umane, avand ca scop dezvoltarea durabila a teritoriului si localitatilor din apropiere. Realizarea acestui deziderat presupune adoptarea unei strategii globale directionate spre stoparea declinului demografic si relansarea economica.

In plan economic si social studiul urmareste:

- restructurarea si modernizarea cu prioritate a activitatilor traditionale in economia teritoriului, care valorifica resursele naturale si umane locale;

- ameliorarea calitatii vietii populatiei si reabilitarea demografica ;

- realizarea unei infrastructuri tehnice moderne care sa asigure legaturi rapide in teritoriul judetean si national, precum si modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare a localitatii;

- protectia si valorificarea durabila a resurselor naturale.

In definirea elementelor strategiei de amenajare a teritoriului esentiali sunt factorii potentiali de dezvoltare, deosebit de numerosi, dintre care cei mai importanti se considera a fi urmatorii:

a) Situarea deosebit de favorabila a orasului, intr-o zona de tranzit intre sudul si nordul tarii, pe vechile drumuri care legau Muntenia de Transilvania, dar si pe directia est-vest intre judetele ce cuprind zona montana si submontana a Munteniei. In prezent statiunea este strabatuta de o retea densa de cai de comunicatie,dintre care se remarca arterele majore de circulatie si transport propuse a se realiza sau moderniza:

- autostrada Bucuresti – Brasov prin Rasnov (parte a coridorului IV pan-european);

- linia de cale ferata cu viteza mare Bucuresti – Brasov;

Realizarea in perioada urmatoare a autostrazii Bucuresti – Brasov constituie un important element de dezvoltare economica legata de transporturi, constructii, servicii, turism.

b) Potentialul turistic renumit, cunoscut mai ales pentru zona montana a Vaii Prahovei, cu o infrastructura relativ dezvoltata pentru sporturi de iarna. La acestea se pot adauga numeroase valori ale patrimoniului national-cultural reprezentat prin monumente de arhitectura, situri arheologice, muzee, sate cu fond etnografic, care constituie obiective de interes turistic cultural.

c) Existenta unor capacitati industriale importante, concentrate in Sinaia cu mari posibilitati de dezvoltare in perspectiva.

d) Potentialul silvic semnificativ,mare parte dintre acestea avand rol de protectie; fondul cinegetic asociat fondului forestier este de asemenea o resursa importanta care printr-o gestionare rationala va contribui la dezvoltarea economica regiunii.

e) Potentialul uman important, reprezentat prin densitatea medie de 135, 1 loc / km2.

f) Reteaua de localitati cu care statiunea colaboreaza este foarte bine reprezentata. Acestea, situate pe axa Ploiesti – Campina – Azuga – Brasov pot constitui centre de dezvoltare cu rol important in evolutia pozitiva a teritoriului. Pentru a avea un plan de dezvoltare turistica mai coerent, statiunile Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran si Rasnov au infiintat o asociatie denumita Microregiunea Turistica Muntii Bucegi.

Seful executivului s-a implicat personal in ceea ce inseamna ideea de a organiza FOTE 2013 (Festivalul Olimpic al Tineretului European) si JO 2022 (Jocurile Olimpice) si le-a recomandat primarilor oraselor Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran si Rasnov sa se organizeze intr-un sindicat municipal si sa elaboreze un proiect pentru toata zona Vaii superioare a Prahovei, astfel incat sa poata accesa fonduri europene importante pentru dezvoltarea zonei. Seful Executivului le-a sugerat responsabililor locali sa creeze in cadrul acestui sindicat o unitate de management care sa pregateasca proiecte integrate atat pentru dezvoltarea regionala, cat si in vederea posibilei organizari de catre Romania a Jocurilor Olimpice de Iarna din 2022. Premierul a aratat ca Guvernul poate finanta in acest caz proiectarea programului. Presedintele Comitetului Olimpic si Sportiv Roman (COSR), crede ca Romania este capabila sa organizeze aceasta competitie, dar inainte trebuie sa organizeze un eveniment cu o importanta mai mica, precum FOTE din 2013, pentru care a fost trimisa, in august, scrisoarea de intentie. De asemenea, a subliniat ca jumatate din costurile organizarii jocurilor olimpice sunt suportate de catre Comitetul International Olimpic, iar avantajul este ca infrastructura ii ramane tarii organizatoare.

In acest sens s-a intalnit deja cu toti primarii de pe Valea Prahovei, pentru a stabili demersurile necesare organizarii FOTE. In raport cu elementele potentiale enuntate, se vor formula propunerile prin care se vor realiza obiectivele stabilite prin strategia de dezvoltare socio-economica a localitatii.

Aceste obiective vor fi atinse in conditiile aplicarii unor politici economice, sociale, demografice, ecologice, culturale si administrative specifice.

In functie de domeniul de referinta, de caracterul si responsabilitatea aplicarii, politicile pot fi:

- politici de dezvoltare a infrastructurii, a activitatilor economice, a dotarii si echiparii localitatilor, de sprijinire a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana;

- politici protectioniste specifice zonei si protectiei valorilor mediului natural si construit;

- politici promotionale in domeniul educatiei si informarii populatiei.

Aceste politici se vor concretiza prin programe a caror implementare, monitorizare si evaluare va reveni cu precadere autoritatilor administratiei publice judetene si locale.

5.2 COMERT SI INVESTITII

COMERTUL - Reprezinta o ramura importanta a economiei orasului Sinaia. Comertul reprezinta totalitatea schimburilor economice, cultural- stiintifice si turistice ce au loc in interiorul orasului, intre oras si celelalte localitati si intre diferitele ramuri economice.

