Esti aici: Qreferat » Documente geografie

geografie tursim - orasul gataia - studiu de geografie umana

GEOGRAFIE TURSIM

ORASUL GATAIA - STUDIU DE GEOGRAFIE UMANA

Introducere

Din perspectiva geografica teritoriul este privit ca un suport care este necesar existentei umane, in acest caz analizandu-se functiile sale complexe, cat si ca un cadru teoretic in care au loc numeroase procese biofizice si antropice, rezultat prin analiza diferentierilor teritoriale prin prisma calitatii locuirii.

Obiectivele principale ale acestei lucrari, sunt de a analiza si prezenta teritoriul administrativ al orasului Gataia prin prisma geografiei umane. Studiilor de geografie umana le este indispensabil utilizarea principiului cauzalitatii deoarece ofera posibilitatea intelegerii aprofundate si corecte a evolutiei tuturor elementelor componente ale sistemului socio-economic.

Orasul Gataia este interesant de studiat din mai multe puncte de vedere. In principal acest teritoriu devenit oras in anul 2004, dispune de o viata culturala aflata in stransa legatura cu viata social-economica, spirituala, o manifestare a traditiilor, obiceiurilor stravechi.

Din punct de vedere cultural zona ofera un oarecare interes si datorita intersectarii mai multor religii si etnii, care au dat teritoriului un aspect deosebit.

S-a realizat evidentirea rolului si a pozitiei pe care o detine Gataia in sistemul urban regional, lucrul acesta fiind foarte important de stabilit in cazul oraselor aparute recent. Astfel pe parcursul intregii lucrari este prezentata evolutia teritoriului de la sat la oras, prin analiza tuturor elementelor componente ale unui sistem teritorial si a relatiilor dintre componentele sale. Un exemplu la aceasta afirmatie ar fi faptul ca populatia din satele apartinatoare orasului prezinta un mare interes pentru facilitatiile ce le ofera acest centru polarizator, oferindu-le locuri de munca, institutii din mai multe domenii, printre care invatamant, domeniul sanitar, bancar etc.

Am reusit sa punctez si sa scot in evidenta evolutia acestui oras de la prima atestare si pana in prezent, precum si amprentele lasate asupra modului de viata, tipic urban dar cu numeroase influente rurale, al locuitorilor, rezultate in urma dobandirii rangului de oras.

Prin intermediul studiului de caz asupra Spitalului de neuropsihiatrie din Gataia mi-am propus sa fac remarcata importanta regionala a orasului, spitalul fiind un important punct de atractie, deservind pacienti cu probleme din numeroase regiuni ale tarii.

Numeroase informatii sunt cuprinse in aceasta lucrare si sunt dezvoltate in masura in care s-au gasit datele necesare analizei. Comparand diferite surse, am constatat faptul ca multe dintre acestea sunt eronate sau sunt constituite dupa anumite interese politice. Am incercat deci sa conturez realitatea comparand diferitele date si sa ajung cat mai aproape de adevar.

Cap 1. ISTORICUL CERCETARILOR

Este foarte important sa cunoastem realizarile oamenilor, precum si a trecutului de lupte si jertfe a poporului nostru pentru libertate si dragoste sociala si nationala, dragostea fata de glia stramoseasca, de popor, sunt trasaturi caracteristice si obligatii ale fiecarui cetatean.

Inainte de a incepe acest studiu de geografie umana in cadrul orasului Gataia as dori sa-i mentionez pe toti cei care si-au adus contributii foarte importante in conturarea unor veritabile lucrari, care mi-au fost de folos pentru scopul propus.

Primele lucrari monografice, care trateaza in paginile lor si zona Gataia, incep sa apara inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea, acestea fiind operele lui Pesty Frigyes si Borovszky Samu.

Lucrarea primului reprezinta un prim pas spre o monografie a regiunii, oferind informatii despre majoritatea localitatilor, dar acestea sunt lacunare, lasand descoperite perioade destul de mari din istoria localitatilor. Pe de alta parte, opera lui Borovszky este mult mai completa, informatiile respecta intocmai ordinea cronologica, fiind mult mai numeroase si exacte.

Aceasta opera a constituit piatra de temelie a viitoarelor lucrari cu caracter monografic privind Banatul. Astfel, o mare parte din autorii care au scris acest gen de lucrari in perioada interbelica s-au inspirat din opera sa. Totusi, aspectele negative ale lucrarii sunt reprezentate de nationalismul excesiv de care da dovada autorul, precum si de lipsa unor statistici certe privind structura demografica a fiecarei localitati.

Ulterior, in perioada interbelica, mai exact in anul 1935, Ion Lotreanu a scris o monografie a localitatilor din Banat. Lucrarea prezinta informatii destul de bine structurate, respectand atat ordinea cronologica a evenimentelor, cat si incadrarea din punct de vedere geografic a fiecarei localitati in parte. Dar, aceasta monografie este in mare doar o traducere a celei a lui Borovszky, mai ales in cazul informatiilor ce fac referire la perioada antebelica.

De asemenea in anul 1971, apare o alta lucrare importanta Monografia Liceului Gataia, avandu-i ca autori pe domnii profesori Tomescu Petre si Weissman Herbert, care si-au adus contributii importante in cunoasterea scolii banatene, incadrand aici 190 de ani de viata si munca in domeniul invatamantului.

Acestia au reusit prin redactarea acestei monografii sa oglindeasca evolutia scolii de la "cenusareasa de altadata a satului", pana in etapa actuala in care devine un "focar" de difuzare a stiintei si culturii precum si de formare a tinerelor generatii.

Studiile referitoare la orasul Gataia nu sunt prea numeroase, dar un rol important au cele facute de cercul profesorilor P. Tomescu, G. Fodor, V. Craiu, H.Weissman, M. Bratianu, apoi unul dintre fostii directori ai Caminului cultural, Ciresan I., si doctorul Florea Ilie.

Lucrarea acestui cerc de personalitati intitulata Monografia comunei Gataia si a satelor apartinatoare, publicata in anul 1971, ramane un document de valoare si o pretioasa contributie la cunoasterea coltului de tara unde si-au desfasurat munca acesti autori, a caror stradanie in a lasa generatiilor viitoare imaginea scrisa a realitatilor Gataii si a satelor apartinatoare, merita tot respectul si pretuirea noastra.

In paginile acestei lucrari sunt cuprinse atat numeroase cifre, necesare ilustrarii plastice a vietii si realizarilor in munca a locuitorilor fostei comune Gataia, cat si legende, poezii si cantece populare de o rara sensibilitate artistica.

Monografia comunei Gataia este unul din pasii facuti pentru cunoasterea cat mai amanuntita a ceea ce a insemnat pentru tara si poporul roman eliberarea de sub jugul fascist, sfaramarea lanturilor capitalismului si construirea vietii socialiste, viata care a pulsat intens in comuna Gataia pana cand a disparut complet.

In anul 1983 este publicata Geografia Romaniei, volumele Academiei, care trateaza aspecte de geografie fizica, aici fiind prezentata si Campia Barzavei.

In anul 1997 este publicata lucrarea Campia de Vest a lui Posea Grigore , in care este prezentata de asemenea si zona apartinatoare in prezent orasului Gataia.

Tot in anul 1997 a fost publicata o alta lucrare despre una dintre cele mai importante institutii ale localitatii Gataia, si anume Spitalul de neuropsihiatrie. Aceasta este intitulata Un loc fara nume - o monografie a Spitalului de Psihiatrie din Gataia, scrisa de fostul director al spitalului, doctorul Radu Ricman.

Acesta si-a adus contributii importante deoarece datorita dumnealui, in vremuri defel prielnice, psihoterapia si-a gasit lacas, "intr-o perioada in care oamenii nu dadeau doi bani pe suflet . si la propriu, dar mai ales, la figurat". Ricman, 1997, p:6)

Astfel la Gataia a inceput, pentru prima data in tara noastra, o formare in psihodrama dupa standardele internationale, acesta fiind cu-adevarat un eveniment cultural.

Pe plan local a existat o publicatie despre Gataia, insa pentru o periada scurta, "Curierul de Gataia", insa totul s-a stins in lupta pentru conducerea acestei localitati, lupte politice si atat materialul documentar fiind luat mai mult din scrierile unor autori din afara.

Ca o continuare a "Curierului de Gataia", apare "Jurnal de Gataia", ce reprezinta de fapt un ziar, o gzeta ce marcheaza insemnari despre anumite evenimente legate, de viata tanarului oras, Gataia cu prezentarea orasului cu tot ce are mai caracteristic, modul de implicare a unor personalitati in viata socia-culturala, informarea corecta si punctuala cu tot ceea ce preocupa administratia locala pentru ca Gataia sa devina un oras de referinta, in cadrul judetului Timis.

In anul 2004, apare o alta lucrare a domnului profesor Petru P. Ciurea intitulata Organizarea si indrumarea invatamantului in raionul Gataia, prin intermediul careia aduce un omagiu tuturor cadrelor didactice din localitatea Gataia, care si-au dedicat o parte insemnata a vietii, nobilei misiuni de educatori ai copiilor din acest colt de tara.

Cea mai noua lucrare este cea a directorului Caminului Cultural din Gataia, Marius Nitov, intitulata Monografia orasului Gataia, dorind ca prin intermediul acestui studiu sa ajute la o mai buna percepere a imaginii orasului Gataia cu aspectele ei reprezentative.

Gataia e la inceputul unui nou drum, nu de edificare a unui ideal maret, ci de regasire a rolului si rostului acestei asezari la intalnirea a doua zone de referinta din Banat, Carasul si Timisul. Localitate a influentelor, a diversitatii etno-culturale, de insemnatate economica, cu un potential agricol neexploatat pe masura si cu pecetea unor transformari in sens urbanistic ca o perspectiva a unui viitor al civilizatiei europene, Gataia are toate resursele pentru implinirea ei sub toate aspectele.

Cap 2. NOTIUNI TEORETICE

Geografia este o stiinta foarte veche, dar care s-a transformat foarte mult de-a lungul timpului. La inceput geografia a fost mai cuprinzatoare decat cea de astazi si a avut un caracter descriptiv, empiric si enciclopedic. Scopul sau principal era sa descrie pamantul, cu regiunile sale, pentru a le face cunoscute unui numar cat mai mare de oameni (Ilinca, 1999).

Geografia actuala se preocupa din ce in ce mai putin de descrierea naturii. Amplificarea fenomenului uman si cresterea influentei sale atat asupra naturii cat si asupra societatii au reorientat treptat geografia spre studiul problemelor umane. Ca urmare, prin conceptele sale fundamentale, prin modelele si aplicatiile sale, geografia devine tot mai mult o stiinta umanista, care se integreaza stiintelor economico-sociale.

Geografia actuala se ocupa de studiul organizarii spatiale a lumii, si incearca in mod special sa inteleaga logica spatiului umanizat.

Mai toate problemele mari cu care se confrunta societatea umana astazi imbraca diverse aspecte spatiale si fac obiectul de studiu al geografiei. Asa de exemplu, probleme cum sunt: suprapopularea, subdezvoltarea, dezechilibrele economice, globalizarea, teritorialitatea, etc.

Geografia umana studiaza:

practicile spatiale ale societatii umane

cunoasterea pe care o are omul despre locul sau de viata

folosinta pe care o da omul locului sau de viata (Ungureanu, 2005).

"Geografia umana are numeroase legaturi cu alte discipline stiintifice, de la care preia informatii si metode de cercetare, punctele de vedere ale cestora fiind utile pentru a intelege mai bine dinamica fenomenelor umane si interrelatiile dintre acestea. Aceste discipline sunt: filozofia, istoria, sociologia, etnografia, stiintele economice, statistica, politologia, etc." (Ungureanu, 2005,p:129)

Geografia umana cuprinde ca subramuri distincte:

geografia economica (ce se ocupa cu studiul geografic al fenomenelor economice),

geodemografia (geografia populatiei),

geografia sociala,

geografia culturala,

geografia comportamentala

geografie medicala

geografia asezarilor umane (Ilinca, 1999).

Aceasta ultima subramura are un caracter integrator la nivelul geografiei umane, deoarece analiza asezarilor rurale si a asezarilor urbane presupune un studiu complex al tuturor aspectelor de geografie umana.

"Geografia urbana studiaza aparitia, structura interna si dinamica orasului, raportul sau cu teritoriul adiacent, relatiile cu alte asezari, repartitia geografica si rolul oraselor in structurarea spatiului."[3] (Ungureanu, 2005, p:120)

"Orasul reprezinta, deci, principalul sau obiect de studiu, la care se adauga alte categorii de asezari urbane (asezari de tip urban, comune urbane, comune suburbane, localitati rurale asimilate urbanului s.a.m.d.), inclusiv asezarile rurale cu spatiul lor de sustinere, aflate sub influenta sa directa." [4](Ilinca, 1999, p:124) Mai general vorbind, geografia urbana se ocupa cu analiza dimensiunilor spatiale ale fenomenului urban (distributie, structura si proces).

"Orasul, spatiul urban in general, este o realitate care s-a impus atentiei geografilor inca din secolul XIX, explozia urbana din ultimele decenii amplificand aceste orientari. Este un spatiu intens populat, cu un inalt grad de concentrare si organizare, care se dezvolta in anumite conditii de timp si teritoriale, gratie convergentelor fortelor de productie si in permanenta opozitie cu satul."[5](Cardea M., 2006, p:283)

Componentele majore ale orasului sunt:

teritoriul propriu-zis care influenteaza mai mult sau mai putin evident fizionomia si functionalitatea orasului. Aceasta influenta sau uneori chiar determinare apartine pozitiei geografice in raport cu elemente ale cadrului natural, cu resurse locale sau regionale, cu sistemul de asezari in care se incadreaza.

Activitatile social-economice si culturale reprezinta un alt subsistem important al orasului, definind tipul si amploarea transformarilor interne, capacitatea de rezistenta a orasului si de adaptare la dinamica societatii, in general. Activitatile economice, prin tipul si intensitatea lor sunt cele care structureaza infrastructura economica (industriala si de servicii), pe care o adapteaza permanent la realitatea social-economica. (Ilinca N., 1999)

"Cresterea standardului de viata familial, noile cerinte ale populatiei solicita noi tipuri de servicii, dezvoltandu-se alte tipuri de infrastructuri. Practic, intre teritoriu urban si activitatile care se desfasoara in spatiul urban exista o relatie de reciprocitate, care asigura dinamica perpetua a orasului."[6]

Populatia constituie in mod evident, prin capacitatea sa de transformare si potentialul de consum subsistemul cel mai dinamic, care dicteaza in raport cu calitatea (in special a fortei de munca, dar si a exigentelor de consum) si dimensiunea sa numerica tipul de activitati economico-sociale, amploarea si structura serviciilor. (Ilinca, 1999)

"Elementele vehiculatorii de masa, energie si informatii sunt esentiale in asigurarea proceselor de redistribuire a acestora in spatiul intra- si interurban, in asigurarea materiilor prime si ale produselor semifinite necesare industriilor, a serviciilor banale si specializate catre populatie, a bunurilor si serviciilor destinate ariilor inconjuratoare sau altor localitati situate la distante mai mari."[7] Aceste elemente sunt reprezentate, pe de o parte de populatie, ca forta fizica de transport, iar pe de alta parte de sistemele de transport care asigura fluenta transferului de masa, energie si informatie dintr-un punct in altul.

"Zona de influenta a unui centru urban, reprezinta spatiul din jurul unui oras caracterizat prin relatii foarte stranse intre acesta si celelalte localitati urbane si rurale. Astfel definita zona de influenta are o structura proprie, ce releva ierarhii complexe intre asezarile componente, plasand la nivel superior orasul generator."[8](Ilinca, 1999, p:151)

Totalitatea acestor notiuni teoretice reprezinta o importanta deosebita, deoarece prin definirea acestora am reusit sa valorific ceea ce urmareste acest studiu de geografie umana. In cuprinsul acestei lucrari vor fi intalnite toate aceste aspecte teoretice, acestea fiind aplicate asupra orasului Gataia, evidentiindu-se astfel caracterul urban al localitatii, precum si relatiile economico-sociale intreprinse in acest studiu.

Cap 3. METODE DE CERCETARE

Metodele folosite in aceasta lucrare sunt diferite, in sensul ca nu se folosesc aceleasi metode in proiectarea diferitelor aspecte care sunt urmarite si prezentate.

Una dintre cele mai utilizate metode este metoda analizei. "Aceasta consta in cercetare realitatii geografice prin descompunerea intregului in partile componente, prin demontarea mecanismului complex al sistemelor pentru a se ajunge la cunoasterea fiecarei parti cu caracteristicile si functia sa." (Donisa, 1977, p:112)

Analiza geografica, atunci cand se realizeaza asupra geosistemului si sociosistemului, nu trebuie sa coboare pana la nivelul unor individualitati prea restanse, ci sa se concentreze asupra unor grupe mari de individualitati, grupe care joaca rol de parti componente ale acestor sisteme.

In cazul de fata am ales sa fac o analiza asupra populatiei din cadrul orasului Gataia, precum si asupra celei din satele apartinatoare, dorind sa scot in evidenta structura pe varsta, structura etnica, structura pe medii si nu in ultimul rand structura economica.

"In cadrul acestei analize o contributie importanta are si metoda matematica find utilizata in realizarea graficelor, precum si in impartirea proportionala a populatiei pe sectoare de activitati." (Donisa, 1997, p: 113)

O forma aparte de analiza geografica, pe care am utilizat-o in cadrul acestui studiu, este cea cartografica, prin intermediul careia am incercat sa evidentiez amplasarea vremelnica a populatiei prin intermediul unor schite de harta, de asemenea am elaborat o harta prin care se observa prin intermediul unor sageti proportionale zona de influenta a orasului Gataia.

Dispunand de o multituine de informatii foarte necesara, in acesta situatie a fost metoda sintezei, care este foarte utila deoarece prin intermediul ei am reutit sa stabilesc cu exactitate importanta fiecarei parti componente in cadrul sistemului studiat.

Pentru a realiza o prezentare a istoricului orasului Gataia de la prima atestare pana in prezent am folosit metoda istorica, aceasta avand un rol important in necesitatea cunoasterii faptelor geografice in ordinea aparitiei si evolutiei lor de-alungul timpului.

"Metoda comparativa consta in compararea diverselor fapte de acelasi gen pentru a descoperi asemanarile si deosebirile dintre ele, ajungandu-se astfel si la descoperirea unor legaturi dintre evenimente."

In cadrul acestui studiu pentru a evidentia trasaturile mediului rural respectiv cele reprezentative pentru mediul urban, metoda comparativa a fost foarte eficienta, rezultand conturarea unui mod de viata urban cu influente rurale.

Unul din procedeele cele mai raspandite ale cercetarii geografice este observatia. Observatia geografica directa se realizeaza prin deplasarea cercetatorului pe teren si studierea faptelor geografice care prezinta un real interes pentru studiul propus.

In cadrul acestei lucrari geografice am folosit foarte mult metodele de teren, adica chestionarele prin contacul cu oamnenii locurilor respective. Prin intermediul acestora s-au extras unele fapte si lucruri care nu s-ar fi putut realiza daca s-ar fi urmarit doar bibliografia, sau experienta personala.

In concluzie doresc sa mentionez ca totalitatea acestor metode au fost deosebit de utile si definitorii in realizarea scopului propus, si anume de a duce la bun sfarsit acest studiu de geografie umana, realizat in cadrul orasului Gataia.

Cap 4. POZITIA SI ASEZAREA GEOGRAFICA

Situat in sud-vestul Romaniei, orasul Gataia se afla in judetul Timis si are urmatoarele coordonate geografice: - 45°22' latitudine nordica

21°25' longitudine estica.

Orasul este situat in partea de sud a judetului Timis, in apropiere de limita cu judetul Caras-Severin, fiind situat la o distanta de 52 km (sud) fata de municipiul Timisoara si 47 km(nord-vest) fata de municipiul Resita.

"Declarata oras prin Legea nr. 83/ 2004, Gataia are in componenta localitatiile: Sculia, Semlacul Mic, Semlacul Mare, Butin, Percosova. Situarea acestor localitati este urmatoarea: in nord se gaseste localitatea Sculia, la 2 km de Gataia, in sud se afla localitatea Semlacul Mic, la 9,5 km, urmand in continuare localitatea Semlacul Mare, 9,7 km, Butin, 11,7 km si Percosova, 15,2 km." (vezi fig. 1.)

Gataia se invecineaza la N cu comunele Tormac si Voiteg, in V se afla comuna Birda, in S comunele Moravita si Jamu Mare si in partea de est se afla judetul Caras-Severin.

Orasul se intinde pe ambele maluri ale raului Barzava. O parte din sate: Semlacul Mare, Semlacul Mic, Butin si Percosova se gasesc situate la sud de Gataia in jurul dealului Sumig, o veche urma vulcanica in Campia Tisei pe cursul paraielor Moravita, Crivaia si Clopodia, afluenti pe stanga ai Barzavei. Localitatea Sculia este asezata tot pe cursul raului Barzava insa la sud de Gataia. (vezi fig. 2.)

Cea mai favorabila asezare cu privire la zona studiata o are orasul Gataia, care se afla pe calea ferata si drumul judetean DN52, care leaga municipiul Timisoara de municipiul Resita, aflandu-se la jumatatea distantei dintre ele: 52 de Km fata de Timisoara si 47 Km fata de Resita.

distanta in Km

sat apartinator orasului Gataia

Legenda:

orasul Gataia

9,7 Km

9,5 Km

11,7 Km

15,2 Km

2 Km

Fig. 1. Harta distantelor dintre orasul Gataia si satele apartinatoare (harta prelucrata)

Trebuie mentionat faptul ca inainte de a fi declarata oras, Gataia era una dintre cele mai mari comune din Judetul Timis, atat ca suprafata cat si ca numar de localitati pe care le administra. In prezent suprafata, numarul de localitati administrate si numarul de locuitori a scazut o data cu declararea sa ca oras. Acest lucru reiese din faptul ca in trecut comuna Gataia se intindea pe o suprafata totala de 20553 ha si cuprindea 9 localitati, in timp ce astazi are o suprafata totala de 17047 ha si cuprinde doar 5 localitati.

Ca pozitie geografica, orasul Gataia este situat in Campia Timisului (Gataii) usor valurita, in apropierea limitei acesteia cu Piemontul Poganisului, intinzandu-se pana in zona de divagare a Barzavei, deci intr-o zona de campie relativ plana, fara mari denivelari ale terenului. "Acest lucru rezulta si din altitudinea fata de nivelul marilor mai apropiate. Astfel altitudinea creste treptat de la vest spre est dupa cum urmeaza: fata de Marea Mediterana orasul Gataia se afla la o altitudine de 110 m, in timp ce fata de Marea Neagra la 109.5 m altitudine." (Ardelean V.,1979, p:13)

Pozitia orasului Gataia prezinta o serie de avantaje din punct de vedere economic. Datorita asezarii sale in apropierea limitei dintre judetul Timis si judetul Caras-Severin, joaca un rol deosebit in relatia economica dintre orasele Timisoara si Resita, precum si dintre localitatile Buzias si Jamu Mare, inlesnind circulatia de tranzit a marfurilor prin intermediul liniilor ferate: - Timisoara-Voiteni-Gataia-Resita;

- Timisoara-Buzias-Gataia-Jamu Mare, constituind nu numai din punct de vedere al transportului feroviar, ci si al transportului rutier (soseaua nationala Timisoara-Resita) un nod de legatura pentru localitatile din jur.

