UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

PLAN DE SEMINAR - GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

SEMINAR 1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PATRIMONIAL

I. Lamurirea unor notiuni teoretice

1. Patrimoniul (activ net contabil sau situatie neta)

Forma bilantului patrimonial:

3. Indicatorii de echilibru financiar patrimonial

4. Ratele de echilibru financiar si de indatorare

II. Aplicatii:

Se da urmatorul bilant contabil de inchidere al exercitiului:

- mii lei -

Se cere:

a) sa se determine indicatorii de echilibru financiar;

b) sa se calculeze ratele de lichiditate, de solvabilitate si de indatorare;

c) sa se interpreteze rezultatele obtinute.

Se da urmatorul bilant contabil de inchidere al exercitiului:

- mii lei -

(1) din care 30 mii lei pe termen lung si 70 mii lei pe termen scurt;

(2) din care credite bancare curente 100 mii lei;

(3) din care 150 mii lei pe termen lung si 50 mii lei pe termen scurt;

(4) se repartizeaza astfel: 150 mii lei pentru fonduri proprii, 80 mii lei pentru dividende, iar restul se va reporta pentru exercitiul urmator.

Se cere:

a) indicatorii de echilibru financiar (fondul de rulment financiar, fondul de rulment propriu si imprumutat, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta);

b) ratele de lichiditate, de solvabilitate si de indatorare.

Sa se interpreteze rezultatele obtinute.

Se dau bilanturile de inchidere ale exercitiilor 2007 si 2008 (mii lei):

Sa se interpreteze variatia indicatorilor de echilibru financiar (fond de rulment financiar, fond de rulment propriu si imprumutat, nevoie de fond de rulment si trezorerie neta) in perioada 2007 - 2008.

SEMINAR 2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR FUNCTIONAL

I. Lamurirea unor notiuni teoretice

Indicatorii de echilibru functional.

Structuri functionale ale firmei

II. Aplicatii:

Din bilantul de inchidere a exercitiului se cunosc urmatoarele (mii lei):

Sa se determine indicatorii de echilibru functional si sa se explice cum este finantata nevoia de fond de rulment.

Se da urmatorul bilant de inchidere al exercitiului (mii lei):

din care in afara exploatarii 200 mii lei;

din care credite bancare curente 400 mii lei;

se repartizeaza astfel: 100 mii lei pentru fonduri proprii, 150 mii lei pentru dividende, iar restul se va reporta pentru exercitiul urmator.

Se cere:

a) sa se determine indicatorii de echilibru financiar: fondul de rulment financiar, fondul de rulment propriu si imprumutat, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta;

b) sa se determine indicatorii de echilibru functional: fondul de rulment net global, nevoia de fond de rulment (totala, de exploatare si in afara exploatarii) si trezoreria neta;

c) sa se explice cum este finantata nevoia de fond de rulment.

SEMINAR 3. ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII

I. Lamurirea unor notiuni teoretice

Soldurile intermediare de gestiune (S.I.G)

Capacitatea de autofinantare (CAF)

II. Aplicatii:

Se da urmatorul cont de rezultate:

- mii lei -

Sa se determine:

a) Rezultatul exploatarii, rezultatul financiar, rezultatul extraordinar, rezultatul brut si rezultatul net.

b) Soldurile intermediare de gestiune.

c) Capacitatea de autofinantare prin cele doua metode.

Se da urmatorul cont de rezultate:

- mii lei -

Sa se determine:

a) Rezultatul exploatarii, rezultatul financiar, rezultatul extraordinar, rezultatul brut si rezultatul net.

b) Soldurile intermediare de gestiune.

c) Capacitatea de autofinantare prin cele doua metode.

SEMINAR 4. RATELE DE RENTABILITATE

I. Lamurirea unor notiuni teoretice

Ratele de rentabilitate economica sau de exploatare

Ratele de rentabilitate financiara sau a capitalurilor proprii.

Rentabilitatea medie ponderata a capitalurilor

II. Aplicatii:

1. Din bilantul de inchidere al exercitiului N-1 se cunosc urmatoarele date (in mii lei):

- Imobilizari = 650

- Active circulante = 200

- Disponibil = 50

- Datorii de exploatare = 20

- Datorii financiare = 580

- Capital propriu = 300

Din contul de rezultate al exercitiului N se cunosc (mii lei):

- cifra de afaceri = 2000

- cheltuieli de exploatare = 1500

- cheltuieli cu dobanzile = 116

Se cere:

a) ratele de rentabilitate economica;

b) rata de rentabilitate financiara;

c) efectul de levier financiar;

d) rata reala a rentabilitatii economice nete daca rata inflatiei este de 15%.