Fenomenul comercial a insotit asezarea umana din cele mai vechi timpuri, contribuind astfel la dezvoltarea acesteia. In functie de perioada istorica, a imbracat mai multe forme, importanta fiind in acest context perioada de dupa 1989 cand se remarca o dezvoltare accentuata a acestei ramuri economice, evidentiata prin valoarea si volumul schimburilor.

In cea mai mare parte, comertul se efectua in cele doua piete ale orasului: Piata Centrala (veche), existenta si astazi, si Piata Noua, situata in nordul orasului, spre Cumpatu, unde, o perioada, se organiza si Balciul de Sfanta Maria (15 August), la care participau locuitori din comunele vecine, pana la o departare de 40-50 km. In aceasta zi, odata cu hramul Manastirii Sinaia, se organiza in curtea acesteia un ospat traditional. In Piata Centrala, in adaposturi provizorii, negustorii isi etalau diferitele marfuri: zarzavaturi, fructe, branzeturi, pasari etc.

Tot in Piata Centrala functionau si macelarii, in spatii bine amenajate, prevazute cu utilaje necesare, instalatii de apa si canalizare. Printre magazinele existente in Piata Centrala, Magazinul Paradis' ocupa un loc de prim ordin. Gheorghe Mateescu, proprietarul sau, a fost furnizor brevetat al Curtii regale, iar mai tarziu, consilier, apoi primar ai urbei o indelungata perioada. De numele lui sunt legate importante realizari edilitare in Sinaia.

Cea mai importanta concluzie trasa de specialisti este ca in Sinaia avem cea mai scumpa zi de schi din lume. In timp ce la Ischgl (Austria), o zi de schi costa 25-30 de euro, adica aproape 100 de lei, la noi, o zi de schi poate costa 200-300 de lei. Transportatorul pe cablu din Sinaia utilizeaza un sistem de taxare pe puncte, pe cand acolo accesul la instalatiile de transport se face pe baza unei cartele, care odata cumparata, da voie fiecarei persoane, intr-o zi, sa se urce in orice teleferic de pe intreg domeniul schiabil, de nenumarate ori. Iar Ischgl-ul are un domeniu schiabil de peste 200 de km. In ultimul timp, administratia locala a facut destul de multi pasi pentru a imbunatati conditiile de schi din Sinaia: s-au balizat toate partiile, s-au omologat la Ministerul Turismului, s-a investit in dotarea serviciului de Salvamont. Aceste masuri nu vor fi insa suficiente pentru a atrage turisti, daca preturile la transportul pe cablu vor ramane tot atat de mari. Nici in celebrele statiuni Saint Moritz sau la Kitzbuhel, o zi de schi nu este asa de scumpa cat este la Sinaia.

Datorita avantejelor de care beneficiaza orasul Sinaia, comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa, numarul societatilor comerciale active fiind de 336.

Astfel, in localitate, pe langa o retea dezvoltata de magazine en-detail, urmeaza in viitorul apropiat sa isi deschida supermarket-uri, principalele lanturi comerciale internationale care activeaza in Romania. Sinaia este un punct de atractiei pentru investitorii din zona spatiilor comerciale. Spre exemplu, Penny Market intentioneaza sa investeasca in curand intr-un spatiu comercial. In acest sens, primaria Sinaia a concesionat catre Penny Market, in urma unei licitatii la care au participat doua firme, un teren de 5.000-6.000 de metri patrati. Penny Market isi desfasoara activitatea sub umbrela concernului german Rewe Romania, care are in componenta si alte retele axate pe comertul en-detail alimentar, respectiv Billa, Selgros si XXL Megadiscount.

INVESTITII

Superlativul de “Perla Carpatilor” conferita statiunii Sinaia este pe deplin justificat avand in vedere valentele de statiune cu sezon permanent si dezvoltarea sa social – economica, care au contribuit la inzestrarea Sinaiei cu o baza materiala importanta: hoteluri, restaurante, pensiuni, telecabine, telegondola, case de odihna, spatii culturale, tabere scolare, toate acestea contribuind la afirmarea turismului montan in zona.

Avand in vedere potentialul Sinaiei, teritoriul este luat cu asalt de investitori:

- Investitii de 2,68 mil. euro pentru International Sinaia

Actionarii companiei hoteliere International Sinaia au aprobat programul de investitii in valoare de 2,68 milioane euro, suma care include si profitul net realizat de societate, de 2,59 milioane lei (772.000 euro).

Actionarii International Sinaia au aprobat rezultatele companiei in anul 2006 si bugetul pentru anul in curs, potrivit NewsIn. In anul 2006, International Sinaia a realizat un profit net de 2,59 milioane lei, in scadere cu 23 % fata de anul 2005. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 6,46 %, la 10,05 milioane lei. In anul 2005, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 9,44 milioane lei. Conducerea companiei a estimat pentru 2007 un profit brut de 4,08 milioane lei si o cifra de afaceri de 9,07 milioane lei, se precizeaza intr-un comunicat al companiei, in aprilie 2007.

Investitiile de sase milioane de euro intr-o telegondola intre Sinaia si Cota

Primaria Sinaia a realiza constructia unei telegondole asemanatoare celei din statiunea Mamaia, care lega orasul de Cota 1400. Investitia in telegondola se ridica la circa sase milioane de euro, iar banii provin de la bugetul de stat, de la bugetul local si din credite bancare facute de catre primarie. Telegondola are 50 de cabine, fiecare dintre acestea cu o capacitate de opt locuri. Motivatia investitiei a fost prezenta celui mai mare domeniu schiabil din tara, intre oras si Cota 1400 fiind nevoie de un mijloc de transport, pentru ca telecabina nu poate duce mai mult de 100 de persoane pe ora, aceasta telegondola avand o capacitate de 2.000 de persoane pe ora.

