1. Regiunea New England (Noua Anglie)
Situata intre tarmul Oceanului AtlanŽtic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea New England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrind 6% din populatia tarii si participind cu peste 8% la crearea venitului national.
Relieful predominant este cel colinar si de munti cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar in lungul vailor Hudson, ConŽnecticut etc. depresiuni. Clima oceanica, umeda a favorizat dezvoltarea padurilor, care formeaza marea bogatie a statelor din aceasta parte nordica a S.U.A.
Dezvoltarea timpurie a industriei (priŽma fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina, piei etc.) si de masa emigrantilor din Anglia, specializata in manufactura texŽtila.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic si elecŽtronica, de motoare de avioane, industria alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.
O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza intreaga actiŽvitate economica si social-culturala a reŽgiunii este orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, WincheŽster, Malden etc. formind a opta conurŽbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. CaŽpitala a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-fiŽnanciare ale tarii si principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Oras vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a fost, pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oras din America de Nord, dupa care a fost depasit de alte orase ca: New York, Philadelphia etc. In prezent este un oras cu activitati multiple, functia principala fiind cea industriala. In Boston sint concentrate 1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante intreŽprinderi apartin industriei pielariei si inŽcaltamintei, electrotehnice, textile, conŽfectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate in zona portuara si in suburbii.
Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, in interiorul Golfului Narragansett ; a fost fondat in anul 1636 si este capitala. staŽtului Rhode Island, indeplinind si imŽportante functii industrial-portuare. DinŽtre ramurile industriale se remarca inŽdustria constructoare de masini, elecŽtrotehnica, textila si chimica. Portul, avind o serie de avanporturi situate pe tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat in exportul produselor agricole si in cabotaj.
In statul Connecticut se afla citeva orase mai mici, importante insa prin specializarea industriei lor ca si prin acŽtivitatile comerciale si culturale. Orasul Hartford este capitala statului si unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru inŽdustria de masini-unelte si motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societati de asigurare din S.U.A. Pe tarmul Oceanului Atlantic sint situate porturile: New Haven (761 000 loŽcuitori), puternic centru industrial si culŽtural, aici aflindu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, faŽbrici textile si alimentare.
In partea de nord a regiunii New England orasele sint putin numeroase, in general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) in statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinarii din Montreal (Canada).
Statele din nordul regiunii au o inŽdustrie mai putin dezvoltata, dar sint cunoscute prin marile resurse forestiere si dezvoltarea agriculturii (cartoful si cresterea pasarilor). Un loc important il detine turismul, mai ales in statul Maine, in care se intilnesc peste 2500 de lacuri in preajma carora s-au dezvoltat. numeŽroase statiuni, centre sportive si de viŽnatoare.
Fara a ocupa o suprafata prea mare, situata in marginea de nord-est a tarii, New England este, in mod cert, o regiune deosebita, atit ca peisaj geografic, cit si in privinta traditiei si a specializarii industriale. Ea constituie nucleul din care s-a format marele stat federal de astazi.
2. Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantica)
Intinzindu-se de la tarmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pina la Muntii Appalachi si tarmurile sudice ale lacuŽrilor Ontario si Erie, regiunea Central Žatlantica ocupa 4% din suprafata tarii, detinind 20% din populatie, 40% din activul bancilor, 33% din volumul coŽmertului interior si peste 25% din vaŽloarea industriei prelucratoare a tarii. Fluviile : Hudson, cu afluentul sau MoŽhawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, in nord, iar in extremitatea vestica, riul Ohio, au inlesnit mult stabilirea legatuŽrilor intre partea de est si cea de vest a regiunii. Appalachii centrali, care ocupa cea mai mare parte a teritoriului, conŽtinua spre est cu Piemontul preappalaŽchian si cu Cimpia litorala atlantica. In extremitatea de nord se afla Muntii Adirondacks, iar spre nord-vest se intinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea relieŽfului si a structurii geologice asigura exisŽtenta unor importante resurse de subsol (carbune, petrol) a caror. valorificare este avantajata si de apropierea de tarmul Oceanului Atlantic. Ž
In secolele al XVIII-lea si .al XIX-lea, dupa ce au fost descoperite, marile zacaŽminte de carbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au inceput sa se dezvolte industria siderurgica si construcŽtoare de masini. In acelasi timp, in marile orase-porturi au fost create inŽdustrii legate de importul de materii prime si de mina de lucru ieftina datorata afluxului de imigranti din Europa. Prin construirea canalului care leaga Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creata o artera directa de navigatie intre New York si Marile Lacuri, in lungul acestuia si al fluviului conturindu-se astazi o importanta regiune industriala. Toate aceste elemente au favorizat o crestere deosebita a populatiei, o aglomerare a acesteia in orase care alcatuiesc cea mai mare aglomerare urbana din lume deŽnumita "megalopolis-ul american " 1. In aceste conditii, procentul populatiei urŽbane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase orase mici graviteaza catre marile centre polarizatoare: New York, Philadelphia, Baltimore, Pittsburgh etc.
