Pentru a raspunde nevoii de cunoastere aprofundata a celui mai important domeniu al sistemului social s-a format stiinta economica.
Aparitia si dezvoltarea stiintei economice
Economia politica face parte din marea familie a stiintei economice.Initial ea se identifica cu intreaga stiinta economica.Ulterior,s-a detasat intr-o disciplina separata, odata cu delimitarea domeniuluieconomiei in viata societatii si constituirea acestuia ca obiect de cercetare stiintifica.
Formarea stiintei economice a raspuns unor imperative ale vietii economice,necesitati de a aseza pe principiul rationalitatii economice actiunile agentilor in vederea depasirii decalajului dintre resursele limitate si nevoile nelimitate.Problema esentiala a stiintei economice consta in asimilarea de catre agentii a principiilor ,metodelor,tehnicilor in baza carora ei sa poata depasi constringerile generate de insuficienta resurselor in raport cu nevoile, la un moment dat.
Ea are rolul de a forma ,la nivelul subiectilor economici ,un mod de gindire si un comportament care sa le permitaca,pornind de la anumite premise ,sa obtina rezultate(satisfactii)maxime cu eforturile (sfortari) minime,adica sa actioneze eficient.Majoritatea economistilor cum ar fi (HENRI GUITTON,PAUL SAMUELSON,WILHELM ROPKE si CHARLES GIDE) considera ca acesta este de fapt punctul de plecare al stiintei economice,ca esteatat de mult implicata si solicitata in solutionarea tensiunilor dintre resurse si nevoi,incit- apreciaza acestia-daca resursele s-ar fi gasit din abundenta ,stiinta economica nu mai ar avea obiect .
Stiinta economica s-ar fi nascut in cadrul filozofiei.Contopirea ideilor economice cu cele filzofice este ilustrata si de preocuparile lui ADAM SMITH,parintele economiei clasice,care a fost profesor de folozofie morala.Treptat, cunoasterea economica s-a constituit intr-o stiinta independenta,distincta,de sine statatoare.
Dezvoltarea si diversificarea vietii economice ,necesitatea cunoasterii economieica un tot unitar,ca un organism viu, dar si a partilor sale componente, au adus la desprinderea din stiinta economica(identificata la inceput cu economia
-2-
politica)a unor discipline specializate,la aparitia , in procesul diviziunii stiintei, a noi
stiinte economice consacrate studierii diferitelor domenii si ramuri ale economiei (economia industriei, a agriculturii, a turismului, economia muncii, a invatamintu- lui,a stiintei ,economia mondiala,statistica etc.).Totodata,si-au facut aparitia si si-au impus ca discipline economice distincte o serie de stiinte integratoare,de granita sau de contact cu alte stiinte (econometria,economia protectiei mediului natural,cibernetica economica,ergonomica s.a.)ca reflectare a cerintelor de cercetare si studiere multilaterala ,inter si pluridisciplinara a diverselor laturi sau componente ale vietii economice.
In tara noastra ,Dionisie Pop Martian a ptrzentat in 1858 o clasificare a stiintei economice in patru categorii:
-economia sociala
-economia politica
-politica economica
-stiinta economiei financiare care cuprindea, la rindul ei:
-TEORIA
-ADMINISTRATIA (POLITICA) FINANCIARA
In secolul XX ,profesorul CROMOSLAV MLADENATZ s-a ocupat de sistematizarea stiintelor care privesc viata economica a societatii.Schema lui cuprindea:
a)ECONOMIA SOCIALA(adica ECONOMIA POLITICA) GENERALA;
b)ECONOMIA APLICATA sau PRACTICA(care cuprindea ECONOMIA SI POLITICA AGRARA,ECONOMIA SI POLITICA INDUSTRIALA,ECONOMIA COMERCIALA,POLITICA SOCIALA);
c)ISTORIA ECONOMICA;
d)ISTORIA IDEILOR ECONOMICE;
e)STUDIUL ECONOMIEI PARTICULARE.