- Pensiunile, investitii rentabile

Spre deosebire de turismul de la malul marii, care isi gaseste tot mai greu clienti dispusi sa dea o suma mare de bani pentru un minimum de servicii, agroturismul isi tureaza motoarele la maximum. Apetitul clientilor dornici de vacante traditionale a motivat tot mai multi investitori sa cumpere pamanturi si case taranesti in zone montane. Astfel, cu un buget de 20.000-25.000 de euro, completat de imprumuturi subventionate si fonduri Sapard, se poate realiza o pensiune la cheie care, administrata eficient, se poate tranforma intr-o afacere extrem de profitabila. Iar viitorul se anunta si mai favorabil acestui tip de afacere, operatorii din turism previzionand pentru urmatorii ani, o crestere considerabila a agroturismului, dat fiind ca o buna parte din fondurile de aderare se vor indrepta spre aceasta activitate.

- Investitii in partiile de schi

Orasul Sinaia isi va dezvolta, in cursul acestui an, aria de schi. Primul proiect a fost construirea unei telegondole care va avea ca punct de plecare Cota 998, din zona Taverna Sarbului, iar punct terminus Cota 1400. In plus, langa statia de plecare va fi amenajata o partie de schi pentru incepatori. In perioada urmatoare, din cele 13 partii de schi cate are Sinaia in prezent, noua urmeaza sa fie omologate de Agentia Nationala de Turism, in urma unor verificari la fata locului a parametrilor tehnici de latime, balizare, nivelare si amenajare a acestora. Pe toate partiile din zona care sunt in curs de omologare, vor fi instalate tunuri de zapada artificiala si ca noutate, pentru ca la Sinaia vantul bate foarte tare, vor fi amplasate garduri de protectie ca sa retina zapada. Autoritatile locale din Sinaia au stabilit impreuna cu reprezentanti ai Serviciului Salvamont Sinaia, proiectantii instalatiilor si echipa de proiect din cadrul Primariei Sinaia, ultimele detalii pentru amplasarea, in zona Varful cu Dor-Valea Vanturis, a unui teleschi care va deschide un nou domeniu schiabil.

- Investitorii din Sinaia sunt in cautare de terenuri

Pentru ca spatiile disponibile sunt prea putine in comparatie cu cererile investitorilor, in Sinaia s-au identificat 13 terenuri ce pot fi concesionate hotelierilor. Investitorii care doresc sa construiasca pensiuni turistice in Sinaia vor avea posibilitatea de a lua in concesiune 13 terenuri identificate de curand de Consiliul Local. Potrivit studiilor, zona este de mare interes pentru investitori. Acestia se confrunta cu lipsa de terenuri, mare parte fiind revendicate de fostii proprietari. Construirea unei case la munte reprezinta o buna afacere. Pe Valea Prahovei, numai din chirie, investitia s-ar amortiza in mai putin de zece ani. Zonele montane reprezinta o alternativa buna pentru cei care vor sa aiba o proprietate in care sa poata locui pe perioada concediului, dar care sa aduca si venituri. Evident, Sinaia ramane principala destinatie turistica de munte din Romania. De aceea, o investitie imobiliara in Sinaia este foarte rentabila. Variante sunt: fie achizitionarea unei case gata construite, fie cumpararea unui teren si construirea unei case, fie achizitionarea unui apartament.

- Investitiile in proiect imobiliar SINAIA COTA 1000

Obiectivul este vanzarea proiectului imobiliar format din 50.000 m teren intravilan, construibil(cu posibilitate de extindere pana la o suprafata totala de 122.500 mp).

Proiectul de dezvoltare cuprinde 2 etape:

Faza I (2006 – 2007)

cuprinde executarea de lucrari de constructii pe o suprafata de:

50.000 mp (Teren 1)

Faza II (2007 – 2009)

extinderea dezvoltarii imobiliare pe doua terenuri cu suprafete de

57.500 m² (Teren 2).

- Sinaia anunta investitii de 100 milioane euro

Adunarea Generala a Comitetelor Olimpice Europene a confirmat candidatura Romaniei de a organiza editia de iarna a Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE), 'Mica Olimpiada', cu toate ca decizia finala asupra organizarii evenimentului va fi luata dupa ce comisia olimpica va veni in Romania. Pentru ca este nevoie de foarte multi bani in vederea unei transformari radicale a statiunilor romanesti, iar acesti bani nu vin numai din surse guvernamentale sau locale, ci si din fonduri europene, statiunile Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran si Rasnov au infiintat o asociatie denumita Microregiunea Turistica Muntii Bucegi, prin care spera sa poata derula multe proiecte de anvergura. In acest moment, cele mai multe proiecte par a fi atrase de Sinaia. Edilii locali spun ca startul transformarii 'sportive' a fost dat la Sinaia cand a fost inaugurata o telegondola care urca pana la Cota 1400, investitiile urmand sa ajunga undeva pe la 80-100 de milioane de euro.