In sistemul urban romanesc, Gataia este un oras tanar din randul oraselor mici, cu o populatie de 6463 locuitori. (Ureche V., 2007)

Fig.2. Teritoriul administrativ al orasului Gataia (harta prelucrata)

Cap 5. COMPONENTELE MEDIULUI NATURAL CARE AU FAVORIZAT LOCUIREA ZONEI

Geologia

Fundamentul campiei este cel cristalin "Tisia", peste care s-au depus treptat depozite de aluviuni de varsta tertiara si cuaternara, care au fost acoperite in fazele glaciare si interglaciare de depozite de loess si de nisip. (Posea, 1996)

Evolutia paleogeografica incepe din Neogenul superior, cand cutele muntilor din jur inchid marea, care s-a extins asupra campiei intregi si o transforma intr-un lac interior. Lacul Panonic, format acum, nu mai are nici o legatura cu restul marilor europene, iar incepand cu Levantinul descreste, devenind din ce in ce mai mic. Pe fundul lacului se depune un strat gros de sedimente aduse de raurile ce veneau din Carpati, caracteristice Levantinului: nisipuri, depozite lacustre, pietrisuri. (Ardelean, 1979: 13)

Dealul Sumig (la sud de Gataia) este alcatuit din formatiuni ale Neogenului superior. Prezenta acestui con de bazalt in aceasta zona de campie in imediata apropiere a limitei spre zona de orogen, denota ca in aceasta perioada au avut loc miscari de orogen insotite de eruptii vulcanice.

In diluviu lacurile levantine descresc si se usuca. Prin miscarile orogenetice, ciclul de eroziune se reinnoieste, fapt ce majoreaza puterea de eroziune si de transport a raurilor. "Formatiunile diluviale sunt alcatuite din : argile galbene, loess, nisipuri si argile roscate care contin concretiuni marnoase in valea Barzavei. Materialul este constituit din elemente rulate cu diametrul de 1-3 mm. Scufundarea bazinului si umplerea sa cu aluviuni continua in aluviu si in zilele noastre. Inca de pe atunci raurile si-au urmat cursurile pe care le pastreaza si astazi. Sculptarea reliefului a continuat pana astazi prin procese de erodare si aluvionare, faramitand terasa si lunca Barzavei."

Sondajele facute in aceste parti au strabatut pe rand: cuaternarul, panonianul, sarmatianul, tortonianul si straturile s-au dovedit a fi necutate.

5.2 Relieful

Unul din principalii factori care au contribuit la asezarea locuitorilor pe aceste tinuturi este relieful care datorita fragmentarilor reduse le-a permis acestora sa desfasoare diferite activitati in domeniul agriculturii, oferind suprafete plane cu soluri fertile.

Teritoriul administrativ al orasului Gataia este asezat in marea unitate a Campiei Tisei. Din punct de vedere morfologic, teritoriul se incadreaza in partea marginal estica a Campiei Tisei, fiind format din treptele inalte ale campiei de sub dealuri, intercalat in zona depresionara a vaii Barzavei, ce se continua spre vest printr-o campie de cueste, formata din largi conuri de dejectie, ce se pierd intr-o zona de campie plana,de divagare cu vai inmlastinite, crovuri cu altitudini ce variaza intre 80 m si 100 m. (Posea G., 1996)

Aceasta zona prezinta o fragmentare mica a reliefului, reteaua hidrografica are un caracter divagant, cu albii majore si puternic dezvoltate, ce genereaza inundatii si produc inmlastinirea suprafetelor.

In cadrul acestui tinut se intalnesc cinci unitati geomorfologice:

a) Campia Piemontana (inalta si slab ondulata),

b) Campia de cuesta,

c) Lunca Barzavei,

d) Campia Moravitei,

e) Magura vulcanica Sumig.

a.Campia Piemontana (inalta si slab ondulata) - Portiunea de campie piemontana de pe teritoriul orasului Gataia face parte din ultima treapta a piemontului, ce margineste spre vest sectorul Munceilor Banatului si ocupa partea de nord-est a teritoriului.

" Se prezinta sub forma unui ses foarte slab ondulat, care are o inclinare generala de la est spre vest si o foarte slaba inclinare de la nord la sud, cu usoare ondulatiuni reprezentate prin mameloane si grinduri fragmentate in cateva parti de vai destul de adanci, insa inguste. In general vaile sunt putin pronuntate si au orientare est-vestica, ce s-a format in urma actiunii de eroziune a apelor din precipitatii." (Posea G., 1997, p:63)

Trecerea spre lunca Barzavei se face prin versanti scurti, cu inclinatii de 5 -20 . Versantii pe campia piemontana sunt defectuosi, producand stagnarea apelor provenite din precipitatii, precum si ridicarea nivelului apei freatice in perioadele cu precipitatii abundente. (Ardelean V., 1979)

b.Campia de cuesta - "Constituie a doua unitate geomorfologica a teritoriului, ocupand o suprafata relativ mica. Se intinde spre vest fata de campia piemontana. Este un ses slab ondulat, avand fata de lunca o denivelare de circa 1-1,5 m, cu orientare generala est-vestica, care in partea vestica a teritoriului se indreapta spre Barzava."

c.Lunca Barzavei - Alcatuieste cea mai joasa unitate geomorfologica. Este destul de larga, atingand in unele portiuni ale sale circa 3 km. Este in general plana, fiind brazdata de multe fire de vai seci, care poarta apa doar in perioada ploilor abundente sau la topirea zapezilor. (Posea G., 1997)

d.Campia Moravitei - Cuprinde partea de sud a teritoriului Gataii.

"Regiunea se afla cu peste 20 m mai jos decat nivelul campului subcolinar. Acest camp inalt are o usoara inclinare catre campia joasa a Moravitei. Fenomenele de eroziune nu sunt prezente, deoarece pantele ondulatorii spre campia joasa (lunca) sunt line, fiind cuprinse intre 5 si 15 . Albia minora a Moravitei si Crivaiei este adanc sculptata, incat inundatii nu se produc decat la marile viituri."

Foto. 1. Magura vulcanica Sumig (Ungur, 2009)

e.Magura vulcanica Sumig (Foto.1) - Prezinta o unitate geomorfologica aparte, fiind formata din bazalte (amplasat in partea de sud a teritoriului, langa Semlacul Mare) cu inaltime de peste 200 m. Este indiciul unei dislocari locale care margineste spre N sub forma unor coline inalte bazinul vaii Moravitei, dand nastere unei forme joase, depresionare, numita Depresiunea Semlacului. "In urma dezagregarii bazaltului s-a format un sol fertil, ce a permis (candva) cultivarea unor soluri productive de vita de vie. In prezent are un punct trigonometric chiar langa vechiul crater al vulcanului. Magura vulcanica Sumig (foto.1) este restul unui con vulcanic, declarat monument al naturii. "(Mare M.,2004, p:28)

In concluzie reiese faptul ca suprafata terioriului administrativ al Gataii este aproape plana, (exceptand magura vulcanica a Sumigului) fara limite obligate, avand o energie a reliefului care rar depaseste 15-20 m∕km, cu o fragmentare redusa care permite efectuarea in bune conditii a lucrarilor agricole, precum si mecanizarea pe intreaga suprafata. ( Cotet P., 1973)

5.3. Clima

Orasul Gataia este dominat de un climat temperat continental, avand un caracter intermediar intre cel piemontan si cel de stepa de la vest, fiind rezultat al intrepatrunderii mai multor tipuri climtice, si anume: tipul continental, tipul mediteranean, tipul temperat oceanic.

Teritoriul este cuprins in formula climatica C.f.b.x. (dupa Koppen), caracterizandu-se prin ierni blande, veri lungi si calduroase, cu primaveri si toamne scurte si cu treceri relativ repezi de la anotimpul friguros la cel calduros si invers.

Conditiile de clima joaca un rol deosebit in economia teritoriului, tinand cont de faptul ca principala ocupatie a locuitorilor este agricultura, ea constituind ramura conducatoare si cuprinzand cea mai mare parte din populatia activa a orasului Gataia si a localitatiilor apartinatoare.

Temperatura aerului

Temperatura aerului are o influenta deosebita pe care o exercita asupra culivarii plantelor, dar nu numai. Temperatura medie anuala inregistrata la statia meteorologica Timisoara, este de 10.9°C. Pe teritoriul Gataii, temperatura medie multianuala este ceva mai scazuta, datorita influentei zonei piemontane.

Din analiza acestor date, (vezi Tab.1) rezulta ca, intre luna cu temperatura medie cea mai ridicata (iulie, 21.6°C), si luna cu temperatura medie cea mai scazuta, ianuarie (- 1.2°C), exista o amplitudine de 22.8°C.

Tinand cont de faptul ca ramura principala a economiei este agricultura, avand ca sector conducator cultura plantelor, este important de mentionat ca iernile sunt blande, iar verile calduroase, in timp ce temperatura medie din primavara este suficienta pentru incoltirea si rasarirea culturilor ceraliere.

Tabel. 1. Variatia anuala a temperaturii la statia Timisoara

Lunile

III

VII

VIII

XII

Temp. Medii

Sursa: Atlasul Climatologic al Romaniei, M.H.R., Bucuresti, 1966

Fig. 3. Variatia anuala a temperaturii la statia Timisoara (date prelucrate)

Precipitatiile

Cantitatiile de precipitatii care cad pe teritoriul orasului Gataia sunt diferite de cele ale sectorului continental estic si sudic.

Cele mai mari cantitati de precipitatii sunt in lunile iunie si iulie, cand pe teritoriul orasului cad intre 55-80 mm, iar cele mai mici se inregistreaza in luna ianuarie, nedepasind 39 mm. (tabel 2) Cantitatea cea mai mare de precipitatii a cazut la Gataia in ziua de 23 iulie 1936, cand s-au masurat 84 mm.

Tabel. 2. Variatia precipitatiilor atmosferice la statia Maureni

Luna

III

VII

VIII

XII

Precipitatii

Fig. 4. Precipitatiile atmosferice la statia Maureni, in perioada 1906-1992 (date prelucrate)

Numarul zilelor cu zapada la sol este in medie de 25 zile anual. Zapada cazuta se topeste relativ repede, cu exceptia lunii ianuarie, cand are grosime mai mare. Prima ninsoare cade de obicei in perioada 15-25 noiembrie, iar ultima zapada deobicei in perioada 5-15 martie.

Vanturile

"Lunile cu vanturile cele mai frecvente sunt martie si aprilie. Intensitatea lunara a vanturilor nu trece de 2.7 m∕s, conform scarii Beaufort. (fig.5) Vanturile care bat in aceasta parte a tarii sunt cunoscute sub numele de: Austrul, Cosava si uneori Crivatul."

Fig. 5. Variatia frecventei (%) si vitezei (m∕s) vantului pe directii la statia Timisoara in perioada 1896-1955 (date prelucrate)

" Este deci o clima continental temperata cu o foarte slaba nuanta mediteraneana, cu ierni blande, primaveri scurte, veri destul de calde si toamne lungi. Precipitatiile abundente sunt la sfarsitul primaverii si inceputul verii. Cantitatea medie anuala de precipitatii ar fi suficienta pentru a asigura buna dezvoltare a tuturor plantelor, daca ar fi repartitia mai omogena. "(Ghibedea V.,1976, p:34)

5.4. Hidrografia - elemente favorizante si interventia antropica

Teritoriul orasului Gataia este asezat in bazinul hidrografic al raului Barzava si al afluentului sau de stanga, Moravita, pe sectorul inferior al cursului amplasat in campie. Regimul hidrografic al acestui teritoriu este rezultatul interpunerii maselor de aer continental cu cele care vin de deasupra Marii Mediterane si Marii Adriatice.

Reteaua hidrografica

Raul Barzava - cea mai importanta apa care curge pe teritoriul orasului Gataia - isi are originea in Muntii Semenicului, de sub varful Puscas (1412 m). Initial curge spre nord, apoi se indreapta spre vest si sud-vest pana la Resita. De aici strabate muntii Banatului curgand pe o vale ingusta pana la Berzovia. Aici intra in campie, indreptandu-se spre sud-vest si trece in Serbia, unde se varsa in Timis. Pe teritoriul Romaniei are o lungime de 129 km si formeaza un bazin hidrografic de 1026 kmp. ( Ardelean V., 1979)

Pe teritoriul orasului se gaseste cursul inferior al Barzavei, care este amplasat in zona de campie, unde strabate de la est spre vest zona de padure, silvostepa si stepa. In zona de padure Barzava are vai largi, cu albii majore dezvoltate, constituind zone depresionare cu panta redusa - in general pana la 0.1%. In zona de stepa, reteaua are un caracter divagant, cu albii majore bine dezvoltate.

In urma analizei repartitiei scurgerii medii pe luni si pe sezoane, pe raul Barzava, se constata ca cea mai mare scurgere se produce primavara, in lunile martie-mai.

Reteaua hidrografica a acestui teritoriu, fiind alcatuita din cursul inferior al raului Barzava si afluentii sai, joaca un rol deosebit in viata locuitorilor, avand o mare importanta economica. Lunca creata ofera conditii foarte favorabile gradinaritului, permitand de asemenea, si extinderea irigarii suprafetelor cultivate. De asemenea numeroasele meandre, brate moarte, canale, ofera conditii bune pentru dezvoltarea pisciculturii. In ultimul timp insa, au fost luate o srie de masuri, cum ar fi repopularea apelor cu pueti, pescuitul rational, care vor contribui la marirea numarului pestilor din aceste ape.

In cursul sau inferior reteaua are un caracter divagant, fapt ce este favorizat si de panta longitudinala 1m²∕km care da nastere revarsarilor in timpul apelor mari si care uneori a produs pagube insemnate. De aici, necesitatea lucrarilor de canalizare si indiguirea pe toata portiunea cursului inferior. (Nitov M., 2008)

" Lucrarile de canalizare, indiguire au inceput in secolul al XVIII-lea, dar ritmul si intensitatea acestor lucrari erau extrem de scazute, din care cauza lungimea digurilor construite pe malul Barzavei au fost doar pe unele portiuni. Pericolul permanent pe care-l prezinta apele Barzavei pentru localitatile asezate pe cursul sau inferior, sta in permanenta atentie a Directiei Judetene De Imbunatatiri Funciare Si Organizarea Teritoriului. "(Morfologia Hidrologica din Banat)

Apele subterane

Apa freatica se gandeste la diferite adancimi in functie de geomorfologia terenului. Astfel in lunca se gaseste la 1-2 m, fiind in functie de nivelul apei din Raul Barzava, pe campia de cuesta la 2-3m si pe campia inalta la 4-6 m. Adancimea variaza si in functie de anotimp si de cantitatea de precipitatii. In general apele freatice sunt asezate la adancimi reduse, contribuind la formarea saraturilor.

Apele de adancime sunt raspandite in mai multe orizonturi au o mineralizare slaba si caracter ascensional, dand nastere in unele locuri la fantani arteziene.

Pentru ca localnicii sa se poata folosi de avantajele oferite de hidrostatica, o importanta deosebita a avut-o contributia antropica astfel ca pe raza orasului Gataia se gasesc un numar de 5 foraje (forate la a 3-a panza freatica) dintre care doar 4 sunt functionale iar unul necesita denisipare.

Reteaua de alimentare cu apa are o lungime de aproximativ 5 km si ar mai fi necesari aproximativ 15 km de conducte. Reteaua de canalizare are o lungime de 2,5 km din care 1/3 sunt colmatate. Deci ar mai fi necesari un numar de 17,5 km de canalizare plus reabilitarea celor existente. Cismelele stradale sunt in numar de 10 functionale si 10 nefunctionale (dar necesare).

In anul 2010, Primaria Gataia a incheiat un contract de concesionare cu firma S.C. AQUATIM care sa se ocupe atat de alimentarea cu apa pentru toate strazile cat si de executie a canalelor si reabilitarea statiei de epurare.

Deseurile si reziduurile menajere au reprezentat pentru oras o problema grava pentru mult timp. Inexistenta unui deponeu sau a unui loc special amenajat pentru colectarea deseurilor si reziduurilor menajere a condus la imprastierea acestora pe o suprafata foarte mare de sol. Din cauza depozitari necorespunzatoare, vantul a imprastiat atat pungile de plastic cat si PET-rile atat pe terenurile agricole cat si pe islazurile pasunate de animalele domestice. Gradul de toxicitate a deseurilor este redusa, acestea fiind compuse in principal din reziduuri menajere si materiale din plastic.

In anul 2008, Primaria a gasit solutie la aceasta problema. In urma incheieri unui contract cu o firma de salubrizare, S.C. Evelin S.R.L., aceasta a incheiat la randul ei contract cu locuitorii orasului si le-a distribuit pubele pentru colectarea gunoiului menajer pe care il ridicau periodic si il transporta la deponeul de la Bocsa.

Satele apartinatoare orasului Gataia nu au un sistem centralizat de apa si canalizare. Locuitorii satelor se alimenteaza cu apa din fantani proprii (puturi).

5.5. Solul

In functie de influenta factorilor pedogenetici, pe teritoriul administrativ al orasului Gataia se intalnesc soluri destul de variate ca aspect pedologic. Procesele care se manifesta in toate tipurile de sol sunt cele de lacovistire si de podzolire. (Ianos Gh., 2004)

Dupa "Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor" caracterizarea agroproductiva a solurilor este urmatoarea: grupa gleisolurilor, grupa cernoziomurilor cambice, grupa luvosolurilor si grupa pelosolurilor. (Gaspar S., 2002)

Dintre acestea, cernoziomurile au cea mai ridicata fertilitate pentru plantele de cultura, pe aceste soluri fiind obtinute cele mai mari productii cu investitii reduse. Sunt necesare periodic interventii de fertilizare suplimentara cu ingrasaminte organice si chimice, in special cu azot si fosfor, precum si o agrotehnica adecvata.

"In zonele bine drenate ale teritoriului, atat pe campia de cuesta cat si pe campia piemontana, evolutia a avut loc in directia podzolirii moderat acide (de degradare). A avut loc o humificare activa a materiei organice, cu formarea de humus tip mal si o puternica acumulare de humus slab, acid in orizontul A, pana la o adancime de 50 cm. Aceste procese au dus la formarea tipului de sol zonal, solul brun de padure, slab podzolit. In zonele bine drenate de campie, solul brun de padure, slab podzolit, se prezinta, din punct de vedere pedologic, matur. In regiunile de terasa s-a format un sol brun de terasa, lacovistit cu podzolire superficiala." (Ianos Gh.,2004)

In zonele cu drenaj natural, foarte slab, atat pe campia montana, pe campia de cuesta, precum si pe terasa Barzavei cu apa freatica la mica adancime, excesul de umiditate se mentine pana la aparitia unei perioade secetoase.

Solurile formate in aceste conditii sunt: lacovistea periodic mlastina, in vaile joase ce strabat terasa si campia, iar in zonele joase, nemlastinoase, lacoviste bruna.

Pe campia piemonatana, drenajul extern este foarte defectuos. Materialul diluvial fin cu care este acoperita campia, face ca nici drenajul intern sa nu fie bun. Pe campia piemontana, rau drenata, in procesul de solidificare a avut loc o combinare a directiei de podzolire moderat acida, cu aceea a directiei inmlastinirii.

In acet fel pe campia piemontana, rau dreanata, s-a format un sol brun de padure foarte puternic lacovistit cu podzolire incipienta, al carui caracter este asemanator lacovistirilor brune.

"In lunca Barzavei, acoperita cu aluviuni nisipoase, fine, destul de vechi si cu drenaj bun, solul a evoluat in sensul formarii tipului de sol zonal, sol brun de padure, fara a ajunge la maturitate. Din cauza nivelului ridicat al apei freatice in profunzime au avut loc precese de gleizare. Drept urmare in lunca s-a format solul brun, tanar de lunca, slab, mediu gleizat in profunzime." (Ianos Gh., 1995: 80,81)

5.6. Vegetatia si fauna

Vegetatia

Vegetatia naturala a fost in cea mai mare parte schimbata in urma actiunii omului, fiind inlocuita cu cultura plantelor, mai ales cerealiere.

Francisc Grisellini aminteste la cumpana secolelor XVII-XVIII de existenta unei vegetatii lemnoase, apartinand padurilor de quercinee, cu predominarea gorunului (Quercus petraea). (Weissman H., 1972: 40)

Stapanirea otomana, ocupatia austriaca, colonizarea germana a schimbat peisajul acestui teritoriu, distrugand suprafete intinse de padure, in vederea unui profit imediat.

In prezent au mai ramas putine suprafete ocupate de paduri. Esentele care predomina sunt: Quercus robur (stejar), Ulmus glabra (ulm), Fraxinus excelsior (frasin), Acer campestris, Pirus piraster, Malus silvestris, Carpinus betulus (carpen). (Gaspar S., 2002, p. 23)

In lungul cursurilor de apa (Barzava) speciile dominante sunt salciile (Salix alba, Salix fragilis). In prundisuri, izolat, apare si rachita rosie (Salix purpurea), maciesul (Rosa canina), salcamul (Robinia pseudacacia).

"In regiunile inundate (baltile) predomina speciile de Phragmites comunis (trestie) si Thypha angustifolia (papura), alaturi de care traiesc: stanjenelul de balta (Iris pseudacorus) cu florile lui galbene, impodobind ochiurile de apa, Myriophillum spicatum (vascul de apa). Trestia si papura sunt folosite de localnici in confectionarea diferitelor obiecte de uz casnic. In fanete izolat, se mai intalnesc exemplare de: Crataegus monogyna (paducel), Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (maces), Populus alba (plop alb). Pasunile de lunca sunt de asemenea de foarte buna calitate, ele asigurand, masa verde necesara pentru pasunat." (Gaspar S., 2002, p.24)

In concluzie vegetatia nu prezinta o diversitate prea mare, acest lucru datorandu-se conditiilor pedo-climatice si activitatii gospodaresti a omului. Astfel ca in imprejurimile orasului Gataia, cresc un numar mare de plante ce apartin mai multor familii: Compositae, Gramineae, Labiae, Leguminoase, Rosaceae, Umbeliferae, Cruciferae etc.

Fauna

Asezarea geografica a teritoriului orasului Gataia, in partea de sud a Campiei Tisei, prin conditiile ecologice, a impus formarea unei faune caracteristice.

Dintre mamiferele caracteristice acestei regiuni, sunt mamiferele rozatoare, ele avand o actiune daunatoare asupra culturilor. Cele mai importante rozatoare sunt: popandaul (Citellus citellus), harciogul (Cricetus nehringi), iepurele de camp (Lepus europaeus), sobolanul cenusiu (Rathus norvegicus), soarecele de casa (Mus musculus).

