Facultatea de Geografie si Geologie.Specializarea Geografia Mediului.

 

Gestionarea deseurilor in judetul Neamt

Introducere

Argument

In contextul aderarii Romaniei la U.E. implicit adoptarea legislatiei comunitare si transpunerea acesteia in legislatia romaneasca , gestionarea deseurilor devine o problema majora in incercarea Romaniei de se se conforma directivelor europene din domeniu .In acest sens,Romania trebuie sa parcuga o serie de etape pentru imbunatatirea sistemului de management integrat al deseurilor beneficiind de fonduri strucrurale pana in anul 2013.

„Gestionarea deseurilor in judetul Neamt” urmareste situatia existenta la nivelul judetului ,o analiza comparativa intre perioda de pre-aderare si post-aderare,modul de desfasurare a etapelor ce trebuiesc sa fie implementate conform planurilor de gestionare a deseurilor,identificarea si analiza problemelor legate de gestionarea deseurilor ,stadiul de evolutie a proiectelor aflate in derulare,noi proiecte si investitii in domeniu ,impactul gestionarii deseurilor asupra factorilor de mediu precum si actiunile intreprinse pentru reducerea acestuia.

Demers metodologic

Pentru realizarea acestui studiu a fost necesara in primul rand o documentare bibliografica precum si o analiza a planurilor si programelor elaborate de catre Guvern si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru a reflecta situatia existenta la nivel national ,regional si judetean precum si etapele si obiectivele pe care Romania in contextul aderarii la UE trebuie sa le parcurga si sa le respecte . Urmatoarea etapa a constat in documentarea la nivel judetean a situatiei existente in ceea ce priveste gestionarea deseurilor .

Datele necesare au fost obtinute de la de la diferite institutii publice locale respectiv APM Neamt,Institutia Prefectului Neamt.Unitatea Fitosanitara Neamt precum si de la operatori de salubritate ( SC Bratner Serv.Ecol.).Prelucrarea unui volum mare de date a constat in realizarea de clasificari ,tabele (41) programe statistice respectiv grafice Excel (84) ,realizarea a trei harti.

O etapa importanta a constat in deplasarile pe teren in diverse zone ale judetului si efectuarea de fotografii (116) ce surprind diverse aspecte legate de gestionarea deseurilor precum si impactul acestora asupra factorilor de mediu .

Are o structura logica fiind impartita in patru capitole ,respectiv:

Capitolul I - Caracterizarea judetului Neamt - o prezentare a judetului atat din punct de vedere fizic- geografic cat si socio – economic contureaza cadrul general in care se desfasoara gestionarea deseurilor

Capitolul II - Aspecte generale privind gestionarea deseurilor – ofera o perceptie cat mai corecta si coerenta asupra contextului in care se analizeaza gestionarea deseurilor din judetul Neamt,in calitate de stat membru a Romaniei in U.E.

Capitolul III – Gestionarea deseurilor in judetul Neamt.- reflecta subiectul lucrarii, acest capitol a fost structurat in functie de cele 3 mari categorii de deseuri respectiv deseuri municipale,deseuri de productie si fluxuri specifice de deseuri .

Deseurile municipale au fost analizate din prisma etapelor de gestionare a acestora (generare, colectare,transport si eliminare)la care sa adauga prognoza acestor deseuri si descrierea sistemului de management integrat al deseurilor solide din municipiul Piatra Neamt primul proiect de anvergura implementat la nivelul judetului din acest domeniu .

Deseurile de productie - s-a realizat o analiza existenta la nivelul judetului precum si un studiu de caz pentru 10 unitati industriale din judetul Neamt in ceea ce priveste gestionarea acestor deseuri .

Elementul de noutate il constituie fluxurile specifice de deseuri care conform normelor U.E. presupune un tratament special ce implica metode si tehnologii diferite de gestionarea a acestora. Din aceasta categorie fac parte :deseuri de ambalaje,deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE),deseuri rezultate din constructii si demolari ,deseuri rezultate din activitati medicale ,namoluri,vehicule scoase din uz (VSU),deseuri de pesticide.Fiecare tip de deseu din aceasta categorie a fost analizat intr-un cadru general atat la nivel national cat si judetean pentru o mai buna intelegere a problematicii acestor deseuri.

Capitolul IV – Impactul gestionarii deseurilor asupra factorilor de mediu – reflecta problemele de mediu identificate la nivelul judetului ,deficientele existente in gestionarea deseurilor si efectele sinergice ale acestora ,zone contaminate .factorii de mediu analizati sunt: apele de suprafata si subterane,sol si subsol,aerul,ecosisteme si biodiversitate ,arii protejate,peisaj,sanatatea oamenilor,

Capitolul V – Proiecte ,investitii,initiative adoptate de institutii si ONG- uri.- cuprind proiectele ce se se desfasoara sau se vor implementa avand rol reducerea impactului gestionarii deseurilor asupra factorilor de mediu ,inbunatatirea sau implementarea unor noi sisteme de management integrat al deseurilor la nivel local, investitii de mediu in procesul de productie,actiuni de ecologizare etc.

Capitolul I.Caracterizarea generala a judetului Neamt

1.1 Cadrul fizic si geografic

Teritoriul judetului Neamt este situat in NE tarii, in bazinul hidrografic al raului Siret, pe cursul mijlociu al acestuia. Relieful acestui judet este muntos in jumatatea de vest, puternic fragmentat de vai, reprezentat prin muntii Stanisoarei, Bistritei, Ceahlau, Tarcau si Gosman. La est de zona muntoasa se desfasoara depresiunile subcarpatice Plesu, Boistea, Cornu (Serbesti, Margineni, Bahna).

Suprafata

Suprafata totala a judetului este de 5.896,14 km² (589.614 ha), din care:

Terenuri cu folosinta agricola 283.368 ha (48.1%)

Paduri si alte terenuri cu vegetaiie forestiera 253.896(43.1)

Cursuri de apa si lacuri 10.380ha(1.8%)

Drumuri 7.925(1.3%)

Suprafata construita 11.402 ha(1.95%)

Terenuri neproductive sau alte categorii de folosinte 15.409(2.6%)

Hidrografia

Reteaua hidrografica a judetului Neamt totalizeaza 2150 km cursuri de apa. Cursurile de apa sunt: Siretul, cu lungimea de parcurs pe teritoriul judetului de 56 km, Moldova cu 50 km si Bistrita cu 126 km. Pe langa acestea, pe teritoriul judetului Neamt exista si o retea de rauri autohtone, dintre care se pot enumera: Ozana, Cracau, Tarcau, Cuejdin, Calu, Nechit, Sabasa etc.

Principalul curs de apa ce strabate teritoriul judetului este raul Bistrita, afluent de dreapta al Siretului, care, izvorand din Muntii Rodnei tranziteaza judetul pe o distanta de 126 km din totalul de 288 km lungime. Bistrita are cel mai lung curs montan dintre raurile Romaniei si formeaza un bazin hidrografic cu o suprafata de 6974 km². El alimenteaza acviferele exploatate in scop potabil (Vaduri, Brasauti, Frunzeni, Gheraesti).

In anii ’70 au fost realizate ample lucrari de amenajari si regularizari ale raului Bistrita. Dintre acestea, pe teritoriul judetului Neamt au fost realizate 4 lacuri de acumulare: Bicaz-Izvoru Muntelui (2.950 ha), Pangarati (155 ha), Vaduri (150 ha) si Batca Doamnei (230 ha).

Geologie

Teritoriul judetului Neamt ocupa o suprafata care in profunzime corespunde, de la vest la est, rocilor metamorfice din zona cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali, care intra in contact cu structura in panze de sariaj a formatiunilor sedimentare din zona flisului, cu cele doua subzone – intern si extern; formatiunea flisului intra in contact tectonic, catre est, cu formatiunile postorogenice al molasei, care incaleca peste depozitele Platformei Moldovenesti, contactul facandu-se pe linia pericarpatica.

Hidrogeologie

Reteaua hidrografica (cu o densitatea de 0,326 km/km²) este tributara raului Siret; alimentarea raurilor este de tip pluvial moderat, reprezentand 30-40% din debitul acestora, iar apele subterane participa cu 10 – 35% din debit, un aport mai consistent de ape subterane primind raurile din Masivul Ceahlau (Izvorul Alb, Izvorul Muntelui, Schitul), masivul Haghimas (Bicajel si Bicaz), Masivul Bivolu-Halauca (Sabasa, Neamt, Farcasa).

Adancimea panzei freatice variaza in functie de formele de relief, care determina extinderea depozitelor de terasa ale raurilor. Un alt tip de acvifere sunt cele cantonate in conurile de dejectii din zona submontana si acestea sunt de mica adancime. Acvifere exploatate pentru alimentarea cu apa a populatiei sunt in zonele Vaduri, Brasauti, Frunzeni, Lunca – Vanatori Neamt, Timisesti, Pildesti, Ticot-Floarea etc.

Conditii meteorologice

Clima, in ansamblul judetului, inregistreaza trasaturile climatului temperat continental, cu particularitatile specifice partii de est a tarii. Deosebirile sunt determinate de altitudine, de particularitatile circulatiei atmosferice impuse de formele si fragmentare a reliefului, cat si de marile suprafete ale lacurilor aparute in urma amenajarii hidroenergetice a Bistritei.

Temperatura medie anuala creste progresiv din zona montana din vest spre regiunea dealurilor subcarpatice si de podis din est.

Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indica importanta factorilor locali in modificarea starii generale a vremii. In acest sens se observa ca maxima absoluta de +38,6 ^oC s-a inregistrat in august 1952 la Piatra Neamt, in timp ce minima de -33,2 ^oC a fost inregistrata in februarie 1954 la Roman.

Precipitatiile: medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana (Ceahlau-munte - 684,9 mm, Ceahlau-sat - 612,8 mm), scazand spre est: Targu Neamt - 614,3 mm, Piatra Neamt - 607,5 mm si Roman - 503,6 mm.

Vantul: in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord-vestic, cu viteze medii de 6-7 m/s si intensitati maxime in perioada de iarna ce pot depasi 40 m/s. Regiunea de podis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est, iar zona subcarpatica si mai ales cea depresionara se caracterizeaza printr-o dinamica moderata, atat fata de zona montana, cat si fata de cea de podis. In zona Piatra Neamt, in sezonul cald, se manifesta pregnant vantul de munte-vale.

Vantul:in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord –vestic,cu viteze medii de 6-7 m/s si intensitati maxime in perioada de iarna ce pot depasi 40m/s.Regiunea de podis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est,iar zona subcarpatica si mai ales cea depresionara se caracterizeaza printr-o dinamica moderata,atat fata de zona montana ,cat si fata de cea de podis .In zona Piatra Neamt ,in sezonul cald,se manifesta pregnant vantul de munte-vale.

Soluri

Cea mai extinsa clasa de soluri este cea a argiluvusoluri - 73 912,08 ha urmate de clasa solurilor genetice neevoluate – 38 129,03 ha.Suprafete insemnate sunt ocupate de cambisoluri (cu frecventa mai mare in zona de munte )si de molisoluri ,prezente mai ales in lungul vailor Siretului si Moldovei.

Ponderea cea mai mare in judet o are solul brun luvic (38442,06ha),urmat de brun argiloiluvial,sol aluvial,cernoziom cambic,sol cenusiu .Suprafete insemnate sunt ocupate si de lacoviste,regosol si luvisol albic.

Vegetatia

Este deosebit de variata predominand asociatii vegetale ierboase si lemnoase.In zona alpina predomina pajisti de graminee si ciperacee pe langa asociatii de tufarisuri – genurile Vaccinium si Rhododendrron si specii lemnoase de Larix,Pinus,Picea.

In zona subalpina predomina specii de Quercus petraea,Quecus robur.Fagus silvatica,Carpinus betulus,Acer pseudoplatanus,Fraxinus excelsior,Corylus avellana etc.

In zona de ses acoperita cu pajisti si pomi fructiferi se intalnesc specii de arbori :Fraxinus excelsior ,Populus tremula,Salix caprea,Cerasium avium, specii de arbusti;Corylus avellana ,Prunus spinosa,Rosa canina,Cornus sanguinea,iar din flora ierboasa :Primula acaulis ,Corydalis solida,Agrotis tenuis,Festuca sulcata etc.

Fauna

In zona de padure fauna este specifica si diversificata .Datorita dezvoltarii litierei,stratul ierbos este mai redus ,iar dominante sunt efemeropodele.Regionarea faunei este strins dependenta de zonarea vegetatiei si de altitudine ,caracteristice acestei zone sunt mamiferele:ursul,cerbul.rasul.dar si pasari – fasa de munte,brumarita,mierla gulerata ,vanturelul rosu,macaleandrul dar si reptile - vipere.

In zona molidisurilor putem intalni veverita,jederul de scorbura,cocosul de munte, ciocanitoarea neagra,pitigoi,alunar etc.Dintre reptile ;specii de serpi ,tritoni.salamandre.In etajul gorunului putem intalni dintre pasari ,graur,grangure ;reptile

Resurse naturale neregenerabile

Judetul dispune de urmatoarele resurse:

Ape minerale carbigazoase:Oglinzi,Baltatesti

Materiale de constructii: calcare (Bicaz Chei),argila (Bistrita,Timisesti,Tasca,Girov) ,gresii (Tarcau)nisipuri si gresii din terasele inferioare ,ca si luncile raurilor mari ,cum sunt: Bistrita,Moldova,Cracaul,Bicazul,Ozana;zacaminte de sisturi bituminoase (Tazliu),titei ,zacaminte de uraniu (Tulghes-Grinties,Bicazu Ardelean-Damuc)

1..2Cadru socio-economic

Populatia

La data recensamantului (martie 2002) populatia judetului Neamt a fost de 554.516.locuitori, reprezentand 2.6% din populatia tarii. Ponderea populatiei urbane in populatia totala este de 40.6%, in timp ce populatia rurala reprezinta 59.4%, fata de media inregistrata la nivel national de 44,3% si respectiv de 55.7%.

Sursa datelor:Directia Judeteana de Statistica Neamt

Sursa datelor:Directia Judeteana de Statistica Neamt

Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Neamt

Asezari

Populatia judetului se concentreaza in 4 centre urbane – 2 municipii si 2 orase si 70 comune formate din 347 sate. Densitatea teritoriala este de 0,68 orase/1000 km² si 59 sate/1000 km², fata de media pe tara de 1,1 orase/1000 km² si 55 sate/1000 km² la nivel national..

Industrie

Industria judetului s-a dezvoltat in profilul chimiei, constructiilor de masini, celulozei si hartiei, prelucrarii lemnului, materialelor de constructii, metalurgiei, energeticii etc.

Unitati indutriale din judetul Neamt care produc si deseuri industriale (fiind analizate in aceasta lucrare):

Ferominvest SRL

Petroforest S.A.

Petroflax SRL

Mittal Steel S.A.

Fibrobeton SRL (fost S.C. Moldeternit SA)

Agrana S.A.

Fibrexnylon S.A.

Rifil S.A.

Mecanica Ceahlau

Kober SRL

Umaro S.A.

Zonoceram S.A.

Carpacement S.A

Agricultura

Din suprafata totala a judetului Neamt de 589.614 ha, suprafata arabila reprezinta 28,9% cu un indice mediu de 0,29 ha/locuitor. Judetul Neamt dispune in medie de soluri cu un grad moderat de fertilitate. Starea de asigurare a solului cu humus, indicator de baza a productivitatii este scazuta. Continutul solurilor in NPK (azot, fosfor, potasiu) este cu mult mai mic decat cerintele plantelor pentru realizarea unor productii mari si stabile.

In structura fondului funciar o pondere importanta o au pajistile naturale care ocupa o suprafata de 108.555 ha. Suprafata mare de pajisti naturale, precum si resursele furajere obtinute de pe terenurile arabile contribuie la dezvoltarea unei zootehnii puternice, care pe langa asigurarea necesarului de consum propriu pune la dispozitie materia prima pentru industria alimentara.

Sivilcultura

In judetul Neamt padurile acopera circa 42,3% din suprafata. Suprafata totala ocupata de paduri este de 249.692 ha, din care 239.470 ha sunt in proprietatea statului, iar 10.222 ha in proprietate privata. Repartizarea pe specii este urmatoarea: rasinoase – 138.268 ha proprietate de stat si 5.015 ha proprietate privata; si foioase (70.904 ha fag si 9.617 ha stejar) – 101.202 ha proprietate de stat si 5.207 ha proprietate privata.

Turism

Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istorice, etnografice, de arhitectura si ale naturii, reprezinta o zestre turistica valoroasa. Interesul turistic este orientat spre 3 zone principale:

- zona Piatra Neamt – centru resedinta de judet, cu muzee si case memoriale remarcabile, ansamblul istoric “Curtea domneasca” a lui Stefan cel Mare;

- zona Bicaz – Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia naturala Cheile Bicazului, statiunea de odihna Durau;

- zona Targu Neamt – Agapia cu interesante monumente istorice de valoare: casa memoriala Ion Creanga (Humulesti), Cetatea Neamtului, manastirile Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria, statiunile balneare Baltatesti si Oglinzi.

Capitolul II. Aspecte generale privind gestionarea deseurilor

2.1.Cadru legislativ

Directiva cadrul privind deseurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligatie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deseurilor, in concordanta cu prevederile directivelor relevante.

Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (care transpune Directiva cadru a deseurilor) prevede obligativitatea elaborarii planurilor de gestionare a deseurilor la nivel national, regional si judetean. Se prevede ca planurile regionale de gestionare a deseurilor sa fie elaborate de catre consiliile judetene in colaborare cu agentiile regionale pentru protectia mediului in baza planului national de gestionare a deseurilor. Planurile regionale de gestionare a deseurilor se aproba prin ordin comun al conducatorului unitatii publice centrale pentru protectia mediului si al conducatorului autoritatii publice centrale pentru dezvoltare regionala.

Directivele europene privind gestionarea deseurilor se incadreaza in patru grupe principale:

legislatia cadru privind deseurile – Directiva cadru 2006/12/EC, care contine prevederi pentru toate tipurile de deseuri, mai putin acelea care sunt reglemetate separat prin alte directive si Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care contine prevederi privind managementul, valorificarea si eliminarea corecta a deseurilor periculoase;

legislatia privind fluxuri speciale de deseuri: reglementari referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii si acumulatori; PCB-uri si PCT-uri; namoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de dioxid de titan;

legislatia privind operatiile de tratare a deseurilor – reglementari referitoare la incinerarea deseurilor municipale si periculoase; eliminarea deseurilor prin depozitare;

legislatia privind transportul, importul si exportul deseurilor

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deseurilor prezinta cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte:

Conformarea cu politica UE privind gestioanrea deseurilor si atingerea tintelor propuse - planurile de gestionare a deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si la atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor.

Stabilirea capacitatilor necesare si caracteristice pentru gsstionarea deseurilor - planurile de gestionare a deseurilor prezinta fluxurile si cantitatile de deseuri care trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, acestea contribuie la asigurarea de capacitati si optiuni de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor

Controlul masurilor tehnologice - prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deseuri.

Prezentarea cerintelor economice si de investitie - planurile de gestionare a deseurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerintelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesitatile pentru investitiile in instalatii de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor

Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii deseurilor conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare. In multe cazuri, aceasta presupune facilitati mai mari si mai complexe de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor, ceea ce implica cooperarea mai multor unitati regionale privind stabilirea si operarea acestor facilitati.

2.2 Programe structurale si operationale

2.2.1.POS – Programul Operational Sectorial de Mediu

Este unul din cele 7 programe operationale elaborate in cadrul obiectivului “Convergenta” al Uniunii Europene, pentru perioada de programare 2007–2013. POS Mediu a fost elaborat in conformitate cu cea de-a treia prioritate a Planului National de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013 – “Protectia si imbunatatirea calitatii mediului”, precum si cu Prioritatea 1 a Cadrului Strategic National de Referinta (CSNR) – “Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene”. POS Mediu – cel mai important program de finantare a infrastructurii municipale - este astfel conceput incat sa reprezinte un catalizator pentru o economie mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai echilibrata. POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu din perioada de pre-aderare (PHARE, ISPA si SAPARD).

POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei, cat si interesele specifice nationale. Programul acopera perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmaresc nevoile de dezvoltare ale Romaniei dincolo de 2013, prin realizarea de investitii durabile si fiabile. POS va contribui la indeplinirea obligatiilor pe care Romania le are in sectoarele de mediu, in special in cele mai putin dezvoltate regiuni ale tarii.

Pentru perioada 2007-2013, proiectele vizate de POS Mediu se vor finanta din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si din Fondul de Coeziune (FC).

Scopul FEDR este de a sprijini dezvoltarea echilibrata a regiunilor in cadrul Comunitatii, prin reducerea disparitatilor intre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni, in special cele a caror dezvoltare este mult in urma, atat zonele urbane cat si rurale, regiunile industriale aflate in declin, zone cu handicap natural sau geografic, cum ar fi insulele, zonele montane, zonele cu densitate scazuta a populatiei, regiunile de granita. Asistenta financiara acordata de acest fond in cadrul POS Mediu acopera proiecte din sectorul managementul deseurilor, protectia si conservarea biodiversitatii si asistenta tehnica

Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

Imbunatatirea accesului la servicii publice in sectorul de apa, prin reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in majoritatea aglomerarilor urbane pana in 2015.

Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015.

Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare in cele mai poluate localitati pana in 2015.

Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.

Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea de masuri preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

In vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat urmatoarele axe prioritare:

Axa prioritara 1 – Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata;

Axa prioritara 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate;

Axa prioritara 3 – Reabilitarea sistemelor municipale de termoficare in zonele prioritare selectate;

Axa prioritara 4 – Implementarea de sisteme adecvate de management pentru protectia naturii;

Axa prioritara 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in

zonele cele mai expuse la risc;

Axa prioritara 6 – Asistenta Tehnica.

Axa prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si

reabilitarea siturilor contaminate”

O alta problema majora identificata de analiza SWOT este reprezentata de lipsa sistemelor adecvate de management al deseurilor, in special al celor municipale. Cea mai mare parte a municipalitatilor sunt practic lipsite de facilitati conforme de eliminare a deseurilor. In prezent, eliminarea deseurilor municipale se face in cea mai mare parte prin depozitarea in depozite neconforme. In egala masura, accesul scazut la serviciile de salubritate, precum si posibilitatile reduse de reciclare/valorificare a deseurilor constituie un motiv in plus pentru realizarea de investitii substantiale in acest sector, avand ca scop nu numai cresterea atractivitatii diverselor zone pentru investitori si vizitatori, ci si reducerea impactului negativ al siturilor contaminate in vederea asigurarii conditiilor de viata corespunzatoare pentru comunitatile locale. Aceasta axa prioritara are ca scop sprijinirea realizarii de investitii pentru modernizarea managementului deseurilor, prin reducerea cantitatii de deseuri depozitate in judetele/zonele care vor face obiectul finantarii din POS Mediu, contribuind astfel la protejarea mediului in zonele respective. Aceasta axa prevede si reabilitarea siturilor poluate istoric, in special cele provenite din depozitarea necontrolata a deseurilor, in scopul reducerii impactului negativ asupra mediului si sanatatii umane. Rata cofinantarii a Uniunii Europene pentru dezvoltarea sisitemelor integrate de managemenrul al deseurilor este de cca.80%.

2.2.2. Programe si instrumente de pre-aderare

Programul PHARE

In Romania, Programul Phare este activ din 1998, iar protectia mediului a constituit un domeniu important de actiune in cele trei componente active ale sale – Phare „National”, Phare”Cooperare transfrontaliera” si Phare „Coeziune economica si sociala”. Obiectivele nationale pentru fiecare an de functionare au progresat de la pregatirea adoptarii acquis-ului comunitar de mediu la aspecte practice de implementare. Cu sprijinul programului PHARE s-a reusit transpunerea aproape in totalitate a legislatiei europene in domeniile: legislatie orizontala, substante chimice, managementul deseurilor, controlul poluarii industriale, calitatea aerului, calitatea apei, protectia impotriva zgomotului.

Strategiile nationale, planurile de actiune nationale, regionale si locale din domeniul mediului inconjurator au fost elaborate sau actualizate astfel incat sa asigure o viziune cat mai coerenta asupra politicii de mediu din Romania si asupra modului in care aceasta ar putea fi implementata. Prin programul PHARE 2003 CES, urmeaza sa se implementeze prima schema (pilot) de granturi mici pentru managementul deseurilor, in regiunea Centru (valoare 5,33 milioane Euro), pentru ca apoi, prin PHARE 2004, schema sa fie extinsa la nivelul intregii tari (valoare 21,87 MEuro). Prin PHARE 2005- 2006, se vor lansa scheme de granturi in alte sectoare de mediu (aer, IPPC, apa, protectia naturii) avandu-se in vedere, ca beneficiari, si sectorul privat.

Investitiile de mediu prin proiectele PHARE, se ridica pana in prezent la aprox. 276 mil. Euro, destinate atat pentru implementarea directivelor specifice politicii de mediu cat si pentru investitiile necesare conformarii cu legislatia comunitara in domeniu Programul PHARE contribuie in prezent cu aproximativ 19 milioane Euro pentru pregatirea de proiecte in vederea finantarii prin FSC.

In judetul Neamt prin fondul PHARE 2004 s-au obtinut 600.000 euro pentru sistemul de colectare selectiva si statie de transfer pentru deseurile din arealul turistic Valea Bicazului ce cuprind comunele: Tasca,Tarcau,Damuc,Bicaz-Chei,Bicaz-Ardelean si orasul Bicaz.

Pentru fondul PHARE 2005 s-au depus studii de fezabilitate pentru realizarea statiilor de transfer in Poiana Teiului,Tg.Neamt si Roznov.

Programul ISPA

Obiectivele Ispa sunt urmatoarele: sa sprijine tarile beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene. sa extinda si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele transeuropene, sa familiarizeze tarile beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. ISPA se concentreaza pe directivele de mediu care presupun investitii considerabile, si anume directivele foarte costisitoare din punctul de vedere al implementarii din urmatoarele sectoare: alimentarea cu apa potabila, epurarea apelor uzate managementul deseurilor solide si periculoase, poluarea aerului

Prin ISPA, Romania primeste anual intre 208 – 270 milioane euro, din care 104 – 135 milioane euro au fost alocate pentru proiecte din infrastructura de mediu (apa si deseuri).

In perioada 2000-2005 au fost aprobate pentru finantare ISPA 40 proiecte dintre care 27 pentru modernizarea infrastructurii de apa/apa uzata, 7 in domeniul managementului integrat al deseurilor si 6 proiecte de Asistenta Tehnica Valoarea totala a proiectelor finantate prin ISPA se ridica la 1,4 miliarde Euro din care cca. 1,02 miliarde Euro reprezinta grant ISPA, cofinatarea fiind asigurata de imprumuturi de la IFI (in special BEI si BERD, dar si Banca Germana KfW), acorduri bilaterale (Ministerul Mediului din Danemarca) si contributia de la bugetul de stat sau bugetele locale.

Pregatirea proiectelor pentru finatare ISPA a fost asigurata din bugetul de stat si bugetele locale, din programele de pre-aderare si din numeroase acorduri bilaterale (Spania, Danemarca, Germania, Japonia). Avand in vedere resursele financiare ridicate disponibile dupa aderare, sprijinul ISPA a fost solicitat pentru un important portofoliu de 40 de proiecte in sectoarele de apa si deseuri, aflate in pregatire.

In judetul Neamt prin programul ISPA s-a realizat sistemul integrat de management al deseurilor in municipiul Piatra Neamt.Proiectul a implicat inlocuirea intregului vechi sistem de colectare si depozitare a deseurilor solide cu unul modern si ecologic.

Pentru blocurile de locuinte ,au fost amenajate aproape 1000 de puncte de colectare,raportul fiind de aproximativ 1 la 40 de apartamente.Pietrenii trebuie sa separe gunoiele in cele patru tipuri de containere special amenajate pentru plastic si hartie,sticla,deseuri organice si deseuri reziduale.In ceea ce priveste cele peste 5000 de case din Piatra Neamt , deseurile sunt colectate la poarta fiecareia din interiorul sau exteriorul proprietatii,potrivit unui program stabilit de proprietar impreuna cu compania de salubritate.

Dupa semnarea contractelor de lucrari pentru statia de compost,la 4 aprilie 2005 ,in Piatra Neamt toate elementele sunt realizate pentru furnizarea structurii sistemului de gestionare a deseurilor solide :

groapa de gunoi ecologica

Puncte de colectare a deseurile in tot municipiul

Un sistem de reciclare a hartiei ,sticlei si plasticului

instalatie de compostare a deseurilor organice

Doua centre de transfer in oras pentru deseurile voluminoase( in cartierele Darmanesti si Maratei)

Un utilaj de concasare a deseurilor rezultate in urma demolarilor

Camioane speciale de transport a deseurilor

Sistemul a fost finantat de UE prin programul ISPA (10.384.500 EURO),de Guvernul Danemarcei ,prin programul DANCEE (2.210.000 EURO),Guvernul Romaniei si de Primaria Municipiului Piatra Neamt (2.425.706.euro)

Fondul de mediu

Pentru a sprijini elaborarea de proiecte in cadrul Planului National de Actiune pentru Protectia Mediului s-a constituit un Fond de Mediu in baza Legii nr. 73/2000 si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr86/2003. Fondul de Mediu are scopul de a stimula un numar limitat de investitii de mediu de interes public, acordand prioritate celor incluse in Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.

Incasarile din Fondul de Mediu sunt reprezentate de diferite taxe suportate de catre agentii economici poluatori, alocatii de la bugetul de stat, donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea unor persoane fizice sau juridice sau a unor organizatii internationale, taxe pentru eliberarea autorizatiei de mediu, precum si rambursarea capitalului si a dobanzii de catre utilizatorii resurselor fondului.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare din Fondul de Mediu sunt stabilite printr-un plan anual adoptat de catre comitetul director al Fondului. Resursele fondului sunt in mare parte canalizate catre proiecte/achizitionarea de aparatura cu tehnologie nepoluanta si proiecte de gestiune a deseurilor(inclusiv deseuri periculoase).

Proiecte privind gestionarea deseurilor la nivelul Regiunii 1NE

In perioda elaborarii PRGD au fost identificate proiectele existente la nivelul regiunii referitoare la gestionarea deseurilor, care pot fi grupate in trei categorii:

Proiecte Phare CES – care sunt deja aprobate si urmeaza a fi implementate in perioada 2007- 2009,10 proiecte dintre care doua sunt pe lista de rezerva.

Sisteme integrate de gestionare a deseurilor la nivel de judet care urmeaza sa fie implementate prin fonduri structurale (judetele Botosani,Suceava,Vaslui)sau finantare guvernamentala (judetul Iasi)

Alte tipuri de proiecte.

Lista propusa la nivelul Regiunii 1NE

2.3.Situatia existenta la nivel national

2.3.1.Aspecte generale legate de protectia mediului

97,8% din reteaua hidrografica a Romaniei este cuprinsa in bazinul fluviului Dunarea

Aptoximativ 38% din lungimea Dunarii se afla pe teritoriul Romaniei

Cu o medie de numai 2660 m3 de apa /loc/an ,fata de media de 4000m3 apa/loc/an in Europa ,Romania se situeaza in categoria tarilor relativ sarace in resurse de apa

71% din apele uzate ajung neepurate sau insuficient epurate in receptorii naturali

Numai 525 din populatia Romaniei beneficieaza atat de servicii de alimentare cu apa,cat si de canalizare.

363 milioane tone de deseuri au fost generate in 2004 – aproximativ 326 milioane tone provin din industria extractiva ,aproximativ 29 milioane tone alte deseuri de productie si circa 8 milioane tone reprezinta deseuri municipale.

Materiale reciclabile ,reprezinta aporximativ 40% din deseurile urbane ,din care 20% pot fi recuperate ,in prezent doar 25 din materiakle reciclabile sunt recuperate

Doar 0,25% din cantitatea totala de deseuri urbane colectate este reutilizata,in timp ce peste 99% este depozitata

91% din deseurile de productie provin din industria extractiva

aproximativ 16 milioane tone de deseuri au fost generate in 2004 de industria

energetica ;

251 de depozite de deseuri municipale au functionat in 2004, din care 236 nu se conformeaza standardelor de mediu; exista aproximativ 2686 locuri de depozitare in

zonele rurale (dumping sites);

Ecosistemele naturale si semi-naturale reprezinta 47% din teritoriul tarii;

Suprafata zonelor naturale protejate acopera in prezent aproximativ 8% din teritoriul

Sursa datelor:POS MEDIU (draft oct 2006)

2.3.2 Analiza SWOT privind gestionarea deseurilor

Puncte tari

Legislatia de mediu armonizata aproape in totalitate cu legislatia Uniunii Europene strategii si planuri de implementare a Diectivelor relevante pe fiecare sector de mediu;

Existenta structurilor institutionale de baza pentru protectia mediului - pentru monitorizarea conformarii cu acquis-ul comunitar, pentru implementarea programelor de dezvoltare, pentru managementul integrat al deseurilor

Experienta in derularea proiectelor finantate din fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) sau din alte surse internationale;

Asistenta tehnica disponibila pentru pregatirea unui portofoliu consistent de proiecte in vederea finantarii prin POS (cu suport PHARE, ISPA si bugetul de stat);

Cresterea gradului de constientizare la nivelul factorilor de decizie in vederea aplicarii politicilor si a planurilor de actiune pentru protectia mediului.