- Investitii pentru un sat olimpic

'Inima' oricarei competitii de natura olimpica o reprezinta satul olimpic, locul unde sunt cazati sportivii si oficialii. Pozitia pe care o are Sinaia in cadrul relatiilor cu localitatile apropiate, infrastructura si numarul hotelurilor din oras ii permite sa organizeze acest sat JO. In acest moment, in Sinaia exista 9.000 de spatii de cazare, urmand ca pana in 2013 numarul sa creasca la circa 20.000 de locuri. Vor mai fi construite cateva hoteluri de capacitate medie, dar si mai multe pensiuni puse la dispozitia oficialilor, construite in parteneriat public-privat. Aceasta investitie este extrem de utila pentru Sinaia, pentru ca dupa terminarea jocurilor spatiile de cazare vor fi introduse in circuitul turistic. La ultima editie a FOTE, la inceputul acestui an, in statiunea spaniola Jaka, au fost nu mai putin de 200.000 de turisti, numar care se inregistreaza in Sinaia pe parcursul unui an intreg.

5.3 INDUSTRIA SI ACTIVITATILE INDUSTRIALE

Pe langa functia turistica bine reprezentata in cadrul orasului Sinaia, un rol important este detinut de functia industriala.

Fenomenul industrial la nivelul orasului a cunoscut numeroase tendinte in conformitate cu sensul general al evolutiei industriei la nivel national. Se poate aminti in acest context perioada industrializarii socialiste, moment in care numarul de salariati ocupati in acest sector de activitate crescuse considerabil si perioada de dupa 1989, perioada caracterizata prin dezindustrializare, restructurare si reconversie profesionala care s-a simtit pe deplin la nivelul orasului.

Acest lucru este clar exemplificat in primul rand de S.C Mefin care isi are sorgintea in fostele uzine ale cunoscutului om politic Emil Costinescu, infiintate aici. In cadrul acestora au functionat mai multe fabrici:

Fabrica de var hidraulic a functionat din 1886, cu 40-50 de lucratori angajati; a fost desfiintata in 1916, neputand concura, pe plan calitativ, intreprinderile moderne de fabricat ciment.

Fabrica de cuie si nituri infiintata in 1885, a fost initial proprietatea unei alte firme, de la care Costinescu a cumparat-o in 1890, iar dupa unele modificari, a pus-o in functiune in anul 1892. Capacitatea anuala de productie a Fabricii de cuie ajunsese, in 1946, la 360 de vagoane .

Fabrica de suruburi a fost infiintata in anul 1906, iar intre anii 1913-1914 a fost utilata cu masini-unelte aduse din S.U.A. In timpul primului razboi mondial, armatele germane in retragere, au luat din fabrica circa 30 de masini cu aburi de 60 CP. Din acest motiv, multi ani dupa razboi, fabrica sinaiana a avut o capacitate de productie mai mica decat cerintele pietei .

Pe fondul conditiilor sociale din acea vreme, documentele consemneaza participarea muncitorilor de la Uzina „Emil Costinescu' la greva generala din 1920. Timp de patru zile, muncitorii din uzina nu au lucrat. Dupa greva, s-a trecut de la programul de munca de 10 ore zilnic la cel de 8 ore, iar salariile au crescut cu 35 %. La putin timp dupa incetarea grevei, patronii au renuntat insa la satisfacerea revendicarilor muncitorilor, trecandu-se din nou la 10-12 ore de 'munca pe zi . Se afla consemnata in documente, si existenta in Uzina „Emil Costinescu', a unui sindicat al muncitorilor organizat in anul 1921. In continuare, „marturiile verbale' arata ca, intre 1930 si 1941, la Uzina „Emil Costinescu' nu a existat nici o organizatie sindicala.

In a doua jumatate a anului 1937, Fabrica de armament existenta in Sinaia, in cadrul uzinei „Emil Costinescu', a fost utilata cu masini noi, avand parametri performanti. Se produceau aici proiectile speciale, focoase. Datorita unei inovatii, fabrica a realizat un tip special de proiectil (anti-tanc), denumit „proiectilul tip Costinescu'. In timpul razboiului, munitia a devenit cel mai important produs al fabricii de armament Incepand cu data de 15 iunie 1945, fabrica s-a profilat pe producerea pieselor de schimb pentru automobile. Tot aici a inceput si producerea unor piese din ceramica, solicitate in ramura electrotehnica.

Intre 1945 si 1948, intreprinderile sinaiene incep sa fabrice noi produse, pe langa cele traditionale, cum ar fi: produse electroceramice, caramida refractara, piese mecanice (piese-auto, valve pentru anvelope auto etc).

Dupa nationalizarea din 11 iunie 1948, aceste intreprinderi si-au concentrat eforturile in directia profilarii si specializarii, renuntand la activitatile de prelucrarea a lemnului, fabricarea materialelor de constructii si a altor produse. Astfel, intreprinderea „Emil Costinescu' a inceput sa fabrice unelte agricole, piese de schimb pentru tractoare si automobile, pinioane pentru cutii de viteza, diferentiale, carburatoare, piese de schimb pentru pompe de injectie. In anul 1953, i s-a incredintat misiunea de a fabrica pompe de injectie, de tipul „K.D. 35', pentru a se elimina importul unor asemenea produse. S-au facut investitii importante pentru adaptarea intreprinderii la noul profil si sporirea capacitatii sale de productie. In anul 1955, pompele de injectie „K.D. 35' si piesele de schimb pentru tractoare detineau 92,4 % din productia totala a uzinei sinaiene.

In anii urmatori,Intreprinderea de Mecanica Fina (fosta Uzina „Emil Costinescu') si-a dezvoltat activitatea in concordanta cu nevoile economiei nationale ale acelei perioade, prin amplificarea capacitatilor de productie, modernizarea utilajelor, cresterea calificarii lucratorilor. Prin produsele sale, uzina sinaiana s-a facut cunoscuta nu numai in tara, dar si pe pietele internationale. Din anul 1953 si pana in 2006, ea a fabricat peste 6 milioane de pompe de injectie, beneficiind de licente tip „Bosch' si „C.A.V.' Uzina sinaiana furnizeaza astazi echipamente de injectie pentru toate motoarele cu aprindere prin compresie, de la 5 la 4000 CP, intrebuintate la autovehicule, masini agricole, grupurile electrogene s.a.