Gruparea si sistematizarea stintelor economice s-a aflat si in atentia renumitului profesor Virgil Madgearu,care prezinta in cursul sau o clasificare asemanatoare cu cea folosita de economistul german Karl Bucher (la a carei scoala s-a format )urmatoareagrupare a stiintelor economice:
a)ECONOMIA SOCIALA sau TEORIA ECONO MICA ;
b)ECONOMIA SOCIALA SPECIALA sau ECONOMIA DE RAMURA;
c)POLITICA ECONOMICA;
d)ISTORIA ECONOMICA;
e)STIINTA ECONOMICA . (Virgil Madgearu "Curs de economie politica")
Din toate aceste clasificari si grupari cunoscute rezulta ca economia politica este o parte constitutiva a stiintei economice.Economia politica trebuie sa aiba in vedere mediul natural,cultural si social in care actioneaza subiectii economici.
-3-
Economia politica ,studiind raporturile cele mai generale ce se nasc intre oameni in activitatea lor economica,formuleaza intr-o forma foarte generalizata teoriille, conceptele,principiile,categoriile cele mai cuprinzatoare care privesc viata economica, economia nationalain ansamblu.
Intre economia politica si celelalte stiinte economice exista un permanent schimb de informatii pe temeiul caruia teoria economica se imbogateste,iar stiintele economice isi infrumuseteaza mai bine propiul arsenal de concepte,metode,tehnici etc.de cercetare si analiza.
Principalele etape ale evolutiei economiei politice
Pentru prima data termenul de economie politica a fost folosit de francezul Antoine de Montchretien in 1615, ca titlu pentru lucrarea sa "Traite d'Economie Politique cu sensul de stiinta a regulelor (legilor) dupa care se conduce societatea(cetatea).Denumirea provine din cuvintele grecesti oikos=casa,gospodarie si nomos=lege,regula,norma,ceea ce insemna,in antichitate, economia casnica.Termenul de "politica",atasatmai tirziu ,provine de la grecescul polis=oras,cetate care desemneaza economia societatii ,a natiunii.
Cu toate ca ,problemele economice au atras gindirea antica,indeosebi prin Aristotel,si a evului mediu,despre un sistem inchegat de cunostinte economice nu se poate vorbi decit in secolul XVIII.Descifrarea etaprlor parcurse de stiinta economica dupa constituirea ei ,a facut obiactul a numeroase incercari din partea economistilor.
In manuale,tratate ,enciclopedii etc. exista o multitudine de sistematizari,fiecare autor folosind alt mod de grupare si etapizare ,in functie de criteriul adoptat.O sistematizare a etapelor parcurse de economia politica in evolutia ei gasim si in manualul profesorului francez Gilbert Abraham-Frois care imbina criteriul cronologic cu elementele comune ce caracterizeaza creatia mai multor autori.El distinge urmatoarele etape:
a)scoala fiziocrata,reprezentata de Francois Quesnay,A..R..J. Turgot (sec.XVIII),a elaborat o conceptie de ansamblu asupra economiei considerata a fi un organism viu cu legi interne proprii care este dominata de o ordine naturala.Quesnay a elaborat primul model macroeconomic de asamblu care a pus in lumina conditiile de echilibru pentru ca ceonomia sa functioneze normal;
b)scoala clasica(sfirsitul sec.18-inceputul sec.19), avind ca reprezentantide seama pe Adam Smith,David Ricardo, J. Stuart -Mill in A nglia si J.B.Say in Franta,considera ca economia este guvernata de legi naturale pe baza carora se autoregleaza, rolul de mecanism de reglare revenindu-i
-4-
pietei.Principiuldominant este cel pur economic,de unde si numitul homoeconomicus care este prototipul subiectilor economici ce actioneaza in societate;
c)scoala neoclasica de la sfirsitul secolului XIX(1870) sintetizeaza conceptiile si realizarile scolii de la Viena, lausanne si Cambridge avind ca reprezentanti pe K.Menger,Leon Walras,Vilfredo Pareto, Alfred Marshall.Ea a dominat gindirea economica pina in anii `30 .Aceasta scoala mentine elementele de baza ale scolii clasice,recunoscind rolul pietei de macanism care regleaza activitatea subiectilor economici,dar in centrul atentiei se afla individul cu inclinatiile sale psihice.