Puncte slabe

Accesul redus al populatiei la sisteme centralizate de apa si salubritate comparativ cu tarile UE;

Nivelul relativ scazut al investitiilor, dupa1990, in toate sectoarele de mediu comparativ cu necesarul de investitii pentru conformarea cu standardele europene;

Capacitatea administrativa insuficienta, in special la nivel regional si local, in implementarea legislatiei de mediu

Existenta unui numar mare de situri poluate istoric cauzate de activitati economice intensive din trecut (depozite de deseuri neconforme)

Infrastructura precara pentru colectarea, transportul si eliminarea deseurilor

Slaba constientizare a populatiei si a agentilor economici privind gestionarea adecvata a deseurilor;

Proportie ridicata a cantitatii de deseuri care se produce si se depoziteaza; nivel redus al colectarii selective a deseurilor; insuficienta dezvoltare a pietei de reciclare si valorificare a deseurilor

Oportunitati

Utilizarea fondurilor UE ca o contributie importanta pentru imbunatatirea standardelor de mediu si in Romania;

Cresterea standardelor de viata si a oportunitatilor economice prin asigurarea

unor servicii publice de calitate, prin remedierea siturilor poluate,

Dezvoltarea unor planuri de investitii pe termen lung in conditiile dezvoltarii durabile;

Implementarea legislatiei cu privire la introducerea celor mai bune tehnologii disponibile in infrastructura de mediu;

Reducerea discrepantelor intre regiuni, precum si intre sate si orase

Imbunatatirea accesului populatiei si agentilor economici la servicii de salubritate

Imbunatatirea performantelor operatorilor de servicii de salubritate

Oportunitati pentru investitii private si comert;

Dezvoltarea unei piete viabile de reciclare a deseurilor/materiei prime rezultate din procesarea deseurilor

Amenitari

Capacitate scazuta a beneficiarilor finali/autoritatilor locale de a elabora

propuneri de proiecte;

Dificultati in sustinerea costurilor de investitie a proiectelor in domeniul infrastructurii de mediu, in special de catre comunitatile mici si medii;

Cooperarea diverselor institutii organisme implicate in managementul integrat al deseurilor si implementarea acestuia

Disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu (de exemplu pentru construirea unor depozite de gunoi sau statii de transfer)

Utilizarea neadecvata a fondurilor UE, fara luarea in considerare a posibilelor efecte asupra mediului

2.3.3 Context national

Managementul necorespunzator al deseurilor, in special cele municipale, reprezinta o problema majora in Romania si este cauzata de faptul ca cea mai mare parte a municipalitatilor sunt lipsite de facilitati adecvate de eliminare a deseurilor. Colectarea selectiva se face doar in anumite centre pilot si cea mai mare parte a materialelor reciclabile se pierd prin depozitare.

In 7 din cele 42 judete ale tarii se deruleaza in prezent proiecte pentru construirea de sisteme integrate de management al deseurilor cu finantare din programul ISPA, iar alte investitii au fost realizate recent in 11 orase, in domeniul deseurilor solide, care au vizat in principal construirea de noi depozite de deseuri municipale. In majoritatea zonelor urbane exista servicii si facilitati de salubritate centralizate, dar acestea lipsesc in aglomerarile rurale In ceea ce priveste legislatia din domeniul managementului deseurilor, aceasta este in vigoare si in conformitate cu acquis-ul comunitar. In cadrul procesului de negociere, Romania a obtinut perioade de tranzitie, in vederea conformarii cu Directivele UE din domeniu, pentru urmatoarele tipuri de depozite de deseuri:

depozite de deseuri municipale – perioade de tranzitie pana in 2017

stocarea temporara a deseurilor industriale periculoase – 2009;

depozite de deseuri industriale nepericuloase – perioade de tranzitie pana in 2013

Depozitele neconforme trebuie sa-si inceteze activitatea iar functiile acestora trebuie sa fie preluate de depozite noi, ecologice, construite in conformitate cu regulile comunitare. Astfel, 177 depozite (cca 490 ha) trebuie sa stopeze activitatea de depozitare intre 2007- 2013. De asemenea, in conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania trebuie sa asigure reducerea graduala a deseurilor depozitate in cele 101 depozite municipale neconforme, pentru a ajunge la o cantitate maxima anuala de 2,2 milioane tone pana in anul 2013. Pana in 2013, deseurile municipale biodegradabile care vor fi depozitate trebuie sa fie reduse pana la 52% din cantitatea totala de deseuri municipale biodegradabile produse in 1995. Alte perioade de tranzitie au fost obtinute in domeniul deseurilor de ambalaje pentru realizarea obiectivelor globale de valorificare a obiectivelor de reciclare pentru plastic, sticla si lemn pana in 2013. Atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare va conduce la reducerea considerabila a cantitatii de deseuri ce urmeaza a fi depozitate.

Proiectele vor fi de tip integrat si se vor adresa mai multor aspecte privind gestionarea deseurilor in asa fel incat rezultatele proiectelor sa conduca la reducerea cantitatilor de deseuri depozitate si cresterea gradului de reciclare si valorificare. Proiectele se vor derula in conformitate cu Planul National de Gestiune a Deseurilor si cu Planurile Regionale de Gestiune a Deseurilor.

Obiective

Cresterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate de calitate

corespunzatoare si la tarife acceptabile;

Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;

Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate.

Operatiuni

Constructia de facilitati pentru eliminarea deseurilor municipale (depozite ecologice

de deseuri) ;

Constructia de statii de transfer ;

Constructia facilitatilor de sortare, compostare si reciclare;

Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva;

Achizitionarea vehiculelor de transport al deseurilor;

Construirea unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase (deseuri medicale, deseuri provenite din echipamente electrice si electronice, etc) si alte tipuri specifice de deseuri (deseuri provenite din constructii si demolari, etc.).

Din cauza activitatilor economice semnificative din trecut, dublate de o nerespectare a legislatiei de mediu, Romania a mostenit un numar mare de site-uri contaminate, cu un nivel crescut in ceea ce priveste emisiile in atmosfera si apa si ducand la o degradare excesiva a solului si a peisajului in multe cazuri. Majoritatea acestor site-uri sunt abandonate, nu au nici o folosinta, in timp ce nevoia de teren disponibil pentru utilitatile publice sau pentru dezvoltarea afacerilor este mare, in afara de faptul ca reprezinta un risc pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor.

Depozitarea in conditii neadecvate a deseurilor municipale si de respectarea angajamentelor de aderare prin inchiderea depozitelor de deseuri neconforme, in stransa corelare cu calendarul stabilit in planurile de implementare. Unul dintre cele mai stringente angajamente este legat de faptul ca toate depozitele mici din zona rurala trebuie inchise pana in 2009 si, ca urmare, trebuie create facilitati noi de depozitare care sa deserveasca si zonele rurale. In cadrul acestui domeniu de interventie se vor finanta proiecte locale, individuale pentru inchiderea depozitelor neecologice de deseuri urbane.

Aceste proiecte vin sa completeze investitiile realizate prin proiectele integrate din cadrul primului domeniu de interventie din aceasta axa prioritara, in eventualitatea ca aceste proiecte nu contin si componenta de inchidere. Pe langa inchiderea depozitelor de deseuri neconforme, este avuta in vedere si reabilitarea siturilor poluate istoric (depozite vechi neconforme) in cele mai afectate regiuni, in scopul reducerii impactului negativ asupra mediului si sanatatii umane. Aceasta reprezinta prima faza din strategia pe termen lung care are ca scop valorificarea zonelor afectate, in vederea derularii unor investitii publice viitoare sau a utilizarii economice ori pur si simplu pentru reabilitarea peisajului

Deseurile de productie sunt reprezentate de deseurile industriale si agricole, inclusiv cele rezultate de la producerea energiei. Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia generatorului, prin mijloace proprii sau prin contractarea serviciilor unor firme specializate. Lamomentul actual, exista foarte putine firme care au ca domeniu de activitate gestionar ea deseurilor de productie, iar serviciile pe care le ofera acestea sunt limitate atat in ceea ce priveste tipurile de deseuri, cat si capacitatile de lucru. In cursul anului 2004, cantitatea de deseuri generate de industrie, a fost de 355 milioane tone, din care326 milioane tone sunt deseuri rezultate din activitatile de extractie Activitatile economice in cadrul carora s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul 2004, cuexceptia industriei extractive, au fost industria energetica, metalurgie si constructii metalice, industria petrochimica, chimica, cauciuc, mase plastice si industria alimentara,. Din cantitatea de deseuri de productie generata, aprox. 30% se recupereaza, restul fiind eliminat prin depozitare sau incinerare.

Exista 7 incineratoare pentru deseuri periculoase, aflate in proprietatea a 4 operatori privati, care incinereaza deseuri periculoase provenite din activitatea proprie si 7 cuptoare de ciment autorizate pentru co-incinerarea deseurilor. Depozitele pentru deseuri de productie care se supun prevederilor Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor au fost reinventariate la inceputul anului 2004, rezultand un numar total de 169 de depozite care ocupa o suprafata de cca. 3000 ha.

In functie de tipul deseurilor pe care le primesc, aceste depozite se clasifica astfel: 51 depozite pentru deseuri periculoase, 116 depozite pentru deseuri nepericuloase, 2 depozite pentru deseuri inerte. Din cele169 depozite inventariate, 15 sunt conforme cu prevederile Directivei 1999/31/CE si vor continua sa functioneze pana la epuizarea capacitatii. Celelalte 154 depozite se vor inchide etapizat, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. O parte importanta din deseurile de productie generate ( cu exceptia deseurilor din industri extractiva) o reprezinta deseurile din industria energetica, cca. 16 milioane tone in anul 20047. Exista 20 de centrale electro-termice neconforme, care ard combustibil solid si care utilizeaza hidrotransportul deseurilor generate in haldele proprii de zgura si cenusa. Aceste unitati trebuie sa-si modifice tehnica de eliminare a deseurilor in vederea conformarii cu standardele de mediu. In urma negocierilor cu UE s-au obtinut perioade de tranzitie cuprinse intre 2 si 7 ani, pentru conformare cu prevederile legale privind depozitarea deseurilor.

Cresterea volumului de deseuri menajere si industriale ridica numeroase probleme pentru sanatatea oamenilor si a animalelor, precum si din cauza faptului ca ocupa suprafete importante. In afara depozitelor in functiune pentru deseuri industriale, exista un numar de depozite care nu mai sunt utilizate fie pentru ca au capacitatea epuizata, fie pentru ca generatorul de deseuri in proprietatea caruia se afla si a incetat activitatea.

In marea majoritate a cazurilor, inchiderea acestor depozite nu s-a realizat in conformitate cu normele europene si nationale in vigoare, astfel ca suprafetele respective au devenit'zone contaminate'. Aceste site-uri ridica probleme din cauza situatiei juridice incerte in care se gasesc, determinata, in principal, de urmatoarele aspecte:

unele depozite de deseuri industriale au apartinut si au fost utilizate de unitati economice la care statul este actionar majoritar si in prezent si-au incetat activitatea;

serie de depozite de deseuri industriale, cu capacitatea epuizata, au fost utilizate de unitati economice care ulterior s-au privatizat, dar noul proprietar nu a preluat si obligatiile legate de depozitul de deseuri;

depozitul a fost abandonat si/sau a avut loc falimentul proprietarului

Cazurile mentionate anterior sunt reprezentate, de cele mai multe ori, de depozite de dimensiuni destul de mari si care contin diferite tipuri de deseuri (inclusiv periculoase). Iazurile de decantare aflate in functiune pot afecta terenurile din imprejurimi in cazul in care barajele de decantare cedeaza, prin contaminarea cu metale grele, cianuri si alte elemente excesive. Iazurile aflate in conservare pot avea acelasi efect. Din datele inventarierii preliminare rezulta ca acest tip de poluare afecteaza 5.266 ha in 30 judete din care 4.265,3 ha sunt afectate in mod excesiv. Cele mai mari suprafete se inregistreaza in judetele Alba-372,5 ha, Bacau–340 ha, Cluj-344 ha, Dolj-670 ha, Harghita 227 ha, Hunedoara 735 ha, Maramures 486 ha etc. Avand in vedere principalele probleme cauzate de acest tip de poluare, o atentie speciala trebuie acordata acestor situri in urmatorii ani. De asemenea, inchiderea depozitelor de deseuri neconforme in paralel cu deschiderea altor depozite noi, ecologice, trebuie sa constituie una dintre prioritatile de top ce trebuie corelate cu prevederile Directivei 99/31 privind depozitele de deseuri.

Se estimeaza ca poluarea cauzata de deseuri si reziduuri anorganice(minerale, materii anorganice, metale, saruri, acizi, baze) rezultate din industrie (inclusiv industria miniera) afecteaza circa 560 ha, majoritatea zonelor fiind situate in acele judete in care activitatile miniere si industria feroasa si neferoasa sunt foarte dezvoltate (Galati – 177 ha, Maramures 103 ha, Suceava – 106 ha etc.) In prezent, suprafata totala afectata este estimata la peste 4.000 ha.

In prezent Romania se confrunta cu mari dificultati in ceea ce priveste gestionarea corecta a desseurilor ,in special cele municipale datorita

nivelul civic si educational scazut al populatiei

lipsa de informare si responsabilitate in ceea ce priveste gestionarea incorecta a deseurilor menajere si efectele acesteia

proliferarea surselor si tipurilor de deseuri prin multiplicarea si disiminarea agentilor economici in special in comertul stradal si in piete

crsterea volumului ambalajelor ,in special a celor din hartie si pastic,in circuitul de consum

preocupari insuficiente ale autoritatilor locale in abordarea si rezolvarea problemelor de gestionare a deseurilor

reducerea semnificativa a circuitului de preluare a materialelor recuperate din deseuri si ambalaje

lipsa de transparenta la toate nivelurile atunci cand se promoveaza proiecte privind managementul integrat al deseurilor

nerespectarea legislatiei din domeniu

llipsa de informare ,de interes si de competenta a personalului din organismele abilitate sa supravegheze la gestionarea corecta a deseurilor

incapacitatea autoritatilor locale din mediu urban si rural in special de a elabora proiecte si de a accesa fondurile structurale destinate investitiilor pentru mediu

abordarea de catre mass-media a problematicii deseurilor ,de multe ori doar ca subiect de senzatie , lipsita de o investigatie serioasa,localizat si exarcebat fara o analiza si dezbatere cu specialisti sau cu reprezentanti a organismelor abilitate

Capitolul III – Gestionarea deseurilor in judetul Neamt . Surse si categorii.

3.1 .Deseuri municipale

3.1.1.Gestionarea deseurilor la nivelul judetului

Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor. Gestionarea deseurilor trebuie sa aiba in vedere utilizarea proceselor si a metodelor care nu pun in pericol sanatatea populatiei si a mediului inconjurator.

Gestiunea deseurilor reprezinta una dintre problemele cele mai acute de protectie a mediului. Dat fiind cresterea consumului in ultimii ani, precum si tehnologiile si instalatiile inca invechite, cantitatea de deseuri produsa a crescut.

3.1.1.a. Generarea deseurilor

Deseurile municipale si asimilabile sunt reprezentate de deseurile generate in gospodariile populatiei (menajere), in institutii, societati comerciale, unitati prestatoare de servicii, deseuri stradale, deseuri din parcuri si spatii verzi .

Dupa colectarea selectiva,deseurile urbane se impart in:

Deseuri menajere si asimilabile din care:

deseuri menajere de la populatie,in amestec

deseuri menajere de la unitati economice, institutii, unitati comerciale in amestec

deseuri menajere colectate separat total din care :hartie si carton,sticla,deseuri tip PET ,alte materiale plastice,metale,biodegradabile

Deseuri voluminoase colectate separat

Deseuri din servicii municipale total-din care:

deseuri stradale

deseuri din piete

deseuri din gradini,parcuri etc

Daca anterior in categoria de deseuri municipale intrau deseurile din constructii si demolari, deseuri de echipamente electrice si electrotehnice (DEEE ),deseuri spitalicesti,deseuri de ambalaje, namoluri de la statiile de epurare orasenesti odata cu adoptarea normelor UE aceste categorii de deseuri sunt analizate separat ca fluxuri specifice .

Deseurile menajere fiind strans legate de viata casnica a oamenilor, cantitatea lor variaza dupa numarul populatiei, dupa standardul de viata, dupa felul de hrana, dupa conditiile climaterice, dupa anotimpurile anului. Astfel ca si cantitatile de reziduuri urbane prezinta variatii importante de la o tara la alta, de la un oras la altul, in functie de clima, modul de viata al locuitorilor, caracterul localitatilor industriale, agrare, administrative iar,in cadrul aceleiasi localitati, in functie de anotimp, zi din saptamana etc.

In general, managementul deseurilor municipale nu se realizeaza la standardele europene, iar in mediul rural colectarea deseurilor nu este generalizata,aceste afiind depozitate in locuri complet neamenajate ,in albiile raurilor,pe drumuri ,terenuri fara utilizare agricola.etc.

In mediul urban gestionarea deseurilor municipale – colectare, transport, depozitare - este asigurata de catre un numar redus de agenti de salubritate care deservesc municipiile si orasele si cateva localitati limitrofe. In municipiul Piatra Neamt, la sfarsitul anului 2006, a inceput implementarea Programului ISPA „Managementul integrat al deseurilor solide in municipiul Piatra Neamt, Romania”

Cantitati colectate si generate

Nota: ^*) – deseuri stradale, din piete, din gradini si parcuri.

Deseuri colectate in anul 2006 – 148.231 tone, conform evidentelor din raportarile lunare

Compozitia deseurilor municipale

Sursa : APM Neamt

Indicatori de generare a deseurilor

Cantitatea de deseuri orasenesti generata pe cap de locuitor:

„Acest indicator exprima cantitatea anuala de deseuri orasenesti generate in functie de numarul total de locuitori”

Indicator privind managementul deseurilor

Acest indicator reflecta modul de colectare al deseurilor orasenesti si se calculeaza ca raport intre deseurile orasenesti generate si deseurile orasenesti colectate.”

Deseurile biodegradabile sunt reprezentate, in general, de deseurile de la populatie si din activitati comerciale care sufera descompunere anaeroba sau aeroba, precum si deseurile alimentare si vegetale, deseuri de hartie si carton de calitate inferioara (care nu mai pot fi reciclate), namol rezultat de la epurarea apelor uzate menajere.

In H.G. nr. 349/2005 sunt precizate obiectivele ce trebuie realizate privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate, acestea realizandu-se prin colectare selectiva, reciclare, compostare, producere de biogaz si/sau recuperarea materialelor si energiei.

3.1.1.b.Colectarea si transportul deseurilor

Serviciul de salubrizare a localitatilor (precolectare, colectare, transport si depozitare deseuri municipale) se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor publice locale. Activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judet sunt organizate diferit functie de: marimea localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

La nivelul anului 2005, populatia deservita cu servicii de salubritate reprezenta 37,56 % din numarul total de locuitori din judet, in mediul urban procentul de acoperire fiind de 78,63 %, iar in mediul rural de 11,77 %.

Populatia deservita in mediul urban si rural, 2005 (Sursa datelor: Chestionarele statistice GD - MUN - APM Neamt)

Operatori de salubritate incluzand zone de acoperire, 2005 (APM Neamt)

Dotarea operatorilor de salubritate pentru colectarea deseurilor municipale in amestec

Ghene – colectare deseuri menajere in amestec (autogara Roman si comuna Vanatori)

Colectare in amestec - orasul Roznov (15 08 2007) !!!

Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere, 2005

Sursa: APM Neamt (raport anual- 2006)

ROSSAL, in concordanta cu legislatia Uniunii Europene, este unica societate de pe raza municipiului Roman care are ca obiect de activitate si colectarea PET-urilor, fiind dotata cu recipiente speciale pentru realizarea acestui obiectiv. ROSSAL a achizitionat noi prese, de capacitate marita, pentru ambalarea pet-urilor, care sunt predat unui vechi colaborator - Greentech SA Buzau - specializat in reciclarea maselor plastice.

Colectare PET – uri

In cadrul programului ISPA in Municipiul Piatra Neamt s-a achizitonat echipamentul necesar pentru dotarea a 943 puncte de colectare, respectiv containere de 660 litri, in culori diferite pentru colectarea deseurilor sortate in locuinte, pe patru categorii:

Culoare verde – 1107 bucati – colectare deseuri organice

Culoare neagra – 1102 bucati – colectare deseuri reziduale

Culoare maron – 1102 bucati – colecatare hartie si carton

Culoare albastra – 1102 bucati – colectare deseuri de sticla si plastic.

S-au achizitionat de asemenea si containere de 60 litri pentru locuinte individuale:

Culoare verde – 4994 – colectare deseuri organice

Culoare neagra – 4999 – colectare deseuri reziduale

Europubele - colectare selectiva de la institutii si unitati comerciale si containere pentru deseuri stradale (Municipiul Piatra Neamt)

   

Eurocontainere - colectare selectiva a deseurilor menajere provenite de la populatie (Piatra Neamt)

In mediul rural ,colectarea selectiva a deseurilor este aproape inexistenta,foarte putine comune din judetul Neamt sunt deservite de servicii de salubritate ,11,7% in 2005.In aceste conditii,gestionarea deseurilor din mediu rural reprezinta o problema majora,in cele mai multe cazuri deseurile sunt depozitate in locuri neamenajate (drumuri,albiile raurilor,lutarii,in gospodarii etc) afectand astfel factorii de mediu (sol,ape de suprafata si subterane.) cu implicatii directe asupra surselor de apa potabile, culturilor agricole , sanatatii umane,peisajului,degradarii terenurilor etc. Din 2007 a inceput demararea unui proiect finantat din Fondul de Mediu ce are in vedere dezvoltarea in mediul rural la nivel national a reciclarii deseurilor si colectarea selectiva a acestora (hartie /carton si PET –uri )Astfel in judetul Neamt unele comune au inceput deja implemetare aacestui proiect.

Comuna Pipirig - Container pentru colectare PET – urilor – sat Boboiesti ,com Pipirig (mai 2008)

Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor menajere, 2005

(Sursa datelor:APM Neamt)

Autogunoiera compactoare ( Rossal – Municipiul Roman 2007)

In prezent, ROSSAL are in dotare autogunoiere MERCEDES, tractoare, autobasculante, maturatoare si utilaje tip IFRON. Beneficiarii serviciilor de salubritate sunt dotati cu europubele si eurocontainere ce permit colectarea si transportul deseurilor menajere in conditii de igiena sporita

In cadrul programului ISPA Piatra Neamt, s-a achizitionat un numar de 23 vehicule de colectare, ce au inceput a fi folosite din luna decembrie.

16 camioane de compactare, volum util de aproximativ 14 mc

2 autocompactoare speciale pentru locuri inguste, 8 mc

1 vehicul pentru ridicat containere din centrele de reciclare utilat cu macara

1 dubita de serviciu

1 camion de curatare a containerelor

2 pick-upuri

Autogunoiera compactoare si si autogunoiera pentru transport deseuri voluminoase – Sc Bratner Serv. Ecol – Piatra Neamt

Deseuri municipale colectate de catre operatorii de salubritate din judet

1.Municipiul Piatra Neamt

2.Municipiul Roman

3.Orasul Bicaz

4.Orasul Tg.Neamt

3.1.1.c.Tratarea si valorificarea deseurilor municipale

Pana in anul 2006, singurele procese de tratare a deseurilor municipale inaintea eliminarii, au constat in compactarea realizata in mijloacele de transport (autocompactoare) si cu buldozerele in depozite

In cadrul Programului ISPA „Managementul integrat al deseurilor solide in municipiul Piatra Neamt, Romania, municipiul Piatra Neamt dispune de:

statie de sortare plastic/sticle, care in anul 2006 nu a fost operationala, incepand sa functioneze din anul 2007. Statia de sortare a sticlelor de plastic si sticla este formata din doua linii de sortare, mecanica si manuala. Capacitatea statiei este de aproximativ 3,4 tone/ora ceea ce inseamna in jur de 7000 tone/an.

statie de compostare ce urmeaza a fi operationala in anul 2007. Materia prima necesara pentru activitatea statiei de compostare o reprezinta deseurile organice si cele din parcuri si gradini. Este construita pentru o capacitate de aproximativ 25000 t/an (12000 biodegradabil + 13 0000 componenta de structura). Din cauza conditiilor climatice operarea statiei poate fi posibila numai 10 luni pe an

Statia de sortare - Depozitul ecologic - Municipiul Piatra Neamt

In judetul Neamt nu exista statii de incinerare a deseurilor municipale.

Agentii economici tip REMAT existenti in judet, achizitioneaza, de la persoane fizice si juridice autorizate deseuri reciclabile (ex. hartie si carton, metale, mase plastice) pe care le trateaza (sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare) in vederea reciclarii si le livreaza unitatilor valorificatoare/reciclatoare

Cantitatile de deseuri de hartie si carton si tip PET colectate/valorificate de pe raza judetului :

Sursa datelor: Raportari lunare(APM Neamt)

3.1.1.c..Eliminarea deseurilor municipale

Eliminarea deseurilor municipale in judetul Neamt, in mediul urban se asigura prin depozitele controlate de care dispun administratiile locale iar in mediul rural pe anumite locuri, stabilite, de asemenea, de administratiile publice locale.

In municipiul Piatra Neamt, urmare implementarii colectarii selective a deseurilor municipale se elimina prin depozitare doar deseurile reziduale, care nu se pot recupera.

In vederea asigurarii succesului colectarii selective, Primaria Piatra Neamt, pe parcursul anului 2006, a derulat o campanie sustinuta de constientizare si incurajare a populatiei municipiului.

Depozite de deseuri municipale

Depozit orasenesc Bicaz

Depozit municipal Roman

Depozitul vechi de deseuri municipale din Piatra Neamt

Inchiderea depozitului vechi de deseuri municipale din Piatra Neamt - 2004 ( Sursa: Primaria Piatra Neamt):

Depozitul ecologic de deseuri municipale - Piatra Neamt (celula 1)- august 2007

Celula 2

Depozit mixt de la Savinesti (in prezent inchis)- mai 2008

Depozite neconforme din mediul rural

Depozit de deseuri menajere neconform normelor UE din mediul rural – Com Slobozia (mai 2008)

Depozit de deseuri neamenajat in albia majora a raului Bistrita - sat Cut,com Dumbrava Rosie (mai 2008)

3.1.2.Sistemul de management al deseurilor solide in Municipiul Piatra Neamt

Piatra Neamt dispune incepand cu decembrie 2005, de un nou sistem ecologic de management integrat al deseurilor, finantat de Programul ISPA, de Guvernul Romaniei, de Guvernul Danemarcei si de Primaria Municipiului Piatra Neamt. Proiectul implica inlocuirea intregului vechi sistem de colectare si depozitare a deseurilor solide cu unul modern, ecologic, prin care sticla, plasticul si hartia se vor recicla, iar deseurile organice vor fi transformate in compost, nemaifiind stocate in depozitul de deseuri

Pentru blocurile de locuinte, s-au amenajat aproape 1000 de puncte de colectare, raportul fiind de aproximativ 1 la 40 de apartamente. In fiecare punct, cetatenii trebuie sa separe deseurile in cele patru tipuri de containere ecologice, produse special pentru acest proiect:

Containerul Deseuri Organice;

Containerul Sticla si Plastic;

Containerul Hartie si Carton;

Containerul Deseuri Reziduale

In ceea ce priveste cele peste 5000 de case din Piatra Neamt, deseurile vor fi colectate la poarta fiecareia, din interiorul sau exteriorul proprietatii, potrivit unui program stabilit de proprietari si compania de salubritate Sistemul de Management al Deseurilor are in componenta urmatoarele contracte:

Contractul de supervizare a lucrarilor si furnizarea de asistenta tehnica - acordat consortiului Hill International - Mott MacDonald.

Contractul pentru lucrari de proiectare si constructie si furnizare si instalare de utilaje si echipamente pentru extinderea sistemului de deseuri solide - acordat consortiului DIG / HEILIT / DIEKAT.

Contractul pentru construirea statiei de compost si furnizarea de echipamente specifice - acordat Strabag AG.

Contractul pentru operarea sistemului

Sistemul de management al deseurilor este finantat cu 17,3 milioane de euro. Uniunea Europeana, prin programul ISPA, acorda o finantare nerambursabila de 10,4 milioane de euro, Guvernul Danemarcei ofera 2,21 milioane de euro, Guvernul Romaniei, prin Fondul National, sustine proiectul cu 2,4 milioane de euro, iar Primaria Piatra Neamt a contribuit cu 2,3 milioane de euro.

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) va monitoriza, va coopera in vederea supervizarii si va actiona privind orice elemente de ordin tehnic legate de contracte in numele Beneficiarului - Primaria Municipiului Piatra Neamt.

Masura ISPA reprezinta cea de-a doua faza din programul de management al deseurilor solide din Piatra Neamt ce include stocarea, colectarea si transportul separat al deseurilor menajere, reabilitarea vechiului depozit de deseuri si deschiderea unuia nou. A existat un proiect pilot, ce s-a desfasurat in perioada octombrie 1997 - aprilie 1998 intr-una dintre zonele orasului, fiind cofinantat de Agentia Daneza de Protectia Mediului (DEPA) si Primaria Municipiului Piatra Neamt.Dupa realizarea unei evaluari in 1999, s-a decis extinderea proiectului pilot, iar experienta castigata in cadrul implementarii sale formeaza baza recomandarilor pentru proiectarea componentei de colectare a deseurilor. Masura cuprinde urmatoarele componente

Colectarea selectiva a deseurilor, ce include colectarea deseurilor avand ca sursa locuintele, firmele mici si mijlocii si institutii publice. Colectarea selectiva este obtinuta prin construirea a aproximativ 950 de puncte de colectare pentru deseurile menajere, furnizarea de containere pentru deseurile organice, sticla si plastic, hartie si carton si deseurile reziduale, ca si prin achizitionarea de vehicule pentru colectarea acestora. Proiectul include un centru de service tehnic pentru intretinerea camioanelor

Reciclarea deseurilor este facilitata prin construirea unei statii de sortare a sticlelor si a doua centre de reciclare ce colecteza deseurile periculoase, deseurile rezultate in urma lucrarilor de constructie si deseurile voluminoase. Statia de sortare are capacitate de 20 de milioane de sticle pe an si este amplasata in apropierea depozitului de deseuri. Unul dintre cele doua centre de reciclare este construit in zona Bistrita. In cadrul proiectului, se prevede reciclarea a 6,000 tone de hartie pe an. Deseurile din ambalaje nu vor mai fi depozitate,exista pentru fiecare punct de colectare doua containere pentru aceasta categorie,sticla de plastic,hartie si carton. Dupa ce colecteaza, camioanele ajung la statia de sortare. Descarca deseurile, iar ambalajele sunt preluate de un incarcator cu doua benzi transportoare, care va reprezenta prima camera de sortare mecanica. Din aceasta deseurile ajung pe alte doua linii de sortare manuala. In final, acestea ajung la presa de balotare. Balotii sunt pastrati in aer liber.Pentru sortarea manuala sunt necesare 30 de persoane. Statia este formata din statia propriu-zisa (1.300 m2), un depozit pentru sticlele nesortate (500 m2) si un depozit pentru sticlele sortate (2.200 m2). Facilitatea pentru balotarea materialului plastic consta intr-o presa de balotat si un dispozitiv de rotire, inclusiv statia propriu-zisa (800 m2) si un depozit (2.100 m2).Pentru destinatia finala a produselor sortate si reciclate s-au purtat discutii si s-au incheiat unele angajamente cu cateva firme de reciclare, precum REMAT, principala firma care recicleaza metale, hartie si carton, sticle din sticla si alte obiecte din sticla, PETROCART care produce celuloza, hartie si carton, care utilizeaza deja hartie reciclabila, ZIMCA, fabrica de bere care recicleaza deseurile de sticla - altele decat sticlele intregi (fabrica produce sticle pentru folosinta proprie). Deseurile concasate din demolari pot fi utilizate pentru straturi carosabile.