Fauna acestui teritoriu fiind bine reprezentata de rozatoare ofera hrana suficienta unor rapitoare: dihorul (Mustella putorius), vulpea (Vulpes vulpes), viezurele (Meles meles), iar dintre pasarile rapitoare se intalneste mai ales soricarul (Buteo buteo), uliul gainilor (Accipiter gentiles), dar si altele cum ar fi: ciocarlia de camp (Alanda arvensis), prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), graurul (Sturdus vulgaris), prigoria (Merops apiaster), barza (Ciconia alba), vrabia de camp (Paser domesticus), randunica (Hirundo rustica), cioara neagra (Corvus cornix), cioara de semanatura (Corvus frugilleus), fazanul comun (Phasianus colchicus), privighetoarea (Luscinia luscinia). Dintre speciile de pasari domestice amintim: gasca (Anser domesticus); gaina (Gallus bancnkiwa domestica); rata (Anas boschas); porumbelul de casa (Columba livia domestica). (Gaspar S., 2002)

Pe acest teritoriu se intalnesc si mamifere salbatice: capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa).

"Mamiferele domestice sunt reprezentate de : taurine (Bos taurus) - se cresc in special rasele Baltata Romaneasca si Holstein; ovine (Ovis aries) - oaia, se cresc rasele Merinos si Turcana; cabaline (Equus caballus) - calul, se cresc rasele Semigreu Romanesc, Nonius si Cal Romanesc de munca; caprine (Capra hircus) - capra domestica."

In regiunea de campie se intalnesc taratoare ca soparla verde. In regiunea apelor statatoare se gaseste: broasca de lac mica, broasca de mlastina. In apele curgatoare se intalnesc: crapul (Cyprinus carpio), carasul (Cyprinus carassius), stiuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis), rosioara (Scardinius erythroph-talmus), cleanul (Lusciscus cephalus). (Weissmann H., 1972)

Dintre nevertebrate, in numar foarte mare se intalnesc insectele reprezentate de : greieri, radasca, cosasi, lacuste, coropasnite, carabusi, buhaiul de balta, gandacul de colorado, libelulele si numeroase lepidoptere (fluturi) si coccinelide.

In vederea pastrarii si inmultirii faunei s-au luat masuri pentru ocrotirea unor specii mai putin numeroase prin introducerea unui vanat rational sau prin interzicerea completa pe o anumita perioada.

Cap 6. ISTORICUL ORASULUI GATAIA DE LA PRIMA ATESTARE PANA IN PREZENT

Isoricul localitatii Gataia este parte integranta din istoria Banatului, evenimentele care au marcat aceasta straveche regiune au avut o influenta deosebita si pe teritoriul Gataii. Este foarte dificil sa se redea cu exactitate reconstituirea unui trecut destul de indepartat al asezarilor omenesti de pe actualul teritoriu administrativ al orasului Gataia, deoarece prezinta o serie de dificultati din cauza unor izvoare arheologice, care in cea mai mare parte lipsesc, sau sunt intr-un numar relativ mic.

6.1 Perioada Antichitatii

"Inca din timpuri indepartate, pe acest teritoriu existau forme incipiente de asezari omenesti. Acest lucru reiese din faptul ca la Semlacul Mic s-a descoperit o parte din dantura unui mamut si anume, Elephans primigenius."[33](Fundoiu,Gonita, 1969, p.48)

Prezenta acestei parti din dantura unui mamut, pe teritoriul localitatii, dovedeste existenta unei faune bogate si, prin aceasta, existenta resurselor de hrana pentru omul primitiv; toate acestea oferind conditii favorabile vietii omenesti in neolitic, cand ocupatia principala era vanatoarea si pescuitul.

"De asemenea, la Sosdea (localitate la 7 km nord vest de Gataia), descoperirea unor obiecte de ceramica atesta in mod sigur prezenta si pe acest teritoriu a unei populatii sedentare ale carei urme nu au fost descoperite, din cauza putinelor cercetari arheologice." (Weissmann, 1972: 54)

"In epoca neoliticului timpuriu si mijlociu, teritoriul a facut parte din zona de raspandire a culturilor Tisa I, Tisa II si cultura Decea Muresului (Tisa III ) din neoliticul tarziu.[34]"

Cercul micilor arheologi au descoperit in partea de nord a comunei Gataia, pe versantul nordic al vaii Begului, ceramica cenusie, fapt care atesta existenta unei populatii in perioada daco-romana. Asezarile au fost, se pare, numai in partea de nord a vaii Begului, caci pe malul stang nu se gasesc astfel de fragmente.

"Mergand pe valea Begului spre Sosdea, gasim urme de furnale primitive, populatia stia sa extraga fierul din minereurile de la Ocna de Fier. Urme de furnale primitive se gasesc si la Sosdea, 7 km N-E de Gataia, iar ceramica cenusie pe versantul de est al Sumigului, spre Semlacul Mare si Percosova." (Weissmann H.,1972, p:55)

De altfel, remarcabila este descoperirea unei monede romane din secolul I d. Chr., precum si a unor fragmente de ceramica cenusie, in gradina cetateanului Gall Beniamin.

Dupa cucerirea Daciei de catre romani, teritoriul actual al orasului intra, alaturi de intregul Banat, sub stapanire romana. Romanii au impanzit teritoriul Banatului cu numeroase cetati (castre militare), cu drumuri si cu santuri de aparare.

"La Berzobis (Berzovia) se gasea un puternic castru roman, unde stationa o parte din Legiunea IV Flavia Felix si Legiunea XIII Gemina, participante la cele doua razboaie cu dacii (101-102, 105-106). Castrul a fost zidit in timpul primei campanii militare romane - condusa de imparatul Traian (98-117 d.Chr.). Din acest castru romanii tineau sub control intreg teritoriul.

Banatul era strabatut de trei santuri de aparare construite de catre romani (vezi Fig.6). Primul dintre aceste santuri incepea la Mures, atingea Begheiul, Timisul, de unde se continua spre S, spre raurile Birda si Barzava, trecand pe la V de actualele localitati Birda si Berecuta, continuandu-se spre S, intretaind actualele localitati Butin si Jamul Mare si terminandu-se in apropierea localitatii Varset (Serbia). Construirea acestor santuri este datata ca apartinand perioadelor de domnie ale imparatilor Hadrian (117-138) sau Aurelian (270-275)."

Popoarele migratoare navalesc si asupra asezarilor locuite de bastinasii de pe aceste teritorii. Peste ei au trecut pe rand gotii, hunii, gepizii, avarii. Ocupandu-se cu jaful, aceste popoare nu s-au stabilit pe acest teritoriu si nu au lasat urme asupra populatiei locale.

6.2 Perioada Evului Mediu

O noua perioada din istoria acestei parti a Banatului incepe o data cu patrunderea maghiarilor, intre secolele X-XI. In timpul regelui maghiar Bela al III-lea, cronicarul Anonimus, aminteste despre existenta unei formatiuni politice ce cuprindea intregul teritoriu al Banatului si care se afla sub conducerea lui Glad, care a opus rezistenta cuceritorilor maghiari.

Scara: 0 20 40 Km

Legenda:

sant de aparare roman

sat apartinator orasului Gataia

Fig. 6. Cele trei santuri romane de aparare ( dupa Weissmann, 1972, cu modificari)

"Denumirea de Gataia, sub forma de azi, apare pentru prima data pe timpul regelui maghiar Sigismund (1389-1437), cand este cunoscuta sub numele de Gataya. In 1406, Gataia apartinea unui mare latifund, Ladislau Ghatali, si de aici a preluat numele de Gatalya."

Este interesant de mentionat faptul ca in realitate numele orasului deriva de la cuvantul 'gatalja' ceea ce semnifica 'loc jos', caci Gataia este un loc jos pe valea Barzavei. (Weissmann H., 1972)

"Habsburgii au avut numeroase incercari de ocupare a Banatului. Eugen de Savoya, ocupa Banatul in 1716, si incredinteaza pe generalul Mercy Claudiu Florimund cu organizarea teritoriului. Prin incheierea Pacii de la Passarovitz in 1718, Banatul trece sub stapanirea Austriei." (Mare M., 2004: 28,31)

"Dupa integrarea in Imperiul Austro-Ungar, Banatul cunoaste perioada administratiei militare (1716-1751), cand teritoriul, pentru a fi bine controlat, a fost impartit in unsprezece districte. In Conscriptia cabinetului secret al Curtii Imperiale din Viena din anul 1717, localitatea Gataia apare sub numele de Gatey, ca apartinand districtului Ciacova. In harta topografica a Banatului, intocmita de generalul Mercy, intre anii 1723-1725, Gataia apare pe aceasta harta sub numele de Gatey, ca apartinand districtului Varset."

Sfarsitul secolului al XVIII-lea aduce noi schimbari pentru aceste locuri, din punct de vedere aministrativ. In 1779, Banatul este incorporat Ungariei, dupa ce fusese sub administratia Vienei. La aceasta data Gataia este amintita sub numele de Gattay si apartine comitatului Timis, la fel si celelalte localitati care fac parte din orasul Gataia. (Tudor D.,1969)

6.3. Perioada moderna

Inceputul secolului al XIX-lea aduce schimbari in istoria localitatilor. Gataia este mentionata, in 1823, in actul regal de donatie facut scriitorului armean, maghiarizat, Ladislau Gorove si fratilor sai, Ludovic si Carol, prin care intrau in posesia localitatii. In 1865, familia Gorove a ridicat in centrul satului Biserica Romano-Catolica. Rolul localitatii Gataia creste tot mai mult in prima jumatate a secolului al XIX-lea, datorita cailor de comunicatii foarte favorabile care treceau prin aceste locuri. In aceasta perioada, se aseaza aici un numar mare de meseriasi si comercianti, care contribuie la dezvoltarea economica a localitatii.

" In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, populatia din Gataia nu a participat la miscari taranesti, decat in mod sporadic. In anul 1890, Gataia este amintita in comitatul Timis, districtul Deta, resedinta de comuna cu 2580 locuitori."

Aceasta perioada de liniste a fost de scurta durata, deoarece la inceputul secolului al XX-lea izbucneste primul razboi mondial. Haosul general, mizeria, lipsa alimentelor, rechizitiile si ocupatia straina au produs multe nemultumiri si suferinta in randul populatiei de aici, care astepta momentul prielnic pentru razvratire. Dupa capitularea puterilor centrale, populatia din Gataia si Semlacul Mare, ataca castelul Gubany (Foto.2.) din apropierea Sumigului. (Onciul D., 1971)

Foto. 2. Castelul Gubany (sursa www.profila.hu)

6.4. Perioada contemporana

La actul istoric de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, Gataia a fost reprezentata prin fiul preotului Gaspar si cinci delegati. Deoarece restrictiile de tot felul i-au impiedicat, tanarul preot Mihail Gaspar a calatorit deghizat in tigan nomad cu Vasile Grasu din Bocsa.

In urma hotararii istorice din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, Banatul se uneste cu Romania. (Weissmann H.,1972)

"Incepand cu anul 1919, Gataia a facut parte din plasa Deta pana in 1925. Intre anii 1925-1952, Gataia si localitatile din jur au alcatuit plasa si, ulterior, raionul Gataia. In perioada anilor 1919-1944, teritoriul Gataii a fost extins."

Al doilea razboi mondial a adus noi suferinte, pentru populatia acestor localitati. Sfarsitul razboiului si victoria din august 1944 a dus la eliberarea localitatiilor din acesta parte a tarii, de sub ocupatia straina.

Dupa eliberarea tarii, pentru localitatiile acestui teritoriu ca de altfel pentru intreaga tara, incepe o noua istorie, de adanci framantari sociale, sub conducerea Partidului Comunist Roman. Orasul Gataia cu satele apartinatoare, a facut parte din plasa Gataia, pana in anul 1952, cand au trecut la raionul Deta, iar intre anii 1956-1962 a fost sediul raionului Gataia.

In urma organizarii administrative din 27 mai 1967, desfintandu-se raioanele ca unitati administrative, comuna Gataia impreuna cu satele apartinatoare, face parte din judetul Timis.

Dupa aceasta perioada urmeaza o dezvoltare rapida spre urbanizare sub conducerea organelor de partid si de stat. Dupa anul 1989, o data cu disparitia Partidului Comunist Roman a urmat o perioada de regres din toate punctele de vedere.

"Gataia a inceput sa progreseze in ultimii ani, fapt pentru care a fost declarata oras in anul 2004 prin Legea nr. 83. In aceasta perioada de tranzitie, Gataia a beneficiat de urmatoarele imbunatatiri si noutati: redobandirea in mare parte a proprietatilor funciare de catre cei ce le-au solicitat (cu problemele inerente ce au decurs din diferite situatii), extinderea retelei de canalizare si alimentare cu apa, drumuri mai bune, amenajarea centrului orasului, a parcurilor, a incintei Bisericilor Ortodoxe si Romano-Catolice, (vezi foto.3) luminatul stradal foarte bun, asfaltarea arterei centrale de sosea din Gataia, strazile Repulicii si Carpati, aparitia de firme noi, monumentul eroilor, centrala telefonica automata, televiziune prin cablu si internet, un sistem bancar cu largi posibilitati si o structura administrativa moderna si profesionista." (Nitov M., 2008: 21)

Lucrarile de infrastructura si de modernizare ale noului oras sunt obiectivul noii echipe administrative conduse de domnul primar jurist inginer Iosif Sargan, sprijinit de aportul unor functionari cu veche experienta in administratie.

Aceasta perioada din istoria Gataii implica o mare responsabilitate pentru toti factorii de decizie si pentru toti locuitorii urbei, pentru ca fundamentul sistemului democratic ce trebuie construit in acest moment va marca pentru mult timp perspectivele generatiilor si integrarea lor in civilizatia si cultura europeana.

Gataia dispune de resursele necesare pentru realizarea unei civilizatii prospere, prioritatea programului de dezvoltare trebuie sa o reprezinte atragerea de investitori si incurajarea initiativei particulare, formarea si pregatirea la standarde europene a mediului de afaceri, sustinerea de catre institutii abilitate a unor cursuri de perfectionare sau de initiere in diferite domenii economice, imbunatatirea sistemului de asistenta si indrumare sociala, a sistemului de asistenta medicala, invatamantului si culturii. Integrarea europeana trebuie sa depaseasca stadiul de lozinca, prin fapte, sa devina o realitate.

Foto.3 Biserica Romano-Catolica (stanga) si Biserica Ortodoxa din Gataia (Ungur, 2010)

Cap 7. CADRUL GENERAL AL PROCESULUI DE EVOLUTIE DE LA SAT LA ORAS

Pentru a putea intelege procesul de evolutie de la sat la oras al teritoriului analizat este necesara definirea termenilor ce contribuie la acest amplu proces.

Dupa specificul si ponderea activitatii economice dominante, marime, continutul fondului construit, densitate, nivelul de echipare sociala si tehnica, comunitatile umane se prezinta prin orase si sate.

"Satul este o realitate istorica, etnografica, economica plurifunctionala, sociala, edilitara. Simion Mehedinti a definit satele ca fiind grupari de locuinte si oameni care-si scot mijloacele lor de existenta dintr-un spatiu social determinant.

Orasul a fost definit prin trei elemente de baza: activitatea profesionala, concentrarea locuintelor si numarul de locuitori. Deci orasul poate fi definit ca formatiune spatiala, economica si sociala, ce conlucreaza cu o multitudine de factori aflati in stransa dependenta si reciprocitate, ce angajeaza spatii intinse, un rol aparte revenind factorilor de polarizare sau de gravitatie economica prin productie si consum." (Ilinca,1999, p. 111)

Tinand cont de faptul ca localitatea Gataia a facut progrese importante de-alungul timpului, ajungand astfel de la stadiul de sat la statul de oras, definirea termenilor de mai sus este esentiala, deoarece astfel putem evalua tot ceea ce presupune si implica "satul" cat si "orasul".

Orasul Gataia putem spune ca pastreaza numeroase caracteristici specifice mediului rural, acestea fiind ilustrate prin agricultura care mai este practicata de catre locuitorii orasului, de asemenea traditiile locale impun o anumita atmosfera specifica vietii de la sat.

In selectarea localitatilor pentru a fi desemnate orase se iau drept criterii:

- pozitia geografica si componentele naturale (relieful, clima, apele, conditiile geotehnice, vegetetia, etc.)

- marimea demografica (de regula peste 5000 locuitori)

- potentialul si functiile economice, cu posibilitati de dezvoltare a functiilor productive si de coordonare economica

- structura urbanistica (amplasarea centrului civic, a retelei stradale, a unitatilor administrative, social-culturale, echiparea edilitara, alimentarea cu apa, serviciile comunale).

- structura profesionala a populatiei si gradul de servicii (cea mai mare parte a populatiei active sa fie ocupata in activitati neagricole).

Influenta oraselor in demografia regiunii se reprezinta prin atractia exercitata de oras, facand apel la forta de munca in spatiul adiacent, in functie de dinamismul economic si marimea orasului, de reteaua cailor de comunicatie, de relief, de clima, etc.

Orasul Gataia exercita si o influenta agricola prin atractia asupra satelor prin proprietatile rurale pe care le pastreaza, insa nu se opreste aici exercitand de asemenea o atractie comerciala si financiara, in sensul ca asigura aprovizionarea locuitorilor din jurul orasului cu variate bunuri, iar banciile ofera servicii financiare.

"Atractia si influenta administrativa se reprezinta prin influenta pozitiei de centru de coordonare si dirijare a problemelor de organizare, gospodarire si rezolvare a diferitelor actiuni ce se cer intreprinse in viata localitatilor. Alte atractii ale oraselor se refera la cele medicale, culturale, politice si de recreere." (Ilinca N., 1999, p. 125)

Toate aceste facilitati pe care le ofera orasul prezinta rezultatul unui proces de evolutie care este usor de remarcat atat de populatia propriu zisa cat si de cea din satele apartinatoare.

Un rol foarte important in evolutia sat-oras, il reprezinta populatia care este o componenta activa a geosistemului, aceasta prin activitatiile sale influentand in mod hotarator economia teritoriului studiat. De aceea mi-am propus ca in continuare sa analizez populatia si modul ei de viata, precum si evolutia economiei ilustrand trecerea treptata de la ocupatiile tipic satesti la activitatiile neagricole cum ar fi domeniul servicilor, existand chear si un program de dezvoltare a turismului.

7.1 Populatia si modul ei de viata

7.1.1 Evolutia demografica

Cadrul natural favorabil de pe actualul teritoriu al orasului Gataia a permis asezarea populatiei inca din cele mai vechi timpuri.

"Localitatea Gataia datorita pozitiei sale mult mai avantajata din punct de vedere economic decat a celorlalte asezari care administrativ, apartin de ea, a facut posibila concentrarea aici a unui mare numar de locuitori. De altfel de pe acest teritoriu singura asezare care a cunoscut o crestere a populatiei este localitatea Gataia." (Weissmann H., 1972, p.121)

Astfel ca, in urma impartirii administrative din 1968, cand Gataia a devenit comuna, a devenit una dintre cele mai mari comune si ca teritoriu, dar si ca numar de locuitori din judetul Timis.

Tabelul 3. Evolutia numarului de locuitori in comuna Gataia in perioada 1869-2002

Anul	Numar locuitori

Sursa datelor: Monografia comunei Gataia, 1972

Fig7. Evolutia demografica in comuna Gataia in perioada 1869-2002 (date prelucrate)

In urma analizarii acestor cifre (tabelul 3) putem trage o serie de concluzii cu privire la evolutia demografica:

- intre anii 1869-1880 numarul locuitorilor a scazut cu 18.9%. Aceasta reprezinta, de altfel, cea mai mare scadere a numarului de locuitori de pe acest teritoriu pe un timp atat de scurt. Cauza scaderii se datoreaza faptului ca in 1873 a bantuit in acest spatiu holera. (Munteanu I., 1971)

- intre anii 1880-1920 numarul locuitorilor a crescut destul de repede, inregistrand in 1910 cel mai mare numar. Cresterea populatiei in acesta perioada se datoreaza infiltratiei unui mare numar de colonisti straini, mai ales maghiari care s-au instalat in Gataia datorita mai multor avantaje ce le erau oferite, printre care deschiderea unor cai comerciale. Dar procesul de crestere a numaruu ce locuitori este franat de Al II-lea Razboi Mondial.

- incepand cu anul 1966 populatia inregistreaza cresteri simtitoare ce se datoresc in primul rand sporului natural (interzicerea avorturilor).

- incepand cu anul 1989 populatia a scazut, principalul motiv a fost legalizarea avorturilor (fig. 7).

In 1971, la recensamantul din 1 iulie erau 10.992 locuitori, ajungand, in perioada cand comuna Gataia avea zece sate apartinatoare, la 8103 locuitori. O data ce Gataia a devenit oras, in anul 2004, populatia a descrescut cu 2889 locuitori, datorita faptului ca din cele zece sate ce apartineau de Gataia, doar cinci mai fac parte din teritoriul administrativ al orasului. (Nitov M., 2008, p:24) (tabelul.4).

Dupa anul 2004, Gataia impreuna cu satele apartinatoare Sculia, Semlacul Mare, Semlacul Mic, Percosova, Butin, numara 6463 locuitori. (fig. 8)

Tabelul 4. Numarul de locuitori din orasul Gataia si satele apartinatoare

NR. CRT.	SPECIFICARE	LOCALITATEA	NUMAR POPULATIE
	ORAS	GATAIA	4044
	Sat apartinator	Sculea	1048
	Sat apartinator	Semlacul Mare	409
	Sat apartinator	Semlacul Mic	195
	Sat apartinator	Butin	463
	Sat apartinator	Percosova	304
TOTAL POPULATIE in anul 2004			6463

Sursa datelor: Monografia orasului Gataia, 2009

Fig.8. Repartizarea numarului de locuitori in orasul Gataia si satele apartinatoare (date prelucrate)

In judetul Timis densitatea populatiei era in continua crestere, inregistrand in anul 1977, 80.3 loc/km². Gataia avea o densitate de aproximativ 40-50 loc/km², dar care oscila. Urbanizarea a adus modificari vizibile in ceea ce priveste numarul de locuitori, influentand in acelasi timp si densitatea populatiei.

Miscarea naturala a populatiei

Este important de mentionat ca orice comunitate umana se caracterizeaza din punct de vedere cantitativ si structural prin existenta a doua trasaturi ce o definesc si anume efectivul si generatiile ce o alcatuiesc.

Mortalitatea este o componenta a miscarii naturale a populatiei, iar decesele sunt " iesiri" din populatia considerata ca sistem. Mortalitatea a inceput sa scada, mai ales dupa anul 1944, cand asistenta medicala a acordat o atentie deosebita populatiei.

Natalitatea se refera la frecventa nascutilor vii in cadrul unei populatii. Aceasta a cunoscut o crestere in perioada 1948-1950, dupa care a cunoscut o perioada de regres, urmand o noua crestere in 1953-1970, ca urmare a politicii duse inpotriva avorturilor. Toate acestea pot fi observate in tabelul de mai jos (tabelul.5).

