Orinoco este navigabil pentru navele de tonaj mare pe o lungime de 420 km, de la Ciudad Bolívar, principal centru comercial al bazinului, pana la varsare. Este navigabil pentru navele mai mici pe o distanta de 1600 km.
Istorie
Cand Columb, in cea de-a treia calatorie, a aruncat ancora in fata deltei fluviului Orinoco, a intalnit o vegetatie si o clima atat de placuta incaat a denumit aceasta regiune: "Paradisul Pamantului".
Un an mai tarziu, conchistadorul Alonzo da Hojeda, impreuna cu Juan da Cosa au ajuns la stramtoarea pe care Culumb o numise "Gura dragonului" si care desparte insula Trinidad de continent. Vazand in delta marelui Orinoco asezari ale bastinasilor, construite pe apa si parandu-i-se ca aceste locuinte ar semana cu cele venetiene, a numit tinutul "Venezuela", adica "Mica Venetie". De atunci, tara udata de apele fluciului Orinoco poarta numele de Venezuela.
Primul om de stiinta care a cercetat apele Orinocului a fost Alexander Freiherr von Humboldt. In anul 1800 el a calatorit de-a lungul Fluviului intr-o piroga indiana si a verificat ipoteza privitoare la legatura de apa dintre fluviul Kasikiare cu Orinoco si Rio Amazonas. El a descoperit bifurcatia lui Orinoco, care, in timpul ploilor torentiale, isi varsa o parte din apele sale prin Kasikiare in Rio Negro si apoi in Amazon.
Fauna si flora
Orinoco ascunde in apele sale verzi cele mai mari primejdii ale junglei: pesti carnivori, care pot devora in cateva clipe un bou pana la schelet, calcani veninosi cu muscatura mortala, tipari electrici, a caror atingere paralizeaza prada, lipitori uriase, pestele pisica, a carui zgarietura poate provoca infectia sangelui. De asemenea, liliecii vamprir perturba linistea noptii, sugand sangele victimelor.
In delta fluviului traieste jaguarul, care vaneaza cu dinacie peste, broaste testoase, lutre si alte animale. In timp de seceta, jaguarul se apropie noaptea de sate, unde ataca vitele si chiar pe om. Caimanii din delta sunt vanati de bastinasi in timpul noptii, cand pot fi reperati dupa lumina fosforescenta a ochilor lor rosii.
Sute de milioane de broaste testoase isi fac cuibul pe bancurile de nisip, unde depun cate 80-90 de oua. Peste 45 de zile, puii sparg invelisuloualor si ies deasupra nisipului pentru a se incalzi la soarele dogorator.