Compostare si concasare. Masura ISPA a inclus si construirea unei statii de compostare, ce reduce substantial cantitatea de deseuri transportata catre depozit. Deseurile ce sunt compostate sunt cele organice menajere, iarba si crengile taiate si rumegusul. Compostul este utilizat, in primii ani, pentru acoperirea vechiului depozit de deseuri. Totodata, a fost achizitionat un concasor pentru deseurile rezultate in urma demolarilor si lucrarile de constructie, cu o capacitate de 60-70 t/ora. Aceasta componenta a sistemului asigura compostarea a aproximativ 35,000 tone de deseuri organice si concasarea a 16,000 tone de deseuri de constructii si demolari pe an.

Reabilitarea vechiului depozit de deseuri. Depozitul este situat in apropierea raului, iar deseurile s-au infiltrat deja in sol, poluand apele raului si panza de apa freatica - un potential risc major pentru sanatatea populatiei. Suprafata depozitului este acoperita cu material cu un coeficient redus de permeabilitate si vegetatie. Inchiderea vechiului depozit elimina, de asemenea, poluarea aerului provocata de praf, mirosuri neplacute si fum.

Noul depozit ecologic de deseuri si-a inceput faza de operare in mai 2000, fiind construit si finantat cu sprijinul Agentiei Daneze de Protectia Mediului si Primaria Municipiului Piatra Neamt. Depozitul isi va atinge capacitatea maxima de 150.000 m3 in 5 - 7 ani. Totodata, in cadrul proiectului s-a prevazut construirea unui nou depozit ecologic de deseuri de aproximativ 200,000 m3, cu un sistem de monitorizare si control al scurgerilor de levigat. Acest depozit indeplineste standardele tehnice de baza a Directivei 99/31/EC si prevederii Directivei de prevenire si control integrat al poluarii 96/61/EC

Scopul principal al directivei europene este protejarea pinzei de apa freatica. In acest scop, incepind de la baza, este un strat de argila de 50 de centimetri grosime. Deasupra acestuia exista trei membrane sintetice, iar peste acestea un strat de pietris pentru drenaj. Apa de ploaie care va cadea pe deseurile de aici se va infiltra in deseurile respective si va produce o substanta numita levigat. Aceasta va ajunge pina la baza depozitului. Depozitul este facut cu o panta laterala de 3%. Din stratul de pietris, levigatul va ajunge intr-o retea de tevi, de unde va fi colectat. Aceste tevi sunt perforate, pentru a permite intrarea levigatului, de unde este dus la o statie speciala de tratare a acestuia. De asemenea, exista o membrana sintetica, apoi o membrana polietanica, rezistenta la apa. Nu permite infiltratiile. Daca va exista o mica gaura in ea, sub membrana este un strat de argila geo-sintetica. Daca apa reuseste sa treaca si de acest strat, argila va colmata gaura de deasupra. Functioneaza si o statie de tratare a levigatului. Scopul existentei acesteia este, de fapt, retratarea acestuia, pentru a respect legislatia romaneasca in domeniu. Levigatul va fi transmis in statia urbana de tratare a apei. Deseurile ce ajung in groapa ecologica de gunoi vor fi presate cu ajutorul unui utilaj modern, astfel incit sa ocupe un spatiu cit mai mic (“picior de oaie”),astfel se ajunge la o tona pe un metru cub ,este cel mai economic mod de a optimiza aceasta investitie.De asemenea se acopera zilnic deseurile. Dupa compactare, operatorul asterne un strat, fie de pamint, fie de compost. Se estimeaza ca actuala groapa se va umple in 10 ani. Apoi va fi acoperita total. In aceasta perioada, va fi realizata o alta groapa de deseuri, astfel incit la inchiderea primeia sa fie utilizabila cea de a doua.

Categorii de deseuri si modul lor de colectare

Ambalaje de plasticAceste obiecte sunt depozitate in containerul Sticla si Plastic. Printre acestea se numara pungile, unele ambalaje pentru produse alimentare si cele pentru CD-uri si casete audio. Daca in respectivele ambalaje de plastic sunt pastrate resturi de mancare, este foarte importanta depozitarea separata a celor doua deseuri: ambalajele de plastic, in containerul pentru Sticla si Plastic, iar resturile de mancare, in containerul pentru Deseuri Organice

Ambalaje plastifiate Ambalajele plastifiate (unele ambalaje pentru produse alimentare, cum ar fi cutiile de lapte, sau pentru produse de birotica si cadouri) se depoziteaza in containerul Sticla si Plastic. Daca in respectivele ambalaje de plastic sunt pastrate resturi de mancare, este foarte importanta depozitarea separata a celor doua deseuri: ambalajele de plastic, in containerul pentru Sticla si Plastic, iar resturile de mancare, in containerul pentru Deseuri Organice

Animale moarte Daca nu doriti sau nu puteti ingropa animalele in gradina proprie, puneti-le intr-o punga si aduceti-le la unul dintre Centrele de Reciclare

Aparate electro-casnice (televizoare, frigidere) Este indicat sa depozitati aparatele electro-casnice, chiar si pe cele de dimensiuni mai reduse, cum ar fi prajitoarele de paine sau cuptoarele cu microunde, la unul dintre Centrele de Reciclare, deoarece este probabil sa contina unele substante periculoase

Asternuturi Toate textilele de care nu mai aveti nevoie sunt depozitate in containerul Deseuri Reziduale. Continutul acestui tip de container va merge la depozitul ecologic de la marginea orasului, prin urmare ritmul de umplere al acestuia, ca si necesitatea construirii unuia nou depinzand in mod direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale.

Autoturisme - Dimensiunea lor le indica drept 'candidate' pentru un centru de colectare a fierului vechi sau, daca sunt dezmembrate deja, pentru unul dintre Centrele de Reciclare. Depozitarea acestora intre blocuri sau case este, oricum, interzisa

Azbest- este un material fibros si matasos de culoare alba, din care se produc diferite piese si tesaturi neinflamabile si izolatoare. Dar, deoarece este considerat periculos, azbestul si obiectele ce il au in compozitie trebuie aduse la un Centru de Reciclare

Baterii de telecomanda - Bateriile alcaline obisnuite si cele pe litium nu sunt considerate deseuri periculoase, putand fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale.

Baterii de masina Bateriile de masina si bateriile reincarcabile nu pot fi aruncate in orice container, chiar si in cel pentru Deseuri Reziduale, deoarece contin o cantitate apreciabila de substante periculoase, cum ar fi acidul. Centrele de Reciclare accepta, gratuit, orice baterie

Becuri Becurile de orice tip nu pot fi reciclate - containerul potrivit este cel pentru Deseuri Reziduale.

Biciclete Dimensiunile bicicletelor nu permit depozitarea intr-unul dintre containere. Centrele de Reciclare accepta orice biciclete, triciclete sau, de altfel, orice articole sportive de dimensiuni similare

Boabe de cafea pot fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale

Borcanele, ca de altfel toate produsele din sticla, vor fi depozitate in containerul Sticla si Plastic. De aici vor fi transportate spre instalatia de sortare - primul pas spre reciclare si reutilizare

Brazi de Craciun Brazii sunt, de cele mai multe ori, prea mari pentru a fi aruncati la punctele de colectare, solutia fiind Centrele de Reciclare. In privinta crengilor, acestea trebuie depozitate in containerul pentru Deseuri Organice. Atat brazii, cat si crengile vor fi transportate ulterior spre Statia de Compost

Calculatoare Produsele IT - monitoarele, tastaturile, unitatile centrale, imprimantele si scannerele contin anumite componente aflate pe lista materialelor periculoase. Din aceasta cauza, produsele IT trebuie transportate la unul dintre Centrele de Reciclare

Caiete Containerul Hartie si Carton este creat special pentru produsele de papetarie. Orice caiet, de orice dimensiuni, in orice stare (sau doar pagini, chiar si rupte), este depozitat in acest container, pentru a fi, mai departe, reciclat si utilizat

Capacele de borcane sunt depozitate in containerul pentru Deseuri Reziduale. Continutul acestor containere va merge direct la depozitul ecologic de la marginea orasului, prin urmare dimensiunea acestuia depinde in mod direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale.

Carpetele si covoarele pot fi depozitate fie in containerul Deseuri Reziduale, fie pot fi aduse la unul dintre Centrele de Reciclare, in functie de dimensiunile acestora. In ambele cazuri, acestea vor ajunge, intr-un final, in depozitul ecologic

Casetele audio, desi sunt fabricate dintr-un tip de plastic, contin si alte componente, datorita carora nu pot fi depozitate in containerul Sticla si Plastic, ci in cel al Deseurilor Reziduale. Casetele pot fi, de asemenea, aduse la un Centru de Reciclare

Casetele VCR, ca de altfel toate tipurile de casete, nu pot depozitate in containerul Sticla si Plastic, desi sunt fabricate dintr-un tip de plastic. Deoarece contin si alte componente, acestea trebuie depozitate in containerul Deseurilor Reziduale. Casetele pot fi, de asemenea, aduse la un Centru de Reciclare

Cauciucuri - exista doua variante de depozitare corecta a cauciucurilor: fie in containerul Deseuri Reziduale, fie la un Centru de Reciclare.

Carti - containerul Hartie si Carton este creat special pentru produsele de papetarie. Orice volum, de orice dimensiuni, in orice stare (sau doar pagini, chiar si rupte) este depozitat in acest container, pentru a fi, mai departe, reciclat si utilizat

Carpe - toate textilele de care nu mai aveti nevoie trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale. Continutul acestui tip de container va merge la depozitul ecologic de la marginea orasului, prin urmare ritmul de umplere al acestuia, ca si necesitatea construirii unuia nou depinzand in mod direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale.

CD-urile pot fi fie depozitate in containerul Deseuri Reziduale, fie aduse la unul dintre Centrele de Reciclare. In ambele variante, acestea vor ajunge in depozitul ecologic de deseuri de langa Piatra Neamt.

Celofan -toate tipurile de celofan sunt considerate deseuri reziduale. Daca un rest de mancare este invelit in celofan, este foarte importanta dezvelirea sa si depozitarea separata a celor doua deseuri: restul de mancare in containerul pentru Deseuri Organice, iar celofanul, in containerul pentru Deseuri Reziduale

Telefoanele mobile sunt considerate, datorita anumitor componente, deseuri periculoase, cel mai potrivit loc pentru depozitarea acestora fiind Centrele de Reciclare

Cenusa- Containerul potrivit pentru cenusa depinde de provenienta acesteia. Daca cenusa provine din materiale organice, de exemplu din lemne, containerul potrivit este cel inscriptionat Deseuri Organice. Daca provine din arderea unor materiale textile, sau din diferite tipuri de materiale, cenusa trebuie depozitata in containerul Deseuri Reziduale

Obiectele sanitare nu pot fi depozitate intr-unul dintre tipurile de container, principalul motiv fiind dimensiunea acestora. Insa, prin intermediul Centrelor de Reciclare, acestea vor fi concasate, impreuna cu celelalte deseuri voluminoase sau provenind de la lucrarile de constructii, putand fi reutilizate

Cojile de oua reprezinta deseuri organice, trebuind depozitate in containerul respectiv, pentru a fi transformate, ulterior, in compost

Creioanele care au in componenta plastic si metal vor fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale, iar cele simple, din lemn, in containerul Deseuri Organice.

Crengile rupte, frunzele moarte si iarba taiata vor fi depozitate in containerul Deseuri Organice pentru a fi transformate in compost

Ambalajele si cutiile de carton vor fi depozitate in containerul Hartie si Cartont

Cutiile, capacele si orice alte obiecte metalice vor fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale sau, daca dimensiunea nu le permite acest lucru, vor fi transportate la un Centru de Reciclare.

Cutiile de plastic, PET-urile, capacele de plastic etc. trebuie depozitate in containerul Sticla si Plastic, de unde vor fi colectate in vederea reciclarii si reutilizarii

Detectoare de fum - Aceste echipamente au anumite componente care sunt pe lista deseurilor periculoase - care nu pot fi reciclate, reutilizate sau ingropate intr-un depozit de deseuri obisnuit. Se recomanda, in acest caz, transportarea lor catre unul dintre Centrele de Reciclare

Produsele electronice - televizoare, casetofoane, statii audio-video, cuptoare cu microunde, televizoare, in general tot ce se poate conecta la o priza - nu pot depozitate in containerul Sticla si Plastic, desi au in componenta anumite tipuri de plastic. Produsele electronice contin, de regula, si unele componente considerate periculoase, de unde si necesitatea depozitarii acestora doar la Centrele de Reciclare.

Extinctoare- este recomandata nedepozitarea extinctoarelor pentru incendii intr-unul dintre cele patru tipuri de containere, chiar si in cel pentru Deseuri Reziduale, ci transportarea acestora la unul dintre Centrele de Reciclare

Materialele de finisaje - gresia, faianta, lambriurile - ca de altfel toate materialele de constructie trebuie transportate la unul dintre Centrele de Colectare, urmand sa fie concasate si, deci, reutilizate.

Farfurii- containerul potrivit pentru farfurii - sparte sau nu - este cel pentru Deseurile Reziduale. Continutul acestui tip de container va fi ingropat in depozitul ecologic pentru deseuri de la marginea orasului, prin urmare dimensiunea acestuia, si cat de repede va fi nevoie construirea unuia nou, depinde in mod direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale.

Florile si plantele de apartament sunt depozitate in containerul Deseuri Organice. Este de departe cel mai 'sensibil' container, continutul sau urmand sa fie trimis direct la Statia de Compost, pentru a se obtine compostul - o varianta de fertilizator. Din acest motiv, este importanta depozitarea in respectivul container strict a deseurilor organice - chiar si o singura sticla de plastic ar putea anula efortul facut de cei care au sortat deseurile din acelasi container.

Flori artificiale -Componenta majoritatii florilor artificiale le indica drept Deseuri Reziduale.

Fierul vechi - o serie de obiecte metalice stricate sau prea vechi pentru a putea fi utilizate - trebuie adus la unul dintre cele doua Centre de Reciclare sau la unul dintre centrele de colectare din oras.

Foliile de aluminiu (de exemplu, cele utilizate pentru ambalarea produselor alimentare) vor fi depozitate in containerul pentru Deseuri Reziduale

Frunze moarte-Containerul potrivit pentru frunzele moarte, iarba taiata si ramurile rupte este cel pentru Deseuri Organice. Continutul acestuia - peste 60% din totalul deseurilor menajere - va fi tranformat in compost, varianta considerabil mai ieftina de fertilizator

Haine -toate produsele textile de care nu mai aveti nevoie vor fi depozitate in containerul pentru Deseuri Reziduale. Continutul acestui tip de containere va merge la depozitul ecologic de la marginea orasului, prin urmare ritmul de umplere al acestuia, ca si necesitatea construirii unuia nou depinzand in mod direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale

Hartii - Containerul Hartie si Carton este creat special pentru produsele de papetarie. Orice carte sau caiet de orice dimensiuni, in orice stare (sau doar pagini, chiar si rupte) este depozitat in containerul Hartie si Carton pentru a fi, ulterior, reciclat si utilizat. Se estimeaza ca, in prezent, aproximativ 9% dintre deseurile menajere din Piatra Neamt sunt hartii si cartoane, de unde si importanta sortarii corecte a acestora.

Iarba -containerul potrivit pentru frunzele moarte, iarba taiata si ramurile rupte este cel al Deseurilor Organice. Continutul acestuia - peste 60% din totalul deseurilor menajere - va fi tranformat, in noua statie, in compost.

Jucarii - exista doua optiuni pentru depozitarea jucariilor nedorite: containerul Deseuri Reziduale sau unul dintre Centrele de Reciclare

Lampile si produse electrice similare pot fi depozitate in containerul pentru Deseuri Reziduale sau aduse la unul dintre Centrele de Reciclare.

Lemn - Daca este vorba de ramuri rupte, containerul potrivit este cel pentru Deseuri Organice. Daca este vorba de portiuni reduse de parchet sau o piesa de mobilier de dimensiuni mici - prin urmare, de lemn tratat cu substante chimice, acestea trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale. In cazul in care se doreste depozitarea unor cantitati mari de scanduri, parchet, lambriuri sau mobilier de dimensiuni medii si mari, acestea se vor transporta la unul dintre Centrele de Reciclare

Lumanarile sau orice produse pe baza de ceara trebuie depozitate in containerul pentru Deseurile Reziduale

Produsele electronice - masini de spalat, televizoare, casetofoane, statii audio-video, cuptoare cu microunde, televizoare, in general tot ce se poate conecta la o priza - nu pot depozitate in containerul Sticla si Plastic, desi au in componenta anumite tipuri de plastic si sticla. Produsele electronice contin, de regula, si unele componente considerate periculoase, de unde si necesitatea depozitarii acestora doar la Centrele de Reciclare. In plus, dimensiunile masinilor de spalat nu le permite inserarea intr-unul dintre containere

Materialele de constructie ce trebuie aruncate - caramizi, BCA, gresie, faianta, lambriuri - vor fi transportate la unul dintre Centrele de Colectare, urmand sa fie concasate si, deci, reutilizate.

Mancarea solida care nu mai este proprie pentru consum va fi depozitata in containerul inscriptionat Deseuri Organice. Este foarte importanta scoaterea acestor resturi din pungile de plastic sau hartie in care au fost pastrate in locuinte si depozitarea respectivelor ambalaje in containerele adecvate, pentru o mai mare usurinta a fabricarii compostului

Maturile vechi de care nu mai aveti nevoie trebuie sortate in categoria Deseuri Reziduale.

Medicamentele pot fi aruncate in containerul Deseuri Reziduale.sau la un centru de reciclare

Mercur- in locuinte exista multe obiecte care contin mercur, inclusiv termometre, termostate si lampi fluorescente. Aceste obiecte nu pot fi aruncate intr-unul dintre containere, dar sunt acceptate, gratuit, la Centrele de Reciclare

Mobila - Orice mobila de care nu mai aveti nevoie trebuie transportata la un Centru de Reciclare, cu exceptia mobilerului sau a partilor de mobilier de dimensiuni foarte mici - scaunele, rafturi, care pot fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale

Motocicletele, motoretele si scuterele pot fi depozitate, dupa radierea din circulatie, fie la unul dintre cele doua Centre de Reciclare, fie la un centru de colectare a fierului vechi, ultima varianta oferind si o plata in schimbul acestora

Oale - singurul container adecvat pentru diferitele oale si tigai din bucatarii este containerul Deseuri Reziduale. Bineinteles, acestea pot fi transportate si la unul dintre Centrele de Reciclare

Pantofi -toata incaltamintea de care nu mai aveti nevoie va fi depozitata in containerul Deseuri Reziduale. Continutul acestui tip de container va merge la depozitul ecologic de la marginea orasului, prin urmare ritmul de umplere al acestuia, ca si necesitatea construirii unuia nou depinzand in mod direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale.

Parchet - Daca este vorba de portiuni reduse de parchet sau o piesa de mobilier de dimensiuni mici - prin urmare, de lemn tratat cu substante chimice, acestea trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale. In cazul in care se doreste depozitarea unor cantitati mari.de scanduri, parchet si lambriuri, acestea se vor transporta la unul dintre Centrele de Reciclare.

Painea care nu mai este proprie pentru consum va fi depozitata, impreuna cu toate celelalte resturi de mancare, in containerul inscriptionat Deseuri Organice. Este foarte importanta scoaterea acestor resturi din pungile de plastic sau hartie in care au fost pastrate si depozitarea respectivelor ambalaje in containerele adecvate, pentru o mai mare usurinta a fabricarii compostului.

Toate periile si produsele de curatat trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale. Produsele de curatat, de exemplu, reprezinta o combinatie de plastic cu substante chimice, ducand automat la excluderea din containerul Sticla si Plastic

Piesele vechi de masini sau cele mult prea deteriorate pentru mai fi utilizate pot fi, in functie de dimensiunea acestora, depozitate in containerul Deseuri Reziduale sau transportate la unul dintre cele doua Centre de Reciclare

Pixurile si stilourile trebuie sortate in containerul Deseuri Reziduale, nefiind potrivite pentru Sticla si Plastic datorita minelor sale

Produsele de curatat trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale - acestea reprezinta o combinatie de plastic cu substante chimice, ducand automat la excluderea din containerul Sticla si Plastic, de exemplu

Produsele din piele - imbracaminte, accesorii - trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale, nefiind posibila reciclarea / reutilizarea acestora

Pungile de hartie pot fi depozitate in containerul creat special pentru Hartie si Carton, cu conditia sa nu fie impregnate cu grasimi, uleiuri sau resturi de mancare. Daca acesta este cazul, pungile de hartie vor fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale

Dimensiunile saltelelor nu le permit sa fie depozitate in containerul Deseuri Reziduale. In schimb, Centrele de Reciclare accepta gratuit orice tipuri de saltele.

Scutecele folosite pot fi depozitate doar in containerul Deseuri Reziduale

Orice tip de sticle de plastic trebuie depozitat in containerul special creat pentru acest tip de deseuri: Sticla si Plastic. Continutul acestui tip de container va fi procesat prin instalatia de sortare, reciclat si, ulterior, reutilizat

Orice tip de sticle trebuie depozitat in containerul special creat pentru acest tip de deseuri: Sticla si Plastic. Continutul acestui tip de container va fi procesat prin instalatia de sortare, reciclat si, ulterior, reutilizat.

Tacamurile metalice vor fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale sau, la alegere, aduse la unul dintre Centrele de Reciclare. In privinta tacamurilor de plastic, acestea vor fi depozitate in containerul Sticla si Plastic

Telefoanele fixe si mobile pe care doriti sa le aruncati trebuie aduse la unul dintre Centrele de Reciclare. Se recomanda nedepozitarea acestora intr-unul dintre containere datorita unor anumite componente, considerate periculoase

Ulei si filtre de motor - Aceste deseuri trebuie aduse la Centrele de Reciclare. De mentionat ca uleiul de motor utilizat este acceptat gratuit de majoritatea producatorilor si mecanicilor autorizati.

Wc-uri -obiectele sanitare nu pot fi depozitate intr-unul dintre tipurile de container, principalul motiv fiind dimensiunea acestora. Insa, prin intermediul Centrelor de Reciclare, acestea vor fi concasate, impreuna cu celelalte deseuri voluminoase sau provenind de la lucrarile de constructii, putand fi reutilizate.

Colectarea selectiva a deserurilor municipale in containere

Containerul Deseuri Organice - crengi, flori naturale, iarba, lemn ,resturi de mancare,

Containerul Sticla si Plastic - ambalaje de plastic, ambalaje plastifiate, borcane ,cutii de plastic, pungi de plastic, sticle de plastic, sticla sparta.

Containerul Hartie si Carton - caiete ,carti, creioane, cutii de carton, hartii, pungi de hartie, reviste

Containerul Deseuri Reziduale – animale, aparate electro-casnice (televizoare, frigidere), asternuturi , baterii de telecomanda, becuri, boabe de cafea, capace de borcane ,carpete si covoare, casete audio ,casete VCR ,cauciucuri ,carpe ,CD-uri ,celofan, cenusa ,cutii de metal, detectoare de fum ,electronice ,extinctoare, faianta ,farfurii ,flori artificiale ,fier vechi ,folie aluminiu , gresie , guma de mestecat , guma de sters , haine , jucarii, lampi ,lemn ,lumanari ,maturi ,medicamente , mobila , mucuri de tigara, oale ,pantofi, parchet , perii & periute de dinti , piese masini , pixuri , praf din sacul de aspirator , produse de curatat , produse din piele ,rezerve cerneala imprimante , saltele , scutece , tacamuri , telefoane , textile , tigai , tub de pasta de dinti ,

Centru de Reciclare – autoturisme, aparate electro-casnice (televizoare, frigidere) ,azbest, baterii de masina biciclete,brazi de Craciun ,calculatoare, cauciucuri ,celulare, chiuvete ,electronice ,gresie, lemn ,masini de spalat, materiale de constructie, mercur, mobila ,motociclete ,televizoare, ulei si filtre de motor ,WC-uri .

Sistemul de management al deseurilor solide a prevazut construirea a doua centre de reciclare pentru deseurile voluminoase amplasate in cartierul Maratei respectiv Darmanesti

Centru de reciclare deseuri voluminoase din Darmanesti (aprilie 2008)

Un punct de colectare ecologic deserveste aproximativ 40 de apartamente. Pentru asigurarea curateniei zonei si eliminarea riscurilor de sanatate a populatiei, containerele se spala si se dezinfecteaza in mod regulat, pentru noile camioane ce colecteaza deseuri aceste operatiuni sa se efectueze zilnic. In Piatra Neamt exista aproximativ 1000 asemenea puncte de colectare, ce sunt amplasate in 685 de locatii din apropierea blocurilor de locuinte. Punctele de colectare sunt simple, duble sau triple, in functie de necesar. Un punct de colectare simplu are 4 containere, unul dublu are 8, iar unul triplu are 12 containere.Aceste containere sunt etanse pentru a opri scurgerile pestilentiale, mirosurile neplacute, prezenta rozatoarelor si a insectelor. Ca urmare a sugestiilor venite din partea unor asociatii de locatari, punctele de colectare vor fi imprejmuite cu structuri metalice de protectie. Datorita noului sistem, deseurile vor putea fi reutilizate in proportie de circa 70% prin reciclare sau transformare in compost (fertilizator natural). O consecinta directa va fi scaderea costurilor de exploatare si implicit a tarifelor. Este important de stiut ca punctele de colectare au fost amplasate in urma unui proces bine structurat, luindu-se in calcul atit necesarul locatarilor blocurilor de locuinte, cit si amplasamentul celorlalte utilitati (conducte de gaze, apa, retele de telefonie etc.) Punctele de colectare au obtinut toate autorizatiile necesare, respectind toate prevederile legale. Dupa implementarea noului sistem de gestionare, beneficiarii vor avea un control strict asupra punctelor de colectare, cantitatii si calitatii deseurilor produse si facturate, deoarece fiecare nou container are incorporat un element electronic de identificare. Prin intermediul sau, operatorul sistemului paote stabili cu exactitate cantitatile sortate de deseuri de catre fiecare grup de beneficiari. In consecinta, acesta va putea structura in mod adecvat sumele de plata in functie de cantitatea sortata de deseuri de catre beneficiari. Totul depinde de intelegerea oamenilor, de cum vor sorta deseurile. Pentru ca noua celula a depozitului va primi deseuri care nu sunt organice, deoarece deseurile organice vor merge la o statie speciala pentru a produce compost. Noua celula nu va primi ambalaje, ca sticle de plastic, hirtie sau carton. In schimb, in centrul de reciclare sticlele de plastic vor fi sortate in functie de tipul acestora. Dupa sortare, ele vor fi presate in vederea reciclarii

Prima directiva se refera la depozitele de deseuri. Aceasta directiva solicita in mod expres reducerea pe cit posibil a volumului de deseuri organice care vor fi depozitate in groapa de gunoi. Mai exact, directiva solicita reducerea acestei cantitati de deseuri cu 75%. Din acest motiv, s-a creat un container special pentru deseurile organice si statia de compost. Ce-a de a doua directiva principala se refera la deseurile de ambalaje. Aceasta a fost si ea aprobata de autoritatile din Romania. Ea solicita recuperarea, reintroducerea in circuit a 50% din deseurile de ambalaje si reciclarea sa fie in proportie de 20%. Din acest motiv, s-a gandit doua tipuri de containere pentru aceste ambalaje. Deseurile acestea ajung la statia de sortare. Pentru peturile stranse, balotii au un metru cub, in medie 300 de kilograme. In oras, procentul mediu este de 30 de kilograme pe metrul cub, dar aceste ambalaje vor fi compactate. O eventuala colaborare cu o firma care sa preia balotii de pet-uri revine in sarcina operatorului al sistemului de management al deseurilor. Spre diferenta de cei care locuiesc in blocurile cu patru nivele, la imobilele mai inalte au fost inchise ghenele de gunoi. Satisfacatoare pentru unii, mai ales pentru cei de la ultimele etaje, aceste ghene au creat un adevarat disconfort pentru o parte din locatari. Aceasta, mai ales din cauza mirosurilor neplacute, dar si a rozatoarelor .

O importanta deosebita in implementarea proiectului o au si asociatiile de proprietari si locatari. Acestea trebuie sa informeze cetatenii despre modul in care se sorteaza deseurile,insa nu exista un control efectiv al cetateanului privind colectarea selectiva a deseurilor,dar se aplica unele amenzi ce sunt platite de asociatiile de proprietari pentru punctelor de colectare gospodaresti unde se constata nereguli privind colectarea deseurilor menajere in cele patru categorii de containere. In momentul in care se va ajunge la statia de compost sau de sortare si se va observa ca intr-un recipient exista alte tipuri de, se va sti cu exactitate locul de unde acesta a fost colectat. In acel moment, asociatia de proprietari in cauza va fi amendata.

Pentru toate utilaje implicate in managementul integrat al deseurilor, este necesar si un atelier de proportii, unde masinile sa fie intretinute sau reparate. Acesta este impartit in 5 zone separate complet echipate pentru reparatii electrice, mecanice si de intretinere

Compozitia deseurilor municipale din Piatra Neamt

Materialele si produsele utilizabile aruncate la gunoi costa intreg orasul si cresc impactul negativ pe care il au asupra mediului. In total, pietrenii produc anual 60.500 tone de deseuri. 60% reprezinta resturile provenite din curatarea parcurilor si gradinilor si resturile de mancare (conform Primariei ). Acestea pot fi compostate, reducandu-se semnificativ cantitatea de deseuri depozitata in oras, cu singura conditie ca acestea sa fie depozitate separat, in containerul inscriptionat Deseuri Organice.

In anul 2005, doar 2% din deseurile menajere produse in Piatra Neamt se reciclau (Primaria Piatra Neamt)

Obiective

Principalul obiectiv al masurii este de a permite municipiului Piatra-Neamt sa se alinieze la reglementarile si standardele Uniunii Europene in ceea ce priveste colectarea, sortarea, transportul, tratarea si depozitarea deseurilor. Acest obiectiv va fi realizat prin implementarea colectarii selective a deseurilor solide in municipiu.Componenta de colectare este dimensionata pentru a acoperi volumul de deseuri care se preconizeaza ca va fi generat intr-o perioada de 10 ani de activitate economica a masurii in ansamblu. In primul an de operare a masurii cantitatea de deseuri preluata de la gospodarii si firme este estimata la 65.000 tone. Se preconizeaza ca 2.500 tone de deseuri depozitate pe strazi vor fi complet eliminate. In plus, metodele mai sigure si mai sanatoase de colectare vor reduce problemele de sanatate ale angajatilor din salubritate, precum si al intregii populatiei.Componenta de tratare a deseurilor va asigura :

compostarea a aproximativ 35.000 tone de deseuri organice;

concasarea a 16.000 tone de deseuri din constructii si demolari;

reciclarea a 6.000 tone de hartie;

reciclarea a 900 tone de metal;

balotarea a 2.600 tone de material plastic;

reciclarea a 5.100 tone de sticla/an.
Programul urmareste schimbarea conceptiei generale privind imbunatatirea protectiei mediului prin indepartarea vechiului sistem de colectare a gunoaielor si implementarea la nivelul intregii comunitati a unui sistem ecologic de colectare a deseurilor - o instalatie de procesare, o unitate de compostare si inlocuirea procesului neigienic care a existat de colectare si depozitare a deseurilor

Foste containere utilizate pentru colectarea deseurilor menajere in Piatra Neamt

O problema majora o constituie constientizarea populatiei in ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor menajere .In acest sens au existat campanii de informare a publicului initiate de admnistratiile locale, asociatii de proprietari, presa locala etc. Respectarea normelor privind colectarea selectiva a deseurilor menajere pe cele patru categorii depinde si de fiecare cetatean (nivelul sau de educatie,mentalitate,comoditatea acestuia,lipsa de interes,gradul de implicare,spirit civic ,solidaritate sociala etc.)

Dupa sarbatorile de iarna – ianuarie 2008

3.1.3.Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Cantitatea de deseuri municipale generate, considerata a fi un indicator al consumului populatiei, va avea in urmatorii ani o evolutie crescatoare, dar nu foarte spectaculoasa. Cresterea cantitatilor de deseuri se va datora atat cresterii consumului de produse, cat mai ales dezvoltarii serviciilor de salubritate, prin extindere, in zonele rurale.