Tabel 5 Evolutia natalitatii si mortalitatii in Gataia

Anul	Natalitatea (%)	Mortalitatea (%)

Sursa:Datele sunt dupa registrul starii civile Gataia

Fig.9 Evolutia natalitatii si mortalitatii in Gataia (date prelucrate)

Dupa cum se oserva (tab. 5) natalitatea a fost intotdeauna mai mare decat mortalitatea, dar din 1992 mortalitatea domina (fig.9.) deoarece numarul de nascuti vii este in scadere din cauza nivelului redus de trai, dar si din cauza imbatranirii populatiei.

Sporul natural devine astfel negativ, ceea ce va duce cu timpul la o imbatranire accentuata a populatiei.

Dinamica teritoriala

Dintre deplasarile interne efectuate de populatie, cea mai caracteristica este migrarea rural-urban, care prin dimensiunile si dinamismul avut, in diferite perioade, a mai fost denumit si exodul rural.

Din momentul in care Gataia a devenit oras, populatia din satele apartinatoare Gataii, au inceput sa migreze spre aceasta. Motivatia acestora a fost investitiile straine care au deschis o noua perspectiva economica in aceasta zona. In prezent aproximativ 60% din populatia acestui teritoriu are domiciliul stabil in Gataia, fiind deci, populatie urbana.

Imigrantii

Imigratia defineste populatia migranta, sosita sau intrata intr-o localitate sau intr-o zona. La nivelul orasului Gataia, imigratia nu reprezinta o problema, si implicit nu poate fi vorba despre suprapopulare, atata timp cat numarul persoanelor care intra in localitate este foarte redus.

Numarul persoanelor intrate in orasul Gataia este de 86 de persoane la nivelul anului 2007. Acest numar este tot mai mare, incepand din anul 2004, asa cum reiese si din tabelul urmator:(tabelul 6)

Tab.6Evolutia numarului de imigranti in orasul Gataia in periada 2004-2007

Anul	Numar imigranti

*Sursa: Institutul roman de statistica

Motivul pentru care acest numar este tot mai mare se datoreaza faptului ca din anul 2004, Gataia a fost declarata oras si reprezinta un pol de atractie pentru mai multe persoane care cauta locuri de munca sau care pur si simplu gasesc atractiv acest loc. (Fig.9)

Fig.9.Evolutia numarului de imigranti in orasul Gataia (date prelucrate)

Emigrantii

Emigratia se refera la plecarile, iesirile de populatie dintr-o numita zona, indiferent de marimea sau de nivelul taxonomic al acesteia. In ceea ce priveste exodul rural, din momentul in care Gataia a devenit oras, populatia din satele apartinatoare ei au inceput sa migreze spre aceasta. Motivul a fost declararea ca oras si investitiile straine care au redeschis o noua perspectiva economica in aceasta zona.

La nivelul orasului Gataia, numarul celor care pleaca este redus, fiind intr-o continua scadere cu anul 2004 ( fig.10)

Tab..7.Evolutia emigrantilor in orasul Gataia in periada 2004-2007

Anul	Numar emigranti

Sursa: Directia generala de statistica, Timis

Fig 10Evolutia numarului de locuitori in orasul Gataia in perioada 2004-2007 (date prelucrate)

Din cauza navetismului localitatiile rurale apartinatoare orasului Gataia au devenit mai degraba localitati dormitor, deoarece persoanele active din punct de vedere economic sunt plecate din localitati la serviciu.

Se realizeaza deplasari in scopul serviciului, dar nu numai, deoarece navetismul este practicat si de elevi, care se deplaseaza spre Gataia, Deta sau Timisoara. Principalele directii in care se produce navetismul sunt: Timisoara, Deta, Birda. La Deta fabrica de volane Eybl este cea care polarizeaza zona, atragand un numar foarte mare de persoane, chiar si din judetul Caras-Severin, precum Berzovia, Maureni, Ghertenis si mai noi si Bocsa. Localitatea Birda prin redeschiderea fostului Comtim, ctual SC Smithfield, atrage un numar semnificativ atat din Gataia cat si din alte parti. Orasul Timisoara atrage insa cel mai mare numar de navetisti comparativ cu celelalte localitati.

Putem observa din tabelul urmator ca in orasul Gataia bilantul migratoriu este pozitiv (fig. 11), in ultimii patru ani, ceea ce inseamna ca numarul celor sositi este mai mare este mai mare decat a celor plecati.

Tabel. 8 Evolutia bilantului migratoriu in orasul Gataia in perioada 2004-2007

Anul	Bilant migratoriu

Sursa: Directia generala de statistica, Timis

Fig. 11 Evolutia bilantului migratoriu in orasul Gataia in perioada 2004-2007(date prelucrate)

7.1.2 Structura populatiei

Structura dupa varsta

Varsta reprezinta una dintre caracteristicile demografice fundamentale care impune fiecarei persoane un anumit rol in activitatea sociala. Ca urmare pentru analiza structurii populatiei pe varste, se folosesc intervale de grupe variabile, prin care se constata daca populatia este imbatranita. Pe teritoriul Gataii populatia are tendinte de imbatranire.

Structura etnica

Structura etnica a populatiei a fost un proces istoric indelungat, cu perioade complicate, care au generat situatii deosebit de complexe.(vezi fig.13) Din totalul locuitorilor orasului Gataia 63% sunt de nationalitate romana, 27% sunt de nationalitate maghiara, 5% sunt de nationalitate slovaca si 5% alte nationalitati.

Fig 12 . Structura etnica a populatiei din Gataia (date prelucrate)

Maghiarii au o pondere destul de mare intre locuitorii Gataii, ei fiind adusi aici cu scopul de a lucra pamantul. Ladislau Gorove a adus in Gataia colonisti unguri din diferite parti ale Ungariei, formand o strada completa, denumita strada Maghiara (astazi strada Trandafirilor). Acestia s-au stabilit in Gataia, iar cu timpul s-au realizat casatorii mixte intre romani si maghiari, stabilindu-se astfel definitiv in acest tinut.

O pondere mare o are si populatia slovaca, care este raspandita mai ales in localitatea Butin, unde cea mai mare parte a populatiei este de nationalitate slovaca.

Fig13 Schita de harta cu amplasarea vremelnica a populatiei (harta prelucrata)

Slovacii au fost adusi pe teritoriul orasului Gataia in special din partea Bihorului si s-au

stabilit in acest sat apartinator de Gataia, unde cu timpul au reusit sa depaseasca ponderea romanilor, in prezent fiind majoritari (aproximativ 97% fiind slovaci).

In afara de romani, maghiari, slovaci, mai sunt intalniti rromi si germani. Germanii au aparut ca si nationalitate pe aceste meleaguri dupa ocuparea Banatului de catre austrieci, cand s-a trecut la colonizarea teritoriului cu populatie germana. In prezent populatia de nationalitate germana este redusa deoarece foarte multi au plecat in Germania, iar cei ramasi aici sunt in varsta.

Rromii reprezinta o alta nationalitate importanta deoarece ponderea acestora este mare mai ales in Gataia. Totusi, cu timpul, numarul acestora a scazut deoarece rromii au emigrat spre Occident dupa 1989, ramanand in aceste locuri doar persoanele in varsta si copiii. Pana in 1989 Gataia era impanzita de populatie de nationalitate rroma.

Structura pe medii

Structura pe medii este o carateristica sociala a populatiei, rezultata din intersectarea acesteia ca sistem cu sisemul asezarilor umane,astfel ca populatia se va imparti in populatie urbana si populatie rurala.

Pe teritoriul administrativ al orasului Gataia aproximativ 60% din populatie traieste in Gataia, adica in mediul urban, iar aproximativ 40% traieste in mediul rural.

Structura dupa nivelul de instruire

Structura populatiei dupa nivelul de instruire arata faptul ca in Gataia ponderea analfabetilor tinde spre 0 %, se mai intalnesc totusi cazuri izolate, mai ales in familile de rromi. Aproximativ 80% din populatie are terminat cel putin invatamantul mediu. In prezent, tinerii tind tot mai mult spre un invatamant superior, tinand cont de faptul ca invatamantul a devenit un factor al cresterii economice.

Structura pe religii

Pe teritoriul orasului Gataia exista mai multe religii. Cea mai raspandita religie este cea ortodoxa care are o pondere de 62% din totalul populatiei, urmata de religia catolica a carei adepti sunt atat maghiarii cat si slovacii, avand o pondere de 30% din populatia totala, iar altor secte si religii le revin doar 8% din totalul populatiei. (fig.14)

Fig. 14 Structura pe religii a populatiei din orasul Gataia (date prelucrate)

Structura economica

Cu privire la structura economica, este foarte important de mentionat faptul ca, in prezent, in Gataia populatia activa este majoritara, reprezentand 65%, desi numarul persoanelor care ar putea deveni active din punct de vedere economic este mai mare, dar unele prefera ajutorul social sau somajul.

Ponderea cea mai mare a populatiei active (tabelul.9) este ocupata in agricultura, urmata apoi de industrie si in final de servicii. Agricultura ocupa aproximativ 42% din populatia activa, urmata de industrie cu 38%, din ponderea totala a populatiei active, iar pe ultimul loc este sectorul tertiar care are o pondere de aproximativ 10% din populatia activa.(fig.15)

TabelPopulatia activa din orasul Gataia

Agricultori
Operatori la instalatii si masini
Conducatori ai administratiei publice
Invatamant
Tehnicieni, maistri
Functionari administrativi
Lucratori in comert, servicii
Mestesugari
Muncitori necalificati

Sursa: Monografia orasului Gataia

Fig15 Populatia activa in orasul Gataia (date prelucrate)

Modul de viata al populatiei este influentat si de relatiile care se stabilesc intre locuitorii orasului acestea fiind relatii de vecinatate, de colaborare si intelegere. Aceste relatii sunt foarte importante din mai multe puncte de vedere, dar cel mai important lucru este ca oamenii trebuie sa se ajute intre ei si sa colaboreze pentru o mai buna functionare a intregului sistem

Relatiile de vecinatate sunt evidente in cazul colaborarii orasului Gataia cu localitatiile din jur. Datorita faptului ca in Gataia se ofera locuri de munca, locuitorii din imprejurimi sunt interesati de acest aspect si sunt acaparati in procesul de productie al acestui oras.

Cu cat distanta este mai mica, cu atat forta de atractie si de polarizare este mai mare, creandu-se astfel relatii de vecinatate intre satele apartinatoare si orasul Gataia. De asemenea astfel de relatii se pot observa si-n cadrul invatamantului, scolarii fiind adusi la Gataia pentru o mai buna pregatire. (fig.16)

Nu numai in ceea ce priveste distanta,exista astfel de relatii,ci si-n ceea ce priveste modul si felul de preluare a unor obiceiuri si datini de la nationalitatiile conlocuitoare. Un exemplu ar fi faptul ca romanii au preluat de la slovaci unele elemente legate de ritualul nuntii, cum ar fi cel legat de durata nuntii (dureaza trei zile), au mai preluat unele ritualuri legate de primirea mirelui la casa miresei.

Fig. 16. Zona de influenta a orasului Gataia (harta prelucrata)

7.2 Economia si evolutia economica

7.2.1 Formarea economiei localitatii

Cadrul natural in care este asezata Gataia cu localitatile apartinatoare a inlesnit locuitorilor sa se ocupe, in cea mai mare parte, cu agricultura, care a devenit principala lor indelednicire. In asemenea conditii, localitatile au luat nastere ca asezari agrare. Agricultura a devenit ramura principala a economiei localitatilor.

In secolul al XIX-lea, pamanturile apartineau marilor proprietari, ei detineau cea mai mare parte din terenurile agricole.

In urma reformei agrare din 1921, au fost adusi colonisti romani din comunele: Avram Iancu, Baia de Cris si Igris, dand nastere "Coloniei" din Gataia. Acesti colonisti s-au ocupat, in cea mai mare parte, cu agricultura. Culturile cele mai frecvente erau cele de grau si de porumb, pe suprafete mai mici se cultiva secara, orzul, ovazul si plante tehnice. Cresterea animalelor ocupa locul al doilea, in cadrul acesteia, cresterea porcilor era cea mai extinsa.

Intre anii 1929-1933, au fost ipotecate peste 400 de familii de tarani din Gataia la Banca Ancora din Timisoara. Datorita maririi necontenite a impozitelor, taranimea a saracit. O parte din acestia au scapat in anul 1935, in urma legii conversiunilor agricole, cand au revenit la vechea situatie de proprietari. Agricultura a avut de suferit in anii marii crize economice (1929-1933), precum si in anii celui de al doilea razboi mondial, cand taranii au pierdut cea mai mare parte a animalelor.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, odata cu dezvoltarea tot mai accentuata a capitalismului, in localitatea Gataia s-a asezat un mare numar de meseriasi si comercianti. Asezarea lor in Gataia este urmarea deschiderii unor cai de comunicatii foarte favorabile. Au fost date in folosinta liniile ferate ce leaga Timisoara cu Resita si Buzias cu Jamul Mare. Asezarea mestesugarilor, meseriasilor si comerciantilor a constituit un imbold economic pentru aceasta localitate, a carei importanta creste in aceasta perioada. Numarul mestesugarilor si atelierelor particulare a continuat sa creasca. Tot in aceasta perioada existau si doua intreprinderi, una la Gataia si cealalta la Butin, care produceau sifoane. In Gataia, marii comercianti au deschis o serie de pravalii (restaurante, macelarii, banci particulare), iar meseriasii au avut mici ateliere.

Dupa 1945, in perioada regimului comunist, in localitatea Gataia a luat fiinta Intreprinderea de Industrie Locala, cu sectia morarit (in anul 1950). In 1957, I.I.L. Gataia isi mareste sectia, infiintand un atelier de tamplarie cu mobila fina, un atelier mecanic si un atelier de derulare a furnirului de nuc. Sectia de industrie locala Gataia apartine de I.I.L. "Banatul" Timisoara. Sarcina acestei sectii era de a largi si imbunatati serviciile de intretinere si reparatii, de a ridica si imbogati calitatea articolelor de uz casnic si gospodaresc. Folosind placaje, furnir, placi aglomerate, cherestea, sectia s-a specializat in producerea de camere combinate "Camelia"si mese "Fantezia", sectia mai producea si pupitre scolare destinate exportului.

In Gataia au mai functionat sectii ale A.E.M. si Electrotimis, apartinand de Timisoara. Industria alimentara era reprezentata in localitatea Gataia printr-o intreprindere de panificatie. Brutaria folosea materia prima provenita de la morile din judet, dar mai ales faina de la moara din Gataia.

"Gataia si localitatile apartinatoare aveau 48 unitati de desfacere si 23 de prestari servicii. Dintre magazine amintim: pe cel industrial (textile, tricotaje), un magazin de menaj, de confectii, de mobila, librarie etc. In anul 1968 a fost dat in folosinta, in centrul comunei Gataia, un magazin universal cu un etaj." ( Weissmann H.,1972,p:74)

In domeniul agricol ponderea o aveau intreprinderile de stat, agricultura fiind etatizata, proprietatea privata reducandu-se doar la unele terenuri intravilane (gradini). Intreprinderile de stat erau organizate in : Cooperative Agricole de Productie (C.A.P.), Statiuni pentru Mecanizarea Agriculturii (S.M.A.) si Intreprinderi Agricole de Stat (I.A.S.). Sectorul agro-industrial a fost reprezentat de Comtim-Birda cu doua ferme la Gataia.

Cooperativa de credit "Sumigul" a fost infiintata in 1957, apartinand de Uniunea Cooperativelor de credit ale judetului Timis.

7.2.2 Perioada post-socialista

Anii care au urmat, dupa caderea regimului comunist, au insemnat un efort pentru comunitate de adaptare la alte valori social-economice si politice, schimbarea mentalitatilor si crearea unei economii de piata functionale, in care initiativa particulara sa fie pe primul plan.

De altfel, initiativa particulara a insemnat inceputurile unei noi perioade in economia Gataii, au aparut firme noi : Solingen, cu capital german, ulterior si-a incetat activitatea; fostul I.R.I.L. s-a privatizat, fiind preluat de Lipoplast, dupa care s-a numit Mobila Gataia si, ulterior, Lemnteh, cu productie pentru export; Contim Birda si-a incetat functionarea in 2001 si Ferma de la Gataia a fost privatizata, numindu-se S.C. Agrosas; Baza de receptie a devenit depozit privatizat, numindu-se Romcereal; Peromo-Vidisat este prima firma de televiziune prin cablu din Gataia, si-a inceput activitatea in 1996, in prezent si cu posibilitate de racordare la Internet.

Ulterior si-au deschis afaceri in Gataia urmatoarele firme: Takata-Petri (de volane) care insa si-a mutat sediul in anul 2009 la Deta, Trovatore (la fosta Baza de receptie), Sariana (lenjerie intima),cu productie de export, Iosca & Iojica, care din anul 2008 nu mai functioneaza. Gataia beneficiaza de centrala automata de telefonie Romtelecom.

In domeniul bancar a functionat o perioada scurta Banca Agricola, 1996-1998, Banca Aurora s-a inchis ulterior. In prezent functioneaza Banca Carpatica si BRD (Foto. 3). In Gataia functioneaza o filiala a C.E.C. din 1956.

Foto.3 Banca BRD din orasul Gataia (Ungur, 2010)

In zona centrala a Gataii, la intersectia strazilor Republicii si Carpati, vis-a-vis de Primaria Gataia s-a finalizat constructia unei cladiri pentru inchiriere de birouri in perspectiva dezvoltarii unui centru financiar-bancar. De asemenea in incinta acestei cladiri functioneaza un restaurant, care organizeaza nunti, botezuri, petreceri, sala avand o capacitate de 250 de locuri, precum si o pizzerie pe terasa cladirii.

In domeniul agriculturii, prezenta intreprinzatorilor italieni si belgieni cu utilaje si tehnologii moderne in lucrarea pamantului, au dus la o mai buna folosire a terenului agricol prin comasarea suprafetelor. Remarcabile sunt si initiativele particulare ale intreprinzatorilor locali in domeniul agricol : Daniel Benea, inginer Calin Oniga (consilier din 2004), inginer Iosif Pantea - seful Biroului de Consultanta Agricola (fost consilier), inginer George Brosteanu, inginer Gheorghe Toma s.a.

Suprafata agricola a Gataii cu localitatile apartinatoare este de peste 22000 ha (agricol), brazdat de raul Barzava si Moravita, din care peste 15000 ha este arabil.

Populatia se ocupa cu cresterea vacilor pentru lapte, existand microferme cu 10-30 capete si se construieste o ferma de peste 250 capete prin programul Sapard. De asemenea, bine reprezentata in zootehnia zonei este cresterea ovinelor - peste 15000 capete, existand multi fermieri cu mai mult de 500 de capete.

Un loc deloc neglijabil il ocupa sectorul apicol, existand pe teritoriul Gataii peste 3500 de familii de albine, cu posibilitatea ca in viitor acest sector sa se dezvolte foarte bine deoarece avem peste 46 de apicultori absolventi ai cursului de apicultura organizat de O.J.C.A. Timis, prin C.L.C.A. Gataia. Cu caracter de noutate, s-a infiintat recent o ferma de 0,5 ha pentru cresterea melcilor cu posibilitati de extindere.

In cadrul C.L.C.A. (Centrul Local De Consultanta Agricola) Gataia, de la infiintare si pana in prezent s-au pregatit si format un numar de peste 310 fermieri in specialitatea "Agricultori in culturi vegetale si crescatori de animale". Exista infiintate, conform registrului fermelor, 618 ferme agricole de diferite tipo-dimensiuni, mari si mici, simple si mixte, cu posibilitatea de extindere si concentrare a lor in functie de viitoarele conditii puse de integrarea europeana.

Pe teritoriul C.L.C.A. Gataia isi desfasoara activitatea si societati comerciale puternice avand ca obiect de activitate cultura mare si prestarile de servicii in agricultura, atat romanesti, cat si straine, fiind dimensionate la peste 1000 ha fiecare: Maxagro S.R.L., Alzira, Otello, Trovatore, Iosca & Erjica etc. Doua dintre acestea acceseaza proiecte Sapard de cate 500000 euro fiecare.

Sectorul comercial al produselor alimentare, de imbracaminte si de uz casnic este bine reprezentat de magazine moderne: Complexul Comercial din cadrul Cooperatiei, Complexul Comercial Curea S.R.L., Iosca & Iojica, Ilenuta S.R.L. s.a.

In perspectiva, o prioritate pentru administratia locala este atragerea de noi investitori, incurajarea initiativei particulare locale pentru crearea mai multor locuri de munca, in vederea unei folosiri optime a fortei de munca disponibile din Gataia si localitatile apartinatoare.

7.3 Nivelul de trai in orasul Gataia

Nivelul de trai se poate caracteriza prin indicele somajului, al analfabetilor dar si prin prisma dezvoltarii economice. Nivelul de trai material se defineste prin ponderea populatiei active ocupata in procesul de munca.

In Gataia ponderea somajului a avut o amploare foarte mare dupa anul 1992, somerii reprezentand 43% din populatia orasului. Acest lucru a fost posibil datorita faptului ca nu a mai existat nici o intreprindere care sa ofere locuri de munca locuitorilor.

Cu timpul insa situatia s-a redresat si a inceput sa scada ponderea populatiei active somere, in prezent in Gataia fiind doar 87 de someri. Astfel, a crescut nivelul de trai material si ca urmare a acestuia si a celui cultural. Populatia avand un trai mai bun a putut sa-si trimita urmasii la studii superioare, astfel, o data cu cresterea nivelului material, a crescut si nivelul cultural. Cu toate acestea putem spune ca nivelul cultural in Gataia a fost intotdeauna destul de ridicat, avand mereu oameni de seama care au ajuns mereu in frunte.

Dupa perioada de declin Gataia a inceput sa-si revina din punct de vedere al nivelului de trai, mai ales in urma deschiderii unor intreprinderi private cu capital strain.

Relansarea economiei s-a putut observa imediat in peisaj, actualul oras inflorind. S-au modernizat foarte multe cladiri, inclusiv centrul orasului. Au fost reabilitate o serie de drumuri, s-au intensificat atat ca volum cat si cantitate, transporturile rutiere, rute spre Timisoara sunt aproape din doua in doua ore ceea ce se datoreaza navetismului, dar si a cresterii nivelului de trai.

Nivelul cultural a sporit foarte mult, astfel ca numerosi tineri, dupa terminarea liceului se indreapta spre centre universitare din Timisoara. Ceea ce este de apreciat este faptul ca multi dintre acesti tineri se intorc in locul de unde au plecat, profesandu-si meseria invatata. Analfabetismul este redus, doar in familile de rromi apar cazuri izolate.

Totul reflecta nivelul de trai, incepand de la aspectul srazilor si terminand cu aspectul individual al caselor. Cladiri aflate in stadiul de regres sunt cele in care au ramas doar varstnici. Dar majoritatea sunt in plina dezvoltare, ceea ce reflecta o conditie buna a familiei respective.

Nivelul de trai in Gataia este bun, ceea ce se si observa din confortul si dotarile cladirilor, nivelul pietei, etc., dar nici nivelul cultural nu este mai prejos.