In structura productiei industriale preŽdomina constructiile de masini (masiniŽ unelte, electrotehnica, utilaje si instalatii industriale, constructii navale), bine dezŽvoltate fiind si siderurgia, chimia si prelucrarea petrolului, industria textila si a confectiilor si industria alimentara.
O retea extrem de deasa de cai ferate si autostrazi inlesneste legaturile intre marile orase-porturi si centrele industriale din vestul regiunii precum si cu zonele, care furnizeaza materiile prime, unele produse industriale si agricole. ReŽgiunea economico-geografica Central-atŽlantica este asadar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atit pe plan ecoŽnomic, cit si in privinta gradului de urbanizare, dezvoltarii serviciilor etc.
Principalul centru catre care graviteaza intreaga activitate economica a regiunii este New York, cel mai mare oras si cel mai important centru al vietii ecoŽnomice si culturale din S.U.A. Orasul propriu-zis este situat la tarmul OceaŽnului Atlantic, in zona de varsare a fluŽviului Hudson, pe insulele Manhattan, Long si Staten, iar suburbiile se afla pe continent, in mare parte in statul New Jersey: Paterson, impreuna cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark impreuna cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.
Zonele industriale cele mai mari se afla in Brooklyn, in apropierea portului, cu intreprinderi specializate in constructii navale, prelucrarea petrolului, productia chimica, de pielarie si incaltaminte. Alte zone industriale se contureaza in cartierul Queens, cu intreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice si alimentare, in carŽtierele Bronx si Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de maŽsini si chimice. O mare insemnatate o are si zona, preoraseneasca, detinatoare a 50% din valoarea industriei New York-ului.
New York este si un mare nod de comuŽnicatii, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele sale avanporturi (BaŽyonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avind cheiuri in lunŽgime de peste 1500 km si un trafic anual de 149 milioane tone, detinind primul loc intre porturile tarii. Traficul de caŽbotaj este foarte insemnat, fiind repreŽzentat prin petrol (peste 40 milioane tone), peste, produse lemnoase si agricole. Pentru comertul international, portul New York se distinge prin traficul de produse industriale si importul de proŽduse agricole tropicale, metale neferoase etc.
Ca nod feroviar are o deosebita imporŽtanta pentru legaturile cu zona Marilor Lacuri, din New York pornind 11 magiŽstrale, intre care magistrala New York ŽCentral, cu patru linii, inregistreaza cel mai intens trafic de marfuri si calatori din tara. Dintre numeroasele gari, cea mai mare este Pennsylvania Station, situata intr-o cladire noua, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de calatori.
Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, aseŽzat pe fluviul Delaware, la confluenta acestuia cu riul Schwylkill si in apropieŽrea varsarii fluviului in estuarul DelaŽware. Incluzind suburbiile Camden, TrenŽton, Abington, Chester, Wihnington etc. Philadelphia formeaza o mare conurŽbatie, a patra in cadrul S.U.A., cu 4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn in anul 1682, iar apropierea de resursele energetice (carbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania, hidroenergia de pe riul Delaware) au influentat dezvoltarea timŽpurie a industriei. Acest oras in care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declaratia de independenta, a cunoscut, intre anii 1790-1800, si functia de capitala a S.U.A. Legaturile pe mare, inlesnite de adincimea fluviului si a estuarului, au permis o intensa activitate portuara, chiar daca orasul se afla la 150 km departare de ocean. Vechimea dezvolŽtarii industriale a dus la o inalta speŽcializare a productiei si a fortei de munca, in prezent Philadelphia fiind printre marile centre industriale ale tarii, speŽcializat in industria siderurgica, conŽstructii navale, locomotive si vagoane, masini-unelte, prelucrarea petrolului, inŽdustria petrochimica. textila, confectii, incaltaminte, poligrafica, zahar, tigarete, conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se afla in partea de sud a orasului, in lungul fluviului Delaware si in partea de vest, unde se gaseste, printre altele, si o centrala electronucleara.
Activitatea de transport este legata, in primul rind, de functia portuara. Cu un trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat in importul de petrol, minereu de fier, metale nefeŽroase, produse alimentare, material lemŽnos etc. si in exportul de produse petroŽliere, siderurgie, carbuni etc. In aproŽpiere se afla si porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) si Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar si rutier, iar aeroŽportul sau international amplasat in Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.
La sud de Philadelphia, pe tarmul estuarului Chesapeake, se afla orasul Battirnoye, care poarta numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland. Intemeiat in anul 1729, orasul are astazi o populatie de 2,1 milioane de locuitori, impreuna cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale si financiare ale S.U.A. ActiŽvitatea portuara intensa a usurat mult procesul dezvoltarii sale industriale. InŽstalatiile portului se intind pe o lungime de 64 km si desfasoara un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorita unor legaturi feroviare foarte bune, hinterŽlandul sau ajunge pina in statul Ohio. Prin port se exporta mari cantitati de cereale, carbuni, produse animaliere si industriale. Importul este predominat de minereurile de fier, concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Orasul este deservit si de citeva aeroŽporturi, mai important fiind Friendship.
Industria existenta prelucreaza diŽverse materii prime aduse din regiŽunea Marilor Lacuri, Appalachi, din reŽgiunile sudice sau din import. Se reŽmarca, in special, ramurile industriei grele: siderurgice, constructii navale, aŽvioane, metalurgie neferoasa, prelucraŽrea petrolului, chimica. Sint bine dezŽvoltate si industria conservelor, textila si a confectiilor, a tutunului etc.
Activitatea culturala este bine repreŽzentata (Universitatea John Hopkins-MaŽry-land, Academia de stiinte-Maryland etc.).
Pittsburgh este situat in centrul maŽrelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche asezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine oras. Populatia sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori impreuna cu suburbiile si orasele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount LebaŽnon, Baldwin etc.
Pozitia deosebit de favorabila, la conŽfluenta riurilor Allegheny si MonongaŽhela, care formeaza riul Ohio, i-a usurat stabilirea legaturilor cu Marile Lacuri si tarmul Oceanului Atlantic. Numeroase cai ferate si sosele converg spre PittsŽburgh, conferindu-i rolul de mare nod de comunicatii. Activitatea portuara este intensa, cu un trafic de peste 14,5 miŽlioane tone marfuri anual, in mare parte carbuni si minereuri de fier.
Activitatea economica de baza este insa cea industriala, ramura principala, metalurgia feroasa, fiind reprezentata prin mari uzine, iar orasul trecind drept primul centru siderurgic al tarii (circa 30 milioane tone otel anual), unde o pondere deosebita o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sint bine dezŽvoltate si alte ramuri industriale: cocso chimia, constructia de masini grele, utilaje industriale, material feroviar, chiŽmica, electrotehnica, sticlarie si ceraŽmica. In apropiere, la Shippingport, a fost construita una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.
Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la tarmul Lacului Erie, in punctul din care porneste New York State Barge Canal care face legatura intre Marile Lacuri si Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, oraŽsul devine in secolul nostru un mare port si centru industrial. Apropierea de cascada Niagara si deci de amenajarile hidroelectrice de aici a fost un alt facŽtor care a influentat dezvoltarea indusŽtriei, bine reprezentata prin cea siderurŽgica (in suburbia Lackawanna), industria electrotehnica, de utilaje industriale, chiŽmica, alimentara.