Pe termen lung, ca urmare a implementarii practicii colectarii selective, reciclarii si valorificarii, dar si a descurajarii generarii deseurilor, se estimeaza o plafonare a tendintei de crestere a cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare finala. Promovarea compostarii deseurilor va avea ca efecte reducerea cantitatilor depozitate si a problemelor pe care le presupune depozitarea in depozitele neconforme legate de levigat, gazul de depozit, fenomene de autoaprindere, mirosuri neplacute, etc.

Parametrii importanti pentru proiectarea sistemelor de management integrat vor deveni compozitia deseurilor si variatia sezoniera a cantitatilor generate.

In ceea ce priveste compozitia deseurilor municipale, aceasta se va modifica in sensul cresterii ponderii deseurilor de ambalaje (plastic, hartie, carton, sticla etc.) si scaderea corespunzatoare a procentului de resturi alimentare si a altor componente. De asemenea, ca urmare a extinderii zonelor rezidentiale prin renovarea si construirea de locuinte se poate estima o crestere a cantitatilor de deseuri rezultate din constructii si demolari.

3.2.Deseuri de productie

Definitie

In conformitate cu Hotararea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, in categoria deseurilor de productie sunt cuprinse tipurile de deseuri care se regasesc la codurile:

02 Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor – cu exceptia codului 02 01 06

03 Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei, pastei de hartie, hartiei si cartonului

04 Deseuri din industriile pielariei, blanariei si textila

05 Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor

06 Deseuri din procese chimice anorganice

07 Deseuri din procese chimice organice

08 Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice

09 Deseuri din industria fotografica

10 Deseuri din procesele termice

11 Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa

12 Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a materialelor plastice

13 Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi

14 Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti

15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte – cu exceptia ambalajelor din deseurile municipale

16 Deseuri nespecificate in alta parte – cu exceptia codurilor 16 04 si 16 10

19 Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial – cu exceptia codului 19 08 05

3.2.1.Situatia deseurilor de productie din judet

Cantitatile de deseuri de productie generate variaza de la an la an. Aceasta variatie neuniforma are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt: variatia din punct de vedere cantitativ a activitatilor industriale generatoare de deseuri de productie; retehnologizarile, utilizarea tehnologiilor curate si cresterea preocuparii pentru minimizarea cantitatilor de deseuri generate.

Procentul de raspuns variaza aleator de la an la an, iar agentii economici care raspund chestionarelor anuale sunt diferiti; astfel transmiterea intr-un an a chestionarelor completate de unii agenti economici mari generatori de deseuri, si netransmiterea datelor pentru anul urmator creaza variatii relativ importante ale cantitatilor de deseuri de la an la an.

Conform PLAM (2005) in anul 2002 situatia deseurilor industriale gestionate de catre producatorii de deseuri se prezinta astfel:

- cantitate produsa – 623745,27 tone;

- cantitate valorificata – 314448,43 tone (50,41%);

- cantitate eliminata – 309296,85 tone (49,59%).

Dintre acestea, conform incadrarii stabilita de Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, aprobata prin HG nr. 856/2002, o cantitate de 9945,55 tone reprezinta deseurile periculoase, din care a fost valorificata cantitatea de 7009,14 tone (79,52%) si eliminata o cantitate de2036,41 tone (20,48%).

In general deseurile de productie sunt gestionate de catre unitatile industriale generatoare ,doar o parte din deseurile de productie reciclabile sunt colectate si valorificate de catre agenti economici specializati in acest domeniu.

Principalii agenti economici care desfasoara activitati de colectare/valorificare a deseurilor reciclabile la nivelul judetului sunt:

S.C. Remat S.A. Neamt colecteaza deseuri metalice feroase si neferoase, baterii si

acumulatori uzati, anvelope uzate, vehicule casate, deseuri de hartie si carton, deseuri

din plastic, deseuri textile, spre a fi vandute unitatilor specializate in reciclarea lor;

S.C. Cosmat S.A. Piatra Neamt colecteaza deseuri metalice, vehicule casate;

S.C. Petrocart S.A. Piatra Neamt prelucreaza deseuri de hartie si carton;

S.C. Moldocim S.A. Bicaz colecteaza anvelope uzate si uleiuri uzate spre a fi coincinerate in cuptoarele de ciment; dispune de o instalatie de incinerare deseuri in vederea eliminarii finale. Acest incinerator este destinat numai pentru incinerarea deseurilor proprii .Eliminarea deseurilor de productie se realizeaza prin depozitare in majoritatea cazurilor in depozite industriale sau mixte (depozitul din Savinesti) chiar si in depozite municipale pentru deseurile de productie nepericuloase. O parte din deseurile de productie in special cele periculoase sunt eliminate prin incinerare de catre unitatile industriale care dispun de instalalatii de acest gen,respectiv KOBER SRL, Carpacement SA.

S.C. Ilies Cosmar S.N.C. Roman colecteaza deseuri de hartie si carton.

S.C. Kőber S.R.L. Turturesti, cu profil de activitate producerea lacurilor si vopselelor

Depozite de deseuri industriale

Depozitele pentru deseuri industriale, in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005, Anexa 5, au sistat depozitarea in anul 2006; detin avize de inchidere dupa cum urmeaza:

SC Mittal Steel SA Roman, respectiv, SC Petrotub SA Roman in tabelul 5.5 din Anexa 5 la HG nr. 349/2005 – Aviz de mediu pentru inchidere nr. 5/25.09.2006. Alternativa de gestionare a deseurilor generate dupa 01.01.2007 – construirea a doua alveole conforme; pana la finalizarea constructiei celor doua alveole si darea in exploatare a noului depozit, deseurile generate vor fi gestionate astfel:

deseurile menajere si asimilabile si pamantul excavat sunt preluate de catre SC Rossal SRL Roman si depozitate la depozitul de deseuri municipale Roman;

deseurile periculoase sunt preluate, pe baza de contract, de catre firma SUINTEST Galati;

zgura si amestecurile de formare se vor depozita temporar pe platforme betonate in incinta proprie.

SC Moldeternit SRL Bicaz – Aviz de mediu pentru inchidere nr. 6/25.09.2006. Activitatea de productie este incetata, nu se mai genereaza deseuri cu continut de azbest.

SC Agrana Romania SA – Sucursala Roman, respectiv, SC Danubiana Roman SA in tabelul 5.6 din Anexa 5 la HG nr. 349/2005 – Aviz de mediu pentru inchidere nr. 198/19.12.2006. Alternativa de gestionare a deseurilor dupa 01.01.2007 – contract nr. 4/01.06.2006 cu SC Rossal SRL Roman pentru preluarea deseurilor nepericuloase generate si transportarea la depozitul de deseuri municipale Roman.

Depozite de deseuri periculoase

Alte depozite de deseuri periculoase

Halda IPS – Cianuril amplasata in perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Savinesti – Divizia Chimica. Compartimentul cianuril cu o suprafata de cca.1088 m² destinat depozitarii catalizatorului de carbune activ si a sarjelor rebutate provenite de la instalatia „Clorura de cianuril”, oprita in anul 1991; capacitate ocupata – 1045 m³.

Spatiile de stocare, in siguranta si protectie relativa, la detinatori, a condensatoarelor si bateriilor de condensatoare cu PCB;

In cadrul depozitelor de produse de uz fitosanitar ( magazii sau beciuri ) ale unitatilor cu profil agricol de pe raza judetului se gasesc stocate, in conditii de securitate relativa, si deseurile de pesticide ramase de la fostele structuri organizatorice din agricultura si care nu au fost cuprinse in Programul de eliminare Phare derulat prin DGADR.

3.2.1.a..Deseuri de productie nepericuloase

Principalele actiuni care trebuie realizate pentru gestionarea deseurilor de productie nepericuloase sunt:

revizuirea periodica si implementarea “strategiilor si planurilor sectoriale” prevazute in legea privind regimul deseurilor si corelarea lor pentru gestionarea deseurilor la nivel national;

completarea si imbunatatirea legislatiei secundare si pregatirea notelor tehnice de indrumare pentru a sprijini legislatia;

imbunatatirea sistemului national informational si a bazei de date pentru gestionarea deseurilor, pentru toate tipurile de deseuri, inclusiv a celor de productie nepericuloase;

modificarea cerintei de raportare a informatiilor pentru autorizare astfel incat sa includa planul de gestionare a deseurilor;

verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare / depozitare a deseurilor de productie

retehnologizarea instalatiilor existente de tratare a deseurilor din cadrul fabricilor

intarirea capacitatii de inspectie a APM-urilor

revizuirea politicii si a amenzilor pentru aplicarea neconformarii

revizuirea responsabilitatilor personalului de gestionare a deseurilor si stabilirea indicatorilor de performanta;

difuzarea practicilor de minimizare a deseurilor si de tratare catre sectoare specifice;

stabilirea unei abordari practice pentru difuzarea IPPC;

promovarea reciclarii externe folosind instalatiile existente;

promovarea tratarii/reciclarii termice a deseurilor in cuptoarele de ciment

romovarea dezvoltarii instalatiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimica si stabilizarea deseurilor predominant anorganice

realizarea depozitelor pentru deseuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate atat deseuri municipale, cat si deseuri de productie nepericuloase).

In judetul Neamt agentii economici generatori de deseuri au obligatia de a tine evidenta gestiunii deseurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase

*prelucrarea datelor din cadrul Anchetei statistice – Gestiunea deseurilor in anul 2005 nu a fost centralizata la nivelul anului 2005 nu s-a tinut evidenta lunara a tuturor tipurilor de deseuri, ci numai a celor care au facut obiectul raportarii lunare;

** date rezultate din raportarile lunare.

Sursa datelor: APM Neamt

Agenti economici care colecteaza si valorifica deseuri de productie nepericuloase.

Cantitatile de deseuri de hartie si carton colectate/reciclate de catre SC Petrocart SA Piatra Neamt:

Sursa datelor: Raportari lunare (APM Neamt)

Deseuri de rumegus

Pentru anul 2002 situatia deseurilor generate din activitatea de prelucrare a masei lemnoase

se prezinta astfel:

- cantitate produsa - 73800 tone;

- cantitate valorificata - 70000 tone;

- cantitate eliminata – 3800 tone.

Valorificarea deseurilor lemnoase s-a realizat, in general, prin ardere in centralele termice proprii cu recuperare de caldura, sau prin livrare la populatie spre a fi folosite in acelasi scop. O importanta cantitate de rumegus din zona Bicazu Ardelean - Damuc se valorifica de Centrala termica Tasca care asigura necesarul de agent termic si apa calda tuturor consumatorilor racordati.

3.2.1.b..Deseuri de productie periculoase

Producatorii de deseuri periculoase au responsabilitatea gestionarii de o maniera care sa asigure un management rational al deseurilor periculoase precum si cea pentru prevenire si reciclare, suplimentar fata de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deseurilor produse.

Optiuni ale gestionarii rationale a deseurilor de productie periculoase

a.Prevenire si minimizare

Reducerea la sursa implica utilizarea a cat mai putine substante toxice si periculoase si/sau reducerea consumului de materiale sau energie.

Reutilizarea produsului implica folosirea multipla a produsului in forma sa originala, pentu scopul sau original sau pentru o alternativa

O gestionare eficienta a deseurilor reprezinta o problematica complexa si necesita o abordare sistematica si coerenta cu evidentiere asupra prevenirii. Prevenirea generarii de deseuri de productie periculoase trebuie planificata in stransa corelare cu gospodarirea materiilor prime utilizate, a produselor rezultate si tehnologiilor folosite

Prevenirea poate fi realizata prin:

• imbunatatirea gospodaririi in cadrul fabricii;

• modificari in functionare;

• modificari ale procesului de productie;

• modificari ale tipurilor de materiale utilizate;

• modificari in conceptia produsului;

• modificari de consum (cerere )

Prevenirea producerii de deseuri nu numai ca reduce costurile de gestionare a deseurilor pentru companiile implicate, dar si economiseste resurse si energie, ceea ce conduce la reducerea costurilor de productie. In mod deosebit, se considera a fi o strategie importanta luarea de masuri de protectie a mediului pentru intreprinderile mici si mijlocii. Exista si posibilitatea sa se poata face, fara investitii ulterioare, unele imbunatatiri si schimbari si modificari in utilizarile materiilor prime, instalatiilor si proceselor, rezultand o reducere reala a costurilor de investitie.

De asemenea, prin reducerea consumului de materiale, energie si instalatii industriile pot reduce volumul de deseuri periculoase generate, implicit reducand costurile pentru gestionarea acestor deseuri. Aceasta este o abordare de tipul “castig de ambele parti” (reducerea costurilor si a potentialului de risc) care, in cele din urma, conduce la reducerea incarcarii periculoase impuse asupra mediului.

O conditie fundamentala pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor periculoase este disponibilitatea producatorilor de deseuri periculoase de a plati costuri mai mari decat cele actuale. Nivelul actual al cheltuielilor generatorilor de deseuri periculoase in ceea ce priveste eliminarea acestora este foarte scazut. O data cu alinierea legislatiei nationale la acquis-ul comunitar si cu implementarea unor sisteme de gestionare a deseurilor periculoase in conformitate cu aceasta legislatie, costurile privind eliminarea deseurilor vor creste foarte mult. Astfel, prevenirea si minimizarea generarii deseurilor periculoase vor fi principalele actiuni vizate pentru gestionarea deseurilor in cadrul industriilor

b.Colectare si transport

Romania nu dispune de o retea dezvoltata de furnizori de servicii in domeniul gestionarii deseurilor, care sa efectueze colectarea si/sau recuperarea / tratarea / eliminarea deseurilor periculoase. Agentii de colectare a deseurilor par a fi, in general, companii private si sunt mai degraba intreprinderi locale decat organizatii nationale. Majoritatea agentilor de colectare existenti in Romania se ocupa cu colectarea si transportul deseurilor municipale, in principal. Cativa dintre acesti agenti de colectare, colecteaza deseuri din sectorul comercial si industrial, deseuri de gradina, precum si deseuri din constructii si demolari. Acesti agenti pretind ca nu colecteaza nici un deseu periculos. Exista, de asemenea, si organizatii de reciclare a deseurilor care colecteaza deseurile de la generatori, cativa dintre acestia colecteaza deseuri periculoase, cel mai notabil uleiuri uzate, baterii de automobile si, mai putin, solventi. In ceea ce priveste gestionarea deseurilor periculoase in Romania exista un numar foarte mic de furnizori de astfel de servicii. Iar acestia ofera in general doar colectarea deseurilor nu si transportul acestora, deoarece capacitatea lor de transport este redusa.Astfel, transportul deseurilor periculoase este realizat in general de catre generatorii de deseuri. Totusi, mai mult de 80% din totalul deseurilor periculoase sunt depozitate sau stocate, si acest lucru se intampla, in general, la sau foarte aproape de locul de generare a deseurilor periculoase, ceea ce necesita un transport minim. Exceptie fac, in prezent, deseurile spitalicesti, uleiurile uzate si bateriile, deseuri colectate si transportate in vederea tratarii, valorificarii si/sau eliminarii.

Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deseurilor periculoase, Romania trebuie sa ia in considerare:

tipul industriei;

tipurile deseurilor periculoase

tipurile containerelor specifice pentru fiecare tip de deseu periculos (unde este cazul);

separarea corecta a deseurilor pe tipuri;

accesul rutier pentru vehiculele de colectare.

In ceea ce priveste containerele de colectare a deseurilor periculoase, Romania isi propune sa reglementeze tipuri de containere de colectare in functie de tipul deseurilor si de gradul de periculozitate a acestora.

Toate cerintele referitoare la vehicule, ambalare, etichetare, semnalizare, pregatirea soferului sunt stabilite prin legislatia ‘substantelor periculoase’ (OUG 200/2000 [asupra Clasificarii, Etichetarii si Ambalarii Substantelor si Compusilor Chimici Periculosi], aprobata si modificata prin Legea 451/2001 si utilizata impreuna cu prevederile HG 490/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de punere in aplicare a OUG 200/2000.

Masuri pentru optimizarea conditiilor de transport a deseurilor:

Diseminarea informatiei si cresterea constientizarii industriilor privind metodele de colectare si transport a deseurilor periculoase in vederea tratarii, valorificarii si eliminarii

Colectarea separata a tipurilor de deseuri de productie periculoasa

Dezvolatarea unui serviciu de colectare si transport a deseurilor la instalatiile autorizate pentru tratare ,valorificare sau eliminare

Reglementarea si controlarea activitatilor de colectare si transport

c.Reciclarea si valorificarea

In ierarhia optiunilor de gestionare a deseurilor, reciclarea si valorificarea reprezinta o prioritate inaintea eliminarii prin depozitare. Reciclarea se poate realiza atat pe amplasament cat si in afara amplasamentului.

Deoarece, in prezent nu exista instalatii dedicate reciclarii deseurilor periculoase, cu exceptia bateriilor cu acid, utilizarea instalatiilor existente trebuie sa fie prioritizata in concordanta cu gestionarea deseurilor periculoase. In acesta privinta, industria romana a cimentului are un rol important de jucat in activitatea de reciclare si eliminare a deseurilor periculoase.

O parte din namolul ce contine metale grele se poate recicla si recupera in instalatiile de metalurgie neferoasa.Totusi, aceste instalatii sunt unele dintre cele mai mari instalatii generatoare de deseuri periculoase. In consecinta, la aceste instalatii este necesara aplicarea unor masuri de minimizare a deseurilor periculoase si imbunatatire a instalatiilor. De asemenea, namolurile obtinute prin epurarea solutiilor tehnologice uzate cu un anumit continut de metale grele pot fi folosite ca pigmenti si/sau materii prime in industria sticlei ambientale.

Deseurile periculoase prioritare pentru reciclare sunt deseurile petroliere si uleiurile uzate, deseuri de solventi si deseurile periculoase ce contin metale grele.

d. Tratarea si eliminarea

La fel ca in multe alte tari aflate in tranzitie, multe din companiile industriale romanesti au procesele si echipamentele industriale invechite, perimate si ineficiente. In particular acest lucru este adevarat si pentru sistemele de tratare si eliminare a deseurilor, acolo unde ele exista.

Multe fabrici au avut, in trecut, sisteme de tratare fizico-chimice si sisteme de incinerare care, datorita presiunilor economice, s-au uzat si au devenit nefunctionale. Similar, datorita declinului general, unele fabrici au optat sa nu foloseasca instalatiile lor existente de tratare si, de asemenea, sa depoziteze deseurile netratate sau sa le stocheze. In timp ce aceasta este o problema generala, exista, de asemenea, cateva exemple de bune practici Pentru a asigura o gestionare a deseurilor periculoase adecvata din punct de vedere al protectiei mediului, Romania trebuie sa identifice aceste instalatii neadecvate si sa impuna proprietarilor/operatorilor sa le retehnologizeze (imbunatatirea lor dupa cum este necesar) sau sa le inlocuiasca, astfel incat sa se conformeze prevederilor legale in vigoare. Pentru intreprinderile care nu detin sau nu isi pot construi instalatii de incinerare proprii in conformitate cu prevederile legale in vigoare, alternativa este ca deseurile respective sa fie trimise la terte persoane pentru tratarea si/sau eliminarea lor adecvata (ca de exemplu la “incineratoarele zonale”, instalatii de tratare, etc.).

In ceea ce priveste eliminarea prin incinerare a deseurilor de productie periculoase, acestea vor fi incinerate numai in incineratoare cu recuperare de energie. In cazul inexistentei unei metode eficiente de reciclare a acestora sau in cazul in care, din motive obiective, industria cimentului nu se poate implica in procesul de co-incinerare a unor deseuri periculoase, acestea vor fi incinerate in incineratoare cu recuperare de energie. Constructia si operarea unor incineratoare de deseuri periculoase va fi foarte costisitoare si, in consecinta, se impune implementarea conceptului de “incinerator zonal” care sa deserveasca mai multe regiuni. Aceste incineratoare zonale pot deservi atat indusria generatoare de deseuri periculoase, cat si unitatile medicale in vederea incinerarii deseurilor infectioase si periculoase provenite din aceste unitati Noile incineratoare de deseuri periculoase vor trebui sa fie in deplina concordanta cu prevederile legislative nationale si europene si vor avea o capacitate de cel putin 10.000 tone/an. Incinerarea deseurilor periculoase in cuptoarele de ciment este de importanta strategica majora pentru Romania, aceasta reprezentand optiunea cea mai viabila in tratarea deseurilor periculoase la nivel regional/zonal. Infrastructura necesara pentru gestionarea deseurilor periculoase este subdezvoltata. Investitorii potentiali intampina dificultati atat din cauza lipsurilor generale, cat si din partea generatorilor de deseuri periculoase, care trebuie sa plateasca pentru gestionarea adecvata a deseurilor lor. Dezvoltarea unei infrastructuri imbunatatite trebuie sa fie accelerata.

Toti actorii implicati (generatorii de deseuri, companiile de gestionare a deseurilor, autoritatile de reglementare, publicul) au roluri de jucat pentru incurajarea si facilitarea acestei dezvoltari. Furnizarea unor stimulente economice a fost o actiune de foarte mare succes in Europa si trebuie luata in considerare si in Romania. In ceea ce priveste eliminarea prin depozitare a deseurilor de productie periculoase, acestea vor fi acceptate pe depozite de deseuri periculoase, doar in cazul inexistentei unei metode de reciclare/velorificare a acestora sau de tratare termica in vederea eliminarii. Constructia si operarea unor depozite de deseuri periculoase va fi foarte costisitoare si, in consecinta, se impune implementarea conceptului de “depozit zonal”. Acest concept va conduce la reducerea suprafetelor ocupate de depozite si a numarului acestora, si va incuraja dezvoltarea facilitatilor de reciclare, valorificare si tratare a deseurilor periculoase si a statiilor de transfer pentru optimizarea transportului deseurilor.

Situatia existenta la nivelul judetului Neamt – Deseuri de productie periculoase

*prelucrarea datelor din cadrul Anchetei statistice – Gestiunea deseurilor in anul 2005, nu a fost centralizata

** date rezultate din raportarile lunare, reprezentand toate deseurile al caror cod este marcat cu *, conform HG nr. 856/2002; sunt incluse uleiurile uzate si acumulatorii uzati si exceptate deseurile cu PCB

a.Deseuri uleioase si combustibili lichizi

In categoria deseurilor uleioase intra urmatoarele tipuri de deseuri:

deseuri de la rafinarea petrolului;

uleiuri uzate;

deseuri de la separatoarele ulei/apa.

Principalele actiuni referitoare la gestionarea deseurilor uleioase si deseurilor de combustibili lichizi, care urmeaza a fi intreprinse in vederea conformarii Romaniei cu cerintele legislative comunitare, sunt:

imbunatatirea gradului de colectare a deseurilor uleioase si deseurilor de combustibili lichizi;

cresterea gradului de informare si consientizare al publicului referitor la obligatiile de gestionare ecologic rationala a deseurilor uleioase si deseurilor de combustibili lichizi;

pregatirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectarii prevederilor legale privind gestionarea deseurilor uleioase si deseurilor de combustibili lichizi;

imbunatatirea sistemului de raportare a datelor catre autoritatile de protectie a mediului;

stabilirea si implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectarii prevederilor legislative.

Aplicarea prevederilor legislative va duce la crearea unui sistem de colectare a uleiurilor uzate si de regenerare sau valorificare energetica a acestora in instalatii autorizate. Rezolvarea eficienta a acestor probleme se va face prin asumarea de catre producatori, importatori si distribuitori a obligatiilor ce le revin prin prevederile legislative. Agentii economici vor fi obligati sa asigure colectarea, valorificarea respectiv eliminarea deseurilor uleioase si deseurilor de combustibili lichizi prin: mijloace proprii sau, predarea uleiurilor uzate catre unitatile autorizate sa desfasoare astfel de activitati.

Agentii economici care distribuie produsele petroliere sunt obligati sa amenajeze un spatiu de colectare a uleiurilor uzate, pentru tipurile de uleiuri comercializate si sa colecteze uleiul uzat oferit de clientii proprii, in limita cantitatii cumparate.

Producatorii si importatorii de uleiuri de motor si de transmisie sunt obligati sa asigure colectarea uleiurilor uzate de la statiile de distributie a produselor petroliere si de la alte persoane juridice care comercializeaza aceste tipuri de uleiuri

Principalii factori implicati in colectarea, recuperarea si reciclarea deseurilor uleioase si deseurilor de combustibili lichizi sunt:

statiile de distributie a produselor petroliere si persoanele juridice care comercializeaza uleiuri

producatorii si importatorii de uleiuri

valorificatorii de uleiuri;

generatorii de deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi

b.Deseuri de baterii si acumulatori

In Romania exista 3 producatori de acumulatori pentru autovehicule: Acumulatorul, Rombat si Caranda. Nu exista producatori de baterii portabile, acestea fiind importate in totalitate. In prezent, in Romania nu exista o colectare selectiva a deseurilor de baterii si acumulatori portabili de la populatie, doar in cadrul agentilor economici. Astfel, o mare cantitate de deseuri de baterii si acumulatori este eliminata prin depozitare impreuna cu deseurile menajere. Pentru acumulatorii auto uzati se aplica sistemul depozit la cumpararea unui acumulator nou, ceea ce conduce la colectarea intr-o anumita proportie a acumulatorilor auto uzati, atat de la populatie cat si de la agentii economici

Persoanele fizice autorizate care desfasoara activitati independente si persoanele juridice care comercializeaza baterii/acumulatori pentru autovehicule au obligatia de a asigura colectarea bateriilor/acumulatorilor uzati in schimbul celor vanduti.

Persoanele juridice care produc baterii si/sau acumulatori, reprezentantii autorizati ai acestora sau importatorii sunt obligati sa stabileasca si sa organizeze un sistem propriu de colectare a bateriilor si acumulatorilor uzati.

Producatorii si importatorii de baterii si acumulatori altii decat pentru autovehicule au obligatia de a asigura colectarea bateriilor si acumulatorilor uzati de la persoanele juridice care le comercializeaza.

Principalele actiuni referitoare la gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori sunt urmatoarele:

crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor si acumulatorilor uzati portabili de la populatie;

imbunatatirea gradului de colectare a bateriilor si acumulatorilor uzati din industrie;

cresterea gradului de informare si constientizare a publicului referitor la obligatiile de gestionare ecologic rationala a bateriilor si acumulatorilor uzati;

pregatirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectarii prevederilor legale privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati;

imbunatatirea sistemului de raportare a datelor catre autoritatile de protectie a mediului;

stabilirea si implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectarii prevederilor legislative.

c.Deseuri cu continut PCB

In prezent, exista o singura instalatie autorizata in Romania care sa preia aceste deseuri care sunt in particular dificil de manipulat si tratat ; incineratorul de la Pro Air Clean care are si o instalatie de spalare a echipamentelor contaminate cu PCB/PCT. O alta instalatie, cea de la Sotem poate sa trateze cantitati mici dar politica industriei cimentului este in prezent de a nu accepta deseuri de PCB (deseuri organice cu continut > 50 ppm PCB).

Variantele pentru gestiunea corecta pentru mediul inconjurator a acestor deseuri includ :

tratarea in cuptoare de ciment echipate special

tratarea in incineratoare special construite pentru deseurile periculoase

procese de tratare fizico-chimica (de ex. dehidroclorinarea PBC-urilor)

exportul pentru gestiunea corecta fata de mediul inconjurator in interiorul tarii cu instalatiile necesare

Un cuptor de ciment corespunzator echipat poate sa trateze aceste deseuri daca sunt amestecate cu alte deseuri organice pentru a asigura faptul ca au un continut in compusi halogenati intre limitele acceptabile (si continutul in PCB-uri ramane sub 50 ppm). Aceste procese de amestecare reprezinta o activitate normala de pre-prelucrare pentru toate incineratoarele si cuptoarele de ciment si nu trebuie considerata ca si contravenind regulilor de a nu amesteca deseurile in scopul reducerii toxicitatii. Deseurile solide de pesticide pot, de asemenea, sa fie prelucrate intr-un cuptor de ciment, de exemplu prin echiparea cuptorului cu un tun pneumatic care sa impinga butoaiele de placi fibrolemnoase ale pesticidelor solide in zona fierbinte a cuptorului.

Barierele catre o gestionare a acestor deseuri in cuptoarele de ciment includ:

retinerea operatorilor de cuptoare de a accepta cele mai periculoase deseuri;

posibila reactie extrema a publicului.

Agentii economici care detin echipamente sau materiale cu continut de PCB au obligatia de a notifica autoritatile competente de mediu si de a intocmi planuri de eliminare a acestora.

Dezvoltarea unui incinerator corespunzator special construit pentru deseurile periculoase ar putea fi o varianta extrem de costisitoare (costul de investitie intre 20 milioane si 50 milioane USD). O alternativa viabila posibila, in particular pentru deseurile care nu vor fi generate in viitor, dar exista stocuri in prezent, este exportul in scopul distrugerii in instalatii de incinerare a deseurilor periculoase dedicate

La nivelul judetului Neamt conform PLAM din 2005 un numar de 8 agenti economici detin echipamente electrice (condensatoare ,baterii de condensatoare) cu PCB ( clophen):

- SC “ELECTRICA “SA / SDFEE MOLDOVA Piatra Neamt - 313 condensatoare

si baterii de condensatoare ;

- SC “COMES”SA Savinesti - 6 baterii de condensatoare ;

- SC “FIBREXNYLON”SA Savinesti - 838 condensatoare si baterii de condenstoare ;

- SC “MORARIT PANIFICATIE “ SA Roman - 11 baterii de condensatoare ;

- SC “CETATEA “SA Tg. Neamt - 55 condensatoare ;

- SC “ MECANICA CEAHLAU “ SA Piatra Neamt - 62 condensatoare ;

- SC “MITTAL STEEL “SA Roman - 1721 condensatoare si baterii de

condensatoare ;

- SC “UMARO”SA Roman - 236 condensatoare .

- SC Meandros Shipping&Trading SRL ( SC Fontax SA ) – 2003 condensatori

Depozitarea acestor deseuri toxice si periculoase este temporara, asigurata si controlata in incinta societatilor comerciale - magazii inchise , containere metalice omologate , etichetate . Agentii economici detinatori de deseuri cu PCB au intocmit “Planurile de eliminare a materialelor si echipamentelor ce contin PCB ” cu termene limita :

15 septembrie 2006 - pentru concentratii de PCB mai mari de 500 ppm si volum

mai mare de 5 dm

31 decembrie 2010 - pentru concentratii de PCB cuprinse intre 50 si 500 ppm si volum de peste 5 dm

Cantitati PCB (litri)

* evidentiaza numai miscarile in cadrul categoriei „echipamente scoase din uz”

** actualizare inventar in urma adresei ANPM nr. 2962/27.05.2005

Sursa datelor: APM Neamt

3.2.2.Gestionarea deseurilor de productie de catre unitati industriale din judetul Neamt

1.Carpatcement SA

HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari investitori germani din Romania, avand activitati in domeniul productiei de ciment, betoane si agregate, prin companiile Carpatcement Holding Carpat Beton si Carpat Agregate Fabrica Bicaz s-a infiintat in anul 1951, ca urmare a cererii masive de ciment in constructiile hidrotehnice, industriale si edilitare, in modernizarea si dezvoltarea retelei de drumuri si realizarea pe raul Bistrita a primei mari hidrocentrale din Romania In 1998, fabrica a fost achizitionata de HeidelbergCement. A fost prima achizitie in Romania a grupului german HeidelbergCement. Fabrica dispune de o capacitate de productie de 1 milion de tone de ciment pe an.

Domeniu de activitate – fabricare cimentului. Productia cimentului incepe in cariera de calcar, cu excavarea pietrei de calcar si a argilei. Apoi, acestea sunt sfaramate in bucati de marimea unei monede.
Aceste materii prime, impreuna cu un material care are aport de fier, sunt omogenizate intr-o pudra, numita ”faina bruta”. Faina bruta este incalzita la o temperatura de 1.450 ˚C. Temperatura inalta transforma faina intr-un material nou, numit clincher Clincherul este racit brusc, fiind apoi macinat impreuna cu gipsul intr-o pulbere fina. Acesta este cimentul Portland. Pentru obtinerea diferitelor tipuri de ciment se adauga zgura si / sau cenusa de la termocentrala (material ce rezulta din arderea carbunelui sau a altor materiale de provenienta minerala).

Prin amestecul cimentului cu nisip, pietris, alti aditivi si apa se obtine beton – cel mai folosit material de constructii din lume.Producerea cimentului implica riscuri de mediu, sociale si economice.

In alegerea combustibililor factorul decisiv este costul la arzator, care cuprinde toate cheltuielile implicate de achizitionarea, prepararea si alimentarea acestora. Combustibilii utilizati la cuptor la Carpatcement Holding Sucursala Bicaz sunt gazul natural si pacura pentru temperarea cuptorului.