7.4. Planul si structura orasului Gataia

Gradul de complexitate structurala a orasului creste direct proportional cu marimea sa, cu profilul si pozitia sa geografica. Modul de oraganizare al orasului Gataia reflecta evolutia diferitelor activitati practicate, a modului de valorificare a posibilitatiilor materiale si spirituale.

"Spatiul urban este foarte heterogen, remarcandu-se o varietate de peisaje interne. Aceasta diversitate este determinata de existenta in cadrul orasului a trei subspatii de baza: concentrari de locuinte, concentrari de activitati productive (industriale si mestesugaresti), concentrari de activitati tertiare. Acestora le corespund la nivel intra-urban, functii specifice. Localizarea acestor subspatii este foarte diferita, organizata sau haotica." (Cardea Melinda, 2006, p:184)

Zonificarea functionala in orasul Gataia este urmatoarea:

a. zona pentru locuinte

b. zona institutii publice si servicii

c. zona unitati industriale depozitare

d. zona unitati agricole

e. zona spatiilor plantate, agrement, sport

f. zona cailor de comunicatie feroviara si amenajari aferente

Analizand planul orasului Gataia putem observa, ca zonele functionale prezinta o organizare haotica. (fig. 17)

Zona de locuinte este cea mai extinsa, astfel ca in zona cenrala sunt amplasate blocurile. Dinspre centrul orasului retelele stradale sunt radiare, toate plecand din centru, in lungul lor fiind amplasate case din caramida, majoritatea fiind modernizate.

Zona institutiilor publice si servicii este mai intensa in centrul orasului, aici fiind concentrate cladirile administrative, bancile si intreprinderile comerciale, precum si edificii ale vietii publice ( Caminul Cultural, Liceul Teoretic, biserici, Centrul Medical, Sediul postei, politiei, pompierilor, etc)

Fig.17 Planul urbanistic - Gataia (Primaria Gataia)

Incepand cu anul 2006, infrastructura orasului se modernizeaza, lucru tot mai evident, astfel ca se construiesc cladiri moderne, cum sunt de exemplu Pensiunea Perla, dar si cladirea din centrul orasului, avand o importanta financiar -bancara.

Zona institutiilor industriale se afla in centrul orasului, datorita faptului ca orasul se afla la inceputul dezvoltarii industriale, dar viitoarele proiecte sunt prevazute pentru periferia acestui oras, ceea ce implica si o extindere a teritoriului orasului.

Zona unitatilor agricole este amplasata la periferia orasului, in imprejurimile acestuia, fiind reprezentata de spatii destul de extinse (AGROMEC, fostul CONTIM, AGROSAS, etc)

Zona spatiilor plantate, reprezentata de parcuri, prezinta spatii destul de mari, amplasate mai ales in centrul orasului, dar si la periferie, unde se observa padurea din jurul Spitalului de Psihiatrie. Majoritatea strazilor sunt asfaltate, urmand sa fie modernizate si cele de la periferie.

Gradul de ocupare al terenului a ajuns la valori maxime, iar pretul acestuia tinde spre valori foarte ridicate, datorita faptului ca odata devenit oras, Gataia prezinta o activitate deosebit de evidenta, fiind data de o intensitate deosebita a circulatiei, avand loc zilnic migratii ale muncitorilor care asigura bunul mers al activitatiilor desfasurate precum si un aflux al consumatorilor.

7.5 Turismul

A existat, in perioada comunista, tendinta de a trece viata spirituala la turism, bisericile deveneau atractive doar din punct de vedere turistic, rolul spiritual era omis cu perseverenta. Dupa 1989, s-a schimbat atitudinea si dintr-o data multi sustinatori ai turismului bisericesc au devenit crestini, reevaluand rolul spiritualitatii crestine in biserici si manastiri.

Turismul in Gataia este reprezentat din punct de vedere istoric si religios de cele doua vechi manastiri din apropiere, monumente istorice cu un bogat patrimoniu spiritual si cu arhitectura veche, Manastirea Saraca de la Semlacul Mic si Manastirea Sfantul Gheorghe din localitatea Manastire.

"Manastirea Saraca este situata la 65 km sud-est de Timisoara, in apropierea soselei Timisoara - Resita, de la Gataia ramificatie dreapta. Ansamblul monahal s-a construit la marginea satului Semlacul Mic, pe malul paraului Lunca, inconjurat de dealuri. Credinciosii sau turistii care viziteaza manastirea si folosesc ca mijloc de transport trenul (linia ferata Lugoj - Buzias - Gataia - Jamu Mare) coboara la gara Semlacul Mare (daca vin cu trenul din Timisoara pe linia Timisoara - Resita, il vor schimba in gara Gataia, unde, de obicei, legaturile in timp sunt apropiate) si de aici, prin spatele garii, merg pe un drum de camp pe langa stalpii electrici ce cad perpendicular pe un alt drum, pe care se merge la stanga si apoi la dreapta, pana la intrarea in incinta manastirii, unde ii intampina o fantana cu apa sulfuroasa" . (Dumitrache V., 2002, p.30)

Prima atestare documentara este din anul 1270. Biserica manastirii a fost rezidita in 1443 de catre calugarul Macarie de la Tismana.

Manastirea Sfantul Gheorghe din localitatea Manastire, comuna Birda, este asezata la 1,5 km de la Birda de pe drumul national Timisoara - Resita si la 7 km de Gataia pe un drum secundar. Manastirea a fost construita in 1485, probabil de catre despotul sarb Ion Brancovici.

Gataia mai poate fi atractiva din punct de vedere turistic si prin unele locuri de un pitoresc deosebit, consecinta a asezarii pe malurile Barzavei si la poalele dealului Sumig, de origine vulcanica.

Este recunoscut faptul ca orasul Gataia nu este valorificat din punct de vedere turistic, astfel ca nici infrastructura de cazare a turistilor nu este dezvoltata. Cu toate acestea, in anul 2006 a inceput constructia unei cladiri impresionante, cu scopul de a deveni pesiune agroturistica.( foto.4)

Pensiunea agroturistica "Perla", este o pensiune de 3 margarete. (vezi foto.5) Prin arhitectura sa dar si prin dotarile interioare de lux, aceasta este una din cele mai moderne cladiri ale orasului. Aceasta unitate de cazare cuprinde 7 camere si 3 apartamente. Pretul unei camere este de 250 RON∕noapte, avand inclus micul dejun.

Foto.4.Pensiune agroturistica din orasul Gataia (Ungur, 2010)

Datorita costului destul de mare al cazarii si a lipsei de promovare turistica foarte putini sunrt cei care se cazeaza in cadrul pensiunii. Cu toate acestea majoritatea celor care vin aici, sunt oameni de afaceri, mai ales datorita faptului ca tot mai multi investitori straini (nemti, austrieci, belgieni) sunt interesati sa puna bazele unei afaceri in acest oras.

Se doreste ca pe viitor in cadrul acestei pensiuni sa se construiasca un centru SPA, si sa se amenajeze un parc in apropierea acesteia.

Foto.5 Pensiunea Perla (Ungur, 2010)

Vechimea asezarii, diversitatea etnica si spiritualitatea, traditiile care s-au mai pastrat, centrul localitatii cu institutiile administrative, economice, de invatamant si cultura, Biserica Ortodoxa Romana din Gataia si Biserica Romano-Catolica, noul monument al eroilor,(foto.6), zona parcurilor (foto.7) si terasele restaurantelor sunt argumente pentru turism, pentru o excursie la Gataia.

Foto.6 Monumentul eroilor (Ungur, 2010)

Foto.7 Spatii verzi din centrul orasului Gataia (Ungur, 2010)

7.5.1 Program de dezvoltare a turismului

Principalele directii de dezvoltare a turismului constau in crearea unei infrastructuri locale, concretizate in baze de agrement pe malurile Barzavei, care sa cuprinda cabane, terenuri de tenis, de volei etc. Exista posibilitatea construirii unui strand cu bazine pentru copii si adulti si a unui hotel cu restaurant si bar. Acest proiect de modernizare a orasului Gataia se afla amplasat in fata cladirii Caminului Cultural, astfel ca locuitorii orasului au acces la informatii, cu privire la obiectivele ce se doresc a fi puse in aplicare.

In zona centrala exista loc pentru amenajarea unui parc de distractii pentru copii si a unei sali moderne de sport - proiect posibil de realizat si cuprins in programul de dezvoltare urbanistica al conducerii administratiei locale.

Se doreste mentinerea in bune conditii prin lucrari de conservare si restaurare a bisericilor, a Manastirii Saraca, promovarea imaginii acestor lacase de cult si monumente istorice. Se organizeaza excursii la aceste manastiri si de catre Liceul Teoretic din Gataia.

De asemenea un obiectiv important este si infiintarea unui muzeu al localitatii care sa cuprinda costume populare specifice regiunii, tesaturi, broderii, diverse obiecte din aceasta parte a Banatului. De altfel la Casa de Cultura din Gataia este deschis un punct muzeal cu cateva piese din portul popular, obiecte din gospodariile taranesti, ceramica din neolitic si arme din secolul XIX-XX.

Toate aceste proiecte turistice se pot realiza si de catre intreprinzatori particulari sau cu contributia acestora, important este sa fie valorificat potentialul turistic din aceasta localitate deosebita din Banat. Dezvoltarea turismului in Gataia este un proiect viabil al administratiei locale si poate fi mai repede pus in aplicare odata cu amenajarea unei retele stradale la standarde europene.

7.5.2 Manastirea Saraca - premisa de dezvoltare a turismului

Tinand de Mitropolia Banatului - Arhiepiscopia Timisoarei, Manastirea Saraca (Foto.8.) este asezata in plina campie banateana, in localitatea Semlacul Mic, la 67 km sud de Timisoara, pe drumul care leaga cele doua localitati.

Se numara printre cele mai vechi manastiri din aceasta parte a tarii, datand din secolele XII-XIII, cand au fost ridicate si alte manastiri in zona, printre care Hodos si Cenad. "Unele documente istorice arata ca manastirea sustinea o bogata activitate in anii 1270-1271. Documentele istorice se refera la activitatea manastirii aflata in disputa misionara cu catolicii." (Muresianu I., 1976, p.87)

"Despre importanta ei pentru apararea Ortodoxiei se fac precizari la inceputul secolului XV, cand priorul calugarilor franciscani din Ungaria de sud, raporta ca aceasta manastire este o pepiniera de schismatici." ( Muresianu I., 1976, p.88)

Biserica manastirii de la Semlacul Mic este construita intr-un stil ce apartine artei bizantine din Evul Mediu, are o infatisare remarcabila : lungimea bisericii, fara cerdac, este de 15 m, latimea de 8 m si inaltimea interioara de 12 m pana la varful turlei. Biserica are incaperile caracteristice perioadei medievale : nartexul, nava si absida. Cupola se sprijina pe patru arcuri care sunt pictate cu o serie de frize. "In 1443, fiind o ruina, biserica a fost rezidita de calugarul Macarie de la manastirea Tismana, Gorj". (Dumitrache V.,2002, p.31)

"Dupa moartea lui Iancu de Hunedoara, la 11 august 1456, manastirea este mentionata in circulara data de Episcopul Petru de la manastirea Sfantul Gheorghe din Caransebes, prin care le cerea ecumenilor manastirilor din aceasta parte a tarii sa randuiasca slujbe pentru odihna sufletului viteazului voievod. In timpul Mitropolitului Iosif al II-lea cel Nou (1650-1656), este iarasi amintita cu prilejul unor vizite facute de el la Partos, Saraca, Hodos, Cenad etc". (Dumitrache V., 2002, p. 32)

Prima innoire a zugravelii vechi s-a facut pe timpul imparatului Carol al VI-lea, de catre ctitorul sarb Giuriciko Lazarevici in anul 1730. Tot in 1730 se repicteaza fresca. Lucrarea a fost executata de o adevarata scoala de pictori in frunte cu mesterul Andrei. La aceasta lucrare a contribuit si pictorul Zugrav Nedelcu, devenit ulterior foarte vestit. La inceputul secolului al XVIII-lea manastirea adapostea o scoala unde se invata si pictura de icoane.

Manastirea functioneaza pana in 1778, cand, din ordinul imparatului Iosif al II-lea, este comasata cu manastirea Mesici de langa Varset, unde sunt duse si obiectele de valoare (carti, icoane, obiecte de cult). In anul 1782, autoritatile austriece scot la licitatie cladirile manastirii care sunt cumparate de catre Ioan Osztoics, un dregator bogat din Timisoara. Manastirea va ramane in proprietatea familiei Osztoics timp de 150 de ani, perioada in care se paragineste, dobandindu-si denumirea actuala de "Saraca".

In 1932 Manastirea Saraca e cumparata de Episcopia Caransebesului si redevine asezamant monahal. Desfiintata din nou in urma decretului comunist din 1959, va functiona ca parohie pana in 1978, cand se reia viata monahala. In anul 1963 au inceput lucrarile care au dus la restaurarea completa a bisericii si a picturii.

Foto 8. Manastirea Saraca ( Ungur, 2009)

Biserica manastirii (vezi foto.9) este zidita din piatra si caramida, avand un plan de cruce greaca cu bratele libere, absida altarului semicirculara si naosul acoperit cu o turla octogonala. La exterior biserica este lipsita de orice decoratie, avand forme masive si o volumetrie foarte sobra Pridvorul actual a fost adaugat in secolul XIX.

Fresca bisericii de o mare valoare artistica, dateaza din 1730, cand a fost refacuta pe structura picturii din secolul XVI de catre mesteri zugravi deosebit de iscusiti, ce par sa fi venit din Tara Romaneasca. Ansamblul pictural al bisericii este de o mare expresivitate, in culori calde si armonioase, constituind cea mai valoroasa realizare artistica de acest fel, pastrata in Banat.

Foto.9Biserica Manastirii Saraca (Ungur, 2009)

Dupa marturisirea Dr. Ioachim Miloia, Manastirea Saraca a fost centru bogat de cultura si arta banateana. Calugari modesti, gramatici si mesteri in arta picturii au trecut pe la aceasta manastire, infiintand chiar o scoala despre care marturiseste si pictura de pe zidurile interioare ale bisericii. Se presupune ca intemeietorul scolii a venit aici de la Manastirea Tismana, ceea ce e o buna nota pentru pictorii si raspanditorii picturii din scoala "Semliugului", care s-au inspirat din izvoare romanesti. (Petroman I, Petroman P.,2005)

Monument istoric si artistic de inestimabila valoare, Manastirea Saraca poarta peste veacuri marturia spiritualitatii crestin- ortodoxe a romanilor banateni. Intr-un raport catre autoritatile austriece din 1775, se arata ca la Manastirea Saraca erau sapte vietuitori, romani si sarbi. Astazi Sfanta Manastire are opt calugari, dintre care doi duhovnici. Staret al manastirii este protosinghelul Climent Vantu. (Dumitrache V., 2002)

Hramul Sfintei Manastiri Saraca este "Schimbarea la Fata" (6 august), praznic pentru care o multime de credinciosi din intregul Banat se indreapta spre manastire. Hramul Paraclisului este Sfanta Maria Egipteanca, ale carei sfinte moaste, respectiv unul dintre degete, se si afla in manastire.

In prezent se lucreaza la construirea unui nou corp de chilii si a unui nou paraclis. Intr-o frumoasa continuare a traditiei Bisericii de a se ingriji nu numai de sufletul, ci si de trupul omului, in interiorul noului corp de cladire se intentioneaza amenajarea unui dispensar satesc.

Acest obiectiv determina practicarea unui turism religios, mai ales in perioada 4-7 august se poate observa acest fenomen, deoarece atunci foarte multe persoane vin in pelerinaj in acest loc. Capacitatea de cazare in aceasta perioada este foarte mica nereusind sa acopere fluxul de vizitatori. In acest loc vin persoane din tot judetul, dar nu numai, ci si din alte locuri ale tarii.

Cap 8. TRASATURILE RURALE ALE ORASULUI

8.1 Cultura de tip rural: traditii si obiceiuri

Orasul Gataia are o reprezentare etnica diversificata si, prin modul in care s-au pastrat traditiile si obiceiurile specifice fiecarei nationalitati, constituie un sincretism socio-cultural original, un asezamant cultural european. Fiecare natiune si-a pastrat graiul, portul si obiceiurile sale. Sunt formatii de dans si coruri romanesti, maghiare si slovace bine organizate, cu conducatori sau initiatori priceputi.

Graiul locuitorilor romani din Gataia se inscrie in subdialectul banatean cu toate particularitatile lui:

""Mis banatean, frace, din mosi-stramosi ca si gialul asta, Sumigul nostru drag . ".

Trebuie sa tinem seama de legile fonetice si mai putin de pronuntarile accidentale, mai ales ca exista colonizari de romani din diferite parti ale tarii. Se observa transformarea dentalelor surde T si D urmate de E si I in "Ce si Gi":

frace, bucace, lapce, gial, givan

alaturi de adjectivul demonstrativ ista, adus de colonisti, identic cu pronumele demonstrativ latin:

"iste"-ista."

"Taranul bastinas si-a pastrat tipul specific roman: statura comuna, subtire si mladios, la fata oaches, profil bine marcat, cu parul mai mult negru sau castaniu, iar ochii negri sau caprui. De la fire; vesel, spiritual, si vorbaret, prietenos, ospitalier, dar si avantat si navalnic, indraznet ca toti romanii." (Weissman, 1972, p.163)

Portul a suferit unele schimbari sub influenta civilizatiei, dar totusi gasim tarance indragostite de "oprege"*, iar barbatii de camasa lunga, alba de bumbac, incinsi prin mijloc cu "praschia" si imbracati cu "chintuse" inflorate cu snururi. (Foto. 10) Un astfel de port se intalneste la un numar foarte redus de persoane, mai ales persoane in varsta si care locuiesc in satele apartinatoare Gataiei.

Foto. 10Port popular din zona apartinatoare orasului Gataia (Ungur, 2010)

Datinile si obiceiurile vietii de familie s-au pastrat in Gataia mai mult ca oriunde. Gataientii acorda o deosebita importanta celor trei evenimente mari: nasterea, nunta si moartea.

"Omul, nu stie cand se naste si nici cand moare, asa incat le considera drept "taine", iar multi nui cunosc nici evenimentul mijlociu, adica nunta, asa ca vorba cu evenimentele mari e o vorba mare, toti o spun grav in ocazii solemne, insa putini ne dam seama ca o spunem ca-i vorba de claca" spunea un invatat al acestor locuri Ion Ciucurel, in ziarul "Cuvantul satelor". (Weissmann H., 1972, p. 167)

Nasterea e privita astazi ca o sarbatoare familiala, nu ca o sperietoare ca altadata. In prezent nasterea este un eveniment foarte important in viata unei familii, fiind sarbatorit cu multa bucurie, dar nu se mai pastreaza obiceiurile din trecut. Astazi totul se stie inca de la inceput, nefiind nevoie de superstitiile din trecut. Au fost foarte multe superstitii si obiceiuri legate de nastere, dar cu timpul si-au diminuat intensitatea datorita faptului ca tehnologia medicala a vansat foarte mult.

In trecut, nu se putea sti sexul copilului, inainte de nastere (prin metode medicale), de aceea se trimitea un copil cu ochii inchisi, "calare pe fusteii razboiului in strada si deschizand ochii, de va vedea mai intai barbat, baiat va naste, iar de va vedea femeie, fata va naste.

Este semnificativ, printre numeroasele datini si obiceiuri, cum s-a pastrat obiceiul nuntii: "Parintii si feciorul se duc la familia fetei, dupa ce in prealabil, "o pocleata", o femeie buna de gura sau "tragaciul" aranjase totul. Petirea se face de obicei duminica, considerata cea mai norocoasa zi, dar si joia. "Tragaciul" se duce la vase ca sa bea apa, nu fiindca ii este sete, ci sa vada daca fata este harnicuta si cu voie buna. Parintii ii spun, de-a dreptul romaneste, ca au un prunc si ca si ei au o fata si, daca li-i voia, sa le fie nora." (Nitov M., 2008,p. 28)

Logodna e al doilea prag al tinerilor si mai e denumita "incredintarea" la ziua hotarata. Mirele isi alege din neamuri si prieteni vreo 5-6 si, in amurg, pleaca la aleasa inimii. Isi alege un vornic, un om bun de gura, si cu nanasul in frunte bat la poarta fetei. Aici au loc mai multe ritualuri, printre care se stabileste si data nuntii. In saptamana nuntii, mirele alege cativa flacai dintre cei mai chipesi, buni prieteni, si-i trimite la invitarea oaspetilor. Tinuta lor este deosebit de semnificativa, calare pe cai impodobiti cu marame de culori diferite, cu flori la palarie si cu ploscuta impanata cu cordelute. (Turcus A., 2008)

Mireasa, frumos gatita de babele stiutoare care ii pun putin busuioc, un leu si alte lucruri de noroc pentru a avea copii multi, insotita de prietene, copii si neveste, care doresc sa fie martori la cununie, participa la oficierea cununiei. Dupa cununie, tot chiuind si rotind in jurul unui steag, vin la casa miresei. La sosire, o baba stropeste mirii si nuntasii cu apa, alta arunca cu grau curat, spunand ca sa traga norocul si binele la tinerei, ca pasarile la grau curat. Acum se incinge jocul si voia buna. Glumele se inmultesc, oratiile de nunta amintesc de cautarea caprioarei si veselia se incheie cu plecarea miresei de la casa parinteasca la casa mirelui."[67](Nitov M., 2008, p. 30)

In cantece si chiuituri, pleaca la noua casa, care, de cele mai multe ori, e a socrilor mari, unde are loc cina. Nanasul trebuie sa manance cu doua linguri, gustand din toate blidele, indemnand si pe ceilalti. La miezul noptii, are loc jocul miresei, cand, rand pe rand danseaza cu mireasa, daruind-o fiecare cu o anumita suma de bani. Dupa joc, nuntasii pleaca la casele lor, afara de unii care raman pana dimineata. Pe vremuri, a doua zi dupa nunta, iarasi se incingeau hora si veselii, la casa socrului mare, de unde numai a treia zi se indrepta fiecare spre casa lui, facand dese popasuri de atata oboseala.

La sarbi, plimbarea de la casa mirelui la a miresei se face in carute, cantand si chiuind alaturi de tamburasi. Cei de la distanta vin inca din ajun, in trasuri vopsite in galben, verde sau vanat, ca sa iasa in evidenta, iar caii sunt impodobiti cu flori, sa fie asortati cu cilimurile nuntasilor din carute.

Nunta la germani si slovaci are un caracter mai retinut, fara multe ceremonii. Dupa indeplinirea formalitatilor de rigoare dintre parinti, prin care acestia asigura locuinta separata copiilor, fixeaza ziua celebrarii nuntii, de regula intr-o zi de lucru, de obicei sambata spre seara, cand nu lipseste muzica traditionala.

La maghiari s-au pastrat multe obiceiuri privitoare la nunta. Nunta dureaza doua, trei zile, cand se petrece aproape pana la extenuare.

La tigani nunta este o combinatie de obiceiuri imprumutate si muzica este cea care domina atmosfera, pentru ca tiganii dau bani grei ca sa aduca si famfara, cu care se plimba pe strazi, chiuind si veselindu-se.

