Sistemul financiar bancar ca o parte specifica a relatiilor monetare privind instrumentile si tehnicile de plata s-a dezvoltat puternic sustinuta de tehnologia moderna, de progresile intense ale informaticiisi telecomunicatiilor.
In tarile dezvoltate, ultimii 10 - 15 ani au reprezentat o etapa de ample transformari in domeniul bancar care au solicitat actiuni ample de organizare si reorganizare a retelilor de plati si compensare, echipari si reechipari tehnologice, functie de progresile rapide in domeniu. Un asemenea proces continua cu efervescenta, promovat fiind de cerintele cresterii eficientei activitatii bancare.
Propunindu-mi primordial sistemul financiar bancar , in sfera de abordare, lucrarea in cauza apare in conditiile in care in tara noastra organizarea sistemului bancar esta in etapa de formare si dezvoltare.
Extinderea relatiilor noaste cu tarile din Uniunea Europeana si toate straduintile noastre de a ne alinia si integra cit mai repede in spatiul economic european necesita cu prioritate cunoasterea normelor, mecanismelor si tehnicii utilizate in aceste tari, in cele mai fierbinti fluxuri ale interrelatiilor economice.
Este evident ca pentru Republica Moldova aceste norme, tehnici si tehnologii noi au cu necesitate o eminenta pregnanta, fie ca elemente componente ale reformii sistemului financiar bancar de la noi de catre forurile internationale monetare si
bancare sau pur si simplu ca o aliniere la normile si tehnicile utilizate in tarile dezvoltate din Europa si, in fapt, pe plan mondial.
Rolul si structura sistemului bancal
In epoca contemporana locul si rolul bancilor in economie este foarte mare, activind ca intermediar principal in relatia economii-investitii, relatie hotaritoare in cresterea economica .
Conceptele moderne privind dezvoltarea economica considera ca un rezultat necesar al evolutiei societatii, obtinerea de economii ale agentilor economici sau persoanelor fizice, reprezentind venituri neconsumate in perioada curenta si destinate unei utilizari viitoare. In cadrul acestor concepte investitiile, reprezentind achizitia de instalatii si echipament, structuri, masini si inventar, destinate dezvoltarii productiei reprezinta o alta realitate a economiei si expansiunei ei ce afecteaza pe agentii economici.
Aceste, agentii economici, isi gasesc resursele necesare, fie prin proprii economii, fie recurghind la credite ce sunt acordate prin banci.
Locul si rolul bancilor in economie sunt determinate si de creatia monetara, factor specific al functionarii bancilor in economie. Bancile s-au afirmat esential ca institutii monetare, ca intermediari monetari,a caror caracteristica esentiala este posibilitatea de a pune in circulatie creante asupra lor insasi care sporesc masa mijloacelor de plata, volumul circulatiei monetare.
Caracteristica semnificativa a acestor intermediari este transformarea activelor nemateriale in moneda. Emisiunea de bancnote, functie initial deschise tuturor bancilor si restrinsa ulterior numai la banca de emisiune, reprezinta forma principala a creatiei monetare si cadrul primordial prin care are loc expansiunea masei monetare.
In cadrul sistemului bancar s-au inclus in timp si intermediari nemonetari a caror functii principale sunt: colectarea de economii sau acordarea de credite pe termen lung sau scurt, direct catre beneficiari (pentru investitii, comert exterior ipoteca, consum ) sau prin angajarea de capitaluri pentru recreditare.
Multiplicarea centrelor de emisiune a creat conditii de incalcare a normelor de emisiune si incarcarea canalelor de circulatiei cu bancnote smise, cu, sau fara justificatie economica.
Astfel ca, in momente istorice diferite toate tarile dezvoltate au trebuit sa delimiteze net functiile bancii de emisiune, acestea concentrindu-se de regula la o singura banca, banca centrala. Acelasi lucru sa petrecut si in SUA , unde, desi exista 12 banci federale de emisiune , acestea actioneaza cu un tot unitar sub eghida unei autoritati monetare.
Specializarea bancilor a fost o tendinta ce sa manifestat in sinul bancilor timp de o intrega epoca. La inceputul afirmarii tendintelor de specializare, acestea erau adesea declarative, propagandistice, fara a obliga la execlusivitate sau interziceri. Criza economica din anii 1929 -1933, care a bintuit in toate yarile dezvoltate, dar a facut ravagii in SUA prin crahul banean de proportii ( 36 de banci fiind declarate in stare de faliment) a impus o reglamentare severa a regimului bancar, care sa actioneze in scopul protejarii deponentilor.