Nod de comunicatii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anuŽal), feroviare, rutiere si aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este si un important centru comercial. In oras se afla un muzeu de istorie, altul de stiŽinte, galeria de arta Allbright-Knox, a gradina zoologica si alte obiective turisŽtice.
In lungul lui New York State Barge Canal se intilnesc trei importante centre industriale: Rochester (970 000 locuitori, in cadrul SMSA), Syracuse (643 000 loŽcuitori tot in cadrul SMSA) si UticaŽRome (343 000 locuitori). O aglomeratie urbana deosebita o formeaza Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. staŽtului New York, cu 420 000 locuitori, in care se afla cea mai mare universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se intilnesc si in statul Pennsylvania: Allentown-Bet hlehem-Easton (608 000 locuitori), HarŽrisburg (422 000 locuitori), care este si capitala statului etc.
3. Regiunea East North Center (Central-nord-estica)
Situata in sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron si Erie, motiv pentru care mai este denumita si regiunea Marilor Lacuri, ocupa 9% din suprafata tarii, iar in cuprinsul ei traieste circa 25% din populatia S.U.A. In acelasi timp concentreaza peste 40% din vaŽloarea productiei industriale a tarii si aproximativ 25% din cea agricola. CaŽdrul natural al regiunii este format dintr-un relief nu prea inalt, brazdat de ape, in care glaciatiunea a incrustat adincile cuvete ale Marilor Lacuri nordŽamericane. Spre sud altitudinea scade, trecindu-se la un relief de cimpie.
Existenta Marilor Lacuri si a riuŽrilor Ohio si Mississippi, intre care se intinde regiunea, ofera conditii naturale deosebit de favorabile dezvoltarii transŽporturilor. Formarea curentilor de transŽport al minereului de fier din Minnesota si al carbunelui din Pennsylvania pe Marile Lacuri si pe Ohio a stat la baza aparitiei unor puternice centre indusŽtriale, mai ales in porturile situate la tarmul lacurilor. Regiunea detine insa si resurse proprii de subsol: carbuni (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio, Michigan), minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care sint in prezent intens valorificate.
In legatura cu reteaua foarte intensa a cailor de comunicatie au aparut nuŽmeroase centre care produc mijloace de transport, indeosebi automobile, ramura care si-a gasit cea mai avantajoasa dezŽvoltare in statul Michigan. Bogatele reŽsurse agricole au favorizat o puternica concentrare a industriei alimentare, a ingrasamintelor chimice si masinilor agriŽcole.
Porturile de la Marile Lacuri au un trafic deosebit de intens. In afara maŽrilor porturi Chicago, Toledo, Detroit, Cleveland se intilnesc si alte numeŽroase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone), Sandusky (circa 6 milioane tone), LoŽrain (circa 7 milioane tone), ConneautŽOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee (circa 3,5 milioane tone), Calcite-MichiŽgan (peste 13 milioane tone), Port InŽland-Michigan (peste 9 milioane tone), Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc.
Metropola economica a regiunii este orasul Chicago, situat pe tarmul sudic al Lacului Michigan si traversat de riuŽrile Chicago si Calumet, fiind al doilea oras al S.U.A. dupa numarul de locuiŽtori. Impreuna cu numeroasele sale suburbii si orase Žsatelit (Evanston, Skokie, Calumet, ChiŽcago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor Illinois si Indiana, formeaza o conurbatie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A.
In cadrul economiei S.U.A. este priŽmul port interior si centru feroviar si al doilea oras, dupa volumul productiei industriale, importanta financiara si coŽmerciala.
