Tranzitia la economia de piata a Republicii Moldova a scos in vileag o serie de probleme, acuitatea carora a reliefat tot mai mult criza economica si sociala: degradarea economiei, nivelul inalt al inflatiei, deficitul bugetar, falimentarea intreprinderilor, cresterea somajului etc.
Dupa cum ne demonstreaza experienta unor tari economic dezvoltate, una din posibilitatile de solutionare a problemelor iscate este dezvoltarea ampla a activitatii antreprenoriale care actualmente este considerata drept un factor primordial in dezvoltarea economiei de piata a republicii. Evident ca in aceste conditii subiectul principal devine antreprenorul. Anume el este persoana ce activeaza in interesul intreprinderii, a sau personal, asumindu-si un anumit risc. El este nevoit sa cunoasca modul de exercitare a activitatii de antreprenoriat, mediul in care se desfasoara actiunile practice, problemele cu care se poate infrunta in activitatea sa si sansele posibile pentru a le solutiona.
Agentii economici trebuie sa iee in consideratie faptul ca, activitatea antreprenoriala este supusa actiunilor unui set de factori externi si interni.
Dintre factorii externi putem evidentia: consumatorii produselor si serviciilor firmei; furnizorii; existenta bunurilor substituibile; posibilitatea de intrare pe piata de produse ale firmei date; politica social - economica a statului.
Printre factorii interni putem evidentia: managementul, strategia, finantele, sistemul informational, personalul, cultura, tehnologia, structura.
Tranzitia schimba cardinal relatiile dintre intreprindere si mediul sau de activitate. Principala componenta a mediului devine piata, care mijloceste legaturile multiple ale intreprinderii cu mediul sau. Mecanismul pietei reprezinta pentru intreprindere terenul de realizare a fluxului aprovizionare - productie - desfacere. Realizarea obiectivelor intreprinderii este in functie de sporirea supletei, adaptabilitatii si flexibilitatii intreprinderii in raport cu mediul care in conditiile economiei de piata se modifica permanent.
Activitatea intreprinderii in perioada de tranzitie, sub influenta factorilor de mediu cere raspuns la o serie de intrebari:
1. Care este natura mediului in care activeaza intreprinderea? Este mediul simplu si stabil ori complex si turbulent? Ce schimbari survin in toti factorii externi ai intreprinderii? Ce sanse sunt ca factorii variabili ai mediului vor conditiona modificari substantiale in toate partile componente ale mediului si vor crea noi oportunitati pentru firma? Modificarile mediului pun sub semnul intrebarii viabilitatea relatiilor economice si operatiunile existente ale intreprinderii?
2. Ce gen de strategie este utilizata in cadrul intreprinderii? Adaptarea intreprinderii la modificarile mediului este un obiectiv al strategiei firmei sau este pur si simplu o simpla reactie la modificarile mediului? Dispune intreprinderea de o analiza sistematica a mediului care ar da posibilitatea ca sa identifice la timp primejdiile si sansele de a prospera? Este intreprinderea adaptiva si inovatoare? Este intreprinderea in permanenta cautare de noi sanse? Evalueaza permanent intreprinderea activitatile existente? Este gata intreprinderea de a activa intr-un mediu competitiv?
3. Ce gen de tehnologie utilizeaza intreprinderea? Ce alegeri tehnologice infrunta intreprinderea? Procesele de transformare a factorilor de productie in bunuri si servicii sunt standardizate si monotone? Tehnologia conditioneaza activitati, de componenta inalta sau mica, cu responsabilitate si autonomie? Tehnologia cere de la angajati activitati rigide sau flexibile? Ce are intreprinderea in calitate de obiective si poate inlocui sistemele tehnologice rigide cu sisteme mai flexibile?
4. Ce gen de persoane sunt angajate in firma? Ce nivel al culturii predomina in firma? Ce caracteristici au dimensiunile principale ale culturii, ca baza a deciziilor si actiunilor individuale si de grup? Ce stimulente exista si ii face pe angajati sa activeze? Predomina conduita "sunt aici deoarece am nevoie de bani si am anumite obligatiuni" sau angajatul este incadrat intr-un proces creativ si se afla in cautarea, si este captivat de activitatea sa? Care este nucleul valorilor care predomina in intreprindere?
5. Cum este structurata intreprinderea? Care sunt caracteristicile sistemului de conducere a intreprinderii si a subsistemelor decizional (cuprinde ansamblul functiilor de conducere), operational (cuprinde ansamblul functiiilor de executie) si informational (permite actiunile de dirijare a subsistemului operational de catre cel decizional)? Care este filozofia manageriala dominanta? Este filozofia dominatiei manageriale autoritara ori democratica? Filozofia manageriala este inovativa si primitoare de riscuri? Se intentioneaza promovarea unui management anticipativ, prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor in perspectiva a pietii, depistarea strategiilor optime de actiune? Este firma puternic polarizata de catre obiective care ar contribui la marirea solvabilitatii, a cifrei de afaceri, a profitului, la mentinerea si cucerirea de noi piete?