Alaturi de combustibili traditionali in cuptorul rotativ pot fi utilizati si combustibili alternativi (deseuri) care pot fi alimentati pe la arzatorul principal sau pe la capul rece al cuptorului. Utilizarea combustibililor alternativi conduce la conservarea resurselor materiale neregenerabile prin valorificarea deseurilor rezultate din alte industrii.

Acesti combustibili alternativi pot fi: deseuri menajere, anvelope uzate, deseuri plastice, lemnoase sau petroliere, solventi sau uleiuri reciclate. Valorile lor energetice sunt apropiate de cele ale combustibililor traditionali Un avantaj major al folosirii combustibililor alternativi este faptul ca temperaturile ridicate din cuptoare ii dezintegreaza aproape complet. Astfel, rezulta o cantitate mica de cenusa. Acest lucru este important pentru ca cenusa este una din cele mai daunatoare materii pentru mediul inconjurator.

Un alt beneficiu este ca, folosind combustibili alternativi, industria cimentului ajuta la eliminarea deseurilor produse de alte domenii de activitate (industria petroliera, auto, agricultura etc). Nefolosite, reziduurile din aceste domenii sunt surse importante de poluare.

Tipuri de combustibili alternativi folositi de Carpatcement:

Anvelopele uzate provenite din activitatile aferente industriei auto

Plastice, folii, carton si hartie contaminata provenite din diverse activitati industriale

Rumegus impregnat cu uleiuri, lacuri si vopseluri. Dupa ce este colectat de la generatori, rumegusul este supus unor tratamente speciale. Doar in acest mod poate fi utilizat in fabrici. Din cauza riscului de poluare pe care il reprezinta, rumegusul trebuie trasportat si manipulat cu o atentie deosebita.

Reziduuri petroliere Provin din activitatile zilnice ale industriei petroliere. Si in acest caz este nevoie de o supraveghere atenta a transportului.

Deseuri lemnoase. Provin din industria agricola, silvicultura sau din industria de procesare a lemnului

S-au achizitionat utilaje speciale pentru arderea deseurilor lemnoase in fabrica de la Bicaz.Valoarea investitiei a fost de 1 milion de Euro. Pe de o parte, utilizarea combustibililor alternativi rezolva o dubla problema: reduce emisiile de gaze cu efect de sera si ajuta la reciclarea deseurilor. Pe de alta parte, folosirea lor nu este lipsita de riscuri. De aceea e  important ca atunci cand se folosesc combustibili alternativi sa se respecte niste standarde stricte. Acestea se aplica in toate unitatile de productie ale Grupului HeidelbergCement si respecta recomandarile internationale in materie. Astfel:

Se folosesc doar deseuri si combustibili alternativi cu origini bine cunoscute si care corespund strict criteriilor impuse.

Nu se folosesc deseuri in cuptoare daca exista alte solutii mai ecologice de eliminare a lor

Nu se folosesc combustibili alternativi daca acestia ar putea avea un impact negativ asupra sanatatii umane, mediului inconjurator sau a comunitatii locale

Nu se folosesc deseuri sau combustibili alternativi daca volumul emisiilor rezultat din arderea lor este mai mare decat cel emis prin arderea unei cantitati similare de combustibili traditionali

Se co-incinereaza deteuri si combustibili alternativi respectand acordurile internationale de mediu.

2.UMARO SA

Fondata in 1916 ca arsenal al armatei, UMARO SA este in prezent producator de strunguri carusel avand traditie si experienta in masini unelte din Romania. Intreprinderea este situata in Roman, judetul Neamt.Produce :

Strunguri verticale cu si fara comanda numerica cu diametrul de prelucrare de la 500 mm la 10000 mm

Strunguri pentru prelucrarea rotilor si a osiilor de cale ferata;

Mese rotative 0,5-250 t forta;

Masini de prelucrare a bilelor de rulment

50 de tipuri de masini de prelucrare a lemnului pentru exploatari forestiere si industria mobilei;

Masini speciale pentru metalurgie;

reparatii si modernizari matini unelte;

In urma procesului de productie rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

3.Zonoceram

Societatea comerciala Zonoceram SA este situat in partea de sud est a municipiului Piatra Neamt, pe o derivatie a drumului national Piatra Neamt - Bacau. Avand sursa principala de materie prima proprie (argila extrasa din cariera Coasta Perdelei aflata la 2,5 Km distanta), societatea produce si comercializeaza materiale de constructii intr-o gama sortimentala variata cu o experienta in domeniu de peste 50 de ani de fabricatie.

Produse:

caramizi

blocuri ceramice ce se folosesc la realizarea peretilor exteriori si interiori portanti sau de umplutura pentru cladiri private ,publice sau industriale.

Astfel,principalul tip de deseu de productie este reprezentat de argila arsa ,la care se adauga si deseuri de fier vechi.

4.AGRANA Roman (fabrica de zahar si ciocolata)

5.Feromininvest

Companie infiintata in 1991,este situata in apropriere de municipiul Piatra Neamt respectiv in comuna Dumbrava Rosie.Specializata in domeniul productiei de mobila de gradina, scaune, mese pentru terase, mese de gradina, picnic, tevi din otel, racorduri, balamale, clante

6.ArcelorMittal Roman (Mittal Steel Roman

Combinatul Mittal Steel Roman (fost Petrotub) a fost preluat la sfarsitul anului 2003 de grupul siderurgic Mittal, care mai detine in Romania fostele combinate Sidex Galati, Siderurgica Hunedoara, Tepro Iasi, precum si operatorul portuar Romportmet Galati. Mittal Steel Roman este specializata in productia de tevi fara sudura din otel. Capitalul social al Mittal Stell este de 36,11 milioane de lei, divizat in 14,44 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 2,50 lei. Mittal Steel Holdings AG controleaza aproape 70% din companie, prin detinerea a 10,08 milioane de actiuni, conform raportarilor din 13 septembrie 2004.In urma procesului de productie rezulta cantitati insemnate de deseuri in special cele metalice.

7 SC Mecanica Ceahlau SA

Domeniul principal de activitate – fabricarea de masini si utilaje agricole si forestiere.

Surse de deseuri, tipuri, compozitie, cantitati de deseuri rezultate.

In turnatorie neferoase rezulta in timpul procesului de elaborare si turnare, ca deseu, zgura de aluminiu , ce se depoziteaza in containere in atelier. In anul 2003 s-a generat o cantitate de 9820 kg,

In urma procesului de turnare, materialul de formare uzat se macina. Ceea ce nu se poate folosi se incarca in containere. Cantitatea de amestec formare produsa in 2003 a fost de 5170 kg.partea solida (pulberi umede ), rezultate din operatiile de sablare la turnatoria de fonta, sunt depozitate in containere. Pulberile degajate in timpul polizarii de la filtrul cu saci, se depoziteaza intr-o cuva.

In atelierul debitaj presaj in urma activitatii de debitare, rezulta ca deseu particule feroase. Cantitatea generata in 2003 a fost de 221548 kg. Deseurile sunt depozitate in containere. In atelierul de prelucrari mecanice si SDV-uri din procesul tehnologic de prelucrare a pieselor, rezulta ca deseu, span si pulberi. Cantitatea generata in 2003 a fost de145349 kg span feros Uleiul uzat rezultat de la utilaje este depozitat in butoaie. Cantitatea generata in 2003 a fost 4355 kg. Slamul de la strunguri, masini de rectificat, etc, este depozitat in containere. In urma operatiilor de vopsire, rezulta slamul de vopsea care este colectat si depozitat in containere. Cantitatea generata in 2003 a fost de 5370 kg. Deseurile menajere generate in 2003 au fost in cantitate de 259100 kg depozitat in containere.

In ceea ce priveste deseurile periculoase la aceasta societate situatia este urmatoarea:

Locul de depozitare – depozit de substante chimice si vopsele

Denumire deseuri periculoase – grund epamid (cod deseu ROG 3273 SFZ), email Dural (cod deseu ADES54630AUV), diluant nitro ( cod deseu D2028), diluant produse expoxidice ( cod deseu D302 )

Cantitati existente in stoc:

grund epamid – 402,5 kg,

email Dural – 436 kg,

diluant nitro – 81,6 kg,

diluant produse expoxidice – 226,9 kg;

Modul de stocare – in bidoane

Masuri de siguranta – Depozit cu etichete

8. SC RIFIL SA

9.SC Fibrobeton (fost Moldeternit Bicaz )

10.SEF PETROFOREST

S.C. SEF PETROFOREST S.A. Piatra Neamt a luat fiinta in baza HG nr. 15/11.01.1994 privind reorganizarea regiilor autonome de exploatare, transport si prelucrare primara a lemnului. Prin HG nr. 34/14.01.1991 s-au constituit Regiile Autonome (ESTREL, VESTREL, SUDREL), iar fostele IFET-uri s-au transformat in sucursale ale acestor Regii Autonome. Prin desfiintarea Regiei Autonome ESTREL Suceava s-a infiintat si S.C. SEF PETROFOREST S.A. Piatra Neamt

Obiectul de activitate al societatii, in principal, este exploatarea forestiera, transportul tehnologic al lemnului si prelucrarea lemnului

Structura organizatorica – platforma societatii este compusa din

SIL Bistrita

SIL Foresta

SIL 1 Mai

SFE Piatra Neamt

STTL Piatra Neamt

SEL Poiana Teiului

Capacitatile de exploatare a lemnului sunt asigurate de cele doua sectoare forestiere de exploatare a lemnului (Piatra Neamt si Poiana Teiului).

Capacitatile de prelucrarea sunt asigurate de sectiile si atelierele de prelucrare:

Sil Foresta – pe debitarea bustenilor de foioase (fag) in cherestele

SIL 1 Mai - organizata pentru debitarea bustenilor de rasinoase (dispune de cinci gatere)

SIL Bistrita - este organizata pentru prelucrarea cherestelei. Ea produce: tamplarie (usi, ferestre), parchet, mic mobilier si mobilier de gradina si alte produse din lemn

Transportul tehnologic al materialului lemnos este realizat prin STTL Piatra Neamt care dispune de un parc tehnologic de transport

SC SEF Petroforest SA produce:

cherestea rasinoase (intern si export)

cherestea fag (intern si export)

parchet fag

lazi

mic mobilier si mobilier de gradina

lemn celuloza - lemn rotund, lobde, tocatura

mangal (intern si export)

lemn foc

11.Petroflax SA

12. KOBER SA

Domeniu de activitate: - Este primul producator de dupa 1989, cu capital integral privat din domeniul produselor peliculogene, ( chituri, grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, diluanti ), si rasini sintetice.

3.2.3.Prognoza privind generarea deseurilor industriale

Se poate prognoza ca generarea anumitor tipuri de deseuri industriale se va diminua ca urmare a:

schimbarii ponderii diferitelor ramuri industriale in cadrul activitatilor de productie;

introducerii progresive a tehnologiilor moderne, cu consumuri mici de materii prime si energie in toate domeniile de productie;

necesitatii respectarii noilor cerinte legislative care impun utilizarea tehnologiilor curate;

intensificarii preocuparilor de prevenire si minimizare a deseurilor;

aplicarii unui management mai eficient in cadrul societatilor, care sa puna accentul pe evitarea pierderilor materiale si pe valorificarea deseurilor;

Evolutia diferita a generarii deseurilor de productie in raport cu productia de bunuri va fi mai evidenta dupa anul 2010, cand este de asteptat ca efectele schimbarilor tehnologice si manageriale, precum si in controlul deseurilor sa se stabilizeze in majoritatea domeniilor de activitate. Se estimeaza ca in viitor cresterea cantitatilor de deseuri de productie care trebuie eliminate va fi mai mica decat cresterea productiei industriale, ca rezultat al prevenirii aparitiei deseurilor si al aplicarii masurilor de reciclare. In aceste conditii se va pune accent mai mare pe gestionarea corecta a deseurilor periculoase care au cel mai mare impact asupra mediului si sanatatii. Generarea deseurilor periculoase va scadea chiar si in conditiile cresterii productiei de bunuri

3.3.Fluxurile specifice de deseuri

3.3.1.Deseuri de ambalaje

3.3.1.a..Cadru legislativ

Managementul deseurilor de ambalaje – obiectiv distinct in cadrul Capitolului 22 – Mediu – constituie o probleme prioritara la care Romania trebuie sa gaseasca solutii de rezolvare fezabile si eficiente, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. Produsele si marfurile ambalate fac parte integranta din lumea in care traim Din nefericire insa, volumul de deseuri de ambalaje a cunoscut o crestere accentuata in ultima vreme. Aceasta crestere a determinat Comisia Europeana sa elaboreze si sa adopte Directiva 94/62/CE menita sa contribuie la reducerea deseurilor de ambalaje. Prin transpunerea in legislatiile nationale – inclusiv legislatia din Romania - responsabilitatea implementarii acestui document revine operatorilor economici care produc, introduc pe piata si distribuie ambalaje si produse ambalate. Orice companie trebuie sa tina seama de prevederile cuprinse in Directiva mentionata anterior. O cerinta principala se refera la faptul ca unui operator economic din domeniul producerii de ambalaje sau al importului de produse ambalate nu i se va permite sa le introduca pe piata decat in masura in care ambalajele sunt conforme criteriilor esentiale cuprinse in Directiva si nu depasesc limitele impuse in privinta continutului de metale grele.

Cerintele esentiale reprezinta de fapt, patru abordari distincte ale problematicii ambalajelor, menite sa reduca la minimum impactul acestora asupra mediului pe parcursul productiei, utilizarii si/sau eliminarii lor. Aceste abordari pot fi utilizate impreuna. Uneori insa acestea pot implica anumite aspecte contrare (de exemplu, o butelie din sticla returnabila cantareste mai mult decat recipientul din PET de unica folosinta). Din acest motiv, pentru un anumit produs ambalat, trebuie aleasa cea mai potrivita abordare sau combinatie de abordari.

Aceste abordari pot fi descrise dupa cum urmeaza:

Volumul si masa de ambalaje trebuie reduse la minimum pentru a mentine nivelurile necesare de siguranta, igiena si acceptabilitate pentru produsul ambalat si pentru utilizatorul acestuia.

Ambalajele trebuie fabricate astfel incat sa permita reutilizarea conform normelor in vigoare.

Ambalajele trebuie fabricate astfel incat sa permita recuperarea materialelor, valorificarea energetica sau compostarea, in conformitate cu normele in vigoare.

Cantitatea de substante toxice sau periculoase din ambalaje trebuie redusa la minimum in vederea minimizarii prezentei acestora in emisii, in cenusa sau in levigatul generat la statiile de incinerare sau la depozitele de deseuri.

Concentratiile cumulate de plumb, cadmiu, mercur si crom hexavalent nu trebuie sa depaseasca 100 ppm. Metalele grele se pot gasi in aditivii utilizati la confectionarea lazilor din material plastic, precum si in cernelurile utilizate la tiparire sau in lemnul tratat. Furnizorii de ambalaje trebuie sa informeze beneficiarii asupra acestor aspecte. O astfel de cerinta a fost introdusa ca obligativitate in cateva tari europene. Directiva Europeana 94/62/CE impune producatorilor/importatorilor sa reduca volumul deseurilor de ambalaje. In practica, aceasta ofera companiilor oportunitatea de a-si optimiza propriile procese tehnologice, de a reduce cheltuielile pentru materialul necesar confectionarii ambalajelor si de a economisi fondurile necesare eliminarii deseurilor de ambalaje.

3.3.1.b..Aspecte generale

Companiile ambaleaza marfurile pe care le produc in scopul extinderii durabilitatii, protejarii, manevrarii, livrarii in cantitati exacte, depozitarii si promovarii produsului pe piata. Din punct de vedere al ambalarii nu se pot face diferente intre producatorii/importatorii de bunuri de consum si cei din industria bunurilor industriale. In fiecare dintre aceste cazuri, ambalajele sunt utilizate pentru a asigura anumite functionalitati necesare produsului respectiv. In vederea imbunatatirii calitatii ambalajului, companiile trebuie sa identifice combinatia optima intre produs si ambalajul acestuia. Cu alte cuvinte, sa observe care sunt cerintele pe care trebuie sa le satisfaca un anumit produs. De exemplu, un detergent lichid satisface nevoia consumatorului de a spala. Daca un astfel de produs poate fi fabricat si ambalat intr-o forma mai concentrata, astfel incat consumatorul sa poata spala acelasi volum ca in cazul produsului nediluat, consumatorul va fi la fel de satisfacut, iar producatorul va putea asigura in acelasi timp o reducere a volumului de ambalaje si de deseuri aferente. In acest exemplu, de o mare importanta s-a dovedit schimbul de informatii privind adaptarea produsului.

In urmatorii ani vor fi adoptate mai multe acte legislative si modificari ale legislatiei europene actuale in scopul imbunatatirii sigurantei si igienei alimentare. Aceste cerinte se refera de asemenea la inregistrarea si autorizarea capacitatilor de productie si distributie a alimentelor, cerinte privind ambalarea si etichetarea, norme microbiologice impuse anumitor alimente.

In cadrul Uniunii Europene sunt reglementate urmatoarele aspecte:

o   Etichetarea marfurilor alimentare (pentru a oferi consumatorilor posibilitatea sa fie informati in legatura cu continutul si compozitia produselor respective. Etichetele ajuta consumatorii sa faca o alegere documentata in momentul achizitionarii unui anumit produs. Etichetele sunt considerate ca fiind parte a ambalajului.

o   Ambalarea alimentelor si asigurarea traseabilitatii produselor si identificarea ingredientelor utilizate pe parcursul tuturor stadiilor de productie, procesare si distributie

Orice companie reprezinta o veriga intr-un lant de furnizare a marfurilor. Furnizorii, clientii si clientii acestora din urma trebuie sa contribuie la gasirea de solutii in directia imbunatatirii produselor ambalate in raport cu caracteristicile fluxului de distributie si cu alte manevrari ale acestora. Materialul de ambalare adaugat de o companie va constitui deseu pentru o alta companie.

Fig:www.eco-ambalaje.ro

Deoarece este putin probabil ca in conditiile economice concrete existente in Romania, fiecare companie in parte sa poata indeplini conditiile impuse in privinta reciclarii si valorificarii, a fost infiintata organizatia ECO-ROM AMBALAJE S.A., cu rolul de a prelua responsabilitatile companiilor care accepta sa participe la o schema colectiva de colectare si reciclare/valorificare a deseurilor de ambalaje prin intermediul acestei organizatii. Eco-Rom Ambalaje, reprezentantul marcii “Der Grüne Punkt” – Punctul Verde, a integrat, la sfar­si­tul anului 2007, 917 companii care au pus pe piata 661.000 de tone de ambalaje: 19,4% sticla, 30,9% plastic, 25,2% hartie-carton, 4,6% metal si 19,8% lemn. Cantitatea de amba­laje valorificate a fost de aproximativ 240.000 de tone. Compa­niile care au aderat la sistem au be­ne­ficiat, incepand cu anul 2007, de un pachet de servicii gratuite: serviciul de consultanta tehnica-legislativa in gestionarea deseurilor de ambalaje si transmiterea online a datelor.In 2007 la aceasta organizatie au aderat si unitatile de retail Metro,Real sau Carrefour. Daca in ceea ce priveste deseurile feroase si neferoase si hartia exista premise ca tintele stabilite privind colectarea si reciclarea pot fi atinse , pentru sticla exista posibilitatea ca tintele asumate sa nu fie atinse pana in 2017. Principala cauza este neadaptarea unui sistem national de reciclare selectiva, importanta mica a sticlei din punct de vedere al valorii economice, precum si o anume rezistenta pusa de mentalitatea populatiei. Deseurile de sticla reprezinta 7 la suta din ponderea deseurilor menajere, ceea ce inseamna o cantitate mare la care se adauga si deseurile tehnologice.

In 2006, au fost colectate si reciclate 26.400 tone de cioburi de sticla de la populatie plus 50.000 tone de deseuri tehnologice. Aceasta cantitate este sensibil egala, , cu cea colectata si reciclata in 2005, in 2007, 28 la suta din ambalajele puse pe piata in Romania trebuie reciclate, iar 34 la suta valorificate. Pana la 31 decembrie 2008, Romania trebuie sa recicleze, conform angajamentelor luate fata de Comisia Europena, 60 la suta din greutatea hartiei si cartonului si 50 la suta din greutatea metalului continute in deseurile de ambalaje introduse pe piata. Prin reciclarea a 19.000 tone sticla Romania poate economisi pana la 1.900 tone carbune si 440 tone substante chimice. Energia electrica salvata prin recilarea cioburilor de sticla la aceasta cantitate reprezinta o economie de pana la 1 la suta din consumul actual al Romaniei.(sursa datelor- Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile)

Conform raportarilor privind ambalajele si deseurile de ambalaje (Baza de date ANPM), structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe piata, respectiv a deseurilor de ambalaje generate este urmatoarea:

Hartie si carton   26,5 %;

Plastic 30,0 %;

Sticla   20,0 %;

Metale 11,75 %;

Lemn   11,75 %.

Conform datelor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje si a datelor statistice ale tarilor europene, 60% din cantitatea de deseuri de ambalaje provine de la populatie si 40 % de la industrie, comert si institutii.

In anul 2003 Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti a realizat la solicitarea Asociatiei Romane de Ambalaje si Mediu un studiu privind ponderea deseurilor de ambalaje din deseurile menajere. Cunoscand ponderea pe material a deseurilor de ambalaje in total deseuri menajere se poate determina structura deseurilor de ambalaje din deseurile menajere

Ponderea pe materiale a deseurilor de ambalaje din deseurile menajere

Sursa: ARAM, pe baza studiilor efectuate de ICIM

Cunoscand structura deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile menajere si stiind ca 60 % din deseurile de ambalaje se regasesc in deseurile menajere, iar 40 % in deseurile asimilabile din industrie, comert si institutii se determina cantitatile de deseuri de ambalaje pe tip de material rezultate de la populatie si de la industrie, comert si institutii.

3.3.1.c..Optiuni privind reducerea deseurilor de ambalaje

Eliminarea ambalajelor

In Olanda, a durat sapte ani pana cand producatorii au renuntat la cartonul cu care ambalau tuburile de pasta de dinti. Din 1994 fostul ministru al locuintelor, planificarii sociale si mediului a prezentat primul stand comercial cu o gama completa de ambalaje pentru pasta de dinti. Acest nou tip de ambalaj a facut inutil vechiul ambalaj de carton in care erau comercializate tuburile de pasta, economisindu-se astfel sute de mii de kilograme de material.

Cantitati mai reduse pentru ambalaj

Numeroase companii europene din diverse sectoare de activitate, au redus volumul de material utilizat pentru ambalaje. Au putut realiza acest lucru cautand materiale mai usoare si mai subtiri, eliminand spatiile libere din interiorul produsului ambalat incarcat pe paletii de manevrare si prin imbunatatirea performantelor produsului.

Un exemplu de utilizare a unei cantitati reduse de material pentru ambalare: inlocuirea foliei de plastic cu o banda infasurata in jurul cutiilor din partea superioara a stivei de pe palet.

Reutilizarea ambalajelor

Lazile de plastic constituie un bun exemplu de reutilizare a ambalajelor. Acelasi lucru se aplica si ambalajelor pentru produse lichide (din sticla sau plastic) sau cutiilor de carton. Companiile care reutilizeaza ambalaje nu trebuie sa achizitioneze altele noi, economisind astfel fonduri. Lazile de plastic sunt disponibile in toate tipurile fie in forma rigida fie pliabile.

Reciclarea
Exista numeroase tipuri de masuri menite sa imbunatateasca posibilitatile de reciclare. Proiectantii de ambalaje trebuie sa fie preocupati sa conceapa ambalaje din care ulterior, sa poata fi separate cu usurinta materialele componente. Directiva Europeana mentionata anterior stipuleaza faptul ca producatorii/importatorii pot sa aplice pe ambalajele lor un sistem corespunzator de marcaj si identificare.

Simboluri:

Compostare materialelor dupaa utilizare

Exista deja numeroase cazuri de ambalaje confectionate din porumb sau amidon si care sunt biodegradabile. Un exemplu il constituie sacosa de cumparaturi care este confectionata din porumb.

Utilizarea de materii prime reciclate in confectionarea ambalajelor

Interesul furnizorului despre posibilitatile acestuia de a achizitiona material de ambalare confectionat din material reciclat. In cazul in care consumatorii isi separa propriile deseuri menajere, se pot confectiona noi materiale de ambalare.

In ultimii zece ani, cantitatea de material plastic utilizat pentru acelasi ambalaj a scazut cu 25%. Greutatea foliilor de acoperire a paletilor a scazut cu peste 80%. In ultimii 20 de ani cutiile de conserve au pierdut aproximativ 45% din greutate, iar ambalajele din sticla au devenit cu aproximativ 10% mai usoare. Acelasi lucru s-a intamplat cu hartia si cartonul. A crescut semnificativ proportia de utilizare a hartiei reciclate ca materie prima secundara in producerea de material de ambalare. Cutiile de carton gofrat pot contine mai mult de 75% hartie sau carton reciclate. (sursa datelor:eco-ambalaje)

3.3.1.d..Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje stabileste masuri care au ca scop:

prevenirea producerii de deseuri de ambalaje;

cresterea gradului de reutilizare a ambalajelor;

cresterea gradului de reciclare a deseurilor de ambalaje;

cresterea gradului de valorificare a acestor deseuri.

Conform prevederilor Ordinului nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje, raportarile au fost facute de catre:

producatorii si importatorii de ambalaje si producatorii si importatorii de produse ambalate – pentru datele privind ambalajele;

consiliile locale si unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje in vederea valorificarii – pentru datele privind deseurile de ambalaje.

Astfel,conform raporturile anuale efectuate de catre APM Neamt, sunt doar doua categorii de deseuri de ambalaje pentru care exista date centralizate la nivelul judetului respectiv deseuri de ambalaje de tip PET si hartie/carton.

Se constata ca deseurile de ambalaje de tip hartie si carton sunt colectate intr-o cantitate mult mai mare decat cele de tip PET ,acestea fiind si integral valorificate.In ceea ce priveste deseurile de tip PET ,la nivelul judetului trebuie intreprinse actiuni care sa stimuleze valorificarea pet-urilor si dezvoltarea unei piete economice pe acest segment.

Deseurile de ambalaje de la populatie nu sunt colectate separat la sursa, cu exceptia anumitor recipienti returnabili si mai recent, in municipiul Piatra Neamt, a deseurilor de ambalaje tip PET. Deseurile de ambalaje rezultate din comert sunt in general colectate separat, pe tipuri de materiale si predate unitatilor colectoare sau anumitor persoane care le vand acelorasi unitati Deseurile de ambalaje rezultate din domeniul productiv sunt de regula colectate separat si vandute colectorilor de materiale reciclabile sau direct societatilor care le pot recicla In prezent in judetul Neamt nu exista unitati specializate in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje, valorificarea lor fiind realizata prin aceleasi unitati care asigura colectarea/valorificarea tuturor materialelor reciclabile. In conformitate cu prevederile HG nr. 349/2002, consiliile locale au sarcina de a asigura spatii pentru amplasarea containerelor pentru recuperarea de la populatie a deseurilor de ambalaje si spatii de depozitare a deseurilor, de a lua masuri pentru transportul deseurilor preselectate si de a identifica agenti economici care pot prelucra deseuri de ambalaje.

In municipiul Piatra Neamt sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje tip a fost initiat in colaborare cu S.C. Salubritas S.A. Piatra Neamt prin sensibilizarea cetatenilor si antrenarea asociatiilor de proprietari/locatari, in acest scop fiind confectionate si amplasate containere special destinate pentru depunerea PET-urilor de catre populatie. Pana in 2005, pe raza municipiului Piatra Neamt, au fost amplasate 60 tarcuri pentru colectare PET, din care 55 au fost confectionate de S.C. Salubritas S.A. si 5 de asociatii de proprietari, acestea fiind destinate sa deserveasca un numar de 84 asociatii de proprietari/locatar.

Incepand cu 2007,odata cu implementarea sistemului de management al deseurilor solide in municipiul Piatra Neamt are loc si colectarea selectiva in containere special amenajate a deseurior de ambalaje de tip PET si hartie-carton direct de la punctele gospodaresti in vederea valorificarii lor ulterioare de catre unitatile economice specializate in domeniu.

Cantitatea de ambalaje corespunzatoare produselor ambalate introdusa pe piata – 2005

Deseuri preluate de operatori specializati – 2005

Deseuri de ambalaje gestionate de consilii locale – 2005

Sursa datelor:APM Neamt

Agenti economici care preiau deseuri de ambalaje de la generatori in vederea valorificarii lor din judetul Neamt

Rossal este unica societate de pe raza municipiului Roman care are ca obiect de activitate si colectarea PET-urilor, fiind dotata cu recipiente speciale pentru realizarea acestui obiectiv.

In 2004 s-a derulat cu eficienta actiunile din cadrul programului ‘Sa reciclam hartia’ find colectata /valorificata cantitatea de 2909,81 tone deseuri de hartie si carton. In cadrul actiunilor de control la agentii economici s-au impus masuri ce vizeaza optimizarea punctelor de colectare (ca numar si amplasament), stabilirea unui ritm corespunzator de ridicare a cantitatilor colectate, incheierea contractelor cu unitatile specializate pentru colectarea si valorificarea deseurilor de hartie si carton, masuri stabilite in scopul organizarii eficiente a retelelor proprii de colectare si valorificare a deseurilor. In actele de reglementare emise de catre APM se precizeaza in mod concret masura colectarii selective a deseurilor si valorificarea in functie de tipul lor.

Majoritatea consiliilor locale au initiat planuri locale de actiune privind Programul „Sa reciclam hartia”, au organizat sistemul de colectare selectiva a deseurilor de hartie si carton.

Tot in acest an s-au continuat actiunile in vederea intensificarii colectarii deseurilor de ambalaje din PET. Importanta actiunii, atat din punct de vedere al protectiei mediului cat si economic a fost larg mediatizata la nivel judetean, prin publicatii in presa locala, in cadrul emisiunilor la posturile de radio si televiziune locale si a conferintelor de presa saptamanale.

In municipiul Piatra Neamt sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje tip PET a fost initiat in colaborare cu Primaria Piatra Neamt si S.C. Salubritas S.A. Piatra Neamt prin sensibilizarea cetatenilor si antrenarea asociatiilor de proprietari/locatari, in acest scop fiind confectionate si amplasate containere special destinate pentru depunerea PET-urilor de catre populatie. Primaria orasului Tg. Neamt a lansat actiunea de recuperare a deseurilor de ambalaje din PET prin amplasarea de containere destinate in special pentru colectarea PET-urilor in incinta depozitului de deseuri al orasului. In colaborare cu S.C. Civitas Com S.R.L. Tg. Neamt, s-au amplasat containere in piata agroalimentara a orasului. Punctele de colectare au fost identificate cu inscrisul “Colectare de deseuri de ambalaje tip PET (sticle plastic)”.

Primaria municipiului Roman – a aprobat in sedinta consiliului local Planul anual privind recuperarea deseurilor de ambalaje precum si masurile pentru agentii economici, institutii, populatie, in vederea realizarii acestei actiuni. In municipiul Roman actiunea de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje din PET este in derulare prin implicarea S.C. Rossal S.R.L. Roman, societate colectoare de deseuri PET.

Actiunea de colectare selectiva a PET-urilor a fost demarata si in cadrul localitatilor din mediul rural, insa fara rezultate semnificative, autoritatile administratiei publice locale instiintand agentii economici, institutiile si populatia din raza administrativa in legatura cu colectarea separata a deseurilor de ambalaje din PET si cautand solutii de identificare a spatiilor de depozitare temporara si de transport.

Au fost atentionate primariile pentru a intreprinde masuri de igienizare a cursurilor de apa care deverseaza in lacurile de acumulare precum si a malurilor din zona aflata in administrare.

Urmare intrarii in vigoare a Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii” , APM Neamt a impus operatorilor de depozite de deseuri municipale de pe raza judetului, realizarea urmatoarelor masuri:

Selectarea de pe toate depozitele de deseuri menajere a deseurilor de ambalaje tip PET, a deseurilor de folie din polietilena, si altor deseuri din mase plastice si predarea la unitati specializate pentru colectarea si valorificarea acestor tipuri de deseuri, in conformitate cu cerintele actuale privind reciclarea deseurilor si pentru derularea proiectului “Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii”, aprobat prin HG nr. 166/2004.

Interzicerea acceptarii si depozitarii finale a acestor categorii de deseuri pe depozite.