La nivelul anului 2007 o buna parte a populatiei active se afla si in sectorul industrial, astfel:

Intreprinderea de Mecanica Fina - MEFIN (unitate de interes national, cu aproximativ 1.800 de angajati), ce are ca profil producerea si comercializarea de echipamente de injectie pentru motoare Diesel, care a resimtit pe deplin restructurarea, situatie demonstrata de fenomenul de somaj. Evolutia societatii dupa anul 2000 este destul de sinuoansa in sensul scaderii randamentului si eficientei (societatea Mefin Sinaia a inregistrat, in primele trei luni ale anului 2007, venituri totale de 8,164 milioane RON si cheltuieli de 9,393 milioane RON, incheind primul trimestru cu o pierdere neta de 1,229 milioane RON, potrivit raportului financiar inaintat Bursei de Valori Bucuresti

Fabrica de preparate din carne - SALSI apartinand companiei ANGST;

Alte unitati cu caracter industrial, de depozitare si de constructii sunt dispersate pe tot teritoriul localitatii.

5.4 TRANSPORTUL SI CAILE DE COMUNICATIE

Evolutia transporturilor si a cailor de comunicatie din zona a fost strans legata de dezvoltarea economica si politica, iar repartitia in teritoriu a fost influentata de factori ca relieful, hidrografia, densitatea populatiei, traditia si progresul tehnicii.

In conturarea retelei de cai de comunicatie, un rol important l-au avut relatiile care s-au stabilit in decursul timpului intre transporturi si celelalte ramuri ale economiei (comert, industrii, turism).

Dezvoltarea economica a orasului Sinaia nu a fost posibila fara transporturi. Prin diversitatea lor in regiune, scot in evidenta dezvoltarea economica a orasului si statutul sau in cadrul ierarhiei urbane.

Zona a beneficiat din cele mai vechi timpuri de prezenta cailor de comunicatii (in acest context, se poate mentiona drumul comercial din perioada evului mediu care facea legatura intre Tara Romaneasca, Tara Barsei si mai departe catre Transilvania) .

Valea si drumul Prahovei au cunoscut multe momente demne de relevat si se poate aminti astfel faptul ca in preajma razboiului dintre turci si austrieci din 1735 –1736, habsburgii au trimis oameni sa taie drum pe “apa Temesu” si pe Valea Prahovei pana la Comarnic.

In a doua jumatate a secolului al XVIII lea “drumul Prahovei” devine o cale de legatura intre Targul Gherghita si Brasov iar din 1790 a fost recunoscut oficial ca drum comercial de mare importanta.

Secolul urmator, al XIX- lea a cuprins zona in circuitul economic al intregii tari. Momente importante in acest context a fost deschiderea circulatiei moderne prin construirea soselei de-a lungul raului si mai departe, pana la Brasov (1849), darea in folosinta a caii ferate (1879), la realizarea acesteia aducandu-si cocursul renumitul inginer Anghel Saligny.

O alta implinire a localitatii Sinaia a fost telefericul, deschizand o noua cale spre Bucegi. Incepand din 1970, a fost inaugurata telecabina pe traseul Sinaia – Cota 1400, (in lungime de 2.328 m) si pe traseul Cota 1400 – Cota 2000. De la Cota 2000 pana la Cabana Varful cu Dor exista si un alt mijloc de transport pe cablu, telescaunul dat in functiune in 1962. In perioada anilor 1980, strazile au fost asfaltate sau pavate in cea mai mare parte cu piatra cubica. Pentru sporirea capacitatii de circulatie pe Dn1, (E60) in zona Platoul Izvor si capatul nordic al soselei Calea Bucuresti a fost data in functiune in iulie 1985 o noua cale rutiera.

Integrarea in sistemul de transporturi pan–european la care Romania a aderat in 1993 (Acordul European privind marile linii de transport international), inscrie Sinaia pe linia coridorului IV European : Drezda –Nuremberg – Praga – Viena – Bratislava – Budapesta – Arad –Sighisoara – Brasov – Bucuresti – Sofia – Salonic – Istanbul.

Acest coridor de transport va permite cresterea vitezei si modernizarea tuturor serviciilor oferite. Realizarea sectorului de autostrada va aduce efecte benefice pentru circulatia rutiera si implicit, pentru cea turistica.

In acest context, se va diminua considerabil aglomeratia de la sfarsit de week-end, unde se apreciaza ca zona este tranzitata de 30.000 persoane, mult peste capacitatea de sustinere fluenta a retelei de transport. Intreg programul de modernizare si reabilitare se preconizeaza a fi realizat in mai multe etape pana in 2015.

Orasul Sinaia beneficiaza in momentul de fata de o gama variata de transporturi :

• transport pe cale ferata (magistrala 2, dubla, electrificata, avand doua gari pentru calatori si marfuri: Sinaia si Sinaia Sud - halta);
• transport rutier (cea mai importanta artera este DN1 - E60, care in oras poarta denumirea de bd. Carol I, bd. Ferdinand I si bd. Republicii);
• transport in comun si transport pe cablu (telecabine, telescaune si teleschi).

