Procesul de solutionare a daunelor

Procesul de solutionare a daunelor

Pierderea bunului asigurat datorita riscurilor asigurate se transfera de la proprietar la societatea de asigurare prin intermediul contractului de asigurare.

Rezultatele contractului de asigurare sunt intotdeauna imprevizibile la incheierea lui. Daca riscul asigurat nu se produce, atunci societatea de asigurari ramane cu contravaloarea primei de asigurare platita de asigurat, dar daca riscul asigurat se produce, atunci, asiguratii vor primi sume care depasesc semnificativ valoarea sumei platite.

Avand in vedere acest lucru, multe persoane fizice si juridice, supuse riscurilor din societatea civila, sunt dispuse la incheierea contractelor de asigurare, stiind ca vor beneficia de despagubiri, atunci cand sufera o depreciere a calitatilor lor fizice, datorita riscurilor cuprinse in asigurare.

Etape ale procesului de solutionare a daunelor:

Solutionarea daunei incepe cu repartizarea daunei (instiintarii facute de un asigurat) unui inspector de dauna.

Se parcurg 4 etape:

Investigatia,

Evaluarea acoperirii, raspunderii si pagubei,

Negocierea sau obtinerea unei rezolutii alternative in vederea stabilirii sumei de despagubit,

Daca este necesare depunerea contestatiei.

Aceste etape de cele mai multe ori se intrepatrund in asa fel incat nu se stie unde se sfarseste una si incepe cealalta.

1. Investigatia - dupa aparitia unei instiintari de dauna, facuta de asigurat, inspectorul de dauna trebuie sa faca o investigatie obiectiva a faptelor. Ea poate fi una simpla, daca se refera doar la verificarea acoperirii, sau una complicata, daca se ocupa de o eventuala revendicare frauduloasa.

Pentru o revendicare simpla, inspectorul de dauna trebuie sa cerceteze efectiv dinamica evenimentului produs, care riscuri sunt acoperite, sau ce suma trebuie sa primeasca asiguratul.

2. Evaluarea acoperirii, raspunderii si pagubei - primul lucru pe care inspectorul de dauna il face, in teren , este sa stabileasca daca bunurile care au fost afectate datorita evenimentului asigurat sunt acoperite prin contractul de asigurare.

Daca persoana, bunul si cauza sunt acoperite, compania de asigurari este datoare sa plateasca despagubirea solicitata.

Cand despagubirea este  ceruta de o alta persoana decat asiguratul, pentru pagube sau vatamari corporale produse de asigurat, atunci in primul rand se va determina culpa asiguratului.

Evaluarea pagubei in ambele situatii implica evaluarea bunului si abia apoi determinarea costului reparatiilor (daca acesta este numai deteriorat). Inspectorul de dauna trebuie intotdeauna sa ajunga la o intelegere cu asiguratul sau cu cel care formuleaza revendicarea.

3. Negocierea sau stabilirea unor alternative  de rezolvare - chiar si atunci cand "buna credinta" este intalnita de ambele parti, se pot ivi neintelegeri privind acoperirea, raspunderea sau valoarea daunei. Toate aceste neintelegeri sunt rezolvate prin negociere directa intre inspectorul de dauna si asigurat sau intre inspectorul de dauna si cel care solicita despagubirea.

Daca negocierile esueaza exista si alte mijloace de rezolvare a disputelor mai concise decat contestatiile si care de fapt inseamna ajungerea la un compromis. Astfel de metode sunt medierea si arbitrarea.

Medierea inseamna aducerea celor doua parti implicate in fata unei persoane impartiale care incerca sa deschida si sa mentina linii de comunicare intre parti. Acesta la permite sa-ti exprime si sa-si inteleaga reciproc punctele de vedere - un pas important in rezolvarea unui diferend.

Arbitrarea este u proces prin care partile supun conflictul analizei unei persoane sau unui juriu care asculta argumentele, reconsidera faptele si poate lua apoi o hotarare cu caracter obligatoriu sau nu.

4. Depunerea contestatiei - daca disputa se mentine in ciuda eforturilor ambelor parti, atunci conflictul poate fi rezolvat in instanta. Ajungerea in instanta este un proces costisitor pentru ambele parti si aceasta este folosita numai ca ultima solutie.