3.3.2.Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

3.3.2.a. Cadru legislativ

Directiva 2002/96 EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice are ca scop prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice, reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestor tipuri de deseuri, pentru a reduce in cea mai mare masura cantitatea de deseuri eliminate precum si imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al echipamentelor electrice si electronice (producatori, distribuitori si consumatori) si in mod special a operatorilor economici direct implicati in tratarea deseurilor de echipamente electrice si electronice. Aceasta este una dintre directivele bazate pe responsabilitatea producatorului.

Principalele prevederi ale Directivei se refera la

- definitia echipamentului electric si electronic (EEE) si a producatorului de echipamente electrice si electronice

- necesitatea crearii unui sistem de inregistrare a producatorilor de EEE

- necesitatea dezvoltarii unor sisteme de colectare separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE)

- necesitatea gestionarii DEEE utilizand cele mai bune tehnici de tratare, reciclare si valorificare

- asigurarea finantarii colectarii, tratarii, valorificarii si eliminarii nepoluante a DEEE

- indeplinirea unor tinte valorice de colectare, reutilizare si valorificare a DEEE

- responsabilitatea producatorilor de EEE pentru indeplinirea tintelor; producatorii pot actiona individual sau prin afiliere la un sistem colectiv autorizat

- cerinte de raportare din partea statelor membre catre Comisia Europeana.

Directiva 2002/96/EC a fost transpusa in legislatia nationala prin HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice (publicata in MO 491/10 iunie 2005).

Obiective ce trebuie atinse conform HG 448/2005:

Colectare

cel putin 4 Kg deseu/locuitor/an pana la 31.12.2008 - cu tinta intermediara nationala de 3 Kg deseu/locuitor/an pana la 31.12.2007.

Reutilizare, reciclare si valorificare

cel putin 100% din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare pana la 31.12.2008 – cu tinta intermediara de cel putin 75% din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare pana la 31.12.2007

Legislatie subsecventa

Ordinul 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare

Acest ordin stabileste in ce conditii deseurile de echipamente electrice si electronice pot fi refuzate la colectare in punctele de colectare sau la distribuitorii de echipamente.

Conform ordinului, odata la 3 luni, la ANPM se vor depune listele cu rapoartele de refuz ale acestor tipuri de deseuri, pentru a se putea lua masurile necesare colectarii lor.

Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice

Ordinul stabileste obligatiile de inregistrare si raportare din partea factorilor implicati (producatori/importatori, autoritatile administratiei publice locale si operatorii economici care administreaza punctele de colectare a DEEE, operatorii economici care trateaza, recicleaza si valorifica DEEE).

Ordinul 1225/721/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice

Ordinul constituie baza legala pentru infiintarea organizatiilor colective care vor prelua responsabilitatile producatorilor in vederea indeplinirii tintelor.

Ordinul 556/2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 31 decembrie 2006

Ordinul prevede aplicarea a 2 marcaje, unul pentru identificarea produselor introduse pe piata dupa 31 decembrie 2006 si unul pentru identificarea producatorilor care au introdus pe piata aceste produse dupa 31 decembrie 2006.

Mecanisme de implementare

Responsabilitatea organizarii sistemului de colectare revine atat producatorilor sau organizatiilor colective ce actioneaza in numele lor, cat si administratiei publice locale. Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice de la gospodarii se va organiza in 3 moduri:

prin predarea echipamentului vechi la magazin, in momentul achizitionarii unuia nou (take-back free system)

prin predarea DEEE direct la punctul de colectare de catre populatie

prin organizarea colectarii de la populatie prin operatorii de salubritate

Pentru operatiunile de tratare, reciclare, valorificare si eliminare nepoluanta a DEEE responsabilitatea revine exclusiv producatorilor sau organizatiilor colective ce actioneaza in numele lor.

Taxa verde” - nu este o „taxa” platibila la bugetul de stat nici de catre producatori si nici de catre populatie, asa cum a fost inteles in mod eronat, ci este un cost suplimentar care se plateste de catre consumator la achizitionarea produsului nou si care reprezinta costul de gestionare a produsului respectiv in momentul in care acesta devine deseu.

Autorizarea punctelor de colectare a DEEE se face conform prevederilor legale in vigoare, cu urmatoarele cerinte tehnice specifice:

suprafete impermeabile pentru zonele adecvate, prevazute cu instalatii de colectare a pierderilor prin scurgere si, daca este cazul, cu decantoare si epuratoare - degresatoare;

prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate.

Persoanele fizice si juridice au obligatia de a nu arunca deseurile de echipamente electrice si electronice alaturi de deseurile menajere si de a le preda distribuitorilor in cazul achizitionarii unui produs de acelasi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE catre punctele de colectare organizate de autoritatile locale (cf. prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin. 2) si alin. 6))

Autoritatile locale au obligatia de efectua colectarea DEEE din gospodarii (cf. HG 448/2005 art. 5 alin. 1) si de a organiza si opera punctele municipale de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (cf. OUG 61/2006, punctul 35, litera f)). Spatiile in care aceste deseuri vor fi colectate vor fi parte a unui punct de colectare pentru mai multe categorii de deseuri provenind din gospodariile populatiei si care nu pot fi gestionate ca deseuri menajere (ex.: mobila, anvelope, ulei uzat, etc.).

3.3.2.b..Context national

Cantitatea de DEEE ce trebuie colectata incepand cu anul 2006 a fost stabilita, pentru statele membre, la 4 kg/locuitor an. Avand in vedere imposibilitea atingerii acesteia, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 2 ani. Situatia Romaniei nu este singulara, toate statele din Europa Centrala si de Est precum si statele baltice care au aderat in anul 2004 au solicitat si obtinut derogari temporare pentru aceeasi perioada. Motivele solicitariilor sunt legate in mod special de gradul mai scazut de dotare cu echipamente electrice si electronice al populatiei decat in vechile state membre, durata mai mare de utlizare a acestora din cauza nivelului veniturilor precum si faptul ca populatia care locuieste in zonele rurale are o pondere mai mare, ceea ce inseamna dificultati in crearea unei infrastructuri de colectare.

Romania a stabilit in anul 2004 prin planul de implementare obiective de colectare intermediare de 2 kg /locuitor pentru 2006, respectiv 3 kg/locuitor pentru 2007. Aceste obiective s-au bazat pe informatiile existente la acea data privind cantitatile de echipamente puse pe piata precum si pe prezumtia ca acestea vor fi utilizate cat durata medie de viata indicata de producator.

In ultimii 2 ani, situatia a evoluat foarte mult, iar informatiile disponibile sunt semnificativ imbunatatire in comparatie cu anul 2004. Aplicarea directivei in statele membre a condus la infiintarea a peste 30 de organizatii colective non-profit, grupate in WEE Forum, care acopera cea mai mare parte a statelor membre. Tinand cont de experienta acestora precum si de conditiile din Romania, se poate face o evaluare mult mai buna a cantitatii de colectare de DEEE.

Pentru a determina cantitatea colectabila de DEEE din categoria 1(frigidere si congelatoare,masini de spalat,hote,cuptoare,masini de spalat vase), se poate considera o durata medie de utilizare a acestor echipamente de 15 ani. Aceasta a fost stabilita tinand cont de evaluarea efectuata de CECED (Bruxelles) la nivel european, pentru mai multe marci de electrocasnice mari, din care a rezultat ca durata medie de utilizare, in statele membre UE, a echipamentelor din acesta categorie este de 13 ani. Este rezonabil, poate chiar optimist sa se presupuna ca aceasta durata este doar cu 2 ani mai mare in Romania. Acest lucru inseamna ca echipamentele puse pe piata in 1991 vor fi colectate in 2006, cele puse pe piata in 1992 in 2007, etc. Daca se are in vedere eficienta celor mai performante sisteme de gestionare a DEEE din Europa, apartinand membrilor WEEE Forum, cantitatea colectabila este de 58% din cantitatea de DEEE estimata a fi generata (conform datelor WEEE Forum).

Producatorii de EEE reprezinta cea mai importanta veriga in procesul de gestionare a DEEE. Pentru o mai buna gestionare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, producatorii sunt obligati sa se inregistreze la ANPM conform prevederilor Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice. Fiecare producator primeste un numar de inregistrare ce va fi comunicat retelelor de distributie. Fara acest numar producatorii nu au voie sa vanda produsele. Garda Nationala de Mediu si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor vor aplica amenzi intre 10.000 si 20.000 RON pentru nerespectarea acestei prevederi. In acest fel, producatorii care nu se inregistreaza se vor autoexclude de pe piata, iar producatorii existenti vor plati in mod echitabil pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice colectate.

Conform HG 448/2005, in scopul gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice, producatorii se pot asocia in sisteme colective sau pot actiona individual.

In momentul de fata exista trei structuri care intentioneaza sa preia responsabilitatile de colectare si reciclare ale producatorilor de echipamente electrice si electronice pentru principalele tipuri de EEE grupate in trei mari categorii, dupa cum urmeaza:

produse ITC (gri) – echipamente informatice si de telecomunicatii

produse albe si maro – aparate de uz casnic de mici si mari dimensiuni si de larg consum

echipamente de iluminat

Structurile mentionate anterior sunt:

ECO TIC (pentru produse ITC) - pana la aceasta data sunt afiliati 85 de producatori, cum ar fi : Hewlett-Packard Romania, LG Electronics Romania, Panasonic Romania, philips Romania, xerox Romania, konica minolta business solutions, reprezentand aprox. 80% din piata de ITC din Romania.

CECED Romania (pentru produse albe si maro) - membrii fondatori: Amica, Arctic, BSH, Candy Hoover Electrolux, Gorenje, Indesit, Philips DAP,Groupe SEB, reprezentand aprox. 70-80% din piata de echipamente electrocasnice si de larg consum din Romania.

RECOLAMP (pentru surse de iluminat) - membrii fondatori: philips Romania, Osram, Narva, GE, reprezentand 80-90% din piata de echipamente de iluminat din Romania

Organizatia ECO TIC este singura care pana la aceasta data a depus documentatia necesara obtinerii licentei in vederea preluarii responsabilitatii producatorilor de EEE privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice conform OM 1225/2005, aflandu-se intr-o faza avansata de autorizare.

Producatorii care nu participa la un sistem colectiv, vor trebui sa depuna, incepand cu 1 ianuarie 2007, o garantie care sa poata asigura reciclarea echipamentelor pe care le-au pus pe piata dupa aceasta data, in cazul in care isi inceteaza activitatea (faliment, lichidare,etc.). Organizatiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE de la punctele de colectare infiintate de autoritati, proportional cu raspunderea producatorilor afiliati. In functie de posibilitatile de reciclare, se vor desfasura urmatorele operatiuni:

transport direct catre reciclatorii din Romania (posibil in special pentru electrocasnicele mari, in situatia in care sunt bine separate la punctul de colectare);

transport catre un centru de sortare si stocare temporara unde DEEE vor fi sortate pe categorii de echipamente in functie de posibilitatile de reciclare. Deseurile care se pot recicla in Romania vor fi transportate catre reciclatori; cele care vor trebui exportate pentru reciclare vor fi stocate temporar pana cand vor exista cantitati suficiente care sa justifice operatiunea de export.

export pentru reciclare.

3.3.2.c Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

Conform planului de implementare a Directivei nr. 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) au fost stabilite amplasamentele puse la dispozitia producatorilor pentru amenajarea punctelor de colectare selectiva a DEEE.

Puncte de colectare judetene

Puncte de colectare – orase cu peste 20000 locuitori

Puncte de colectare – orase cu peste 100000 locuitori

In anul 2006 in judetul Neamt a fost colectata cantitatea de 1,694 tone DEEE.(APM Neamt)

Incepind cu 1 ianuarie 2007 Sc Bratner Serv Ecol, colecteaza DEEE impreuna cu alte deseuri voluminoase din municipiul Piatra Neamt in cele doua spatii special amenajate din cartierele Darmanesti si Maratei fiind implementate in cadrul programului de pre-aderare ISPA .

Container colectare DEE – Maratei(Piatra Neamt)

Campanie de colectare DEEE – 3 noiembrie 2007

In urma acestei campanii ,in judetul Neamt s-au colectat 6,3 tone de deseuri DEEE.Astfel cea mai mare cantiate de deseuri DEEE au fost colectate la Tg.Neamt respectiv 2,8 tone .La Piatra Neamt opratiunea de colectare a DEEE-urilor a fost desfasurata de catre SC Bratner Serv.Ecol. care au colectat aproximativ 2,5 tone .Printre deseurile colectate cele mai numeroase au fost televizoare,95 la numar,29 de calculatoare,13 monitoare,13 imprimante,9 frigidere,2 masini de spalat,18 tastaturi,6 radio,2 video,3 magnetofoane,7 telefoane fixe,4 aspiratoare,2 mixere,2 filtre de cafea,2 prajitoare de paine,un boiler,un aragaz,diverse componente si piese electrice si electronice.

Campania desfasurata in municipiul Roman ,a dus la colectarea a aroximativ unei tone de deseuri,printre care 13 pick-up-uri,2 televizoare,2 aparate xerox,4 aprate radio si casetofoane,5 monitoare,3 fiere de calcat ,un frigider,7 microscoape etc. Actiunea a facut parte din campania desfasurata la nivel national la care au fost angrenate, pe langa primarie, cele doua societati de salubritate din oras, Rossal si Acvaserv. Deseurile colectate au fost depozitate pe platforma special amenajata in acest scop de catre Acvaserv, aproape de groapa de gunoi a municipiului, de unde au fost preluate de o companie autorizata in reciclare..

3.3.3.Deseuri rezultate de la constructii si demolari

3.3.3.a..Cadru legislativ

Legea 426/2001 de aprobare a OUG 78/200 privind regimul deseurilor prevede:

deseurile depuse in depozite temporare sau deseurile de la demolarea ori reabilitarea constructiilor sunt tratate si transportate de detinatorii de deseuri, de cei care executa lucrarile de constructie sau de demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract. primaria indica amplasamentul pentru eliminarea deseurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare si ruta de transport pana la acesta.

producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora; livrarea si primirea deseurilor de productie, deseurilor menajere, deseurilor de constructie si de la demolari si deseurilor periculoase, in vederea eliminarii lor, trebuie sa se efectueze numai pe baza de contract.

Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitatilor care va abroga incepand cu anul 2007 martie, OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, introduce ca activitate in cadrul serviciul de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de gospodarie comunala, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat si controlat de autoritatile administratiei publice locale) si activitatea de „colectare, transport si depozitare a deseurilor rezultate din activitati de constructii si demolari” ca activitate separata de ”precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv ale deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere”.

3.3.3.b..Aspecte generale

In zonele urbane sunt generate in mod regulat resturi de la constructii si demolari,ca urmare a constructiilor noi, a demolarii structurilor vechi si a intretinerii curente a cladirilor.Aceste deseuri contin ciment,caramizi,asfalt,lemn si alte materiale de constructie care de obicei sunt inerte.In plus, mai ales in tarile industrializate, ele pot contine unele materiale periculoase cum ar fi azbestul si bifenilii policlorurati.

Autoritatile orasenesti trebuie sa evite eliminarea acestor deseuri pe strazi pentru ca acestea pot deveni mini-gropi de gunoaie.Pe de alta parte, gropile pentru deseurile solide urbane nu pot primi aceste deseuri pentru ca spatiul disponibil ar fi epuizat rapid.Deci, trebuie avute in vedere alte variante.Practicile sanatoase pentru deseurile din demolari se bazeaza pe conceptele de prevenire, refolosire si reciclare.

Principalele masuri privind gestionarea acestor tipuri de deseuri sunt urmatoarele:

Colectarea separata de la locul de generare, pe tip de material si periculoase si nepericuloase;

Promovarea reciclarii si reutilizarii deseurilor din constructii si demolari;

Asigurarea de capacitati de tratare/sortare a acestora;

Asigurarea depozitarii controlate a deseurilor ce nu pot fi valorificate, conform reglementarilor in vigoare.

Cand aceste metode nu pot fi implementate ,trebuie gasit un mod de eliminare corespunzator.Intrucat aceste deseuri sunt inerte,ele pot fi folosite pentru umpluturi,de exemplu in foste cariere,ca fundatie pentru drumuri, sau –in orasele coasta-penru redobandirea de teren in mare. O varianta o constituie gropile speciale pentru constructii si demolari.Amplasarea acestor gropi este mai putin dificila decat in cazul gropilor obisnuite de deseuri solide urbane, intrucat impactul potential asupra mediului este relativ mic. Cantitatea de deseuri provenite din constructii si demolari generata in Romania este relativ scazuta, dar se prognozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii. Nu exista inca un sistem adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci doar o reutilizare interna in gospodaria proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarata. In prezent nu exista date relevante privind cantitatea generata de deseuri din constructii si demolari la nivelul regiunii. Conform datelor statistice la nivel european, indicatorii de generare a deseurilor din constructii si demolari sunt de ordinul sutelor de kilograme pe locuitor si an.

Prin urmare, prima masura care se impune este proiectarea si gestionarea unei baze de date pentru deseurile din constructii si demolari.

3.3.3.c.Situatia existenta in judetul Neamt

La nivelul judetului nu sunt date centralizate si relevante in ceea ce priveste gestionarea deseurilor din materiale de constructii si deseuri de la demolari.Pina in 2004 nici un operator de salubritate nu a tinut o astfel de evidenta, practic deseurile erau colectate in amestec si eliminate prin depozitare.Incepand din 2004 apar primele estimari efectuate de catre Salubritas referitor la cantitatile de deseuri din materiale de constructii si deseuri de la demolari,urmat in 2005 si de alti operatori de salubritate respectiv Acvaserv Roman., Acva Bicaz si Primaria Roman.Astfel conform bazei de date detinute de APM Neamt in 2006 Primaria Roman a colectat 1246 tone de deseuri provenite din materiale din constructii sau de la demolari iar Acva Bicaz 4500 tone in 2005,acetea fiind eliminate prin depozitare.

Incepand din 2007 odata cu implementarea sitemului de management integrat al deseurilor municipale din Piatra Neamt, operatorul de salubritate Brantner Serv.Ecol.SA. tine o evidenta a gestiunii deseurilor provenite din materiale de constructii si de la demolari ce consta in colectarea acestora si eliminarea lor in depozitul ecologic .O parte din aceste deseuri sunt manipulate in alta parte a amplasamentului pentru a le utiliza ca invelis de acoperire zilnic a deseurilor eliminate in depozitul ecologic. Nu exista inca la nivelul judetuli Neamt un sistem adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci doar o reutilizare interna in gospodarii ,in special in mediul rural,sau o comercializare a acestora pe o piata nedeclarata.

Bratner Serv.Ecol. detine o statie de tratare a deseurilor din constructii unde se pot depozita

Caramizi sparte

deseuri din asfalt

deseuri din beton

deseuri mixte din constructii

O problema neglijata de autoritatile locale o reprezinta depozitarea acestor categorii de deseuri in spatii neamenajate(in albiile raurilor,pe drumuri,spatii pubilce si private). O situatie ingrijoratoare o reprezinta depozitul ilegal de pe malul drept al Bistritei din Valeni practic o anexa a municipiului Piatra Neamt unde tone de deseuri din materiale de constructii sunt aduse in camioane si depozitate ilegal in albia raului .Pe langa aceste deseuri de adauga si cele menajre provenite de la populasia locala lipsita de servicii de salubritate,transformind albia raului intr-o groapa de gunoi.

Deseuri din materiale de constructii – depozitat pe un amplasament neamenajat – Maratei (Piatra Neamt-august 2007)

Depozit ilegal de deseuri din materiale de constructii si menajere in albia raului Bistrita – Valeni august 2007(august 2007)

Depozit ilegal de deseuri din material de constructii in municipiul Piatra Neamt – langa lacul Batca Doamnei – (august 2007)

Statie de tratare a deseurilor din costructii si demolari – Bratner Serv.Ecol.SA

3.3.4.Deseuri rezultate din activitati medicale

3.3.4.a..Cadru legislativ si context national

Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale este in prezent reglementata de Ordinul Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 219/2002 care aproba Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale si Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date. Potrivit datelor preliminare centralizate de catre Ministerul Sanatatii, cantitatea totala de deseuri medicale generata in anul 2005 a fost de circa 15,5 tone. S-a inregistrat o reducere de aproximativ 12%comparativ cu anul 2004 (17.553 tone).

Conform datelor ISP Bucuresti, institut aflat sub autoritatea MS, a fost estimata o cantitate totala de deseuri medicale de cca.64.000 t/an, din care, 45.000 t/an sunt deseuri asimilabile cu cele menajere, iar 19.000 t/an sunt deseuri medicale periculoase (12.000 t/an deseuri infectioase si 7.000 t/an deseuri intepatoare – taietoare) Deseurile medicale periculoase reprezinta cca.30 % din cantitatea totala de deseuri medicale generate

Prin implementarea prevederilor OM 219/2002 (modificat si completat de Ord 1029/2004 si Ord 997/2004) se estimeaza o scadere a cantitatii de deseuri medicale periculoase in Romania in perioada 2004-31.12.2006 datorita unei mai bune gestionari a deseurilor la nivelul unitatilor medicale. Aceasta descrestere Deseurile medicale periculoase sunt eliminate prin: crematorii, incinerari directe, instalatii de tratare termica. Eliminarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitati medicale in anul 2003 s-a realizat astfel: 76% din unitatile sanitare au utilizat pentru eliminarea finala crematoriul propriu; 13% au

folosit crematoriul altei unitati; 7,5% au ars deseurile periculoase in instalatii improvizate sau in aer liber; 6% au eliminat final deseurile in incineratoare, fata de 3,54% in anul 2002se estimeaza a fi la cca 12.500 t/an panaa in 2009.

In prezent aceste deseuri sunt eliminate dupa cum urmeaza:

Prin ardere in cele 346 instalatii pentru tratarea termica a deseurilor medicale care apartin spitalelor; aceste instalatii nu sunt conforme cu cerintele UE si nu pot fi retehnologizate in vederea conformarii; acestea trebuie inchise etapizat pana la 31.12.2008; din numarul total, 122 de instalatii si-au incetat activitatea la sfarsitul anului 2005.

Numai o cantitate mica din deseurile medicale este incinerata alaturi de deseuri industriale periculoase, in 4 instalatii de incinerare aflate in proprietatea si operate de companii private

In urma colectarii separate pe tipuri specifice de deseuri periculoase din activitati medicale, s-a estimat ca aprox. 3000 t/an vor fi eliminate prin incinerare, restul cantitatilor de deseuri periculoase din activitati medicale va putea fi eliminata prin sterilizare termica

Romania a obtinut o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2008 pentru inchiderea etapizata a 110 instalatii existente de ardere a deseurilor periculoase rezultate din activitati medicale, care se vor inchide dupa 31.12.2006, dupa cum urmeaza:

1 an, pana la 31.12.2007, pentru inchiderea a 52 de instalatii existente de ardere a deseurilor periculoase din activitati medicale;

2 ani, pana la 31.12.2008, pentru inchiderea a 58 de instalatii existente de ardere a deseurilor periculoase din activitati medicale

3.3.4.b.Situatia existenta in judetul Neamt

Deseurile medicale sunt unele din cele mai problematice tipuri de deseuri pentru o autoritate pentru gestionarea deseurilor solide urbane.Cand in fluxul de deseuri urbane patrund astfel de deseuri,agenti patogeni aflati in deseurile medicale reprezinta un mare pericol pentru mediu si pentru cei care vin in contact cu deseurile.

Deseurile generate in incinta spitalelor au trei componente principale :

Deseurile comune ,de exemplu deseurile de le birourile administrative si deseurile de la bucatarii

Deseuri patogene sau infectioase (contin si obiecte ascutite )

Deseuri periculoase (cele mai multe provenind de la laboratoare si continand substante toxice.

In mod ideal ,aceste trei tipuri de deseuri trebuie separate.Totusi,separarea este posibila numai cand exista un angajament semnificativ al conducerii,o instruire continua a personalului si o supraveghere permanenta .In caz contrar,exista intotdeauna riscul ca materialele infectioase si periculoase sa intre in fluxul de deseuri comune.

In conformitate cu Planul de implementare a Directivei privind incinerarea deseurilor, in anul 2005 in judetul Neamt au fost inchise un numar de 6 crematorii spitalicesti. Pentru eliminarea, in continuare, a deseurilor medicale periculoase de catre unitatile ale caror crematorii s-au inchis, acestea au incheiat contracte cu unitatile sanitare ale caror crematorii raman in functiune pana la finele anului 2007 sau cu operatori autorizati pentru incinerarea deseurilor periculoase. Pentru transportul deseurilor de la unitatile generatoare la locurile de eliminare in judetul Neamt exista un numar de 3 transportatori autorizati respectiv SC Api Sorelia SRL Piatra Neamt,(colectare/transport),

SC Eurosept SRL Piatra Neamt (colectare/transport) SC Aseptica SRL Tg. Neamt(colectare/transport)

Termenele de inchidere ale crematoriilor neconforme existente, prevazute in HG nr. 268/2005:

.

Alternativa pentru inchiderea crematoriilor: sterilizare termica, incineratoarele existente autorizate si incinerarea deteurilor medicale impreuna cu deseurile periculoase industriale in capacitati noi ce se vor realiza pana la 31.12.2008

Potrivit noilor reglementari, deseurile spitalicesti vor fi colectate in doua incaperi: un compartiment pentru deseuri periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere si un compartiment pentru deseuri asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor in vigoare, privind sanatatea populatiei. Spatiul va avea potential septic, va fi separat functional de restul constructiei, va fi prevazut cu sifon de pardoseala, suprafata lavabila, temperatura scazuta si va fi, periodic, dezinsectat si dezinfectat. Personalul care manipuleaza deseurile va detine un echipament de protectie, incluzind manusi, halat, cizme, ochelari, masca. Pana la impunerea noilor reglementari privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale, acestea erau incinerate in instalatiile improvizate din cadrul unitatilor spitalicesti, in timp ce deseurile de natura chimica (eprubete, cutii folosite in analizele microbiologice) erau neutralizate in cadrul laboratoarelor si apoi incinerate sau deversate in canale.

S.C.Eurosept S.R.L. a colectat in intervalul lunar ianurie-iulie 2007 22,801 tone de deseuri medicale periculoase.(APM Neamt)

3.3.4.c.Sterilizarea cu abur (autoclavarea ) - solutie alternativa de tratare a deseurilor medicale periculoase

Tehnologie nepoluanta si conforma cu legislatia Uniunii Europene si romana. Metoda utilizata in SUA si Europa pe scara larga, ofera avantajul tratarii sigure, protejarii sanatatii populatiei, nepoluarii mediului inconjurator, si nu are restrictii de amplasare (ea functioneaza chiar in unitatile medicale generatoare de deseuri, deci in interiorul comunitatilor)

Tehnologia de sterilizare cu abur (autoclavare) saturat este una din tehnologiile alternative incinerarii, recomandata si utilizata la nivel mondial, ca solutie pentru tratarea deseurilor medicale periculoase rezultate in urma activitatii zilnice a unitatilor sanitare Sterilizarea este definita in mod obisnuit ca fiind eliminarea sau distrugerea completa a tuturor formelor de viata microbiana, inclusiv a endosporilor bacterieni foarte rezistenti. Pentru unitatile sanitare din Bucuresti si zonele limitrofe acestuia, se are in vedere realizarea intregului ciclu colectare-transport-prelucrare pentru acele deseuri medicale care conform normelor legale romanesti aflate in vigoare se preteaza a fi sterilizate si neutralizate prin autoclavare.

Deseuri ce se preteaza a fi neutralizate prin sterilizare

Deseuri infectioase - care au venit in contact cu sange sau alte fluide biologice(tifon, bandaje, hartie, prosoape o, panzeturi, lenjerie, manusi chirugicale, etc.)

Deseuri intepatoare (seringi, ace hipodermice, tubulatura, lamele, cutite, bisturie, sticlarie de laborator, culturi, lamele, pipete, etc.)

Hartie,plastic si alte materiale contaminate

In Romania aceasta metoda de tratarea deseurilor medicale periculoase va fi implementata de catre SC Medical Waste SRL in cooperare cu firma de slaubritate SC URBAN SA va asigura si un sistem de colectare si depozitare temporara a deseurilor medicale periculoase rezultate din activitatile unitatilor sanitare din Bucuresti si imprejurilmile sale (pe o distanta de cca 200 Km). Colectarea   deseurilor de la spitale se face in ambalaje: cutii de carton, pentru deseurile moi si recipienti de polipropilena, pentru deseurile intepatoare, acestea sunt etichetate conform normelor in vigoare pentru segregarea corecta a deseurilor la generator (care sa nu permita amestecul diferitelor tipuri de deseuri). Autoclavarea reprezinta sterilizarea deseurilor medicale periculoase si infectioase cu abur la temperature inalte si sub presiune. Instalatia de autoclavare utilizata de Medical WasteSRL si produsa in SUA asigura un proces de tratare a deseurilor medicale colectate in recipiente speciale, cu abur saturat la o temperatura constanta de 135C, presiune de 30-35 psi, timp de 60 de minute, in camera de presiune

In acesti parametrii are loc decontaminarea totala si inertizarea completa a deseurilor medicale periculoase.
    Testele microbiologoice efectuate in Marea Britanie, pentru acest tip de autocalava gravitationala cu abur descendent demonstreaza capacitatea acesteia de a steriliza eficient deseurile medicale. Toate testele certifica eficienta dezinfectarii totale a deseurilor medicale periculoase prin aceasta metoda (gradul de neutralizare a agentilor infectiosi si gradul de penetrare a aburului in intreaga masa de deseuri), realizand o inactivare microbiana egala sau mai buna decat cerintele STAATT - Nivelul III.

Etape:

instruirea personalului implicat in gestionarea, colectare ti raportarea  deseurilor 

Colectarea pe categorii a deteurilor medicale periculoase (moi ti intepatoare) in recipienti avizati de MS/ Institutul de Sanatate Publica si conform OMS 219/2002; OU 78 a Guvernului  Romaniei pusi la dispozitia unitatilor sanitare

Separarea deseurilor medicale periculoase si infectioase fata de celelalte deseuri ale unitatilor sanitare ( ambalare si marcare corespunzatoare)

Depozitarea temporara (diferenta dintre perioada de “productia” si tratarea deseurilor) trebuie sa se incadreze in intervalele: 72 ore iarna si 48 ore vara (cf. Organizatia Mondiala a Sanatatii)

Preluarea si transportul la intevale stabilite , predarea si receptia

Preluarea si transportul recipientelor cu deseuri de la unitatile sanitare la locatia in care functioneaza sterilizatorul (locatie avizata de ministerul mediului), in recipiente ermetice si in conditii de securitate.

Sterilizarea deseurilor prin autoclavare : recipientele sunt introduse in echipamentul de sterilizare si are loc un proces de tratare directa cu abur saturat la o temperatura constanta de 135C si presiune de 30-35 psi, timp de 60 de minute, in acesti parametrii standard are loc decontaminarea totala a deseurilor medicale periculoase devenind sterile

Tocarea deseurilor ascutite si intepatoare sterilizate , proces de maruntire a deseurilor ascutite sau plastice ce au fost sterilizate prin care se reduce volumul initial cu 75% si riscurile de accidente

Transportul final al deseurilor medicale sterilizate :deseurile rezultate dupa sterilizare, reprezinta gunoi menajer care se introduce intr-un compactor ce reduce cantitatea de deseuri la circa 35% din cea initiala , deseurile medicale sterilizate sunt transportate si depozitate la gropile de gunoi conform legislatiei in vigoare.
3.3.5.Namoluri

3.3.5.a..Aspecte generale

Namolurile de epurare sunt generate in statiile de epurare a apelor uzate menajere.Ele contin cantitati mari de agenti patogeni precum si adeseori poluanti chimici;de aceea acestea necesita o tratare si o eliminare corespunzatoare.

Reducerea si manipularea namolului de la epurare

Prevenirea volumelor mari de namol prin separarea sistemelor de canalizare a apelor uzate si a celor de ploaie

Aplicarea pe camp dar numai atunci cand o analiza frecventa a namolului arata un continut foarte scazut de metale si cand autoritatea care administreaza are resursele si determinarea necesara pentru mentinerea unor standarde ridicate ale unei astfel de determinari.In practica, s-a constatat ca in multe situatii securitatea aplicarii pe camp este indoielnica.

Tratarea, de exemplu:prin uscare , tratare cu var, compostare sau compostare impreuna cu deseuri si materiale organice de curte, urmata de aplicarea pe camp, care are rolul de a restitui solului materiile organice din namol.Unii poluanti din namol pot face aceasta practica nerecomandabila pentru terenurile de cultura.