Raspunsurile la intrebarile evidentiate dau posibilitatea, pe de o parte, de a identifica caracteristicile organizationale, de a determina corespunderea, potrivirea dintre diverse subsisteme ale intreprinderii (management, strategie, tehnologie - finante, personal, cultura, structura, sisteme informationale). Pe de alta parte, se creaza premisele de a rezolva problemele activitatii antreprenoriale legate de incertitudine si risc.
Mediul in care activeaza intreprinderile din economia Republicii Moldova in momentul de fata conditioneaza un inalt grad de incertitudine si caderea majoritatii populatiei, agentilor economici in cotidian. Comportamentul majoritatii populatiei este afectat de blocajul financiar. Despe aceasta ne vorbeste faptul ca saracia avanseaza, suma restantelor salariale cresc. Salariul mediu al unui angajat in economia nationala este 184,3 lei si e mult mai mic in comparatie cu marimea valorica a bugetului minim de consum. Ultimul, conform calculelor efectuate de specialisti ai Federatiei Generale a Sindicatelor, depaseste suma de 600 lei.
1.ESENTA SI COMPONENTELE MEDIULUI AMBIANT AL INTREPRINDERII
Agentii economici isi desfasoara activitatea intr-un anumit mediu. Ultimul imbina factorii de natura economica, sociala, politica, stiintifico - tehnica, juridica, geografica, demografica. Putem evidentia urmatoarele trei tipuri de mediu:
a. Stabil. Schimbarile in acest mediu sunt rare, de mica amploare si usor previzibile.
b. Schimbator. Modificarile sunt frecvente, de o amploare variata si, in general, previzibile.
c. Turbulent. Modificarile sunt foarte frecvente, de amploare variata cu influente profunde asupra activitatii firmei si greu de anticipat.
In conditiile actuale activitatea intreprinderilor se desfasoara preponderent intr-un mediu de un dinamism accentuat.
Mediul ambiant al intreprinderii poate fi divizat in Micro si Macromediu.
Micromediul cuprinde acele elemente ale mediului cu care intreprinderea intra in relatii directe. Ca exemplificare, putem evidentia:
1. Furnizorii, care in baza contractelor asigura intreprinderea cu materie prima, materiale, echipamente, resurse energetice, forta de munca. Pentru incheierea contractelor cu furnizorul, intreprinderea are nevoie de informatii referitoare la dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate, cunoasterea unor aspecte privind climatul intern al intreprinderii furnizoare (stabilitatea economica, disciplina tehnologica etc.).
2. Prestatorii de servicii. Ultimii pot fi firme sau persoane particulare, care ofera o gama larga de servicii necesare pentru activitatea intreprinderii. Printre prestatorii de servicii putem numi firmele de comert, de transport, agentiile de publicitate, bancile.
3. Clientii. Aceasta categorie include: consumatorii, utilizatorii industriali; intreprinderile comerciale, agentiile guvernamentale, utilizatoare de serviciile produse de intreprindere.
4. Concurentii. Acestea sunt firmele sau persoanele particulare care ii deservesc pe aceiasi clienti si au aceiasi furnizori sau prestatori de servicii.
5. Organismele publice reprezentate de asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare in masa, organele de stat (financiare, fondul social, vamele, de justitie etc.) fata de care intreprinderea are obligatii legale.
Macromediul cuprinde elementele structurale ale mediului cu actiune indirecta si pe termen lung asupra activitatii intreprinderii. Macromediul include:
1. Mediul demografic caracterizat de numarul populatiei, structura pe varste si sexe, dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala, populatia urbana si rurala. Analiza indicatorilor mediului demografic permite o evaluare corecta a dimensiunilor cererii la productia intreprinderii.
2. Mediul economic reprezinta spatiul in care activeaza intreprinderea: structura pe ramuri a economiei, nivelul de dezvoltare a economiei nationale in ansamblu si pe fiecare ramura in parte, gradul de ocupare a fortei de munca, situatia financiar - valutara.
3. Mediul tehnologic se evidentiaza prin inventii si inovatii, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii - dezvoltarii, asimilarea de produse noi si modernizarea produselor traditionale, reglementarii orientate spre eliminarea sau restrangerea efectelor poluante ale proceselor de productie.
4. Mediul cultural caracterizeaza sistemul de valori, obiceiurile, traditiile si normele de convietuire in societate. Mediul cultural are o influienta substantiala asupra compartimentului consumatorilor, asupra segmentarii pietelor, asupra comunicarii intreprinderii cu piata.