Orasul Chicago este situat la capatul sudic al marelui sistem de navigatie interioara reprezentat de cele cinci laŽcuri nord-americane si de fluviul St. Lawrence. Dezvoltarea sa este legata de secolul al XIX-lea (in anul 1804 a fost intemeiata prima asezare, iar din 1837 a devenit oras), cind se construiesc caile ferate si canalul navigabil dintre Lacul Michigan si riul Illinois, care fac ca orasul sa devina un mare nod de circulatie. Aceasta a favorizat amplaŽsarea unor industrii de prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), iar la inceputul secolului al XX-lea, a industriei metalurgiei feŽroase si a constructiilor de masini. In concordanta cu extinderea functiilor sale, orasul s-a marit, intinzindu-se spre nord si sud-est, in lungul Lacului Michigan.
Datorita importantei si influentei lui economice, orasul Chicago trece astazi drept capitala neoficiala a partii inteŽrioare a tarii.
Chicago este Si un centru de converŽgenta a numeroase conducte magistrale de petrol si de gaze naturale prin care se transporta insemnate cantitati de
hidrocarburi din centrul si sudul tarii.
Activitatea industriala, puternic impulŽsionata de marea intretaiere de cai de comunicatii, are un caracter complex. In regiunea industriala Chicago sint conŽcentrate peste 15 mii intreprinderi, cu peste 1,2 milioane de salariati.
Ramurile industriei grele sint preŽponderente: metalurgia feroasa (cu maŽrile uzine de la Gary-7,5 milioane tone otel anual si Calumet-6,5 milioane tone otel anual), constructii de material feroŽviar, automobile, electrotehnica, masini agricole (McCormick; una din marile uzine de tractoare ale S.U.A.); utilaj electronic si de telefonie, apoi preluŽcrarea petrolului, cu marile rafinarii WhiŽting, East Chicago, Gary, Calumet. In total, capacitatea rafinariilor din zona orasului Chicago este de SS,4 milioane tone. In preajma lor s-au dezvoltat puŽternice complexe petrochimice. Intre alte ramuri se remarca si industria carnii (marile abatoare . din sudul orasului), a prelucrarii lemnului, moraritului, confectiŽilor, incaltamintei, tipariturilor.
Cea mai mare parte a industriei este concentrata in partea de sud si sud-est a orasului. Chicago este totodata si un mare centru financiar si comercial, dupa activul sau grupul financiar din Chicago fiind al patrulea din S.U.A. Aici isi au sediul marile banci: "Continental Illinois National Bank and Trust ", "First National Bank of Chicago " etc. si importante firme industriale: "Pullman ", "McCormick ",
Swift " "Admiral ", "Sunbean ", "Armour ", "Zenith ", "International Harvester " s.a. Activitatea comerciala este reprezentata prin 75 mari antreprize Si peste 55 000 de magazine.
Detroit, al doilea mare oras al regiunii, este situat pe riul Detroit si la tarmul Lacului St. Clair, prin care trec caile navigabile dintre lacurile Huron si Erie. Pozitia sa geografica favorabila a inlesnit o rapida dezvoltare a cailor de comunicatie si comertului. In secolul nostru, odata cu construirea, dupa anul 1909, la DearŽborn, a primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult, devenind un mare centru urban si industrial al S.U.A.
Populatia sa atinge aproape milioane locuitori, iar impreuna cu o serie de oraseŽsatelit: Dearborn, Hamtramck, Warren, River Rouge, Ecorse, Melvindale, FernŽdale, Roseville etc. formeaza o conurŽbatie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A.
Functia principala a orasului este cea industriala, fapt evidentiat de numarul ridicat al unitatilor cu acest profil; de numarul mare de muncitori ocupati in acest sector, neatins de nici unul dintre marile orase americane, reprezentind juŽmatate din populatia activa. Marele poŽtential industrial a atras multi imigranti (aproape 3/5 din populatie) si populatie de culoare (circa 1/ 10).