"Inmormantarea e un ceremonial complex aprope la fel in tot Banatul. In Gataia nu se platesc bocitoarele. Fiecare familie sau rudenie a decedatului isi manifesta regretul despartirii, jelind in bocete simple despartirea pemtru totdeauna. Daca mortul e june sau fata nemaritata, parintii tin sa-l duca cu muzica, iar ritualul pare asemanator unei nunti, tinerii fiind imbracati in alb." (Turcus A., 2008, p.134)

O data cu ridicarea nivelului cultural si stiintific al poporului, multe superstitii si credinte dispar. In trecut acestea erau numeroase, fiind transmise din generatie in generatie pe cale orala sau scrisa. Astazi nu mai apar in peisajul cultural al acestor locuri, locul lor fiind luat de stiinta care este tot mai avansata si mai performanta.

Acum cand Gataia este oras multe din obiceiurile care se mai pastreaza inca, sunt intalnite in satele apartinatoare Gataii si mai putin in orasul Gataia.

Aceste evenimente cel mai bine sunt pastrate de populatia in varsta care este mult mai conservatoare in comparatie cu populatia tanara care tinde spre schimbare. Dar o data cu venirea noilor generatii totul se va pierde pentru ca doar 5% din cei tineri mai incearca sa pastreze ceea ce afost odata.

Ceea ce se mai pastreaza inca sunt rugile care se desfasoara in fiecare an, in ziua Sfintelor Pasti . Acesta este un eveniment care anima in parte viata orasului, dar si acesta si-a pierdut din intensitate. Persoanele varstnice dar si cele de varsta a doua sunt atasate evenimentelor din viata localitatilor si incearca sa transmita si mai departe aceasta dragoste de arta si folclor. Multe persoane care la o varsta foarte frageda au invatat sa pastreze valorile culturale, au revenit in aceste locuri cu dorinta de a transmite mai departe aceste valori.

8.2 Cultura oglindita in vechi denumiri toponimice

Daca aruncam o privire asupra vetrei orasului, Gataia, si asupra imprejurimilor ne dam seama ca, de-alungul veacurilor, strabunii nostri au ramas neclintiti in acest pamant, iar locurile din jur nu s-au schimbat niciodata.

Pe ceasloavele vechi din Gataia si Sculia gasim nume ca: Bologan, Popovici (fiul lui Popa), Grigorovici (fiul lui Grigore) etc., care au ca mostenitori si azi, printre cetatenii localnici.

Denumirile toponimice au ramas neschimbate.(vezi fig.18) Pornind de la dealurile dinspre Sosdea pe langa linia ferata acestea sunt: Damburile, Ulves, Cotul Popii, Izvoarele, Seret, Gaiul Borosoanei, Palanca, Vana Mare, Giul Ciorii, etc.

"Astfel, la hotarul dintre Gataia si Sipet, ale carei deluri sunt pline de ceramica cenusie, din epoca daco-romana, e numita Valea Begului, ce aminteste de existenta aici, a unei capetenii turcesti de la care si-a luat numele. Mai spre est, tot pe Valea Begului e Dealul Turcului si Valea Turcului, pe locurile unde acum 2000 de ani au fost furnale primitive, furnale ale caror urme se vad si azi." (Weissmann H., 1972, p. 166)

Tot in Gataia e asa zisul "Drumul Hotilor", ce venea dinspre Birda prin ocoalele din Georgeasca si apoi de la Stubei pe sub dealul Sumigului, pe langa Butin si Percosova, indreptat spre Varset.

"Santul Italianului", e cunoscutul sant de aparare roman, care e consemnat si pe harta lui Grissellini, ce trece de la Folia pe la est de Birda, Sangeorge, Butin si Percosova.

"Valea Tiglariei", spre nord-est de Semlacul Mare, spre Maureni, Ziegenthal, cum o numesc svabii din Maureni, aminteste iarasi de furnalele primitive si ceramica cenusie daco-romana.

"Gaiul Borosoanei", ce face legatura dintre Gataia, Sosdea, Ghertenis, e renumit prin vechile "stafii" legate de faradelegile turcilor care ar fi martirizat aici pe un curajos fecior de vaduva din Gataia, ce ar fi cutezat sa rapeasca pe fiica spahiului Socoli."

"Campul Alb" situat in apropierea Sumigului aminteste de vechea asezare a satului, Gothal Superior, denumita astfel dupa luptele cu turcii din secolul al XVI-lea, cand satul a fost transformat in ruine si oseminte omenesti.

8. 3 Arta populara

Arta populara, creatia artistica, de obicei anonima, era realizata de popor, iar in Gataia era concretizata prin cusaturi care cer o deosebita indemanare si cunostinta si este strans legata de portul popular.

Foarte putine persoane se mai ocupa cu arta goblenurilor, a macrameelor, astazi lumea a luat o alta intorsura. Astazi nimeni nu mai are timp de broderii, de a crea arta populara si cu timpul se va diminua acest mestesug.

In satele apartinatoare orasului Gataia, aceste mestesuguri s-au pastrat mai ales pana in anul 1989. Dupa aceasta perioada foarte putine persoane s-au mai ocupat cu astfel de lucruri. Cele care se ocupa inca, nu fac altceva decat sa lucreze pentru familile lor, nicidecum pentru a le vinde sau pentru a le pune intr-o expozitie.

Ceea ce se pastreaza sunt costumele populare expuse in cadrul Liceului Teoretic Gataia, de asemenea astfel de costume se gasesc in casele fiecarei familii din satele din imprejurimile orasului, dar si in Gataia, acolo unde mai exista persoane in varsta. Aceste costume sunt purtate de generatiile tinere, la spectacolele date de Corul Liceului Gataia si de grupul de dansuri ale aceleiasi scoli.

"In trecut, ia cu altita, cotrantele, camasile barbatesti, formau preocuparea femeilor din toamna pana-n primavara. La ele se adaugau frumoasele ghilimuri banatene." (Weissmann H., 1972, p.213)

8. Valea Begului

7. Dealul Turcului

Valea Turcului

5. Drumul Hotilor

Albumele folclorice ale liceului, precum si coltul folcloric de la Liceul Gataia, sunt o marturie vie a ocupatiei femeilor romance de alta data, dar care in prezent au trecut la alte forme artistice, artizanatul.

E un mestesug practicat, e o arta, de a produce cusaturi si impletituri artistice cu care ne mandrim peste hotare. Broderiile (foto. 11) sunt ancorate in contemporaneitate. Macrameurile au luat locul goblenurilor si incanta prin felurite motive, valorificand din plin creatia artistica populara, in tara si in strainatate.

Unele familii au transmis din generatie in generatie frumoasele cusaturi nationale ale portului romanesc.

Foto.11 Broderie populara din cadrului punctului muzeal al Casei de Cultura, Gataia (Ungur, 2010)

Un loc aparte in peisajul cultural al Gataiei il ocupa corul bisericesc "Doina", continuator al unei prestigioase traditii corale locale. Acest cor continua sa participe la diverse aniversari si concursuri corale gazduite de localitatile judetului Timis si Caras-Severin, prin organizarea Centrului de Cultura si Arta al judetului Timis.

In 28 octombrie 2006, in prezenta P. S. Sale Paisie Lugojeanul si a unor distinse fete bisericesti si cu participarea renumitelor coruri bisericesti din Faget, Ghiroda, Giarmata Vii, Recas, Gradinari si a formatiei Flores a Palatului Copiilor - condusa de profesorul Nicolae Puscasu - Corul Doina din Gataia a fost aniversat la 70 de ani de atestare.

Casa de Cultura din Gataia (foto.12) a fost si este, prin toate evenimentele pe care le organizeaza si gazduieste, centrul cultural al urbei si pastratoarea traditiilor si a specificului local deosebit prin aportul etniilor conlocuitoare. Dispune de o sala de spectacol cu o capacitate de 300 locuri, (vezi foto.13) sala de lectura cu instalatie-retea pentru calculatoare si sala de culturism.

Biblioteca din cadrul Casei de Cultura beneficiaza de o buna aprovizionare cu carte. Au fost cumparate, cu sprijinul financiar al Primariei din Gataia, in anul 2005, carti necesare pentru dotarea ceruta de forma noua de organizare a unei biblioteci orasenesti, in valoare de patruzeci de milioane lei vechi.

Din dorinta renasterii traditiilor locale si a inaugurarii sarbatorilor prilejuite de "Zilele Orasului Gataia", au fost invitate nume bune ale muzicii populare si usoare romanesti. Tot in cadrul acestor sarbatori, avand loc si o inedita expozitie de pictura iconografica pe piatra.

Frumoasele sarbatori de Ruga de la Gataia (foto.14), reprezinta o traditie renascuta pentru a da o noua imagine orasului. In anul 2007 au fost invitati nu mai putin de zece cantareti renumiti de muzica populara care au creat un spectacol de neuitat, filmat si transmis pe programele Etno si Datina. Casa de cultura a fost modernizata in intregime, modificarile si dotarile interioare dand posibilitatea desfasurarii activitatilor culturale si sportive, mentinerii traditiilor si obiceiurilor de pe aceste meleaguri banatene.

Foto. 14 Momente artistice cu ocazia Rugii din orasul Gataia ( Ungur, 2010)

Casa de Cultura din Gataia este locul in care formatiile de dansuri populare si dansuri sportive isi desfasoara programele de pregatire de la grupele de varsta mai mici pana la dansatorii mai experimentati. Aceste formatii sunt conduse de oameni care doresc sa pastreze vii traditiile si dansurile populare autentice, spiritul fiecarei etnii de pe aceste locuri, minunat prin diversitate.

E adevarat ca teatrul, spectacolele de muzica si dansuri populare au fost mai rare ca inainte de 1989, trebuie sa intelegem ca programele de divertisment in mediul rural si urban erau impuse de conducerea de atunci, ca un fel de aerisire sau deschidere pentru populatie vis-à-vis de propaganda de partid, actorii erau obligati sa dea spectacole fara pretentii financiare deosebite, ceea ce azi este greu de imaginat pentru ca totul este dictat de regulile economiei de piata, reguli de la care nu se poate abate cultura. Orice spectacol de teatru sau muzica necesita plata unor sume de bani in functie de pretentiile financiare ale formatiilor sau artistilor care vin pentru spectacol.

In aceste conditii, trupele de teatru care au vizitat orasul, din tara sau din afara, au facut spectacole pentru a mentine interesul pentru teatru viu, multumindu-se cu sume care sa le acopere strictul necesar al deplasarii. Cu toate aceste pretentii financiare, pe scena Casei de Cultura din Gataia au urcat artisti de la Teatrul Merlyn - pentru copii si tineret, de la Teatrul de amatori din Seghed, Ungaria, Teatrul de papusi din Arad si de la Teatrul Maghiar din Timisoara.

La Casa de Cultura din Gataia se tin expozitii de caricatura si grafica, caricaturistul Marius Nitov a obtinut in anul 2001 premiul pentru cea mai reusita caricatura, premiul pentru curaj la Festivalul de caricatura din Europa de sud-est, organizat de Asociatia Cartoonists Rights Network South East Europe in orasul Ploiesti. Acelasi caricaturist mentionat mai sus este membru al Asociatiei Caricaturistilor condusa de maestrul Stefan Popa Popas. Merita mentionata si expozitia de pictura si desene a doamnei Grizea Ileana, expozitia de oua incondeiate de Pasti a aceleiasi artiste. S-a bucurat de un deosebit interes si catalogul de modele si picturi realizat de Gyomber Melinda.

Tot in cadrul Casei de Cultura exista un punct muzeal ingrijit de un referent cultural, unde se gasesc unelte, porturi populare, arme din diferite perioade ale istoriei acestor locuri. Legat de expozitiile muzeului se poate vedea si colectia de pietre de mina pusa la dispozitie de domnul Stefan Toth.

In cadrul Casei de Cultura isi desfasoara activitatea un club de sah pentru copii, primii pasi in sah sunt facuti de cei tineri, pasionati de sportul mintii. Este important de remarcat participarea unui numar mare de sahisti la diferitele concursuri organizate in cadrul clubului - cupa si campionatul orasului, cupa 1 Decembrie.

Viata culturala din Gataia este reprezentata si de pictorul Gheorghe Lohmuller, cunoscut mai mult in strainatate decat in tara, cu multe lucrari apreciate pentru simbolistica trairii spirituale in forma si culoare. A prezentat, in 2002, o expozitie la Casa de Cultura din Gataia, cu teme suprarealiste si impresioniste. Se pot vedea mai jos trei lucrari de succes pe teme suprarealiste: New age (Foto. 15), When the memory (Foto.16).

Tot in aceasta prezentare a vietii culturale din Gataia, important de precizat, este si aparitia cartii de poezii "Domnul de Roua" a poetului Ioan Palici, la editura Cartea Romaneasca, in anul 2004.

Pentru aportul incontestabil la viata culturala si imaginea Gataiei mentionam pe profesorul Herbert Weissman, profesorul de muzica Nicolae Puscasu, directorul Palatului Copiilor din Timisoara, profesorul universitar si poetul Marcel Tolcea, regretatul profesor de muzica Ladislau Ciszmarik, interpreta de muzica populara Dorina Talpes, pictorul Gheorghe Lohmuller, artistul-fotograf de la ziarul Renasterea Banateana, Emeric Robitseck (a prezentat o expozitie de fotografie la Gataia, in anul 1998) s.a. .

In cadrul acestui capitol voi prezenta tot ceea ce tine de importanta regionala a orasului Gataia, si anume diferite facilitati pe care acesta le ofera locuitorilor orasului si a celor din imprejurimi.

Orice oras dispune de relatii de diferite genuri, directii si intensitati cu spatiul sau adiacent, relatii care ii asigura existenta si care, proiectate spatial, definesc zona de influenta urbana. Cu alte cuvinte, spatiul din jurul unui oras caracterizat prin relatii foarte stranse intre acesta si celelate localitati urbane si rurale reprezinta zona de influenta a centrului urban respectiv. Astfel definita zona de influenta are o structura proprie, ce releva ierarhii complexe intre asezarile componente, plasand la nivel superior orasul generator. ( Hall Tim, 2007)

Orasul Gataia a devenit un centru polarizator de mare interes pentru aceasta zona, deoarece fluxurile de persoane se indreapta spre acest oras atat pentru munca cat si pentru piata, scoala, diferite necesitati ce tin de sistemul bancar, sistemul medical, etc.

Orice oras mare sau mic, vechi sau nou, prezinta un nucleu central cu aspect si probleme deosebite, ce constituie si locul din care a pornit in dezvoltarea lui orasul respectiv. Nucleul orasului Gataia este punctul nodal, raspantia principalelor axe de circulatie, la incrucisarea carora s-a format centrul.

Gradul de ocupare al terenului a ajuns la valori maxime,iar pretul acestuia ia valori foarte ridicate. Asa cum observa multi cercetatori, activitatea este deosebit de evidenta, fiind data de o intensitate foarte mare a circulatiei: migratii pendulare zilnice ale muncitorilor care asigura bunul mers al activitatiilor desfasurate in centrul orasului, de asemenea un aflux al consumatorilor. (Munteanu, 2006)

"Puterea de influenta a unui oras tinde catre "0" cand distanta tinde catre infinit. Aceasta influenta insa nu se deruleaza totdeauna dupa o functie a distantei, ci este perturbata de existenta altor centre urbane mai mici cu propria lor zona de influenta. Practic am putea vorbi de o continuitate a zonei de influenta in cazul unui oras relativ izolat in spatiul rural si de o discontinuitate evidenta in cazul oraselor mari care au in subordine orase de dimensiuni mijlocii si mici, orase care diminueaza extinderea spatiala azonelor de influenta majore." (Hall Tim, 2007, p.86)

In cazul de fata este vorba despre o continuitate a zonei de influenta, deoarece orasul Gataia este centru polarizator pentru satele pe care le administreaza (Sculia, Semlacul Mic, Semlacul Mare, Butin si Percosova), ci si pentru alte localitati care se afla nu numai in judetul Timis. Acest lucru este favorizat de pozitia geografica, orasul find situat la granita dintre Judetele Caras-Severin si Timis, avand astfel o capacitate de polarizare pentru ambele judete.

Navetistii care se indrepta spre orasul Gataia din mai multe motive economice, culturale sau sociale evidentiaza faptul ca spre acest oras vin fluxuri ce duc la dezvoltarea infrastructurii de transport, precum si a numarului de autobuze care fac legatura intre celelalte centre (Timisoara, Deta) care au o forta de polarizare mult mai mare decat Gataia.

In prezent teritoriul administrativ al orasului Gataia este deservit de 4 autobuze si 5 microbuze, numarul de persoane transportate zilnic, spre si dinspre locurile de munca fiind de aproximativ 323 (persoane).(vezi fig.19) Numarul abonamentelor de transport este destul de redus (34 abonamente), acestea fiind facute doar pentru ruta Gataia-Timisoara., deoarece majoritatea firmelor particulare ofera muncitorilor mijloace de transport, costul deplasarilor fiind suportat de aceste intreprinderi.

In continuare se va prezenta principalul centru de atractie al orasului, pentru care acesta este foarte renumit, si anume Spitalul de neuropsihiatrie, care este un pol de atractie foarte important pentru cei care sufera de diferite afectiuni ale sistemului nervos, acesta oferind numeroase locuri de munca, aici activand cadre medicale, asistente, din orasul Gataia dar si din imprejurimi.

Orice oras nu poate exista singur in mediul sau, daca nu are posibilitatea sa utilizeze excedentul de resurse posedate de alte asezari si sa nu isi asigure debuseu pentru propriile produse. Asa cum mentiona V. Mihailescu (1922), orasul "dreneaza, transforma si distribuie" bunurile si serviciile pe care le creaza, acest lucru contribuind la importanta regionala a orasului.

Pentru a intelege evolutia vietii medicale din Gataia, prezentam un scurt istoric al actualului Centru Medical "Pro Sano", (foto.17) fosta circumscriptie sanitara si centru de sanatate in decursul timpului.

Pana in 1944, asistenta medicala era in mica masura organizata de stat, fiind lasata mai mult in seama cabinetelor particulare, ceea ce constituia o ingustare a perspectivelor sociale ale medicinei, reducand-o la latura pur curativa, neglijandu-se foarte mult aspectul profilactic al ei.

"Circumscriptia sanitara ia fiinta din ordinul Ministrului Sanatatii din Imperiul Austro-Ungar din 1901, cand a fost numit primul medic de stat. Circumscriptia sanitara cuprindea un teritoriu foarte intins pentru posibilitatile de munca ale unui singur medic si a unui numar foarte redus de personal ajutator." (Nitov M., 2008, p:57)

De abia dupa 1950, incep sa apara primii medici cu profil de pediatrie. In anul 1968, in urma reorganizarii administrative a teritoriului, s-a reorganizat Circumscriptia sanitara Gataia pe fondul organizarii administrative a comunei, devenind Centrul de sanatate Gataia care cuprinde intreg teritoriul comunei, dispunand de trei dispensare sanitare cu sediul in Gataia, Birda si Semlacul Mare.

In spiritul noii organizari a centrului de sanatate, Dispensarul din Gataia deserveste localitatile Gataia si Sculea, Dispensarul din Birda deserveste localitatile Birda, Manastire, Sangeorge, Berecuta, iar Dispensarul din Semlacul Mare deserveste localitatile Semlacul Mare, Semlacul Mic, Butin si Percosova.

Dupa 1990, Centrul de Sanatate din Gataia a cunoscut mai multe forme de organizare, au venit medici noi, profesionisti si cu dorinta de afirmare, a aparut medicul de familie - urmarind o eficientizare a activitatii si o mai mare apropiere de oameni si de cerintele lor legate de sanatate, activitatea medicala a continuat sa functioneze si in conditiile economiei de tranzitie, datorita unor oameni devotati alegerii facute, medici apropiati de oameni si problemele lor de sanatate.

In prezent, numarul medicilor din Gataia este suficient pentru a asigura necesarul populatiei, existand un medic pediatru, 6 medici primari de medicina generala, 2 medici stomatologi, 2 medici ginecologi, un medic chirurg, 6 asistente medicale, dar si alte categorii de pesonal ( soferi, personal curatenie).

Se poate afirma ca s-au facut progrese in tratarea multor boli grave, infecto-contagioase, tuberculoza, cancerul, sida, progrese in tratamentul homeopat, in medicina naturista - foarte agreata de un numar tot mai mare de pacienti pentru rezultatele deosebite, progrese care culeg rodul unor cercetari indelungate, a unei educatii sanitare in acord cu evolutia pozitiva a stiintei medicale, munca unor generatii intregi de specialisti. Pentru ca aceste progrese legate de medicina sa fie resimtite intr-un procent mai mare de populatie este nevoie de un nivel de trai mai ridicat, de putere financiara si economica; cu cat o localitate devine mai prospera economic, se poate sustine la nivel optim si din punct de vedere medical.

In anul 1958, s-a inceput constructia unui dispensar medical modern in Semlacul Mare, alcatuit din 4 camere si locuinta pentru medic. Acest dispensar isi extinde activitatea in Semlacul Mic, Percosova si Butin unde se gasesc puncte sanitare si unde medicul se detaseaza o data pe saptamana si in cazurile de urgenta. Cu toate acestea 80% din populatia satelor apartinatoare orasului se indreapta spre dispensarul din Gataia, deoarece acesta dispune de dotari moderne si medici specialisti, cu o pregatire remarcabila.

"In ultimii ani activitatea dispensarului din Gataia s-a marit considerabil. Astfel in anul 1966 s-au dat 10.657 consultatii pentru adulti si 6.585 pentru copii, 11.854 tratamente adulti si 2.700 tratamente copii la dispensar si domiciliu.

In 1966 s-a acordat o mare atentie celor bolnavi de cancer 19, de ficat 11, ulcer 16, hipertensiune 12, boli de inima 6, boli reumatismale 8, diabet 6, boli psihice 9, boli nervoase 3, epilepsie 5.

In anii 1967-1970, activitatea circumscriptiei medicale Gataia s-a mentinut la acelasi nivel iar personalul medical a fost la datorie." (Weissmann H, 1972, p: 367)

In prezent sunt aproximativ 6.200 pacienti din care 1.120 copii. Din totalul pacientilor, 3400 sunt bolnavi cronici suferinzi de hipertensiune arteriala (1.472), cardiopatie ischemica (1.080), diabet zaharat (320), ciroza hepatica (28), astm bronsic (192), epilepsie (32), insuficienta cardiaca (84), tulburari psihice (44), insuficienta renala (48).

In Gataia a fost infiintata prima farmacie particulara in 1890, condusa de farmacistul Sarga Karol. In 1943, a mai luat fiinta o farmacie particulara condusa de farmacista Vatasescu Livia, iar in 1948, odata cu nationalizarea ambele farmacii s-au unit in farmacia numarul 17 Gataia.

Intre 1956-1967, o data cu infiintarea raionului Gataia, conducerea Oficiului Farmaceutic Timisoara, prin directorul Ion Voiculescu, a contribuit la renovarea localului Farmaciei din Gataia.