Din bilantul de inchidere al exercitiului N-1 se cunosc urmatoarele date (in mii lei):

- Imobilizari = 300

- Active circulante = 150

- Disponibil = 50

- Datorii de exploatare = 100

- Datorii financiare = 300

- Capital propriu = 100

Din contul de rezultate al exercitiului N se cunosc (mii lei):

- cifra de afaceri = 900

- cheltuieli monetare de exploatare = 500

- ajustari ale imobilizarilor = 100

- cheltuieli cu dobanzile = 75

Se cere:

a) ratele de rentabilitate economica;

b) rata de rentabilitate financiara;

c) efectul de levier financiar;

d) rata reala a rentabilitatii economice daca rata inflatiei este de 13%.

SEMINAR 5. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE

I. Lamurirea unor notiuni teoretice

Cifra de afaceri

Cheltuieli variabile

Cheltuieli fixe

Rezultatul exploatarii

Marja asupra cheltuielilor variabile

Marja procentuala asupra cheltuielilor variabile

Pragul de rentabilitate (CA_PR)

II. Aplicatii:

Se cunosc urmatoarele date referitoare la activitatea de exploatare a unei firme: cifra de afaceri = 500 mii lei, cheltuielile variabile = 350 mii lei, cheltuielile fixe = 50 mii lei.

Se cere:

a) pragul de rentabilitate;

b) profitul obtinut la o crestere a cifrei de afaceri cu 15%;

c) cifra de afaceri necesara pentru a obtine un profit de 150 mii lei;

d) cifra de afaceri necesara pentru a mentine rezultatul initial, in conditiile in care cheltuielile fixe cresc cu 10 mii lei.

Se cunosc urmatoarele date referitoare la activitatea de exploatare a unei firme: cifra de afaceri = 1.000 mii lei, cheltuielile variabile = 800 mii lei, cheltuielile fixe = 50 mii lei.

Se cere:

a) pragul de rentabilitate;

b) modificarea relativa a profitului la o crestere a cifrei de afaceri cu 20%;

c) cifra de afaceri necesara pentru a obtine un profit de 250 mii lei;

d) cifra de afaceri necesara pentru a mentine rezultatul initial, in conditiile in care cheltuielile fixe cresc cu 20 mii lei.

Se cunosc: cifra de afaceri = 2.000 mii lei, cheltuielile variabile = 1.500 mii lei, cheltuielile fixe = 100 mii lei.

Se cere:

a) cifra de afaceri pentru care profitul este nul;

b) modificarea relativa a profitului la o crestere a cifrei de afaceri cu 10%;

c) cu cat la suta trebuie sa creasca cifra de afaceri pentru a obtine un profit cu 10% mai mare decat cel initial;

d) cifra de afaceri necesara pentru a mentine rezultatul initial, in conditiile in care cheltuielile fixe cresc cu 20%.

SEMINAR 6. METODE DE DETERMINARE A NFCE

I. Lamurirea unor notiuni teoretice

Metode analitice bazate pe costurile exploatarii previzionate prin bugetele exploatarii;

Metode analitice bazate pe cifra de afaceri previzionata

Metode bazate pe viteza de rotatie in functie de costurile exploatarii;

Metode bazate pe activele circulante ce revin la 1.000 lei productie marfa;

Metode bazate pe rata cinetica a activelor circulante.

Metoda normativa de previziune a nevoii de fond de rulment

II. Aplicatii:

Sa se determine necesarul de finantat mediu anual pentru materialul "A", cunoscand:

- necesarul fizic de material "A" pentru realizarea productiei anuale este de 0,5 kg / bucata;

- productia anuala este de 720 bucati;

- pretul de aprovizionare este de 20 lei/kg;

- situatia aprovizionarilor cu material "A" in anul precedent:

- timpul necesar conditionarii (sortare si analiza) este 3 zile;

- intervalul pentru transportul intern este 2 zile.

Sa se determine necesarul de finantat mediu anual pentru produsul finit "B", cunoscand:

- productia anuala previzionata este de 200 bucati;

- costul complet unitar antecalculat este de 1.000 lei/buc.;

- durata medie de stationare a produselor in magazie (pentru sortare, ambalare, formare loturi) este de 10 zile.

Sa se determine necesarul de finantat mediu anual pentru produsul finit "C", cunoscand:

- productia anuala exprimata in cost complet in anul de baza a fost de 15 mii lei;

- necesarul de finantat mediu anual pentru produsul finit "C" in anul de baza a fost de 250 lei;

- productia anuala previzionata este de 10.000 bucati;

- costul complet unitar antecalculat este de 2 lei/buc.