Uscarea si eliminarea in gropi de gunoi-este important de mentionat ca namolurile trebuie uscate inainte de a intra intr-o groapa de gunoi, pentru a evita generarea unor volume mari de scurgeri.

Referitor la prelucrarea namolurilor provenite de la epurarea apelor uzate, sunt de facut o serie de precizari.Namolurile din apele uzate contin importante cantitati de substante minerale si organice care pot produce insemnate efecte nefavorabile;de aceea, trebuie sa li se acorde aceeasi grija ca si epurarii apelor uzate.Totalitatea operatiilor la care sunt supuse namolurile retinute si devenite inutile pentru tratarea apelor uzate poarta denumirea de prelucrarea namolurilor.

Pentru prelucrarea namolurilor, de mare importanta sunt caracteristicile chimice si fizice, iar uneori aportul de murdarire bacteriala al namolurilor.

Caracteristicile chimice ale namolurilor variaza dupa originea minerala, organica vegetala si animala.Cea mai mare parte dintre substantele minerale sunt retinute in gratare si denisipatoare.La namolurile retinute in decantoare predomina substantele organice, care la canalizarile in sistem unitar reprezinta 60-70%, iar in sistem separativ 70-80% si chiar mai mult;supuse fermentarii se ob’ine mineralizarea partiala a substantelor organice astfel incat cantitatea de substante minerale creste in dauna celor organice.

Caracteristicile fizice prezinta importanta in legatura cu dimensionarea constructiilor si instalatiilor de prelucrare a namolurilor si amplasamentul acestor constructii sub aspectul igienico-sanitar.Aceste caracteristici sunt urmatoarele:umiditatea, volumul, greutatea volumetrica, culoarea, mirosul, textura, fluiditatea si plasticitatea.

Metodele de prelucrare difera dupa cantitatile de namol si conditiile locale.Astfel, la cantitatile mici sau in anumite conditii locale , namolul retinut in instalatiile de epurare a apelor uzate poate fi transportat in afara statiei de epurare si depozitat in stare proaspata pe terenuri inapte altor folosinte unde acestea fermenteaza, sau poate fi reutilizat, ingropat sau evacuat in mare.

Prelucrarea namolurilor este necesara in urmatoarele cazuri:

Limitarea sau controlul deplin asupra actiunilor lor daunatoare.

Descompunerea substantelor organice puternic putrescibile si transformarea lor in compusi anorganici relativ stabili sau inerti.

Micsorarea volumului lor prin reducerea umiditatii in vederea realizarii unor constructii de prelucrare rationala.

Valorificarea pentru plante a substantelor hranitoare pe care le contin si a gazelor rezultate din fermentare .

Depozitarea lor corespunzatoare in vederea evacuarii lor finale si integrarea lor in mediul natural.

Fermentarea namolurilor presupune descompunerea substantelor organice complexe pe care le contin, in substante mai simple in cursul activitatii biologice a unor bacterii aerobe (fermentare acida) sau anaerobe (fermentare alcalina sau metanica).

Ingrosarea namolurilor provenite din constructiile de sedimentare si fermentare are rolul de a reduce umiditatea acestuia, fara a-i modifica complet starea fizica, ramanand in continuare fluid.Ingrosarea namolului se poate realiza prin urmatoarele procedee:amestec cu namoluri mai uscate, concentrare mecanica, fermentare, flotatie si elutriere.

Deshidratarea namolurilor are drept scop reducerea umiditatii acestora pana la o limita care este permisa manipularea si transportul acestora spre locul de valorificare sau depozitare finala.Deshidratarea se poate realiza prin:deshidratare naturala (depozitare directa pe platforme de uscare) , deshidratare prin procedee mecanice statice (filtre vacuum, filtre presa), deshidratare prin procedee dinamice (centrifuge, aparate electroosmotice, filtre sita), deshidratare prin metode termice (tambure uscatoare, platouri uscatoare, benzi uscatoare, dezintegratoare) si deshidratare prin metode biologice.

Valorificarea namolurilor nu constituie un scop in epurarea apelor uzate;ea trebuie considerata numai ca mijloc de indepartare rationala a substantelor nocive din apele uzate.Valorificarea poate presupune folosirea namolurilor ca substante nutritive pentru plante si animale, brichetare pentru folosirea ulterioara ca si combustibil sau recuperarea unor metale.

3.3.5.b..Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti

In tabelul de mai jos se prezinta statii de epurare orasenesti existente la nivelul judetului Neamt, locuitorii deserviti si cantitatea de namol rezultata in anul 2005, conform bazei de date a ARPM Bacau.

Se estimeaza ce aproximativ 18.000 tone namol se valorifica anual ,in special din procesul de epurare a apelor uzate menajere in urma tratamentului de deshidratare.

* nu este inclusa cantitatea de namol menajer de la SC Mittal Steel SA; aceasta este inregistrata la SEI (dupa producator)

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Statii de epurare pentru ape uzate industriale (SEI)

sunt incluse si cantitatile de namoluri din raportarile lunare ale SC Agrana Romania SA, SC Köber SRL si SC Moldeternit SRL, precum si cantitatea de namol municipal de la SC Mittal Steel SA; Moldeternit si Köber nu sunt inregistrate in baza de date de la Alba Iulia, fiind statii de preepurare, insa au generat namol industrial

In legatura cu utilizarea namolurilor de la statiile de epurare in agricultura, operatorii statiilor de epurare au fost atentionati precum ca, aceasta nu se poate realiza decat in baza Permisului de aplicare emis de catre APM, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 344/2004 pentru aprobarea „Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura”.

Conform datelor detinute de APM Neamt Umaro SA detinea in stoc la data de 01.01.2006 11 tone namoluri de la tratarea apelor uzate si 4 tone namoluri de la masini unelte.

Agrana SA a generat in 2006 8640 tone namoluri de la curttare sfecla de zahar .

Modalitati de utilizare

Utilizarea in agricultura

Conditia promovarii namolului ca fertilizator in agricultura este ca solul sa nu fie afectat in mod negativ de componentele acestuia.

Limitele permise pentru ca namolul sa fie utilizat in agricultura.

Aceasta inseamna un continuu control al namolului si solului. Namolul de la epurartea uzate are un continut de 97 % apa. Prin centrifugare sau filtrare continutul de apa poate fi micsorat la 70 – 80 %. Procesul de dezhidratare este o preconditie pentru un transport economic si o posibila depozitare / eliminare. Cerintele de reutilizare in agricultura presupun un nivel de uscare mai mare, de 90 %, pentru a asigura faptul ca namolul nu este fermentabil si poate fi stocat in silozuri pana la reutilizare

Valorificarea energetica

Toate tipurile de valorificari energetice precum: co-incinerarea in fabricile de ciment, arderea combustibililor sau incinerarea in pat fluidizat necesita o putere calorifica suficienta a namolului. Aceasta presupune ca procesul de uscare sa se produca intr-o instalatie separata sau in combinatie cu un incinerator. Co-incinerarea intr-o fabrica de ciment necesita o valoare calorifica suficienta

3 .3.6. Vehicule scoase din uz (VSU)

3.3.6.a.Cadrul legislativ

Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz a fost transpusa prin Hotararea de Guvern nr. 2406/2004, privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, publicata in Monitorul Oficial nr. 32 din 11 ianuarie 2005.

Principalele cerinte ale directivei sunt:

Evitarea deseurilor inca din faza de proiectare a vehiculelor

Colectarea gratuita, de la ultimul detinator, a vehiculelor scoase din uz

Tratarea vehiculelor conform cerintelor Uniunii Europene

Refolosire si valorificarea materialelor si componentelor vehiculelor uzate

Instituirea de interdictii pentru plumb, mercur, cadmiu si crom hexavalent

3.3.6.b.Situatia existenta la nivel national si Regiunii 1NE

Parcul national auto este unul invechit cu o pondere ridicata a vehiculelor cu o vechime de peste 10 ani.

Nota- categoria M1 - vehicule concepute si construite pentru transportul de pasageri, care au, in afara scaunului conducatorului, cel mult opt locuri pe scaune;

Nota-din categoria N1 fac parte vehiculele concepute si construite pentru transportul de marfuri cu o masa maxima care nu depaseste 3,5 t.

Sursa : MMGA

Numarul de vehicule scoase din uz in anul 2002, la nivelul Regiunii 1, s-a estimat a fi de 30.000.

Exista o retea de de societati comerciale (peste 100) raspandite relativ uniform in Romania, care au desfasurat si desfasoara operatiuni de colectare, dezmembrare si valorificare a vehiculelor scoase din uz in scopul comercializarii .

Exista un tocator ( shredder) apartinand societatii S.C. Remayer S.A. cu o capacitate de 8.000 tone/luna instalat in Bucuresti. Acesta insa nu functioneaza la intrega capacitate din cauza numarului redus de vehicule care sunt scoase din uz si predate pentru tratare.

Din cauza costurilor de transport, in restul tarii, vehiculele scoase din uz se trateaza prin dezmembrarea elementelor importante si apoi balotarea in vederea exportarii materialului feros.

In prezent, eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economica profitabila datorita faptului ca se valorifica doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare.

Instalatiile de dezmembrare si reciclare au in general un nivel tehnic scazut si nu respecta conditiile minime din Anexa I a Directivei.

Din dezmembrarea VSU pot rezulta, acumulatori cu Pb, uleiuri de motor, de transmisie si de ungere, lichide (exclusiv combustibilul), filtre de ulei, catalizatori, componenete metalice, anvelope, alte materiale provenite din depoluare.

Obiective impuse de directiva privind gestionarea VSU:

Realizarea unui proiect pilot la nivel national, in cursul anului 2005, pentru identificarea agentilor economici care au capacitate de a desfasura activitati de colectare, depoluare, dezmembrare si tratare a vehiculelor scoase din uz (VSU) si constituirea unei retele la nivel national de colectare pana la 31.12.2006, responsabili sunt producatorii de vehicule individuali sau o asociatie a acestora.

cresterea graduala a reutilizarii, reciclarii si valorificarii energetice a componentelor din VSU pentru atingerea obiectivului de 85% pana la 31.12.2006, responsabil- Asociatia producatorilor si reciclatorilor de vehicule.

promovarea de solutii de reciclare pentru plastic, sticla, fluide cu exceptia uleiului uzat, provenit de la VSU, responsabili: sunt producatorii si reciclatorii de vehicule.

codificarea, marcarea si etichetarea componentelor din material plastic pana la data de 31.12.2006, responsabili sunt producatorii de vehicule.

3.3.6.c..Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz stabileste masurile care au ca scop prevenirea aparitiei deseurilor provenite de la vehicule precum si reutilizarea, reciclarea, valorificarea energetica si alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz si componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deseuri eliminate, precum si imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor.

In judetul Neamt exista practic un singur agent economic autorizat pentru colectarea si tratarea VSU ,acest segment fiind slab dezvoltat si reprezentat la nivelul judetului desi are un potential economic destul de ridicat daca se are in vedere faptul ca in general agentii economici din acest domeniu valorifica doar componentele metalice ,aproximativ 70% din masa unui vehicul ,restul fiind eliminat prin depozitare.

Agenti economici autorizati pentru colectarea/tratarea VSU

Numar vehicule colectate si dezmembrate

Sursa datelor:APM Neamt

3.3.7.Deseuri de pesticide

3.3.7.a. Aspecte generale

Pesticide invechite reprezinta (conform FAO):

Toate pesticidele in stare pura si solutiile diluate care au termenul de valabilitate expirat (doi ani de la data fabricarii)

Toate pesticidele interzise

Toate produsele degradate si modificate

Containere si ambalaje care nu mai pot fi utilizate

Produse neidentificate

Containere goale contaminate si echipamente vechi de aplicat pesticide

Alte materiale si echipamente contaminate

Pesticide si containere ingropate

Sol foarte contaminat (vizibil)

Conventia de la Stockholm este un tratat la nivel mondial privind protectia sanatatii umane si protectia mediului impotriva poluantilor organici persistenti (POP).  POP sunt chimicale care raman nemodificate in mediu pentru o perioada lunga de timp, care se raspandesc pe suprafete mari, si se acumuleaza in tesutul adipos al organismelor vii, fiind toxice pentru oameni si animale.  POP circula la nivel global, iar transportarea lor poate cauza prejudicii.  In cadrul implementarii Conventiei, guvernele vor lua masuri de reducere si eliminare a raspandirii POP in mediu. Din aceasta categorie fac parte si pesticidele. Exemple de astfel de pesticide : aldrina, clordan, DDT, dieldrin, endrin ,heptaclor hexaclorbenzen (BHC), mirex ,toxafen ,HCH sau Lindan.

Proiectul RO 2003/005-551.03.03 Eliminarea reziduurilor de pesticide de pe teritoriul Romaniei are ca obiective generale:

Crearea unei agriculturi rationale pentru protectia mediului si protejarea potentialului agricol.

Reducerea surselor de poluare in anumite limitele admisibile pentru mediu, om si animale.

Scopul proiectului consta in reambalarea, colectarea si eliminarea reziduurilor de pesticide de pe teritoriul Romaniei care in acest moment constituie surse de poluare pentru mediu (sol, apa, aer)

Implementarea acestui proiect are in vedere doua componente respectiv distrugerea pesticidelor si supervizare si asistenta tehnica.

a.Distrugerea pesticidelor

In cadrul acestei componente avem urmatoarele activitati:

Reambalarea - ambalajele originale ale pesticidelor s-au deteriorat in timp, deci toata cantitatea de pesticide va trebui reambalata. Colectarea si reambalarea va fi efectuata dupa o identificare clara a substantelor chimice gasite in fiecare locatie din contract. Manipularea deseurilor de pesticide se face in conformitate cu masurile de protectie in vigoare.

Curatarea locatiilor

Dupa operatiunea de reambalare, toate locatiile din contract vor fi curatate. Pentru a elimina resturile de substantele chimice de pe podele si pereti, este folosit un aspirator industrial. Ultimele urme de pesticide sunt colectate, reambalate si transportate alaturi de rezidurile de pesticide.

Transport in Romania

Pesticidele reambalate sunt transportate catre o locatie regionala pentru a fi stocate temporar

Stocare temporara

O locatie regionala este folosita pentru stocarea temporara

Transport international

Containerele cu pesticide reambalate sunt transportate in conformitate cu reglemantarile europene de la locatia de stocare temporara catre fabrica de incinerare a pesticidelor.

Distrugerea pesticidelor

Deseurile de pesticide sunt incinerate la temperaturi ridicate in conformitate cu

legislatia europeana.

b.Supervizare si Asistenta Tehnica

Supervizare – o supervizare independenta a fost contractata pentru a se asigura ca legislatia in domeniul mediului, transportului substantelor toxice este aplicata de catre contractor .

Componenta include asistenta tehnica pentru:

elaborarea unei strategii care sa anuleze posibilitatea acumularii de noi cantitati de reziduuri de pesticide.

promovarea unei campanii de conttientizare pentru producatorii, dealerii si utilizatorii de pesticide.

3.3.7.b.Pericole privind deseurile de pesticide

Toxicitate acuta

Aproximativ 3 milioane de intoxicari si 20 000 decese anual la nivel global (conform FAO ) Expunerea poate fi orala, la nivelul epidermei sau prin inhalatii Cauzele includ:

manipularea pesticidelor

expunerile accidentate

expunerea accidentala a copiilor

sinuciderile

lipsa intelegerii, instruirii si protectie poate constitui o cauza importanta

Dozele care implica toxicitate acuta se masoara in mg/kg greutate corp

Toxicitate cronica

Masurata in µg/kg greutate corp

Cancer

Efecte neurologice

Toxicitate reproductiva

Toxicitate galopanta

Tulburari endocrine

Tulburari organice

Altele

Prejudicii aduse mediului

Intoxicare directa a organismelor nevizate

Distrugerea sau contaminarea surselor de alimente

Distrugerea habitatului

Nivele critice de bioacumulari

Scaderea ratei de reproducere

Scaderea imunitatii

Dozele pot fi de 0,000000000001 g/kg

MODALITATI DE CONTAMINARE A OAMENILOR SI ANIMALELOR

Oral:

consumul de alimente contaminate

contactul sau ingerarea de sol contaminat

consumul de apa contaminata

apa contaminata pentru irigatii

Dermal:

prin varsare sau stropire

manipularea pesticidelor

atingerea obiectelor contaminate

Inhalare:

vapori

praf

substante pulverizate

MODALITATI DE CONTAMINARE A MEDIULUI

Extragerile de substante chimice din sol

Alunecarile de pamant

Revarsarile de substante chimice in ape

Raspandirea pe cale eoliana

Evaporarea

Contaminarea alimentelor

Manipularea pesticidelor invechite poate creste gradul de expunere prin :

Containere fisurate din care continutul se varsa sau se scurge in timpul manipularii/mutarii.

Scurgeri in timpul ambalarii sau mutarii

Incendii sau focuri provocate de activitatile suplimentare si utilizarea masinilor/echipamentelor mecanizate din depozite

Furt sau utilizare necorespunzatoare a pesticidelor invechite

Ploaie, vant

Volatilizarea pesticidelor invechite neambalate corespunzator

Transportul care poate crette riscurile de deteriorare sau accidente

Metoda de distrugere (ex. eliminarea substantelor in urma incinerarii, ingroparea substantelor) poate creste cantitatea substantelor eliberate in mediu

3.3.7.c..Exigente privind modul de ambalare si de depozitare a deseurilor de pesticide pana la neutralizarea acestora (conform Directiei Fitosanitare a Judetului Neamt )

Deseurile de pesticide vor fi ambalate dupa cum urmeaza:

a.substantele solide vor fi ambalate in colete de maxime 20 kg- in saci de polietilena de culoare neagra , cu dimensiunea de 60/98 cm,legati cu sfoara de canepa de 1 mm in diametru care se vor introduce in saci de polietilena utilitari incolori cu grosimede 0,5 cm ,iar dimensiunea sacului de 60/80 cm ,legati la gura si sigilati cu sfoara de 1mm in diametru ;de legatura sacului se va anexa eticheta pusa in punga de plastic transparenta de 20/30 cm.

b. substantele lichide vor fi ambalate in recipiente de max.60 l dupa cum urmeaza:

.bidoane de plastic de 60 l cu 2 manere ,cu orificiu de 100 mm

2. capacul sigilat

eticheta identic ca la solide ;

Ambalarile le veti executa conform normelor de protectie a muncii si in special respectand legislatia in vigoare privind manipularea ,transportul si lucrul cu pesticide ;

Depozitele in care au fost depozitate pesticidele cat si ambalajele goale vor avea in continuare un statut special,ramanand inchise si neputand fi folosite in alte destinatii;spatiul de depozitare al acestor deseuri vor avea asigurata ventilatia naturala necesara ,trusa de prim ajutor in caz de intoxicatii cu pesticide ,paza si securitatea incintei;deasemeni acestea vor fi amplasate la o distanta de 50 m fata de locuinte ,de cladiri social- administrative ,de sursa de apa potabila sau de ape curgatoare ;

operatiunea de ambalare a deseurilor de pesticide se va face numai de catre persoane instruite ,dotate cu echipament de protectie :masca de protectie ,ochelari,manusi si cisme de protectie ,combinezon impermeabil cu gluga.

cantitatile de deseuri de pesticide vor fi pastrate in securitate maxima pana la neutralizarea acestora

Aceste conditii cerute sunt minime pentrul scopul pastrarii unui mediu ambiant curat,nepoluat atat pentru noi cat si pentru generatiile viitoare .

3.3.7.d..Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

In semestrul I din 2002 s-au inventariat deseuri de pesticide: in stare solida – 13,354 tone, lichide – 6742 litri, , ramase in stoc la detinatori cautandu-se solutii de denocivizare/distrugere in conditii de siguranta ecologica.

Produse fitosanitare-pesticide (evidenta eliminarii stocurilor de pesticide)

In anul 2006, cantitatile de deseuri de pesticide prezentate in tabel, au fost eliminate in cadrul Programului Phare derulat prin DGADR.

Conform datelor detinute de Unitatea Fitosanitara Neamt dupa inventarul efectuat la data de 13 iulie 2007,in judetul Neamt sunt prezente atat deseuri de pesticide identificate cat si neidentificate aflate in stare solida si lichida. Dupa modul de depozitare unele deseuri de pesticide sunt ambalate corespunzator ,in depozit de siguranta ,altele sunt in curs de ambalare corespunzatoare.

Prin depozit de siguranta se intelege depozitarea acestor deseuri de pesticide in beciuri sau magazii ceea ce nu corespunde normelor din UE.

O parte din deseuri de pesticide au fost preluate prin program PHARE.

Capitolul IV - Impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra

factorilor de mediu

4.1. Apele de suprafata si subterane

Dintre cauzele posibile de contaminare a apelor enumeram:

Depozitarea ilegala – in cazul in care serviciul de salubrizare nu se va extinde si in mediul rural, o cantitate semnificativa de deseuri nu va fi colectata organizat si va fi eliminata necontrolat;

Mentinerea in functiune a depozitelor neconforme existente (3 depozite in mediul urban), la care se adauga 78 locuri de depozitare neamenajata din spatiul rural, ce ar trebui ecologizate.

Administrarea incorecta a depozitelor existente amplasate in apropierea unor cursuri de apa – de exemplu, poluarea cu deseuri usoare antrenate de vant sau curenti de aer;

 Colectarea in amestec cu deseurile menajere a unor deseuri periculoase (de exemplu, deseurile spitalicesti) sau care contin substante periculoase (de exemplu, deseuri electrice si electronice).

Dintre mecanismele de poluare a apelor de suprafata si subterane, mentionam in primul rand generarea de levigat, de catre deponeul din depozitele de deseuri municipale si rurale neconforme, precum si din depozitele neautorizate. Astfel, apele meteorice care cad pe corpul acestor depozite se infiltreaza in deponii, vin in contact si solva compusii proveniti din degradarea aeroba si anaeroba a deseurilor de natura organica, se transforma in levigat si se infiltreaza in solul si subsolul depozitelor de deseuri De aici levigatul ajunge in apele freatice si mai departe, ajunge sa impurifice apele de suprafata. Trebuie mentionat, de asemenea si contactul direct al unor deponii cu apele de suprafata, (statatoare sau curgatoare), dar si poluarea cu deseuri usoare antrenate de vant sau curenti de aer. Asfel in depozitee de deseuri urbane eliminarea necontrolata a deseurilor, fara respectarea legislatiei in vigoare, are un impact negativ semnificativ asupra mediului (prin alterarea calitatii solului, aerului si panzei freatice) si calitatii vietii populatiei.

Urmare dispozitiilor circularei MAPAM nr. 381776/PL/14.11.2003, s-a stabilit, sub coordonarea Consiliului Judetean Neamt si de comun acord cu autoritatile administratiei publice locale programarea in timp a inchiderii depozitelor de deseuri vechi. Termenele de inchidere stabilite pentru inchiderea depozitelor de deseuri sunt urmatoarele:

Depozit municipal Piatra Neamt (depozit vechi) – anul 2005

Depozit municipal Roman – anul 2012

Depozit orasenesc Tg. Neamt – anul 2012

Depozit orasenesc Bicaz – anul 2009

In halda de deseuri apartinand SC MITTAL STEEL SA Roman sunt depozitate deseuri cu continut periculos pentru mediu si/sau toxic, gestionate necorespunzator sub aspectul depozitarii finale (tunder uleios, amestec nisipos de la formare, slamuri chimice)

Analizele fizico-chimice efectuate pe probe de apa subterana recoltate din zona depozitului au aratat ca apa subterana din lunca raului Moldova este poluata, concentratiile tuturor indicatorilor determinati (metale grele, sulfati, fosfati, incarcare organica) depasind limitele admise de STAS1342/1991.

Avind in vedere caracteristicile deseurilor depozitate de SC MITTAL STEEL SA si modificarile survenite in calitatea apei din zona haldei, se impun lucrari de reamenajare si modernizare a depozitului astfel incat sa se realizeze :

Izolarea completa a deseurilor din halda, fata de solul si panza freatica, eliminandu-se astfel

pericolul patrunderii in cei doi factori de mediu amintiti a metalelor grele, produselor petroliere,

substantelor organice si a altor elemente si substante nocive

Eliminarea pericolului poluarii apei potabile din fantanile locuitorilor satului Simionesti si din

statia de alimentare cu apa potabila a mun. Roman;

Crearea posibilitatii reutilizarii in industrie a unor deseuri cu continut ridicat de metale sau

substante chimice utile.

Cantitatea mare de slam si reziduuri chimice generate de activitatea industriala a SC“MITTAL STEEL” SA Roman este depozitata in prezent pe o halda neecologica Se impune gasirea unei solutii pentru gestionarea deseurilor periculoase din judetul Neamt, incat acestea sa nu afecteze calitatea solului, a panzei freatice si implicit a apei potabile.

O alta problema reprezinta depozitarea deseurilor menajere pe malul rarilor ,in special in mediu rural unde majoritatea comunelor sunt lipsite de servicii de salubritate (doar 11,7% in 2005 )

Depozit de deseuri mixt neconform de la Savinesti (inchis) situat pe malul raului Bistrita (mai2008)

Depozit vechi de deseuri municiple neconform - Piatra Neamt situat in apropriere de rau Bistrita (august 2007)

In aceste conditii deseurile menajere ce nu pot fi valorificate de populatia locala (ingrasamant pentru terenurile agricole in cazul deseurilor organice,reutilizarea PET-urilor,a sticlelor,deseurile de hartie si carton drept combustibil pentru sobe etc) acestea sunt deversate de regula in albiile raurilor acestea fiind luate de viituri ajugand astfel in raurile mari ale judetului (Bistrita ,Moldova,Ozana) devenind

un mare pericol in cazul Bistritei pentru barajele de acumulare (Ivorul Muntelui,Batca Doamnei,Reconstructie,)atunci cand raul are debite mari . Majoritatea raurilor din judetul Neamt devin locuri de depozitare a deseurilor menajere. (Bistrita, Moldova,Ozana,Tarcau,Cracau,Cuejdi)precum si paraurile din zonele montane (Iapa,Calu etc).

Valea Bistritei

In amonte de barajul de la Reconstructie - Piatra Neamt august 2007

Depozit de menajere ilegal pe malul raului aval de barajul de la Reconstructie – Anexa Valeni (august 2007)

Deseuri menajere- sat Brasauti com Dva Rosie (stanga) Depozit ilegal langa mal(raul Bistrita) – Sat Cut com Dva Rosie – mai 2008

Valea Cuejdului – cartier Darmanesti Piatra Neamt – MAI 2008

Valea Ozanei – MAI 2008 – Comuna Pipirig

In zona Tulghes-Grinties, in sectorul de pe teritoriul judetului Neamt, evolutia radioactivitatii factorilor de mediu a fost influentata si de faptul ca in zona s-au efectuat lucrari de exploatare forestiera care au afectat si unele halde de steril, cu consecinte negative privind stabilitatea acestora. Degradarea suprafetei solului si a vegetatiei de pe halde a favorizat antrenarea sterilului din halde de apele de siroire, facand ca in anumite perioade radioactivitatea apelor de suprafata din zona sa creasca fara a se depasi nivelul de avertizare. Urmare a acestui lucru s-a produs si o crestere locala a radioactivitatii sedimentelor de riu a cursurilor de apa din zona. Se aprecieaza insa ca aceste cresteri nu sunt semnificative fata de anii anteriori.

Pentru ecologizarea zonei sunt necesare lucrari si investitii:

Elaborarea studiului de evaluare a riscului ecologic pentru asezarile umane ;

• Reconstructia ecologica a zonelor degradate de lucrarile miniere de explorare geologica a zacamantului de uraniu din cele doua perimetre: Bicazu Ardelean - Damuc si Tulghes – Grinties

Industria de exploatare si de prelucrare a lemnului este una dintre cele mai dezvoltate industrii din judetul Neamt. In acesta zona functioneaza peste 300 de instalatii de prelucrare primara a lemnului (gatere, minigatere, fierastraie si circulare. Directia Silvica Piatra Neamt da in productie anual circa 800 000 mc de masa lemnoasa din care aprox. 60 % il reprezinta lemnul de gater. In urma procesarii bustenilor rezulta aprox. 10 % rumegus si 20 % alte deseuri lemnoase. Majoritatea instalatiilor de procesare a lemnului sunt localizate in apropierea cursurilor de apa. S-a constatat existenta unor depozite necontrolate instituie direct pe sol, in vai, gropi sau in cariere abandonate. In acest mod se genereaza importante probleme de poluare in special a apelor subterane si de suprafata dar si a solului S-a ajuns la situatia paradoxala in care o materie prima valoroasa, daca este procesata intr-un mod corespunzator, genereaza un subprodus cu valoare energetica considerat deseu (daca nu este utilizat pentru inlocuirea resurselor energetice epuizabile ) si poate afecta negativ calitatea mediului(daca este depozitat necontrolat).

Pentru eliminarea impactului asupra mediului, generat de depozitarea necontrolata a rumegusului, precum si in scopul utilizarii acestuia ca o resursa naturala trebuie analizate variante de utilizare a rumegusului generat de instalatiile de debitare si prelucrare a lemnului din judet, in cantitate anuala de aproximativ 80000 mc.

Depozit ilegal de rumegus (APM Neamt)

Eliminarea cadavrelor de animale domestice din gospodariile populatiei din mediul rural se face inca necontrolat , pe malul cursurilor de apa sau in alte zone agreate de comunitati . Acestea se constituie in adevarate focare de invectie si de aparitie a unor epidemii ( hepatita , dezinterie ) si de poluare a solului , panzei freatice etc . Dupa aderarea la UE , eliminarea deseurilor de mai sus dar si a deseurilor specifice rezultate in urma sacrificarii animalelor si procesarii carnii se va putea realiza doar prin incinerare .

Se impune realizarea unui incinerator corespunzaror in cadrul SC PROTAN SA Roman , investitie relativ mica in comparatie cu efectul pe care aceasta il va avea fata de imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din mediul rural dar si asupra unitatilor de procesare a carnii mici si mijlocii , care vor putea sa-si continue activitatea.

4.2.Solul si subsolul

depozitarea necontrolata pe sol a deseurilor menajere

infiltrarea in sol si subsol a apelor contaminate cu levigat sau poluanti gazosi  si/sau pulverulenti proveniti de la deseuri, transportati de vant si care, in final, trec in apele meteorice.

depunerea directa pe sol a agentilor poluatori evacuati in atmosfera

Deseurile menajere si cele asimilabile acestora contin un procent ridicat de materii organice biodegradabile, prin depozitarea acestora direct pe sol producindu-se acidifierea solului, in urma dezvoltarii de procese fermentative si implicit, a generarii de compusi cu caracter acid (CO₂, acid acetic, acizi grasi, H₂S NH₄⁺ etc.). Deoarece continutul de metale, atat in deseurile menajere cat si a celorlalte tipuri de deseuri ce intra in categoria deseurilor municipale este redus (aproximativ 4%), continutul de metale grele ce ar putea avea impact asupra solului si subsolului este mult diminuat.

Efectul vizibil a poluarii solului ca urmare a infiltratiilor levigatului si dispersiilor gazoase se manifesta asupra vegetatiei din vecinatatea depozitelor de deseuri, putandu-se usor constata afectarea, in diferite grade, a stratului vegetal.

In zonele rurale este cunoscuta generalizarea fenomenului de poluare a solului si panzei freatice cu nitrati si nitriti , in general datorita fertilizarii intensive a culturilor agricole si depozitarii necorespunzatoare a ingrasamintelor chimice dar si depozitelor neamenajate de gunoi de grajd si anexelor gospodaresti neamenajate corespunzator

Fenomenul este acutizat in zona de influenta a fostelor IAS – uri , unde freaticul este afectat de poluarea cu substante organice , nitrati , nitriti , fosfati si germeni patogeni . Un exemplu este comuna Dochia unde incidenta imbolnavirilor sugarilor datorata nitratilor este foarte mare si in prezent.