Dupa anul 1990, farmacia din Gataia, organizata pe coordonatele economiei de piata, reuseste sa faca fata cerintelor populatiei intr-un sistem medical aflat intr-o situatie de criza prelungita.

Un alt punct farmaceutic foarte important pentru locuitorii orasului este farmacia AlIDEEA SRL. Aceasta este situata pe strada Republicii, nr. 84, functionand la parterul modernei cladiri construita recent in centrul orasului. Motto-ul farmaciei este "aici ma respecta, aici cumpar". Se potriveste cu profesionalismul si calitatea superioara a servicilor, care se doresc a fi imprimate in acest spatiu de sanatate.

ALIDEEA SRL comercializeaza produse farmaceutice, produse care cuprind toata gama de medicamente, produse parafarmaceutice, naturiste, cosmetice, aparatura medicala. Orice produs se poate comanda pe baza comenzii, comanda se onoreaza in maxim 24 de ore. De luni pana vineri programul farmaciei este intre orele 9-17 si sambata intre 9-13. (Nitov M., 2008)

Aceste farmacii reprezinta obiective foarte importante atat pentru locuitorii orasului cat si pentru cei din satele ce apartin administrativ de Gataia, tinand cont de faptul ca doar aici pot gasi medicamentele de care au nevoie, acestea fiind indispensabile. Acest lucru este un motiv foarte important de a atrage un mare flux de oameni, tinand cont de faptul ca zilnic aceste farmacii sunt tranzitate de aproximativ 15-35 de persoane venite din imprejurimi.

Spitalul de psihiatrie reprezinta una dintre institutiile medicale din zona pentru care orasul Gataia a devenit emblematic la nivelul intregului Judet Timis. Alegerea destinatiei unei constructii cu mai multe functii (medical si militar), a reprezentat un proces de durata, iar conditiile de receptivitate si favorabilitate au fost in special de ordin fizico-geografic dar si economic. Astfel din istoria construirii acestui spital putem sintetiza urmatoarele etape:

Intre anii 1951-1966 au loc mai multe demersuri care duc in cele din urma la infiintarea unui spital de psihiatrie. Aceasta etapa incepe prin construirea unei cazarmi destinate prevenirii unui atac armat din partea Iugoslaviei, amplasarea acestei constructii fiind la est de orasul Gataia, intr-o padure de salcami de pe malul stang al raului Barzava. Fiind abandonata in anul 1954, devine baza de receptie a cerealelor, iar mai tarziu la 1 decembrie, 1960, incep constructiile in vederea amplasarii aici a unui spital de ftiziologie. Climatul umed face insa asezarea improprie ingrijirii bolnavilor de tuberculoza, astfel ca decizia se comuta spre psihiatrie.

Spitalul de Psihiatrie s-a deschis oficial in 28 decembrie 1966, si a beneficiat in mare masura de echipa psihiatrilor de la Savarsin (ce tocmai se desfintase). Acesta a intrat in functiune cu 69 de angajati si 100 de bolnavi adusi prin transfer de la Jebel. (Ricman R., 1997)

Anii 1966-1979 reprezinta o etapa care consta in organizarea si modernizarea spitalului. "La 30.12.1966 este redactata prima foaie de observatie clinica, semnata de Dr. Traian Lohan si Dr. Sorin Jivanescu. La aceeasi data in statul de functiuni, din 124 de posturi normate figureaza 105 salariati. Spitalul era structurat in 5 sectii, din care 4 de Psihiatrie si 1 de Neurologie." (Weissmann H., 1972, p. 377)

Tot in aceasta perioada, odata cu angajarea doctorului Radu Ricman, acesta fiind un pasionat de natura si de ambient, incepe etapa amenajarii zonelor verzi. (Foto. 18)

De asemenea este infiintata gradinita spitalului, cu un numar de 25 de locuri, prevazuta cu o curte si instalatii de joaca, precum si o biblioteca beletristica documentara si medicala,cu program zilnic care pune la dispozitia cititorilor un numar de 3000 de volume, dar si auditii muzicale programate.(vezi foto.19)

Spitalul se modernizeaza datorita faptului ca fiecare pavilion este dotat cu televizoare, are loc inaugurarea unei sali de spectacole, cu o capacitate de 300 de locuri, fiind prevazuta cu o statie de amplificare, aparat de proiectie, cinematograf (un film pe saptamana).

"In 1969 spitalul functioneaza cu 690 de paturi, numarul de internari creste la 1642, utilizarea paturilor la 213 iar durata medie de spitalizare scade la 72 de zile. Adresabilitatea continua sa fie prioritara judetului Caras-Severin cu 48,8%, Timis scade la 28,0%, Arad si Hunedoara 6,1%." (Ricman R., 1997, p.32)

In aceasta perioada spitalul poate rivaliza cu mari institutii sanitare din tara. Se traseaza noi cai de acces, permitand o intretinere mai buna a ambientului. De asemenea aici functioneaza un atelier de croitorie, unul de cizmarie, felurite servicii precum si o gospodarie anexa.

La 26 octombrie 1973 are loc la Gataia prima Conferinta Nationala de Psihiatrie Judiciara din istoria psihiatriei romanesti, acest eveniment fiind un deosebit prilej de afirmare a Spitalului din Gataia.

Perioada cuprinsa intre anii 1979-1989 este considerata o perioada de 'cumpana' datorita faptului ca spitalul s-a confruntat cu unele neajunsuri, iar o problema importanta o constituia asigurarea cu combustibil dar si serviciul de garda, deoarece nu aveau cu ce sa transporte o urgenta chirurgicala.

Totusi in aceasta perioada, are loc un eveniment important, si anume faptul ca in data de 1 iunie 1985, primul tren a oprit in halta din fata spitalului, imbunatatind astfel adresabilitatea bolnavilor dar si accesul personalului care activa in incinta spitalului. (Weissmann H., 1972)

Incepand din anul 1991 si pana in prezent datorita ajutoarelor umanitare, a crescut activul spitalului, acestea constand in donatii de aparatura medicala prin intermediul programului Phare si a Crucii Rosii daneze. Dupa lungi demersuri, cu sprijinul Primariei Gataia, s-a reusit asfaltarea drumului de la intersectia cu D.N. Timisoara-Resita, pana la poarta spitalului.

De-alungul anilor si pana de curand in Gataia au fost organizate numeroase simpozioane, seminarii si conferinte nationale de psihoterapie, acest lucru evidentiind prestigiul acestui Spital de Psihiatrie.

La nivelul spitalului se externeaza anual in jur de 3500 pacienti (30% tulburari afective; 20% psihoze; 10% tulburari psiho-organice; 5-7% dependente; 5% nevroze; 5% retard mental; sub 3% tulburari de personalitate si restul alte categorii).

Durata medie de internare a pacientilor este intr-o scadere continua fata de nivelul anului 2000 astfel ca in prezent sunt cca 100 de pacienti cronici (25% din paturi) de lunga durata (peste 365 zile de internare continua).

Structura diagnostica a pacientilor din aceasta categorie este relativ diferita de cea a externarilor: 50% psihoze; 25% retard mental; 15% tulburari psiho-organice; 4% dependente; 4% tulburari afective; 2% alte diagnostice.

In ultimii 5 ani s-au externat cca. 3.200-3.300 de cazuri∕an. In functie de patologie, populatia asistata a spitalului in luna ianuarie a fiecarui an este urmatoarea (fig.20.):

Fig. 20 . Distributia in functie de diagnostic a pacientilor in lunile ianuarie (date prelucrate)

In spital se practica chimioterapie, kinetoterapie, ergoterapie, artterapie si psihoterapie. Acestea sunt realizate de 147 cadre medicale, dintre care 13 medici, 5 psihologi,1 asistent social, 44 asistenti medicali, 1 statistician medical, 6 registratori medicali, 3 ergoterapeuti, 74 infirmieri. (vezi anexa 1, tabelul 1,2)

Spitalul de psihiatrie dispune de relatii de diferite genuri, directii si intensitati cu spatiul sau adiacent, relatii care ii asigura existenta si care proiectate spatial, definesc zona de influenta a spitalului. Cu alte cuvinte, spatiul din jurul ospiciului de boli nervoase din orasul Gataia, caracterizat prin relatii foarte stranse intre acesta si celelalte localitati urbane si rurale, reprezinta zona de influenta a centrului sanitar respectiv.

Datorita faptului ca cei mai multi pacienti ai spitalului sunt din judetul Caras-Severin, acestia fiind in proportie de 48%, vom determina limita pana la care se extinde zona de influenta a Spitalului de Psihiatrie vis-a-vis de orasul Resita.

Pentru a determina zona de influenta este necesara utilizarea formulei Reilly Converse:

Astfel avand in vedere ca distanta intre spitalul din orasul Gataia si orasul Resita este de 49 Km, iar pacientii care vin dinspre Resita sunt in numar de 215 si cadrele medicale in numar de 147, rezulta ca distanta pana la care se manifesta zona de influenta a spitalului este de 29 Km. (fig.21)

Structura organizatorica a spitalului este impartita in functie de cele 5 sectii de psihiatrie astfel ca spitalul are o capacitate de 450 paturi, din care 120 psihiatrie acuti, 320 psihiatrie cronici si 10 pentru evaluare sindroame psiho-organice.(vezi anexa 1.tab.3)

Din totalul de 450 paturi, cca 100-150 de paturi sunt 'blocate' de pacienti cu internare de lunga durata, a caror externare nu este posibila din motive medicale sau medico-sociale.

Putem afirma ca Ospiciul Gataia este un model cultural deoarece bolnavii picteaza (vezi foto.20), brodeaza, tes, fac vitralii. Putem spune ca in Romania nu exista prea multe locuri al caror prestigiu sa fie conferit de locuri sau activitati de care oamenii se feresc. Gataia este un asemenea loc, iar prestigiul este dat, pur si simplu, de Spitalul de Psihiatrie.

Spitalul a avut si pacienti celebri. Mari scriitori si artisti veneau aici sa se refugieze de regimul comunist. Fugeau din "inchisoarea" sistemului pentru a se izola intr-un spatiu inchis, dar atragator datorita ambientului oferit.

Scriitorul Ion Maxim a scris aici "Orfeu, bucuria cunoasterii", Gabriel Liiceanu si Thomas Kleininger au tradus Heidegger, Paul Caravia a pus bazele "Dictionarului personalului ecleziastic in detentia sistemului concentrationar comunist", iar Petru Cretia si-a continuat studiile eminesciene.

De asemenea cei care au ales sa petreaca momente linistite in acest loc, au fost Constantin Noica, compozitorul Radu Serban, scriitorul si revolutionarul George Serban (initiatorul Proclamatiei Timisoara), scriitorii Maria Luiza Cristescu si Laurentiu Cernet, pictorii Delia Dumitrascu si Nicolae Popa, Nicu Covaci si Formatia Phoenix.

De aici au plecat membrii trupei dupa ce au tinut seara un spectacol la clubul spitalului, acesta fiind ultimul lor concert in Romania comunista. (Manega M., 2008)

Spitalul constituie baza de practica pentru studentii Universitatii de Vest din Timisoara, specializarile psihologie si asistenta sociala, parte dintre psihiatrii si psihologii spitalului fiind cadre didactice asociate ale Universitatii de Vest.

In concluzie, Gataia are una dintre cele mai mari si renumite institutii de neuropsihiatrie din tara, situat pe malul raului Barzava, complexul se intinde pe o suprafata de peste sapte hectare. Acesta reprezinta un pol de atractie pentru cei care sufera de afectiuni neurologice, acestia venind aici din toate judetele tarii.

"Invatamantul din Banat a cunoscut o forma de organizare inaintata, fata de celelalte regiuni din Transilvania, prin faptul ca imediat ce Banatul a fost cucerit de turci in 1718, Curtea din Viena a trimis aici guvernatori diligenti pentru a organiza si exploata aceasta regiune fertila." (Tomescu H.,Weissmann H.,1971, p. 12)

"Se considera ca o data certa 1781, cand toate comunele din jur aveau scoli confesionale romanesti cu preoti si invatatori pregatiti la Arad, Timisoara si Caransebes.

Este confirmata existenta unei scoli romanesti inainte de 1777 in Gataia, asemenea si harta de la sfarsitul lucrarii, aparuta in 1971."[87](Targovnicu V.,p: 49)

Dupa 1823, erau prezente doua scoli confesionale: ortodoxa romana si catolica maghiara pana in anul 1870, cand cea catolica devine scoala de stat cu limba de predare maghiara, in timp ce scoala romana functioneaza separat pana la 1918 cand Banatul s-a unit cu Romania.

La inceput, scoala confesionala catolica a functionat pe strada Trandafirilor- fosta Maghiara, la colt, intr-o casa mica acoperita cu sindrila, iar cea confesionala romano- ortodoxa, intr-o casuta mica vis-a-vis de biserica ortodoxa, iar din1890, intr-o sala de langa casa parohiala, sala care s-a daramat in 1940.

"Dupa anul 1967, Liceul din Gataia a devenit foarte cunoscut, s-a extins, prin activitatea si organizarea sa, prin generatiile pe care le-a dat societatii, doctori, profesori, ingineri, specialisti in multe domenii, oameni cu o tinuta morala si profesionala demna de admirat." (Nitov M., 2008, p:51)

In primul stadiu este important de precizat ca invatamantul era obligatoriu, dar nu gratuit. Inafara de invatamantul obligatoriu de sase clase, mai functionau scolile de repetitie cu cei de la varsta de 13-16 ani, iar uneori pana se casatoreau.

Asa se explica de ce foarte multi elevi romani au trecut la scoala de stat , crescand in 1882 numarul elevilor inscrisi ( fig.22).

In al doilea stadiu perspectivele de dezvoltare ale scolii sunt promitatoare. Dupa anul 1919 populatia scolara incepe sa creasca, invatamantul avand un continut stiintific, dar nici religia nu a fost uitata din programa din invatamant. Numarul elevilor a crescut uimitor de repede astfel incat numarul cadrelor didactice a ramas nesemnificativ in comparatie cu numarul elevilor.

Cu timpul, in al treilea stadiu numarul elevilor a crescut foarte mult, numarul analfabetilor scazand considerabil, fiind nevoie de construirea unei scoli mari cu multe sali de clasa, deoarece au inceput sa functioneze mai multe clase paralele.

Fig..22 Situatia elevilor inscrisi la scolile romane si maghiare in perioada

"Scoala are in prezent trei corpuri, acestea s-au facut treptat, al doilea corp fiind terminat in anul 1969, iar cel de-al treilea in anul 1978." (Ciurea P., 2004, p: 87)

In anul 2005, numarul elevilor de ciclu primar este de 215 elevi, organizati in noua clase, numarul elevilor de ciclu gimnazial fiind de 304 elevi. Aceste date arata faptul ca natalitatea scade treptat, reducandu-se astfel si numarul elevilor de ciclu primar. (fig.23

Fig.23 Evolutia numarului de elevi, la clasele I-VIII,in perioada 2002-2006 (date prelucrate)

In afara de scoala generala din Gataia exista si gradinite, care au program normal sau program prelungit.

La Gradinita cu program prelungit sunt trei grupe care au in total 104 copii. Sunt doua grupe la gradinita cu program normal in limba romana si au un efectiv de 42 de copii, o grupa cu program normal in limba maghiara cu un numar de 12 copii.[90]

Liceul Teoretic Gataia (Foto.21) a fost si este unul din cele mai prestigioase din judet, fiind un centru polarizator al tuturor localitatilor din jur, atat de pe teritoriul administrativ al orasului Gataia cat si de pe teritoriul judetului Caras-Severin. In general elevii fac naveta avand la dispozitie mijloace de transport puse de primaria orasului Gataia.

In prezent Liceul Teoretic din Gataia dispune de un numar de 25 sali de clasa in cele trei corpuri de cladire si 4 sali amenajate in cladirea internatului de baieti, 3 laboratoare (pentru fizica, chimie, biologie), 1 cabinet limba romana, 2 cabinete informatica (AEL1, AEL2) dotate cu o retea de 25 calculatoare, 2 arhive, 1 biblioteca (Foto.22), 1 sala de gimnastica, 2 internate cu locatii de 2 camere baieti - 3 camere fete, spatii de cazare pentru 45 de elevi, 1 cabinet asistenta psihologica, o sala profesorala, cabinetul directiunii, secretariat si contabilitate.

In incinta localului liceului este o curte spatioasa si un teren sportiv. Liceul Teoretic dispune si de o sala de mese pentru 100 de persoane, o bucatarie moderna, o baie, 6 ateliere scolare si o magazie de materiale.

In cadrul licului se desfatoara diferite spectacole (de Dragobete, de ziua Francofoniei) si baluri (balul bobocilor, balul gastelor precum si balul indragostitilor). Liceul se poate mandri de asemenea cu revista "D'ale noastre", care a obtinut mentiune la faza judeteana a Concursului national de reviste scolare, clasandu-se printre primele 10 la faza nationala.

Nivelul de instruire este foarte ridicat datorita faptului ca populatia de varsta scolara (elevi, studenti), prezinta un numar insemnat din efectivul intregului oras si este reprezentata astfel (tabelul 10):

Fig. 24 Populatia de varsta scolara, aflata in procesul de invatamant(date prelucrat

In concluzie putem spune ca Liceul Teoretic Gataia este foarte important, acesta atragand un mare flux de elevi, din zona apartinatoare orasului, si anume aproximativ 200 de elevi. Acestia sunt veniti din localitatiile Butin, Percosova, Semlacu Mare, Semlacu Mic, Jamu Mare, Clopodia, Birda, inclusiv Sosdea si Maureni. (Fig.25)

Fig.25 Schita de harta cu numarul de elevi care vin din imprejurimile orasului (Harta prelucrata)

Legat de dezvoltarea impetuasa a vietii economice, un rol tot mai important le revin transporturilor. Acest lucru se face si mai simtit datorita distantelor destul de apreciate intre localitatiile de pe teritoriul administrativ al Gataiei.

Dupa anul 2000 transporturile s-au dezvoltat mult, o data cu deschiderea unor firme care isi asigura forta de munca din localitatiile apartinatoare atat Gataii, cat si din alte localitati care apartin judetului Caras-Severin. O data cu noile investitii care au aparut pe teritoriul orasului, fluxul de navetisti a crescut, fiind un centru polarizator, aici asigurandu-se locuri de munca.

Dupa volumul, ca si dupa insemnatatea economica, pe primul plan era transportul feroviar, dar in prezent locul lui este luat de cel rutier. Orasul Gataia este nod feroviar pe cea mai importanta linie ferata din partea de sud-vest a tarii noastre,Timisoara-Resita.

Aceasta linie ferata (cu o lungime de 98 Km) pe care este asezat orasul Gataia la aproximativ egala distanta de cele doua orase, a fost construita in doua perioade, cu incepere pe la sfarsitul secolului al XIX-lea.

"Linia ferata Timisoara-Voiteni-Moravita, a fost construita intre anii 1860-1870. De la Voiteni, legatura spre Resita a fost terminata in anul 1902, inlesnind astfel legatura dintre campia Banatului si regiunea industriala a Resitei." (Nitov M., 2008, p:46)

Rolul Gataiei a crescut in urma construirii liniei ferate Buzias-Gataia-Jamul Mare (56 km). Odata cu luarea in folosinta si a acestei linii, statia Gataia (Foto.23) a devenit un nod de cale ferata. De aici linile se dirijeaza in patru directii: Voiteni, Buzias, Berzovia si Jamul Mare.

In asemenea conditii, traficul care soseste de la Resita la Gataia, poate fi trimis spre Timisoara pe doua rute:

Orarul este unul destul de incarcat, trenurile tranzitand Gara Gataia la decurs de 3-4 ore In anul 2007, ruta Timisoara a fost concesionata de la CFR de catre REGIOTRANS, firma care a reinoit mijloacele de transport feroviar, oferind conditii mai bune de transport, astfel ca tot mai multi opteaza pentru acest mijloc de deplasare.

In prezent numarul de calatori este destul de redus, doar 15% dintre navetisti se deplaseaza spre locul de munca cu trenul, insa cei care opteaza pentru acest mijloc de transport sunt studentii care se indreapta spre universitatiile din Timisoara.

In ultimul timp acest mijloc de transport a luat o amploare semnificativa ca urmare a navetismului.

Prin Gataia trece soseaua nationala DN52 care leaga Timisoara de Resita. Orasul Gataia este legat de toate localitatiile apartinatoare prin drumuri asfaltate in majoritate.

Transportul rutier s-a dezvoltat mult, aproximativ 85% dintre navetisti se indreapta spre locul de munca fie cu autobuzele fie cu automobilul.

De asemenea amplasarea orasului este favorizata de distantele reduse fata de vamile :

"Incepand cu data de 22.03.2010, orasul Gataia si satele apartinatoare dispun de transport public local. In urma organizarii licitatiei publice deschise, organizata in data de 01.03.2010, serviciul de transport public local a fost concesionat societatii castigatoare, aceasta fiind S.C. GRUP CONSTRUCT S.R.L. " (Jurnal de Gataia, Anul IV, Nr. 2, p:5)

Caile de comunicatie sau transporturile speciale, sunt cele care transmit diferite surse pe calea liniilor atat de inalta tensiune dar si prin linii care se afla sub pamant.

Pe raza orasului Gataia starea stalpilor electrici este buna, reteaua de electicitate acoperind in proportie de aproape100% intreaga suprafata locuibila a orasului. Iluminatul public (stradal) acopera 80% din suprafata orasului.

Pe DN 58B la intrarea in localitatea Gataia(din directia Timisoara) se afla o statie electrica (Foto.25) care distribuie curentul electric pe toata raza orasului Gataia si a satelor apartinatoare.

Gataia nu beneficiaza de retea de gaz. Cele doua conducte de gaz ( Voiteni si Berzovia) se afla la urmatoarele distante de Gataia:

Infrastructura de comunicatie de pe raza orasului Gataia are urmatoarea componenta:

accesul prin internet se face tot prin intermediul retelei de telefonie fixa(dial-up)- nu exista serviciul ISDN;

reteaua de telefonie mobila se poate folosi prin antenele Connex si Orange- in unele zone chiar si reteaua Zapp.[94]

Pe viitor se doreste o investitie privind accesul la internet care sa se faca prin unde radio.

In orasul Gataia functioneaza un numar de 2 benzinarii situate pe DN 58B, aceste asigurand necesarul de carburant pentru intreaga populatie a orasului Gataia cat si pentru societatile comerciale cu profil agricol dar si pentru micii producatori agricoli.

Din cele prezentate reiese faptul ca orasul Gataia datorita pozitiei sale, prezinta o serie de avantaje, printre care dezvoltarea mijloacelor de transport favorizate la randul lor de practicarea navetismului. De asemenea caile de comunicatie se ridica la stadarde europene, oferind locuitorilor orasului un nivel de trai ridicat.

Publicatia orasului Gataia se numeste "Jurnalul de Gataia" si apare lunar, prezentand aspecte legate de viata economico - administrativa, sociala si cultural - sportiva a localitatii. (Foto.26)

Revista Gataiei oglindeste in imagini si cuvinte imaginea tanarului oras cu toate transformarile si evolutiile spre o noua infatisare europeana, oamenii care au facut si fac parte din istoria acestor locuri, cu toata contributia lor benefica, interviuri cu personalitatile locale si cu personalitati care viziteaza Gataia.