Pentru industria orasului rolul hotaŽritor 1-a avut construirea uzinelor de automobile. Astazi, Detroit este "capitala automobilului american ", cel mai mare centru al productiei de automobile din intreaga lume. In oras, dar mai ales in suburbiile sale, functioneaza uzine ale celor trei mari firme din industria conŽstructiilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor si Chrysler. Cea mai mare este uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care executa toate procesele de productie, inclusiv producerea accesoriilor, intr-un complex de fabrici cu circa 80 000 de salariati. De remarcat specializarea in toate ramurile care au contingenta cu automobilul: cauciuc sinŽtetic, anvelope. sticlarie, metalurgie feŽroasa, textila, aluminiu, prelucrarea peŽtrolului etc. Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au dezvoltat si alte ramuri: constructia de tractoare, avioane, motoare electrice, productia de razboi. Mai putin insemnate sint industria lemnului si inŽdustria alimentara. Dupa volumul global al industriei, orasul ocupa locul al paŽtrulea in S.U.A. (dupa New York, ChiŽcago, Los Angeles).
In statul Ohio se afla orasul Cleveland, situat pe tarmul sudic al Lacului Erie. Fondat in anul 1796 si declarat oras in 1836, Cleveland este un mare centru indusŽtrial si financiar al S.U.A., cu o populatie de 2,05 milioane locuitori (fmpreuna cu suburbiile). In trecut a fost centrul proŽductiei petroliere si sediul marii companii Standard Oil, creata de Rockefeller. Desi azi rezervele de petrol locale au fost secaŽtuite, industria de prelucrare mai are Inca o importanta destul de mare. Dezvoltarea deosebita a orasului s-a datorat construcŽtiei canalului care il leaga de riul Ohio, orasul devenind un mare nod de comuniŽcatii navale, terestre si aeriene (Hopkins Airport are un trafic anual de 5,8 miliŽoane pasageri).
Functia industriala este reprezentata prin mari uzine siderurgice, de masiniŽunelte (locul al doilea in S.U.A.), electroŽtehnice, automobile, santiere navale, preŽlucrarea petrolului si petrochimia, textila , si confectii, hirtie etc.
Din punct de vedere economic, CleŽveland este debuseul marelui bazin carŽbonifer din nordul Muntilor Appalachi.
Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe riul Ohio, fondat in 1788 si declarat oras in 1819, fiind specializat in productia de masini-unelte, mecanica de precizie, siderurgie, electrotehnica, avioane, alimentara, chimica, instrumente muzicale ; este nod feroviar, port fluvial activ (circa 7,5 milioane tone) si are un aeroport cu un trafic anual de 2,7 miliŽoane pasageri. Alaturi de activitatea ecoŽnomica, in oras se desfasoara o intensa viata culturala (are doua universitati cu circa 50 000 studenti, Conservator, Academie de arte, muzee).
Columbus (1 058 000 locuitori, cu subŽurbiile), situat in partea centrala a statului Ohio, este capitala acestuia si important centru cultural (Ohio State University cu 46 000 studenti) si comercial, functii ce au dus la cresterea rapida a populatiei. Dintre cele mai mari centre urbane ale statului Ohio (care se numara printre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, in cadrul S.U.A.) aminŽtim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo (781 000 locuitori), Youngstown (544 000 locuitori) si Akron (682 000 locuitori), toate puternice centre industriale si coŽmerciale.
In statul Indiana se distinge orasul Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu suburbiile), capitala statului, mare nod feroviar, rutier si aerian (2,6 milioane pasageri anual) si important centru al industriei alimentare, de masini agricole si mijloace de transport. Populatia oraŽsului a crescut foarte mult in ultimul timp_ Orasul poseda un circuit de curse de automobilism, pe care se desfasoara anual Marele premiu de automobilism al S.U.A_ (pe 500 mile) celebru in lumea intreaga.
In statul Wisconsin se afla orasul Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fmŽpreuna cu suburbiile), mare centru indusŽtrial pe tarmul Lacului Michigan, situat intr-o zona de puternica concentrare a industriei siderurgice, a constructiilor de masini (nave, produse electrotehnice, maŽsini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de incaltaminte, produse lactate, tricotaje si mai ales ca mare centru mondial al productiei de bere. Orasul a fost fondat de colonistii germani dupa anul 1830 si are un aspect pitoresc, cu numeroase parcuri si gradini. Este un port activ la Lacul Michigan, iar aeroŽportul sau inregistreaza un trafic anual de 2,1 milioane pasageri.