4.3.Aerul

Deseurile municipale polueaza aerul intr-un mod complex, principalele cauze si mecanisme de poluare fiind:

degajarea gazului de depozit, gaz ce contine, pe langa componentele principale (CH₄ si CO₂) si cantitati mici de compusi organici volatili (COV), substante volatile cu miros dezagreabil, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, functie de compozitia deseurilor;

transportul de catre vant si dispersia in atmosfera a pulberilor prezente in deseurile municipale

Depozitele de deseuri menajere pot fi considerate surse fixe, calde si difuze de poluare pentru componenta de mediu aer. Principalele emisii poluante pentru aer sunt: pulberile spontane, “mirosurile” si biogazul. Calitatea aerului mai este influentata si de:

Arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme;

Nerespectarea frecventei de colectare la un interval de maxim 3 zile a deseurilor din punctele de colectare amplasate in zone dens populate;

Folosirea de masini de transport sau terasiere invechite;

Colectarea deseurilor cu un numar mare de autogunoiere cu capacitati mici sau fara a asigura compactarea, ceea ce implica mai multe curse, deci o crestere a traficului;

Lipsa cantarului la depozit si estimarea cantitatilor de deseuri depozitate la mc, ceea ce favorizeaza raportarea unei cantitati de deseuri mai mari decat cea reala. Pe langa impactul financiar, acest aspect influenteaza si traficul, soferii fiind interesati sa faca cat mai multe curse si nu sa incarce masina la capacitate.

4.4.Arii protejate

In principiu, modul actual de gestionare a deseurilor in regiune nu a afectat aceste zone. Majoritatea ariilor protejate au instituite regulamente proprii de managent. Cu toate acestea, in nici o arie protejata in regiune (ca dealtfel, in nici una la nivel national), nu a fost instituit un regulament propriu sau un set specfic de masuri privind o corecta gestionare a deseurilor. In majoritatea cazurilor se poate vorbi de inexistenta unui sistem propriu de gestionare a deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc in principal, un impact vizual si dezagremente ambientale. In majoritatea cazurior se poate vorbi de inexistenta unui sistem propriu de gestionare a deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc in principal, un impact vizual si dezagremente ambientale. Dupa ce a aderat la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa aiba constituita reteaua de arii naturale protejate de interes comunitar Natura 2000. 

 5.5.Peisaj

Peisajul si aspectul ambiental este afectat de starea recipientilor de pre-colectare, gradul lor de uzura, forma si gradul de curatenie a spatiilor de pre-colectare, starea mijloacelor de transport, forma, marimea si modul de gestionare a depozitelor necontrolate.

Orasul Roznov 25.08.2007

   

Bazar – Roznov

Lipsa oricarei plantatii de protectie, dar, in special, in cazul locurilor de depozitare necontrolata a deseurilor, situarea acestora la periferia marilor orase, produce efecte peisagistice nefavorabile. La acest lucru contribuie si prezenta deseurilor imprastiate de vant, a fumului produs de aprinderea spontana a deseurilor, a mirosului, pasarilor sau rozatoarelor care produc dezagremente ambientale majore. 

Depozit neamenajat – Anexa Vanatori (langa depozitul ecologic ),august 2007

Deseuri depozitate necontrolat pe langa depozitul ecologic ,august 2007

Deseuri depozitate necontrolat pe drumuri,terenuri agricole din mediul rural – sat Brasauti,com Dumbrava Rosie

Deseuri depozitate necontolat pe langa centrul de reciclare din Darmanesti ,Piatra Neamt,mai 2008

Cartierul Darmanesti – Piatra Neamt

Pet – uri langa SSA (unde se tine examenul auto)Deseuri rezultatea din curatirea Batca Doamnei (lac)

4. 6.Sanatatea oamenilor

Starea de sanatate a populatiei poate fi influientata pe termen lung de emisiile in aer, apa si sol a principalilor poluanti (levigatul si biogazul), generate in special de depozitele de deseuri, municipale sau rurale. Efecte nocive asupra sanatatii oamenilor au in special urmatoarele componente ale bio-gazului: CO, H₂S, mercaptan, praf si N₂. De asemenea, depozitele de deseuri menajere emit in atmosfera gaze si vapori perceputi ca mirosuri neplacute, uneori iritante, pe o raza de sute de metri. Asupra organismului uman efectele mirosului sunt greu de cuantificat, putind sa apara stari de greata, voma, dureri de cap, respiratie sacadata, tuse, perturbarea somnului, lipsa poftei de mincare, iritarea ochilor, a cailor respiratorii superioare. Aceste simptome apar in special la “scormonitorii” care actioneaza in majoritatea punctelor de pre-colectare, recuperand deseurile reciclabile, cu valoare economica. De asemenea, prin procesele de siroire si infiltratii, solul de sub depozitele de deseuri, asupra caruia, in marea majoritate a cazurilor nu s-au efectuat nici un fel de lucrari de impermeabilizare, se imbiba cu agenti patogeni microbieni (febra tifoida, dizenterie, holera) si virali (hepatita si poliomielita), putind avea efecte deosebit de nefaste asupra starii de sanatate a oamenilor. 

4.7.Ecosisteme si biodiversitate (flora si fauna)

Actualul sistem de management al deseurilor actioneaza asupra ecosistemelor si a biosferei atat prin poluantii gazosi degajati ca urmare a proceselor fermentative ce se desfasoara la nivelul masei de deseuri, prin poluantii lichizi – levigatul – ce se infiltreaza in sol, subsol, ape de suprafata si subterane dar si prin contactul direct al plantelor si animalelor cu deseurile menajere. Emisiile gazoase ale deseurilor menajere sunt reprezentate de biogaz, alcatuit in medie din: 15 – 84 % CH₄ (procente volumetrice), 15 %  CO₂, mici cantitati de CO, O₂, H₂S, mercaptani, vapori de apa, praf, N₂, oxizi de azot, etc. Acesta actioneaza atat asupra faunei folositoare (reprezentate, de exemplu, de insectele polenizatoare sau pasarile insectivore), dar mai ales, asupra calitatii si starii fiziologice a plantelor. Substantele volative (urat mirositoare), se impregneaza pe suprafata foliara, introducandu-se apoi prin intermediul stomatelor in interiorul organismului vegetal.

Totodata, prin sistemul radicular, substantele odorante patrund in organism conferindu-i acestuia o parte din insusirile lor. Oxizii de azot au o actiune nociva atat asupra plantelor cat si a vietuitoarelor. Astfel, la concentratiile existente in atmosfera, NO  nu este iritant si nu este considerat un toxic puternic. In schimb, la concentratii ridicate NO₂ are un puternic efect toxic atat asupra organismelor vegetale cat si animale. Monoxidul de carbon (CO) face parte din clasa poluantilor asfixianti (alaturi de CO₂, H₂S, cianuri) al caror efect patogen predominant, asupra vietuitoarelor cu sange cald, il reprezinta hipoxia si anoxia constand in blocarea aportului, transportului sau utilizarii oxigenului in procesele metabolice

Deoarece deseurile menajere au un continut de numai 4 % metale, continutul de metale grele ce ar puta avea impact negativ asupra ecosistemelor este mult diminuatTotusi, modul cel mai frecvent si poate cel mai periculos de actiune asupra ecosistemelor il constituie faptul ca atat sistemelor de precolectare a deseurilor dar in special depozitele de deseuri menajere, municipale sau rurale, constituie surse de hrana pentru rozatoare, caini, pisici, porci etc. Astfel, agentii patogeni din deseurile menajere sunt transportati fizic sau isi gasesc gazda in organismul acestor animale, fiind raspanditi apoi pe o arie mult mai larga decat spatiul de depozitare, afectand grav calitatea ecosistemelor respevtive

Capitolul V -Proiecte ,investiti,initiative adoptate de institutii si ONG- uri

5.1.Proiecte privind managementul deseurilor – PLAM Neamt

Avand in vedere situatia actuala privind gestionarea deseurilor urbane si procesul de adoptare a legislatiei Uniunii Europene, in scopul implementarii la nivelul intregului judet a unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor, revizuit in 2003, aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean Neamt nr. 80 din 12.12.2003, prevede pentru judetul Neamt 3 depozite zonale si 3 statii de transfer repartizate astfel:

Depozite zonale

Piatra Neamt, depozit ecologic existent

Roman

Targu Neamt

Statii de transfer :

Roznov

Tasca

Poiana Teiului

Reanalizand situatia, in contextul reducerii numarului de depozite zonale in functie de prognoza cantitatilor de deseuri generate, estimate prin Strategia nationala de gestionare a deseurilor, iar Planul National de Gestionare a Deseurilor – final – s-a realizat tinand cont de un numar de circa 50 depozite zonale la nivelul tarii pana in anul 2019, s-a propus, pentru judetul Neamt aprobarea realizarii unui nou depozit zonal la Roman si a unei statii de transfer la Targu Neamt arondata depozitului zonal Roman.

Argumentele care justifica realizarea Depozitului Zonal Roman sunt:

populatia ce urmeaza a fi deservita de depozit este de 290.462 locuitori

depozitul va deservi un numar de 46 unitati administrativ teritoriale (1 municipiu, 1 oras, si 44 comune)

se va putea asigura implementarea optima a unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul intregului judet.

localitati rurale dispersate;

distantele dintre Depozitul Ecologic Piatra Neamt si unele localitati rurale din zona Roman sunt mai mari de 80 km .

accesul dificil in anumite zone pentru mijloace de transport de mare capacitate;

optimizarea costurilor de colectare si transport a deseurilor.

Initiative adoptate de agenti economici pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului

Programe de investitii mii RON

5.2.Initiative adoptate de catre agentii economici, institutii, ONG-uri.

Program pentru managementul deseurilor solide in Piatra Neamt, Romania” – cu finantare asigurata din fonduri special destinate acestui tip de proiecte din cadrul Programului ISPA.

Sistemul de management al deseurilor presupune:

colectarea selectiva a deseurilor pe patru tipuri de deseuri;

puncte de colectare – 931;

centre de colectare a deseurilor voluminoase (mobilier, textile, DEEE, etc.);

mijloace de transport: 18 autocompactoare (16 buc. a 7 to/buc. si 2 a 2 to/buc.);

1 masina de spalat containerele de colectare;

1 masina de ridicat si transportat containere a 30 mc si iglu-uri a 1.100 litri din centrele de colectare deseuri voluminoase;

statia de compostare a deseurilor organice;

statie de sortare a deseurilor de sticla si plastic; plasticul se baloteaza si se valorifica prin agenti economici specializati;

deseurile de hartie si carton se baloteaza si se valorifica prin agenti economici specializati;

deseurile reziduale se depoziteaza in celulele depozitului ecologic;

deseurile din constructii si demolari se concaseaza in statia de concasare si se folosesc fie pentru acoperirea zilnica a depozitului, fie in alte scopuri in functie de natura materialului concasat;

deseurile voluminoase – se valorifica prin agenti economici specializati;

campanii de informare si constientizare a populatiei, articole in presa locala, pliante, dezbateri cu reprezentantii asociatiilor de proprietari/locatari spot TV locale;

reabilitarea depozitului vechi, depozitul vechi a fost inchis in anul 2005;

realizarea unei noi alveole in depozitul ecologic cu suprafata de 4,2 ha si capacitate de 300.000 mc.

Toate componentele investitiei sunt finalizate, din luna ianuarie 2007 a demarat implementarea.

In domeniul initiativelor pentru valorificarea deseurilor lemnoase se inscrie si Programul general de actiune al S.C. WWE Neamt S.R.L. (Wood Waste to Energy) pentru perioada 2006 – 2012, aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean Neamt nr. 62/15.05.2006.

S.C. WWE Neamt S.R.L. este o societate comerciala infiintata de catre Consiliul Judetean Neamt si Danice Invest Aps din Danemarca pentru administrarea acestui program.

Planul master WWE are la baza utilizarea deseurilor de masa lemnoasa provenite din urmatoarele surse:

industria de prelucrare a lemnului din judetul Neamt;

gaterele din judetul Neamt;

deseuri de masa lemnoasa colectate din paduri rezultate ca urmare a activitatilor de intretinere si curatire dupa exploatare;

deseuri de masa lemnoasa rezultate ca urmare a administrarii zonelor publice si a zonelor adiacente drumurilor judetene.

Programul va avea doua directii principale

recuperarea tuturor deseurilor de lemn pe intreg teritoriul judetului si transformarea lor in bio-combustibili in fabrici de pelete, brichete sau tocatura. In prima etapa va fi construita o fabrica de pelete in comuna Tarcau, utilizand deseurile de lemn de pe valea muntelui; fabrica a obtinut acord de mediu urmand ca la punerea in functiune sa solicite emiterea autorizatiei de mediu.

Instalarea de centrale termice pentru institutii publice si populatie care sa utilizeze acesti bio-combustibili.

Se preconizeaza instalarea unei puteri de cca. 160 MW, din care se distinge sistemul de incalzire pe bio-combustibili pentru Municipiul Roman de 77 MW, dar si un numar important de cazane de puteri mici (100 – 400 KW) pentru scolile din mediul rural. O prima astfel de capacitate s-a pus in functiune la scoala din comuna Tarcau.

Pe termen mediu si lung se are in vedere si colectarea, procesarea si utilizarea deseurilor din agricultura si a deseurilor menajere. Se au in vedere in special deseurile din cultura paioaselor, dar si cele provenite din culturile altor plante (porumb, floarea soarelui, soia, etc.). In ceea ce priveste utilizarea deseurilor menajere se are in vedere selectarea prealabila (la sursa), sau o selectare mecanica ulterioara pentru separarea fractiilor pretabile la neutralizare prin ardere (in special de natura organica). WWE are acces la “know-how” si se bazeaza si pe experienta directa in Danemarca de mai bine de 10 ani.

Impactul asupra mediului

Prin implementarea programului se va elimina risipa unei importante resurse locale de energie si se va inlatura continuarea practicilor de depozitare actuale (abandonarea unei cantitati importante de deseuri de masa lemnoasa in paduri si prin depozitarea in conditii improprii la gatere si in industria de profil), ceea ce va conduce la o reducere considerabila a emisiilor de CH₄ (gaz cu efect de sera) in atmosfera.

Totodata se va reduce si utilizarea combustibililor fosili (gaz natural si combustibili lichizi), astfel obtinandu-se o reducere estimata a emisiilor de CO₂ de 30.000 tone anual (2007).

Programul WWE va sprijini dezvoltarea judetului Neamt in general, prin faptul ca va contribui la protectia mediului, va utiliza sursele regenerabile locale, va duce la economii energetice si va crea noi locuri de munca.

In luna noiembrie 2005 a fost lansat Proiectul “Managementul integrat al deseurilor scolare – implicarea tineretului in promovarea activitatilor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje” finantat prin Programul National de grant-uri “Natura Romaniei”, in initiat de Centrul Regional de Protectia Mediuluipentru Europa Centrala si de Est, Biroul National Romania si Asociatia “Salvati Dunarea si Delta – Academia Catavencu” cu sprijinul financiar al S.C. Ecorom Ambalaje S.A., in valoare de 7.400 €.

In proiect au fost implicate urmatoarele unitati de invatamant din judet: Colegiul National de informatica Piatra Neamt, Liceul de Arta Piatra Neamt, Colegiul National “Stefan cel Mare” Tg. Neamt, Grupul Scolar “Vasile Sav” Roman, Scoala nr. 3 Piatra Neamt, Scola de Arte si Meserii Vanatori Neamt si Clubul Copiilor Zanesti.

Principalele actiuni desfasurate in cadrul proiectului:

o   Asociatia Managerilor de Proiecte, Parcul National Vanatori-Neamt si Primaria Vanatori-Neamt, au organizat un concurs judetean de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje, intitulat “Mesaj pentru o Planeta Verde”. Aceasta a fost prima actiune din cadrul proiectului. Activitatea a constat in colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje in Rezervatia de Stejari Dumbrava a Academiei Romane.

o   Organizarea colectarii selective si ecologizarea imprejurimilor scolilor grupului tinta si a unor arii protejate;

o   Turneu in gradinitele romascane cu sceneta “Sa invatam de la Scufita Rosie” realizata de membrii clubului “Semaforul Ecologic” de la Grupul Scolar “Vasile Sav” Roman.

o   “Ce legatura au deseurile noastre cu UE” - prelucrarea legislatiei romanesti si comunitare privind protectia mediului la care au fost invitati comisari de la Garda de Mediu;

o   “Protejand natura construim viitorul” – simpozion organizat la Colegiul National de Informatica Piatra Neamt – prezentarea unor aspecte legate de poluarea cu deseuri din ambalaje in arii protejate (Parcul National Ceahlau, Lacul de acumulare Bicaz, ariile avifaunistice Vaduri si Pangarati si ariile fosilifere Cozla si Pietricica); au participat reprezentanti de la APM Neamt;

o   monitorizarea zonelor ecologizate si avertizarea celor care nu respecta normele legale de protectie a mediului;

o   organizarea unor expozitii de afise intitulate “Deseurile – obsesia zilelor noastre”;

o   activitati practice in arii protejate dedicate “Zilei Internationale a Parcurilor” sub directa indrumare a APM Neamt;

o   “Deseurile ne privesc pe toti” – Simpozion organizat la Centrul Cultural Pastoral “Sf. Daniil Sihastru”

o   prezentarea rezultatelor activitatilor in cadrul emisiunii TV pentru tineret “Generatia XXI”, postul local de televiziune TV-M.

Proiectul s-a derulat pana in luna iulie 2006.

In cadrul Programului Phare 2004 CES – „Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor”, Primariei comunei Tasca in asociere cu Primariile Bicaz, Tarcau, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei si Damuc li s-a aprobat pentru finantare Proiectul „Sistem de colectare selectiva si statie de transfer pentru deseurile din arealul turistic Valea Bicazului”.

Campanie de colectare a PET – urilor – Izvorul Muntelui (foto: APM Neamt )

In mediul rural nu exista sisteme organizate de gestionare a deseurilor, problema gestionarii deseurilor fiind abordata in cadrul Planurilor de Masuri pentru salubrizarea localitatilor. O serie de primari ai comunelor din zona Roman au convenit sa se asocieze in vederea accesarii de fonduri, puse la dispozitie de Comunitatea Europeana, pentru realizarea unor proiecte concrete de salubritate a localitatilor pe care le conduc. Astfel s-au realizat doua proiecte ,acestea urmand a fi examinate,respectiv:

Proiectul nr. 1 presupune un consortiu format din patru comune: Sabaoani, Botesti, Gheraesti si Tamaseni.

Proiectul nr. 2 se concretizeaza intr-un consortiu de 10 comune: Dulcesti, Birgauani, Faurei, Horia, Ion Creanga, Moldoveni, Ruginoasa, Secuieni, Trifesti si Valeni.

Obiectiv:
- incadrarea in prevederile legale in vigoare;
- imbunatatirea colectarii deseurilor pe raza comunelor, pina la aceasta dat neexistand un sistem public de salubritate;
- reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului;
- indeplinirea obiectivelor propuse prin Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, implementata prin intermediul actiunilor specifice prevazute in Planul National de Actiune pentru Mediu, Planul Regional de Actiune pentru Mediu, pentru regiunea Nord - Est si Planul Local de Actiune pentru Mediu, pentru judetul Neamt;
- imbunatatirea capacitatii autoritatilor publice locale de a contribui la protectia mediului.

Prioritati:
- cresterea calitatii vietii in cadrul comunitatii;
- protejarea sanatatii populatiei;
- promovarea educatiei ecologice, in scopul:
- dezvoltarii unei mentalitati adecvate a comunitatii
- constientizarii populatiei asupra impactului activitatilor antropice asupra mediului, in sensul:
* conservarii resurselor regenerabile si neregenerabile;
* reciclarii deseurilor;
* protejarii naturii;
- schimbarii atitudinii si comportamentului fata de mediul inconjurator;
- responsabilizarii civice, esentiala pentru bunastarea umana si exercitarea drepturilor fundamentale ale omului, prin formarea unui comportament corect fata de mediul ambiant.
Obiectiv specific:
- realizarea infrastructurii de colectare selectiva a deseurilor.

Actiuni:
- amenajarea de platforme betonate, prevazute cu recipienti subterani destinati colectarii levigatului, pe care se vor amplasa eurocontainere pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere si a PET - urilor;
- asigurarea fiecarei gospodarii cu necesarul de saci menajeri pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere, a hirtiei/cartonului si a PET - urilor pentru o perioada de un an;
- infiintarea Serviciului Salubritate in cadrul Primariilor, instruirea personalului, implicit crearea de noi locuri de munca la nivelul comunelor implicate in proiect;
- campanie agresiva de educare si constientizare a populatiei.

Prin voluntariat,spre un Bicaz mai curat” – sponsorizat de Carpacement , lansat in ianuarie 2007. proiectul promoveaza voluntariatul ca mijloc de actiune pentru protejarea mediului. In cadrul acestei initiative sunt colectate deseuri nedegradabile din ecosistemul acvatic al lacului Bicaz si din bazinul raului Bistrita. Scopul acestui proiect este educarea si constientizarea comunitatilor locale in legatura cu importanta si beneficiile colectarii selective a deseurilor. Un alt obiectiv al proiectului este initierea activitatilor de colectare selectiva a deteurilor in zona. Deseurile PET adunate au fost compactate si ulterior reciclate. Cauciucurile uzate au fost colectate si apoi valorificate energetic in fabricile Carpatcement. De asemenea, au fost achizitionate si amplasate 18 europubele destinate colectarii selective si reciclarii ambalajelor de tip PET. Proiectul a fost planificat in luna ianuarie. Activitatile practice au demarat in luna iulie. au fost realizate propunerile de materiale pentru educatia ecologica in scoli. De asemenea, a fost identificat furnizorul de tarcuri si pubele pentru mase plastice.

In august organizatorii proiectului s-au intalnit cu reprezentantii diferitelor ONG-uri din zona. Primaria Poiana Teiului a fost selectata ca primarie partenera. Pe raza localitatii se afla gura de varsare a raului Bistrita in lacul de acumulare Bicaz. Pentru ca raul aduce cantitati mari de PET din amonte, s-a decis amplasarea statiei de colectare si transfer a deseurilor in Poiana Teiului. Tot in august au fost initiate actiunile de colectare a PET-urilor din zona lacului Bicaz si de pe raza comunei Poiana Teiului Actiunile de colectare a Pet-urilor au continuat si in luna septembrie. Tot in septembrie au fost identificate locurile de amplasare a europubelelor. De asemenea, organizatorii proiectului 'Prin voluntariat, spre un Bicaz mai curat!' s-au intalnit cu Agentia pentru Protectia Mediului Neamt si cu Inspectoratul Scolar Judetean.

Rezultatele asteptate ale proiectului sunt:

Reducerea impactului deseurilor asupra ecosistemului din lacul Bicaz si din bazinul raului Bistrita si, pe termen lung, eliminarea acestui impact;

Ameliorarea cadrului natural si peisagistic

Colectarea si compactarea a circa 10-15 tone de deseuri, in special PET si cauciucuri uzate in zona Bicaz ,in 2007.

Participarea a peste 200 voluntari CARPATCEMENT la actiunile practice ale proiectului

Introducerea colectarii selective a deteurilor de tip PET in noi zone adiacente lacului Izvorul Muntelui

CONCLUZII

In ultimii ani s-a constatat o dinamizare in ceea ce priveste activitatile de gestionare a deseurilor pe fondul aderarii Romaniei la UE. si implicit adoptarea noilor regelementari din domeniu.Astfel prin derularea programelor structurale de pre- aderare ISPA si PHARE in judetul Neamt s-au realizat investitii majore cel mai important fiind sistemul de management al deseurilor municipale solide din Piatra Neamt la care se adauga proiectele deja adoptate pentru contruirea unor statii de transfer in zona turistica a vaii Bicazului (ce vor deservi comunele Tarcau,Damuc,Bicaz Ardelean,Bicaz Chei ) Poiana Teiului,Roznov,Tg Neamt si construirea unui depozit zonal la Roman.

Gestiunea deseurilor reprezinta una dintre problemele cele mai acute de protectie a mediului. Dat fiind cresterea consumului in ultimii ani, precum si tehnologiile si instalatiile inca invechite, cantitatea de deseuri produsa a crescut. Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor.

Deseurile municipale si asimilabile sunt reprezentate de deseurile generate in gospodariile populatiei (menajere), in institutii, societati comerciale, unitati prestatoare de servicii, deseuri stradale, deseuri din parcuri si spatii verzi

Daca anterior in categoria de deseuri municipale intrau deseurile din constructii si demolari, deseuri de echipamente electrice si electrotehnice (DEEE ),deseuri spitalicesti,deseuri de ambalaje, namoluri de la statiile de epurare orasenesti odata cu adoptarea normelor UE aceste categorii de deseuri sunt analizate separat ca fluxuri specifice avand metode si tehnologii distincte de gestionare.

Serviciul de salubrizare a localitatilor (precolectare, colectare, transport si depozitare deseuri municipale) se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor publice locale. Activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judet sunt organizate diferit functie de: marimea localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

La nivelul anului 2005, populatia deservita cu servicii de salubritate reprezenta 37,56 % din numarul total de locuitori din judet, in mediul urban procentul de acoperire fiind de 78,63 %, iar in mediul rural de 11,77 %.Serviciul de salubritate din mediu rural e foarte scazut ,practic doar o serie de comune din vecinatatea centrelor urbane beneficiaza de un sistem centralizat de salubritate.Astfel eliminarea deseurilor se face necontrolat in albiile raurilor(Bistrita,Moldova,Ozana,Cracau,Cuejdi ,parauri din zona montana) ,pe drumuri .terenuri cun un impact major asupra factorilor de mediu (sol,ape de suprafata si subterane.) cu implicatii directe asupra surselor de apa potabile, culturilor agricole , sanatatii umane,peisajului,degradarii terenurilor etc.

Colectarea deseurilor se realizeaza in amectec ,doar in municipiul Piatra Neamt s-a implementat un sistem de colectare selectiva pentru deseurile din plastic si PET ,hartie si carton,deseuri organice ,deseuri reziduale, si s-au deschis doua centre de reciclare respectiv in Maratei si Darmanesti unde se colecteaza deseuri voluminoase (mobila si lemn,textile,DEEE ) In municipiul Roman ,operatorul de salubritate Rossal are ca obiect de activitate si colectarea PET-urilor, fiind dotata cu recipiente speciale pentru realizarea acestui obiectiv.

Din 2007 a inceput demararea unui proiect finantat din Fondul de Mediu ce are in vedere dezvoltarea in mediul rural la nivel national a reciclarii deseurilor si colectarea selectiva a acestora (hartie /carton si PET –uri )Astfel in judetul Neamt unele comune au inceput deja implemetare acestui proiect.

Pana in anul 2006, singurele procese de tratare a deseurilor municipale inaintea eliminarii, au constat in compactarea realizata in mijloacele de transport (autocompactoare) si cu buldozerele in depozite

In cadrul Programului ISPA „Managementul integrat al deseurilor solide in municipiul Piatra Neamt, Romania, municipiul Piatra Neamt dispune de: o statie de sortare si una de compost care functioneaza din 2007.

Agentii economici tip REMAT existenti in judet, achizitioneaza, de la persoane fizice si juridice autorizate deseuri reciclabile (ex. hartie si carton, metale, mase plastice) pe care le trateaza (sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare) in vederea reciclarii si le livreaza unitatilor valorificatoare/reciclatoare

Eliminarea deseurilor municipale in judetul Neamt, in mediul urban se asigura prin depozitele controlate de care dispun administratiile locale iar in mediul rural pe anumite locuri, stabilite, de asemenea, de administratiile publice locale. In municipiul Piatra Neamt, urmare implementarii colectarii selective a deseurilor municipale se elimina prin depozitare doar deseurile reziduale, care nu se pot recupera

Dintre depozitele de deseuri municipale, numai depozitul nou de la Piatra Neamt este realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare privind depozitarea deseurilor, fiind prevazut cu un sistem de impermeabilizare cu strat de argila compactata completat cu geomembrana, geotextil si strat de drenare, cu sistem de colectare a levigatului si de pompare a acestuia in statia de epurare oraseneasca ; de asemenea este prevazut cu cantar si foraje de monitorizare a calitatii apei subterane in perimetrul depozitului.

Conformarea totala a depozitului s-a realizat in anul 2006 prin realizarea sistemului de colectare a gazului de depozit si a instalatiei de tratare a levigatului.

Exploatarea depozitelor vechi este insuficient organizata. Deseurile depozitate sunt in cea mai mare parte neselectate (se selecteaza doar componente din hartie si carton, metalice, PET-uri). Se tine numai o evidenta a cantitatilor de deseuri prin cantarirea vehiculelor, controlul deseurilor acceptate fiind realizat doar vizual. Utilajele utilizate nu asigura o compactare corespunzatoare a deseurilor, iar acoperirea se realizeaza partial.

In planul de implementare a directivei privind depozitarea deseurilor au fost stabilite termenele de inchidere a depozitelor, dupa cum urmeaza:

Depozit municipal Piatra Neamt (depozit vechi) – anul 2005, inchis;

Depozit municipal Roman – anul 2012 ;

Depozit orasenesc Tg. Neamt – anul 2012 ;

Depozit orasenesc Bicaz – anul 2009.

In mediul rural eliminarea deseurilor se face neconrolat (in albiile raurilor,drumuri,terenuri ,lutarii,in spatele gospodariilor etc) sau in depozite neconforme (77 ) care vor fi inchise incepand cu 2009.Construirea unor statii de transfer la Roznov,Poiana Teiului si Tasca vor deservi mai multe comune din zonele respective.

In mediul rural nu exista sisteme organizate de gestionare a deseurilor, problema gestionarii deseurilor fiind abordata in cadrul Planurilor de Masuri pentru salubrizarea localitatilor. Depozitele existente in localitatile rurale nu sunt amenajate pentru a putea preveni impactul asupra mediului si riscul pentru sanatatea populatiei. In multe localitati din mediul rural deseurile menajere din gospodariile populatiei sunt gestionate in sistem individual, gospodaresc, prin compostarea celor biodegradabile sau arderea in sobe a celor combustibile.

In ceea ce priveste deseurile de productie ,in judetul Neamt exista agenti economici care detin deseuri de productie periculoase respectiv :uleiuri uzate,acumulatori uzati,condensatori si baterii de condensatoare cu continut de PCB aflate in spatii de stocare relativ in siguranta (neconform normelor UE).La nivelul judetului eliminarea deseurilor de productie periculoasa se realizeaza prin depozitare,o serie de depozite primind deja aviz de inchidere respectiv de la unitatile industriale SC Agrana Romania SA (Roman),ArcelorMittal SA Roman.,SC.Moldeternit (Fibrobeton)SA Bicaz.

Pentru diminuarea deseurilor de productie trebui sa se realizeze investitii atat in procesul de productie (retehnologizarii ) cat si pentru o gestionarea corespunzatoare a deseurilor.
    Fluxurile specifice de deseuri (deseuri de ambalaje,deseuri rezultate din activitati medicale ,deseurile rezultate din constructii si demolari,namoluri,DEEE ,vehicule scoase din uz,deseuri de pesticide)beneficieaza fiecare in parte de un cadru legislativ propiu,metode si tehnologii distincte de gestionare ,la nivelul judetului implementarea acestora pentru atingerea obiectivelor impuse de UE este abia la inceput .

Gestionarea neadecvata a tuturor categoriilor de deseuri are un impact negativ asupra factorilor de mediu (apele de suprafata si subterane,solul si subsolul,aerul,ecosisteme si biodiversitate,peisaj,sanatatea oamenilor,arii protejate etc) indentificandu-se la nivelul judetului ma multe zone afectate .

Proiectele si investitiile in curs de derulare sau care se vor implementa, finantate din fonduri stucturale ,guvernamentale sau private, vor imbunatati calitatea managementului deseurilor la nivelul judetului.

Bibliografie

Bold A.V.,Maracineanu G.A. – Managementul deseurilor solide urbane si industriale,Ed.Matrix Rom,Bucuresti 2003.

Gheorghe A.,Ghe.Dumitroaia,Fartala Ghe.V. , Harasemiuc D. – Judetul Neamt – Monografie ,Ed.Panteon,Piatra Neamt,1995.

*** Anuarul statistic al judetului Neamt

*** Planurile de implementare ale urmatoarelor Directive:

/31/CE privind depozitarea deseurilor

94/62/CE amendata de directive 2004/12/CE privind ambalaje si deseurile de ambalaje

2002/96/CE privind DEEE

2000/53/CE privind VSU

*** Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – Programul Operational Sectorial de Mediu,varianta octombrie 2006

*** Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – Programul Complement ,varianta august 2006.

*** Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor - Planul National de Gestionarea Deseurilor

*** ANPM – Managementul deseurilor de echipamente electrice si electronice

*** ARPM Bacau - Planul Regional de Gestionare a Deseurilor,Reg.1N-E,2003

*** APM Neamt - Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor ,2003.

***PLAM Neamt – Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului ,jud.Neamt,2005

*** Primaria Piatra Neamt – Sistemul de Management al Deseurilor Solide

*** APM Neamt – Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2001.

*** APM Neamt – Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2002.

*** APM Neamt – Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2003

*** APM Neamt – Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2004

*** APM Neamt – Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2005

*** APM Neamt – Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2006.

www..apmnt.ro

www.eco-ambalaje.ro