Reteaua de drumuri prezinta o lungime totala de 80 km care se pot clasifica in:

- Drumuri europene = 7 Km

- Drumuri nationale = 11 Km

- Drumuri orasenesti modernizate = 53 Km

• Accesul:
• D.N.1 (E60) spre Bucuresti sau Brasov;
• D.N.71 spre Targoviste;
• Cale ferata cu acces la multiple rute nationale / internationale
• Transportul urban de calatori:
• Lungimea traseelor urbane = 7 Km
• Numarul traseelor interurbane = 2
• Numarul mijloacelor de transport locale= 19

Pasionatii de ski (sau de zapada montana) gasesc acum la Sinaia mai multe modalitati de urcare la inaltimi: telegondola din oras pana la 1400 + telescaun de la 1200 la 1400 (pe langa vechea telecabina).

Telegondola din Sinaia merge pe un traseu cu lungimea de 1.385 m, pe o diferenta de nivel de 410 m, circula cu o viteza de 6m/s, avand o capacitate de transport de 1.700 persoane/ora.

Dezvoltarea si modernizarea retelei de cai de comunicatie reprezinta un element de baza pentru statiunea Sinaia si chiar in relansarea economica a judetului Prahova, in cresterea calitatii vietii populatiei, in inscrierea judetului in reteaua europeana de transport.

Strategia de reabilitare a drumurilor elaborata are ca obiectiv mentinerea viabilitatii retelei rutiere si reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente, indeosebi pentru drumul european, in scopul imbunatatirii confortului si sigurantei traficului.

Principalele lucrari de reabilitare se refera la imbunatatirea infrastructurii de transport si a conditiilor de trafic rutier pentru incadrarea acestora in normele europene, precum si la cresterea capacitatii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece la o sarcina superioara pe o osie, incadrarea podurilor la clasa E de incarcare, imbunatatirea elementelor geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 2-a si chiar 3-a pe pante si rampe pentru selectarea traficului, realizarea sensurilor giratorii in oras. In localitati, pe traseul drumurilor nationale se impune realizarea de pasarele pietonale si benzi de circulatie pentru vehicule lente si pietoni.

5.5 Silvicultura

Padurea reprezinta una din resursele naturale de mare importanta a judetului Prahova si implicit a localitatii Sinaia, avand o dubla valoare, economica si ecologica. Producerea materiei lemnoase si a altor produse specifice confera padurii un rol important in dezvoltarea economica si sociala, dar din perspectiva secolului XXI, aceasta va avea un rol important in protectia si conservarea mediului. Asigurarea integritatii si dezvoltarea fondului forestier, gestionarea rationala a acestuia constituie obiective prioritare ale programului de dezvoltare durabila a teritoriului localitatii Sinaia, de crestere a calitatii vietii populatiei. Aceste deziderate se realizeaza prin amenajamente silvice care trebuie sa raspunda unor cerinte socio-economice si ecologice.

Silvicultura este o ramura preponderenta in activitatea economica a orasului, tinand cont de faptul ca 70 % din teritoriul administativ este ocupat de paduri. Activitatea silvica consta in special in exploatarea forestiera, lucru ce a determina dezvoltarea unor intreprinderi de constructii si transporturi forestiere, precum si a unor unitati de prelucrare a lemnului in zonele invecinate. Teritoriul impadurit ofera conditii pentru vanatoare, fondul de vanatoare cel mai important fiind considerat cel pentru: urs, cerb, mistret, caprior. Fondul forestiar a constituit si constituie una dintre avutiile naturale importante ale statiunii Sinaia. Fondul forestiar este alcatuit din paduri de rasinoase, fag, stejar dar si alte specii, in ponderi mai reduse.

Principalele propuneri directoare care vizeaza dezvoltarea durabila a silviculturii in regiune sunt:

• actiuni privind conservarea fondului forestier prin:

- pastrarea integritatii fondului forestier public si privat;

- gospodarirea unitara a padurilor prin aplicarea regimului silvic tuturor

padurilor (de stat sau a proprietarilor particulari);

• actiuni silvotehnice amenajistice privind:

- extinderea regenerarii naturale a padurilor folosindu-se tratamente intensive (cu o perioada lunga sau continua de regenerare);

- reconstruirea padurilor necorespunzatoare din punct de vedere economic si ecologic;

- ameliorarea compozitiilor si schemelor de impadurire prin folosirea speciilor de baza si de amestec autohtone;

• actiuni privind ajustarea structurala a silviculturii prin:

- optimizarea suprafetei de fond forestier administrata de ocoale silvice, brigazi si cantoane in raport cu gradul de incarcare cu lucrari a personalului;

- exploatarea unui volum anual de masa lemnoasa care sa nu depaseasca

posibilitatea anuala de exploatare a padurilor;

- cresterea productiei si diversificarea valorificarii produselor accesorii, respectiv fructe de padure, plante medicinale, ciuperci etc., precum si optimizarea efectivelor de vanat in raport cu bonitatea fondurilor de vanatoare; reabilitarea salmoniculturii in apele naturale din zona montana;

- extinderea industriei de prelucrare a produselor forestiere care folosesc lemn si alte produse nelemnoase forestiere;

- sporirea gradului de mecanizare a lucrarilor silvice;

- crearea sistemului informatic integrat al silviculturii;

- protejarea padurilor impotriva inundatiilor, a braconajului, a furturilor de masa lemnoasa etc. prin intensificarea pazei;

• actiuni de natura ecologica si de protectie a mediului prin:

- conservarea biodiversitatii padurilor la nivel de biotopuri, specii, ecosisteme si peisaje;

- asigurarea stabilitatii, sanatatii si polifunctionalitatii padurilor;

- combaterea daunatorilor padurii prin mijloace preponderent biologice;