"Aceasta publicatie apare la initiativa primarului jur. ing. Iosif Sargan si se bucura de un corp redactional al carui prestigiu il da numele profesorului Herbert Weissmann, un model pentru toti cei ce contribuie la aceasta aparitie: profesorul Constantin Coneru, Marius Nitov, Ana Rugaci, Veronica Bugariu, Viorel Lupu. " (Nitov M., 2008, p.53)

Prin intermediul acestei reviste locuitorii orasului Gataia si a satelor apartinatoare au liber acces la tot ceea ce se petrece in localitate, aici gasind articole foarte interesante, informative. Numele publicatiei este foarte potrivit deoarece este un jurnal in adevaratul sens al cuvantului, deoarece pe filele acestuia sunt trecute toate evenimentele importante, toate hotararile luate de administratia locala, etc.

Revista este distribuita gratuit, la domiciliul fiecarui locuitor, si apare in fiecare luna a anului. Un accent foarte important se pune pe cultura, aici fiind publicate numeroase creatii literare ale locuitorilor talentati in arta de a scrie.

Zona de influenta a publicatiei este destul de larga, aceasta find distribuita si in satele apartinatoare orasului Gataia: Sculia, Semlacul Mic, Semlacul Mare, Butin si Percosova. (fig.26)

Devenind oras, Gataia reprezinta un interes deosebit pentru mai multi investitori, astfel ca cei care isi aduc contributii la dezvoltarea orasului sunt statul, Uniunea Europeana, investitori privati romani si straini, chiar si localnicii.

Din fonduri guvernamentale, se va construi sala de sport astfel ca terenul a fost deja intarusat, iar licitatia pentru firma constructoare s-a desfasurat si ea, ramanand doar sa fie dat ordinul de virare a banilor.

"De asemenea se va construi si statia de epurare a orasului, pentru care au fost intocmite proiectele necesare (si care, la limita, va fi acoperita din bugetul orasenesc) - aceasta lucrare fiind considerata de autoritatile locale ca prioritara, intrucat existenta ei este o conditie pentru accesarea programelor de canalizare.

Daca, deocamdata, Uniunea Europeana nu investeste direct la Gataia (dar localnicii spera ca o va face in curand, prin accesarea unor fonduri nerambursabile pentru obiective aflate inca in stadiul de proiect), banii comunitari se indreapta spre aceasta destinatie prin cativa intreprinzatori straini."[96](Jurnal de Gataia, Anul IV, NR. V, mai, 2010,p:2)

Printre investitori se numara un belgian interesat sa ridice aici o fabrica de ulei si o moara industriala pentru cereale, programul investitional urmand sa fie extins cu capacitati de prelucrare a cartofilor, laptelui si a carnii. Viitorul complex agroindustrial produce deja efecte pentru bugetul local, pentru ca belgianul a achizitionat o mie de hectare pe raza orasului, care sunt impozabile, a platit intocmirea intregii documentatii aferente si a accesat un program de finantare europeana, de la care asteapta raspunsul.

Un caz similar este cel al unui intreprinzator austriac, care a solicitat acordul de principiu al consiliului local (iar acesta i l-a acordat) pentru realizarea, pe o suprafata de 200 de hectare, a unei 'ferme fotovoltaice', proiect care, de asemenea, asteapta semnal de la Bruxelles ca a fost declarat eligibil.

"Si, daca prezenta acestora la Gataia sta, inca, pe seama viitorului (fie el si foarte apropiat), trebuie spus ca in tanarul oras si-au pus bazele, in ultimii trei ani, firme cu capitaluri belgiene, americane si italiene, care asigura in prezent peste 400 de locuri de munca si aproape o treime din veniturile proprii ale bugetului local, sporit si el, in numai un cincinal, de aproape 50 de ori." (Jurnal de Gataia, Anul IV, NR. V, mai, 2010,p:4)

curatarea, pietruirea∕balastrarea strazilor din satele apartinatoare ale orasului Gataia

Curtea gradinitei va fi amenajata pe suprafata de ~600 mp, din teritoriul intravilan aflat in proprietatea Parohiei Ortodoxe Gataia, aceasta va primi in schimb o suprafata de teren din proprietatea privata a orasului Gataia.

Prin Hotararea nr. 43 din data 20.04.2010, Consiliul Local al orasului, a hotarat in unanimitate, acordarea avizului de principiu pentru realizarea acestui schimb imobiliar. Achizitiile de lucrari s-au realizat conform prevederilor Programului annual de achizitii, pentru anul 2010.

O alta investitie este constructia unei moderne sali de sport la Gataia, astfel ca prin efortul administratiei locale s-a trecut la delimitarea si pregatirea locului unde se va face constructia. Aceasta va fi situata in spatele Bisericii Romano-Catolice, pe locul unde a functionat vechea piata de animale si produse agricole. Proiectul salii de sport face parte din programul de dezvoltare urbana a localitatii, cu multe alte modificari preconizate in timp.

intocmire proiect tehnic privind reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa in orasul Gataia;

introducerea unei retele de alimentare cu apa pe satele apartinatoare orasului Gataia

Consiliul Local al orasului Gataia este parte integranta a Asociatiei "Timis-Torontal"(asociatia consiliilor locale din partea de sud vest a judetului). (fig.27)

Asociatia Timis Torontal este o organizatie neguvernamentala si non-profit cu caracter microregional formata din 15 consilii locale. Microregiunea este constituita din 3 mici orase ce nu depasesc 7.000 de locuitori fiecare (Deta, Gataia, Ciacova) si 12 localitati cu rang de comuna: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Livezile,Padureni, Voiteg, Moravita. Scopul asociatiei este de a contribui prin mijloace specifice la dezvoltarea economico-sociala si culturala a localitatilor

Fig. 27 Amplasarea orasului Gataia in cadrul Microregiunii Timis Torontal (sursa:www.timistorontal.ro - 12.05.2010

Sporul de bunastare castigat de Gataia dupa reinnobilarea sa urbana s-a reflectat si intr-o crestere demografica aproape singulara in Banat: orasul sud-timisean a castigat peste o mie de locuitori - o crestere cu peste 50 la suta, daca avem in vedere doar nucleul urban ori daca luam in calcul faptul ca, la momentul redeclararii ca oras, Gataia a renuntat la patru sate, cu aproape 2.000 de locuitori, iar acum se pregateste sa renunte la alte patru, ramanand doar cu centrul administrativ si satul (de fapt, cartierul) Sculea, situat la nici doi kilometri de primarie.

In ziarul Renasterea Banateana, din 20 iunie 2010, in cadrul unui interviu, primarul orasului afirma 'Am pornit de la un nivel foarte scazut, poate de aceea saltul pare atat de mare', acesta precizand ca veniturile proprii ale orasului (care se ridica la peste 5 milioane de lei) asigura, la aceasta ora, aproape 60 la suta din totalul bugetului local.

Din totalitatea celor prezentate pe parcursul acestui studiu reiese faptul ca, orasul Gataia se afla intr-o etapa de dezvoltare , ilustrand unele aspecte care au evoluat si unele care si-au redus din calitate si cantitate.

Teritoriul administrativ al orasului Gataia este avantajat de faptul ca se afla in partea de vest a tarii, in Campia Gataii. Aceasta este o campie foarte fertila, un lucru foarte important pentru agricultura, putandu-se cultiva fara nici o restrictie cerealele, dar si plante care se pot adapta climatului. Datorita acestui fapt a fost favorizata aparitia si dezvoltarea in aceste locuri a comunitatii umane.

Aseasta asezare a fost populata din cele mai vechi timpuri, dupa cum s-a aratat in descoperirile arheologice. Initial acest teritoriu a fost populat de un numar mic de locuitori, ulterior acesta a crescut, ajungand la forma initiala de astazi. Evolutia n-ar trebui sa surprinda, insa, pentru ca Gataia a avut intotdeauna un potential mare de dezvoltare, pe care numai vitregiile istoriei l-au impiedicat sa se materializeze: daca la sosirea habsburgilor in Banat, asezarea mai numara doar 23 de case (mai putin decat la data primei sale atestari documentare, din 1323), dupa Marea Unire a trecut pragul de 3.000 de locuitori, iar dupa a doua conflagratie mondiala, pe cel de 5.000.
In ceea ce priveste distributia economica a populatiei, aceasta este repartizata in toate cele trei sectoare de activitate: primar, secundar si tertiar, din care primeaza cel primar.

Pentru aceasta zona Gataia are un rol foarte important in sistemul urban regional deoarece are o mare capacitate de polarizare atragand navetisti din toate zonele inconjuratoare.

Nu pot vorbi despre Gataia fara sa amintesc, de cea mai bine cunoscuta 'investitie' de aici: Spitalul de Psihiatrie, inaugurat in 1966 pe locul unei foste cazarmi. Intemeierea si dezvoltarea acestei institutii medicale este stans legata de activitatea unuia dintre numele legendare ale stiintelor psihiatrice, dar si culturii romane, profesorul Eduard Pamfil, pionier al bionicii, dar si al dialogului dintre arta si stiinta. Aici au activat si alte personalitati culturale de prim rang, precum scriitorul si medicul Mircea Lazarescu sau dr. Dan Arthur, promotor al tehnicilor de psihoterapie si psihodrama - in vreme ce alti intelectuali de marca, unii dintre ei, precum filozoful Gabriel Liiceanu, dominand si astazi viata intelectuala a tarii.

Orasul Gataia fiind un important centru polarizator pentru localitatile din jur, a condus de asemenea si la dezvoltarea infrastructurii de transport. Datorita acestui lucru exista preocupari si pentru turism, pe raza teritoriului apartinator orasului fiind un monument istoric, Manastirea Saraca, care dateaza din secolul al XIII-lea, practicandu-se aici un turism religios, care se manifesta cu precadere pe data de 6 august.

Un lucru important de mentionat este faptul ca orasul prezinta numeroase proiecte de viitor, precum si numeroase investitii, astfel ca in tanarul oras au descalecat, in ultimii trei ani, firme cu capitaluri belgiene, americane si italiene, care asigura in prezent peste 400 de locuri de munca si aproape o treime din veniturile proprii ale bugetului local.

1.Ardelean V., Zavoianu I., (1979), Judetele Patriei - Jidetul Timis, Ed. Academiei

4.Ciurea Petru, (2004),Organizarea si indrumarea invatamantului in raionul Gataia, Ed. Mirton, Timisoara

5.Cucu V., (1981), Geografia populatiei si asezarilor umane, Ed. Didactica si Pedagogica

6.Dumitrache V., (20029,Manastirile si schiturile Romaniei pas cu pas, Ed. Nemira, Bucuresti

7.Ianos Gh., (2004), Geografia solurilor, Ed. Universitatii de Vest, Timisoara

8.Ilinca N., (2003) Geografia umana. Populatia si asezarile omanesti, Ed, Didactica si Pedagogica

9.Lotreanu I., (1935), Monografia Banatului, Vol. I, Intreprinderea Poligrafica "Banat", Timisoara

10.Muresianu I., (1976) Manastiri din Banat, Ed. Mitropoliei Banatului, Timisoara

11.Munteanu Ioan, (1971) Banatul istoric, vol.1, Ed. Excelsior Art, Timisoara

13.Petroman I, Petroman P., (2005) Turism cultural, Editura: Eurostampa, Timisoara,

14.Ricman R., (1997) Un loc fara nume, o monografie a Spitalului de Psihiatrie din Gataia, Editura Mirton, Timisoara

15.Tomescu P., Weissmann H., (1971), Monografia Liceului Gataia, Ed. Banatul, Timisoara

16.Tomescu P., Fodor Gh., Craiu V., Weissmann H., Tcaciuc M., Florea I., Ciresan I., (1972), Monogafia comunei Gataia si a satelor apartinatoare, Ed. Banatul, Timisoara

17.Turcus A.,(2008), Catalogul obiceiurilor populare, calendaristice din Banat, Ed. Orizonturi universitare, Timisoara

18.Vert C., (2000), Geografia populatiei si asezarilor umane, Ed. Mirton, Timisoara

19.Vert C., (2001), Tipuri de peisaje rurale in Banat, Ed. Mirton, Timisoara

20.Voiculescu S., (2005), Orasele din Campia de Vest, Ed. Universitatii de Vest, Timisoara

22.***Breviarul statistic al judetului Timis pe anul 2001- Institutul National de Statistica, Directia generala de statistica regionala, Timis

23.***Geografia Romaniei,(2004) vol. IV, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Nitov M.,2008, Monografia orasului Gataia, Manuscris

Ungureanu Al., Petrea, D., 2005, Geografie generala, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Bucuresti, pag. 129

Ilinca N., 1999Geografie umana, Bucuresti, pag. 124

Cardea Melinda, Cimpoeru Irina, Bran Florina, 2006, Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, Bucuresti, , pag. 283

Ilinca N., 1999, Geografie umana, Bucuresti, pag. 151

Donisa I. Bazele teoretice si metodologice ale geografiei, p: 112

Nitov M.,2008, Monografia orasului Gataia, Manuscris, pag. 5

Ardeleanu V., Zavoianu. I., 1979, Judetul Timis, pag.13

Ardelean V., Zavoianu I., 1979, Judetele patriei - Judetul Timis, p. 13

Weissmann, P. Tomescu Matau, Gh. Fodor, Monografia Comunei Gataia,1972, p. 14.

Posea G., 1997, Campia de Vest a Romaniei, pag. 63

Mircea Mare, 2004, Banatul intre secolele IV - IX, pag. 28

Posea G., 2004, Clima, apele, solurile, biogeografia, hazardele naturale

Nitov Marius, Monografia orasului Gataia, manuscris, pag. 8

Ghibedea, V., 1976, Resursele climatice ale campiei Banatului, pag 34

Jurnal de Gataia, ANUL IV, NR.2 - Februarie 2010, pag.4

Jurnal de Gataia, ANUL IV, NR. 1, Ianuarie, 2010, pag. 5

Jurnal de Gataia, ANUL II, NR. 4 , Aprilie, 2008, pag. 3

Ianos Gheorghe, 2004, Geografia Solurilor - cu notiuni speciale de pedologie,

Ianos Gh., Goian M., 1995, - Solurile Banatului, , pag.80-81

Sorin Gaspar, 2002,Studiu privind gospodarirea resurselor naturale si calitatea mediului in cadrul comunei Gataia, Timisoara, pag. 47

Dinu I. si colab., 1982, Dictionar enciclopedic de zootehnie, pag 64

Fundoiu L. si Gonita M. ,1969, Riparia Felix, pag.48

. H. Weissmann, 1972, Monografia Comunei Gataia si a satelor apartinatoare, Ed. Banatul, Timisoara, p. 55

Bejan A., 1998, Dacia Felix, Istoria Daciei romane, pag. 29-30.

Gherghina, 1934, Expansiunea maghiara in Banat, pag.31.

Mare M., 2004, Banatul intre secolele IV - IX, Editura Excelsior Art, Timisoara, pag. 28-31

Weissmann H., 1972, Monografia Comunei Gataia, p. 66

Dumitru T., 1969, Orase, targuri si sate in Dacia romana, Bucuresti,

Drinovan Gh., 1973, Monografia judetului Timis, pag. 191.

Onciul D., 1971, Studii de istorie, Bucuresti

Weissmann H., 1972, Monografia comunei Gataia si a satelor apartinatoare,

Nitov M., , 2008, Monografia orasului Gataia, manuscris, pag. 21

Ilinca N., 1999, Geografie umana: populatia si asezarile omenesti, pag. 111

Weissmann H., Matau P. , Fodor Gh., Monografia Comunei Gataia si a satelor apartinatoare, 1972, p. 121

Munteanu Ioan, Banatul istoric, vol.1, Excelsior Art, Timisoara, 1971

Directia generala de statistica regionala Timis

H. Weissmann, 1972, Monografia Comunei Gataia si a satelor apartinatoare, p. 74

Cardea Melinda, Cimpoeru Irina, Bran Florina "Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, Bucuresti, 2006, pag. 184

Dumitrache Vasile, Manastirile si schiturile Romaniei pas cu pas, Editura Nemira, Bucuresti, 2002, p. 30.

Muresianu I., 1976, Manastiri din Banat, Editura Mitropoliei Banatului, Timisoara, p. 87.

Dumitrache V., Manastirile si schiturile Romaniei pas cu pas, Editura Nemira, Bucuresti, 2002, p. 31.

Petroman I, Petroman P., Turism cultural, Editura: Eurostampa, Timisoara, 2005

Nitov M. , Monografia orasului Gataia, manunscris, pag. 28

Weissman H., Monografia comunei Gataia si a satelor apartinatoare, pag.163

*opreg: piesa caracteristica portului popular, alcatuita dintr-o bucata dreptunghiulara si ingusta de tesatura, cu franjuri colorate, purtata peste poalele camasii; poale de costum popular.

Weissmann H., 1972, Monografia comunei Gataia si a satelor apartinatoare, p. 167

Nitov M. , Monografia orasului Gataia, manunscris, pag.28

Turcus A.,2008, Catalogul obiceiurilor populare, calendaristice din Banat, Ed. Orizonturi universitare, Timisoara, p. 134

Weissmann H., Monografia comunei Gataia., pag. 166

Munteanu I., 2006, Asezarile. Populatia, pag. 43

Nitov Marius, 2008, Monografia orasului Gataia, manuscris, pag.57

Weissman H., 1972, Monografia comunei Gataia si a satelor apartinatoare

"Jurnal de Gataia", 2008, Anul II, Nr. 2, Febr.

Radu Ricman,1997, Un loc fara nume - o monografie a Spitalului de Psihiatrie din Gataia, Editura Mirton, Timisoara

Weissmann H., 1972,Monografia comunei Gataia si a satelor apartinatoare, Timisoara, pag. 377

Radu Ricman, 1997, Un loc fara nume - o monografie a Spitalului de Psihiatrie din Gataia, Editura Mirton, Timisoara, , pag 32

Date preluate din documentele Spitalului de Psihiatrie, Gataia

Articol publicat de Manega M. in Cultura,15 august 2008

Tomescu P., Weissmann H.,1971, Monografia liceului Gataia, Timisoara, pag. 12

Targovnicu V., Contributii la istoria invatamantului romanesc din Banat, pag.49

Nitov Marius, Monografia orasului Gataia, manuscis, pag. 51

Ciurea Petru, 2004,Organizarea si indrumarea invatamantului in raionul Gataia,Ed. Mirton, Timisoara

Conform statisticilor raportate la Inspectoratul Scolar Judetean Timis.

Jurnal de Gataia, 2008, Anul II, Nr. 2, Februarie pag. 2,3

Nitov Marius, Monografia orasului Gataia,manuscris, pag. 46

Jurnal de Gataia, anul IV nr.4-aprilie 2010, pag. 5

Nitov M., 2008, Monografia orasului Gataia, manuscris

"Jurnal de Gataia", anul IV, nr. V - mai 2010, pag.2

Administratie	Alimentatie	Arta cultura	Asistenta sociala	Astronomie
Biologie	Chimie	Comunicare	Constructii	Cosmetica
Desen	Diverse	Drept	Economie	Engleza
Filozofie	Fizica	Franceza	Geografie	Germana
Informatica	Istorie	Latina	Management	Marketing
Matematica	Mecanica	Medicina	Pedagogie	Psihologie
Romana	Stiinte politice	Transporturi	Turism

Sectia	Nume, prenume			Specialitatea		Competente, grade stiintifice			Responsabilitati
Psihiatrie I	Mircea Corneliu Petru			Medic primar psihiatru		Logoterapie si analiza existentiala; Doctor in medicina			Medic sef sectie
Petrovici Gabrijel			Medic specialist psihiatru				Comisia de control a calitatii actelor medicale
Dragomir Adela			Medic specialist psihiatru				Terapie cognitiv-comportamentala; Terapie familiala sistemica
Psihiatrie II	Hategan Mieta Gabriela			Medic primar psihiatru Medic specialist epidemiolog		Doctor in medicina; programator;			Director medical
Jivanescu Diana		Medic specialist psihiatru			Doctorand UMF Timisoara; Analiza tranzactionala sub supervizare			Medic sef sectie; coordonator Compartiment terapii ocupationale
Psihiatrie III		Peagu Ana Constanta			Medic primar psihiatru			Medic sef sectie
Stangu Marius Constantin			Medic specialist psihiatru				Comisia de control a calitatii actelor medicale; Medic coordonator Compartiment ergoterapie si terapii ocupationale
Psihiatrie IV		Bledea Ioana			Medic primar psihiatru			Coordonator Compartiment urgente psihiatrice
Ciocani Petru		Medic specialist psihiatru			Psihodrama			Medic sef sectie; coordonator Birou primire si Birou statistica
Psihiatrie V		Georgescu Maria			Medic primar psihiatru			Medic sef sectie
Mutiu Dana			Medic specialist psihiatru				Comisia de licitatii medicamente
Laborator			Mascas Elena				Medic specialist laborator
Cabinet Medicina Interna		Varga Ladislau			Medic primar medicina interna			Echografie

Psihologi
Asistenti sociali
Asistenti medicali
Statistician medical
Registratori medicali
Ergoterapeuti
Infirmieri
Ingrijitori
Agent DDD
Muncitori
Personal TESA
Spalatorese
Paza
Bucatarese

Sectie/Compartiment	Numar paturi
SECTII CU PATURI
*SECTIA I PSIHIATRIE DIN CARE*
COMPARTIMENT ACUTI
COMPARTIMENT SINDROAME PSIHOORGANICE
*SECTIA II PSIHIATRIE DIN CARE:*
COMPARTIMENT ACUTI
*SECTIA III PSIHIATRIE DIN CARE:*
COMPARTIMENT ACUTI
*SECTIA IV PSIHIATRIE DIN CARE:*
COMPARTIMENT ACUTI
*SECTIA V PSIHIATRIE DIN CARE:*
COMPARTIMENT ACUTI
*TOTAL PATURI - DIN CARE:*
COMPARTIMENTE ACUTI
COMPARTIMENTE FARA PATURI
COMPARTIMENT ERGOTERAPIE SI TERAPII OCUPATIONALE
COMPARTIMENT PRIMIRE URGENTE PSIHIATRICE
BIROU INTERNARI
COMPARTIMENT EVALUARE SI STATISTICA MEDICALA
COMPARTIMENT DE PREVENIRE SI CONTROL AL INFECTIILOR NOSOCOMIALE
LABORATOR ANALIZE MEDICALE
LABORATOR RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA*
COMPARTIMENT PSIHOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
FARMACIE
SALI DE GIMNASTICA MEDICALA
CENTRUL DE SANATATE MENTALA**
COMPARTIMENTE ADMINISTRATIVE
SERVICIUL COMTABILITATE
BIROU RUNOS
SERVICIUL ATIARI
SERVICIUL INTRETINERE
CANTINA
SPALATORIA
*NEFUNCTIONAL IN PREZENT
**IN CURS DE AMENAJARE

geografie tursim - orasul gataia - studiu de geografie umana

Comentarii

Caracterizari

Cauta document