5. Mediul politic influenteaza asupra activitatii intreprinderii prin structura societatii, fortele politice si raporturile dintre ele, prin gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilire a climatului politic intern, zonal, international.
6. Mediul juridic imbina reglementarile de natura juridica prin intermediul carora este vizata in direct activitatea intreprinderii.
7. Mediul natural (clima, relief, zacaminte etc.)
In conditiile economiei de piata principala componenta a mediului in care apare firma, atat in calitate de producator cat si de consumator, este piata. Aceasta din urma, fiind un sistem de coordonare a activitatii economice a agentilor economici, mijloceste legaturile multiple ale intreprinderii cu mediul ambiant. Mecanismul pietei reprezinta pentru intreprindere terenul de realizare a fluxului aprovizionare - productie - desfacere. Realizarea obiectivelor intreprinderilor (cresterea rentabilitatii si a eficientei economice pe baza sporirii cifrei de afaceri pe seama fiecarui produs) este in functie de sporirea supletei, adaptabilitatii si flexibilitatii firmei in raport cu mediul.
O alta problema cheie a restructurarii intreprinderilor este legata de cultura organizationala. Ultima reflecta un mod specific a colectivului intreprinderii de a actiona si interactiona. Cultura organizationala are urmatoarele sase dimensiuni:
1. Orientarea spre proces in raport cu orientarea spre rezultate. Orientarea spre proces inseamna ca oamenii evita riscurile si fac un efort limitat de munca. In acest caz fiecare zi de activitate in firma seamana cu cea precedenta. Orientarea spre rezultate reflecta ca angajatii se simt confortabil in situatii deosebite si permanent fac maxim de eforturi. Fiecare zi e buna si aduce modificari, care sunt primite de angajati.
2. Orientarea spre salariati in raport cu orientarea spre munca. Prima parte a acestei dimensiuni reflecta ca, in firma sunt luate in consideratie si problemele personale ale angajatilor. Organizatia raspunde de bunastarea salariatilor sai. Orientarea spre munca prevede imbunatatiri in cadrul muncii.
3. Limitat in raport cu profesional. Prima parte a acestei dimensiuni este asociata cu caracteristica firmelor japoneze. Salariatii isi deriva identitatea din organizatie (limitat). Angajatii simt ca, normele de organizare cuprind comportarea lor atat de acasa, cat si de la serviciu. Firma efectueaza angajarea salariatilor luand in consideratie problemele sociale si de familie, competenta profesionala a salariatilor. Angajatii nu considera ca firma angajeaza numai pe baza competentei. Salariatii gandesc la viitor.
4. Sistem deschis in raport cu sistem inchis. Sistem deschis inseamna ca firma e un sistem deschis pentru noii angajati. In cazul firmei ca sistem inchis, angajatii se simt inchisi, secretosi. In acest caz in firma pot sa se adapteze doar unii.
Dimensiunile evidentiate descriu particularitatile culturii organizationale, insa aplicarea lor in practica este problematica. Pe baza lor nu se pot formula retelele, deoarece ceea ce este bun sau rau depinde in fiecare caz de directia care o are intreprinderea. Un aspect cultural poate fi valoros pentru un scop sau mai putin valoros pentru alt scop. De exemplu, orientarea spre client este puternic relevanta pentru intreprinderile angajate in activitati de deservire si in producerea de obiecte de calitate pentru uzul consumatorilor, dar poate sa nu fie necesara sau poate fi chiar daunatoare pentru organizatiile implicate in fabricarea produselor standard intr-o piata competitiva a preturilor.
Compararea caracteristicilor diferentelor de cultura la diverse niveluri ne da posibilitatea de a evidentia directiile de utilizare in procesul de restructurare a intreprinderilor a caracteristicilor culturii organizationale:
a. Procesul de restructurare a intreprinderilor trebuie sa ia in consideratie faptul ca, este foarte greu de a modifica valorile colective, mentalitatea economica a angajatilor, care actioneaza nemijlocit asupra dezvoltarii intreprinderii.
b. Managerul firmei trebuie sa cunoasca configuratia culturala a organizatiei. Adesea este necesara efectuarea unui diagnostic cuprinzator al starii prezente a culturii si a subculturilor organizatiei. Se potriveste cultura organizationala strategiei de restructurare a firmei? E necesar de a determina partile puternice si slabe ale configuratiei culturale existente.
c. Diagnosticul cultural trebuie sa contureze harta culturala a intreprinderii si sa ajute la crearea posibilitatii de a determina care strategii sunt necesare pentru intreprindere si care nu sunt potrivite. De exemplu, daca o cultura este puternic normativa, atunci strategia de formare a firmei care prevede o competitie in domeniul de servicii clientului nu va avea multe sanse de izbanda.