- extinderea suprafetei padurilor si a altor forme de vegetatie lemnoasa in afara fondului forestier prin impadurirea terenurilor degradate prin alunecari,eroziuni etc.;

- corectarea torentilor prin lucrari complexe silvice si hidrotehnice;

- folosirea unor metode si tehnologii de exploatare a padurilor mai sanatoase si mai putin poluante pentru mediu;

- cresterea ponderii padurilor cu functie speciala de protectie prin extinderea suprafetei padurilor constituite ca arii protejate conform propunerilor Consiliului Judetean Prahova;

• actiuni privind modernizarea si dezvoltarea accesibilitatii fondului forestier prin:

- repararea retelei de drumuri forestiere existente

- dezvoltarea retelei de drumuri forestiere de la 7 m/ha la peste 10 m/ha;

- executarea unor cai simple de acces in interiorul arboretelor pentru utilaje si mecanisme usoare;

• actiuni in directia organizarii gestiunii padurilor private prin:

- obligativitatea gospodaririi in confomitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia mediului;

• actiuni privind imbunatatirea sistemului legislativ al silviculturii.

FONDUL FUNCIAR

Reprezinta suprafata de teren de pe teritoriul localitatii Sinaia si se intinde ca forma de relief in zona montana.

• Total = 8.873 hectare, din care: 760 hectare intravilan (8,5 %), 8.113 hectare extravilan (91,43 %).
• Structura suprafetelor este urmatoarea:
• Pasuni–fanete = 2.283 ha (25,72 %)
• Padure = 6.190 ha (69,76 %)
• Construita (inclusiv curtile) = 228 ha (2,5 %)
• Drumuri - cai ferate = 54 ha (0,6 %)
• Acvatice = 36 ha (0,4 %)
• Neproductive = 82 ha (0,82 %).

CONCLUZII

In cadrul primului capitol „Potentialul natural” s-a realizat o prezentarea a cadrului natural cu date referitoare la pozitia si localizarea geografica a statiunii Sinaia, geologie, relief, clima, ape, vegetatie, fauna, soluri, rezervatii si monumente ale naturii.

Informatii despre declararea oficiala a orasului si evenimetele cu importanta majora pentru acesta, toponimie, precum si date demografice si o evolutie a profilului economic sunt cuprinse in Capitolul 2 „Geografie istorica si toponimie geografica”.

Capitolul 3 „Potentialul uman” este capitolul care surprinde evolutia si structura demografica a orasului in perioada 1990-2007, surprinzand toate transformarile care au avut loc din punct de vedere numeric al miscarii naturale si migratorii, structurii populatiei pe grupe de varsta si sexe, structurii socio-profesionale, etnice, confesionale si notiuni socio-demografice.

O imagine de ansamblu a orasului este prezentata in cadrul Capitolului 4 „Evolutia teritoriala a orasului”, capitol in care se fac referiri asupra zonelor functionale, dotarilor tehnico-edilitare, surprinzand totodata disfunctionalitatile si perspectivele.

Profilul economic al orasului este caracterizat in Capitolul 5 „Economia” capitol care prezinta structura economica a orasului si modificarile care au avut loc in cadrul acestuia dupa 1990, turism si investitii, industrie, transport, silvicultura si fondul funciar.

Ultimul parte a lucrarii „Concluzii”, cuprinde elementele de perspectiva, precum si relatiile cu celelalte asezari umane care sunt necesare pentru o dezvoltare normala a orasului in contextul dezvoltarii durabile.

In urma studiului de geografie asupra statiunii Sinaia, s-a putut realiza o imagine asupra acestei comunitati teritoriale atat din punct de vedere al factorilor naturali existenti in zona, cat mai ales asupra componentei demografice si economice a orasului.

Se pot observa modificari insemnate in ceea ce priveste evolutia numerica a populatiei oscilanta dupa 1989, cauzele principale fiind evolutia sporului natural si migratoriu.

In cadrul sporului natural s-a evidentiat o scadere a numarului de nasteri pe fondul unei mortalitati ramase relativ constanta, lucru care nu numai ca a dus la modificari in evolutia numerica ci si la un proces de imbatranire, lucru reliefat de configuratia piramidelor pe grupa de varsta si sex.

De asemenea, in cadrul sporului migratoriu s-au remarcat fluxurile ce au avut ca punct de plecare orasul si ca destinatie centrele viabile economic. Acest lucru este o cauza directa a profilului economic al orasului, modificat, care nu a putut sustine forta de munca, situatie sugerata si de structura socio-profesionala si situatia somajului in acea perioada.

O alta problema majora la care s-a referit studiul, a fost cea legata de morfologia si structura orasului. S-a putut desprinde ideea, ca orasul in momentul de fata dispune de o serie de dotari sociale si tehnico-edilitare care fac fata cerintelor. De asemenea, dispune de un fond locuibil bun, serviciile se ridica la nivelul cerintelor, problemele de mediu au fost eliminate in mare masura, existand totusi o serie de disfunctionalitati care se incearca a fi indepartate sau cel putin ameliorate prin intermediul programelor de dezvoltare.

Deosebit de important pentru oras ca formatiune spatiala cat si pentru componenta demografica a acestuia o constituie profilul economic dominant in cadrul structurii interne de turism. In acest context se remarca investititiile actuale si de perspectiva in acest domeniu care constituie ratiunea de a fi a acestui oras. Lucrarea de fata isi propune o dezbatere a principalelor insusiri ce caracterizeaza orasul si implicit, pozitia lui in evolutia fenomenului urban. Evolutiile contemporane releva inca o data rolul oraselor in dezvoltarea social-economica in cadrul fiecarei regiuni. In epoca contemporana orasul reprezinta un domeniu de cercetare de mare actualitate.

Ritmul adoptat de evolutia fenomenului urban este insotit de schimbarea radicala a fizionomiei habitatului urban ,de accentuare a contrastelor inferioare a acestora cu regiunile inconjuratoare; devine un fapt universal care modifica substantial evolutia raporturilor dintre persoane, societate si mediul lor urban. Implicatiile orasului devin din ce in ce mai evidente in viata sociala, economica, culturala si chiar politica. Este un fapt cunoscut ca acolo unde evolutia urbana imbraca formele spontaneitatii, ea este insotita in cartierele marginase si de contradictii sociale. Exista intr-adevar tendinte de creare a unor medii simbolice care contravin atat dezvoltarii sanatoase a omenirii, cat si a mentinerii echilibrului natural indispensabil. Exista pericolul accentuarii degradarii elementelor cadrului natural prin actiuni antropice care par obiective, necesare dezvoltarii societatii. Este evident faptul ca orasul polarizeaza intreaga complexitate a fenomenelor ce se impun a fi solutionate in conceptia dezvoltarii durabile a societatii omenesti. Consideratiunile generate mai sus confirma cu prisosinta realitatea si necesitatea studiilor de acest gen, amintind totodata ca pe Valea Prahovei civilizatia s-a cladit treptat caramida cu caramida, fiecare generatie aducandu-si contributia sa.

BIBLIOGRAFIE

BAICU I Prahova Trepte in istorie. Ploiesti, 1971

BALTEANU D, ALEXE RADITA Hazarde naturale si antropogene, Ed. Corint, Buc., 2000

BELDIE Plantele din muntii Bucegi. Ed. Academiei Buc.,1972

BUCURESCU A Tainele Tablitelor de la Sinaia. Ed. Arhiepiscopiei, 2005

CANDEA M, BRAN FLORINA Spatiul Geografic Romanesc, Ed. Economica, Buc. 2001

CUCU. V Orasele Romaniei Ed. Stiintifica, Buc, 1971 Romania. Geografie umana. Ed Glasul Bucovinei, Iasi, 1995

Geografie umana generala Ed. Viata Romaneasca,1997

Romania. Geografie umana si economica. Ed Printeh, Buc., 1998

CONSTANTIN B. Manastirea Sinaia, Busteni,1967

DUMBRAVA BUCURA Cartea Muntilor Ed. Stadion Buc., 1970

ERDELI G., DUMITRACHE LILIANA Geografia Populatiei. Ed. Corint Buc., 2001

ERDELI G, CUCU V Romania Populatie. Asezari umane. Economie. Ed. Transversal, 2005

ERDELI G. CANDEA M. BRAGHINA C. COSTACHE S. ZAMFIR DANIELA Dictionar de geografie umana. Ed. Corint Buc., 1991

GHINEA D. Enciclopedia geografica a Romaniei, Ed. Enciclopedia, Buc., 2001

HARET M. In muntii Sinaiei, Buc., 1990

IELENICZ M, NEGUT S, APOSTOL G, BALTEANU D Geografia mediului inconjurator. Ed. Humanitas Educational, Buc., 2002

IELENICZ M. Enciclopedia turistica a Romaniei Ed.Corint Buc., 2002

IANOS I Orasele si organizarea spatiului geografic. Ed. Academiei, Buc., 1987

LEHRER M. Sinaia Mic indreptar turistic, Ed.Meridian, Buc., 1967

POMPEI COCEAN, RODICA DAN, DUMITRU MARC,

IULIU VESCAN Geografia Mediului Inconjurator, Ed. Sigma, Buc., 2001

POPESCU N. Sinaia Bucegi, Ed. Scheii Brasovului, 1997

POPOVICI I. MIHAIL M Romania Geografie Economica, Ed. Didactica si Pedagogica, Buc., 1980

SANDRU I. Romania Geografie Economica, Ed. Didactica si Pedagogica Buc., 1978

RADU GHICA MOISE Sinaia. Ed.Sport Turism, Buc., 1989

Sinaia Perla Carpatilor, Ed. Fundatia Romania de Maine, Buc., 1998

ROSU ALEXANDRU Geografia Fizica a Romaniei, Ed. Didactica si Pedagogica Buc., 1973

VELCEA I, NICULESCU G. Valea Prahovei, Ed. Meridian, Buc., 1982

VELCEA VALERIA Carpatii si Subcarpatii, Ed.Crisana, Oradea, 1973

STEFANESCU C. Valea Prahovei, Ed. Meridian, Buc., 1968

MANDRUT O. Atlas geografic, Ed. Corint, Buc., 2007

*** Judetele patriei-Prahova, Ed.Sport Turism, Buc., 1980

*** Hronic Prahovean, Ploiesti, 1971

*** Geografia Romaniei. Vol I Geografie Fizica. Ed. Academiei Buc.,1983

*** Geografia Romaniei, vol II Geografie Umana si Economica, Ed. Academiei, Buc., 1984

*** Fisele localitatii Sinaia. Directia Judeteana de Statistica Prahova, 1990-2007

*** Geografia Romaniei, vol IV Regiunile Pericarpatice, Ed. Academiei, Buc. 1992

*** Geographica Timisensis vol X Timisoara, 2001

*** Sinaia,Unique Places Of Romania, Ed.Ege, Buc., 2006

*** Primaria orasului Sinaia -Plan Urbanistic General, 2007

*** Oficiul Fortei de Munca-Prahova

*** Internet

*** Statia Meteo Sinaia