Se cunosc urmatoarele:

- cifra de afaceri in anul de baza = 1.000 mii lei

- soldurile medii bilantiere ale anului de baza (mii lei):

Imobilizari = 300

Stocuri materii prime = 200

Stocuri produse in curs = 60

Stocuri produse finite = 100

Clienti = 150

Disponibil = 40

Datorii de exploatare = 200

Credite de trezorerie = 100

Datorii financiare = 250

Capital propriu = 300

- cifra de afaceri previzionata pentru trimestrul I al anului de plan este de 400 mii lei;

- in cazul stocurilor de productie in curs se prevede o incetinire a vitezei de rotatie cu 2 zile;

- in cazul stocurilor de produse finite se prevede o accelerare a vitezei de rotatie cu 3 zile;

- in cazul clientilor, coeficientul de accelerare a vitezei de rotatie este 0,3.

Sa se determine necesarul de finantat pentru fiecare activ circulant in trimestrul I al anului de plan.

Se cunosc:

- in anul de baza soldul mediu al activelor circulante a fost de 220 mii lei, iar valoarea productiei marfa exprimata in cost complet de 800 mii lei;

- pentru anul de plan se prevede o valoare a productiei marfa trimestriale exprimate in cost complet de 300 mii lei.

Sa se determine necesarul trimestrial de active circulante prin metoda sintetica bazata pe viteza de rotatie in functie de costurile exploatarii si cea bazata pe activele circulante la 1.000 lei productie marfa.

Se cunosc:

- in anul de baza soldul mediu al activelor circulante a fost 7.000 mii lei, iar cifra de afaceri 35.000 mii lei;

- in anul de plan se estimeaza o cifra de afaceri trimestriala de 10.000 mii lei.

Sa se determine necesarul trimestrial de active circulante prin metoda sintetica bazata pe rata cinetica in urmatoarele ipoteze:

a)    coeficientul de accelerare a rotatiei activelor circulante este de 0,2;

b)    viteza de rotatie a activelor circulante se accelereaza cu 10 zile.

In anul N s-a obtinut o cifra de afaceri de 500 mii lei si s-au inregistrat urmatoarele solduri bilantiere (mii lei):

Imobilizari = 250

Active circulante = 200

Disponibil = 50

Datorii de exploatare = 80

Credite de trezorerie = 20

Datorii pe termen lung = 250

Capital propriu = 150

Pentru trimestrul I al anului N+1 se prevede o cifra de afaceri de 150 mii lei.

Sa se determine indicatorii de echilibru financiar pentru trimestrul I al anului N+1 prin metoda normativa.

SEMINAR 7. FINANTAREA CICLULUI DE EXPLOATARE

I. Lamurirea unor notiuni teoretice

Metoda analitica de determinare a pasivelor stabile

Metoda sintetica de determinare a pasivelor stabile

Surse proprii de finantare a ciclului de exploatare

Surse imprumutate de finantare a ciclului de exploatare

- creditele de trezorerie;

- creditele de scont;

- creditele de factoring

II. Aplicatii:

O firma are urmatoarele datorii trimestriale (pentru trimestrul cu activitatea cea mai redusa din an):

- salarii: 180 mii lei; termen de plata: 25 ale lunii curente pentru chenzina I si 10 ale lunii urmatoare pentru chenzina a II-a;

- impozite: 90 mii lei; termen de plata: 10 ale lunii urmatoare;

- energie electrica: 9 mii lei; termen de plata: 5 si 25 ale lunii curente, cu plata intregului sold.

Datoriile fata de furnizorii de materii prime sunt: 350 mii lei in trim. I, 300 mii lei in trim. II, 350 mii lei in trim. III si 300 mii lei in trim. IV. Durata medie de intarziere a platilor este de 20 zile.

Sa se determine valoarea pasivului stabil pentru fiecare trimestru al anului de plan.

Se dau urmatoarele informatii:

- valoarea anuala a activelor circulante = 320 mii lei;

- cheltuielile anuale pentru realizarea productiei = 440 mii lei;

- incasarile anuale din vanzarea productiei = 530 mii lei;

- fondul de rulment trimestrial = 20 mii lei;

- pasivele stabile trimestriale sunt: 20 mii lei in trim. I, 25 mii lei in trim. II, 30 mii lei in trim. III si 35 mii lei in trim. IV;

- soldul creditelor de trezorerie la sfarsitul exercitiului anterior = 20 mii lei;

- repartizarea pe trimestre a volumului de activitate se face astfel: trim. I = 21%, trim. II = 24%, trim. III = 26% si trim. IV = 29%.

Sa se determine necesarul trimestrial de credite de trezorerie.

Sa se determine necesarul trimestrial de credite de trezorerie pe baza urmatoarelor informatii:

- valoarea anuala a activelor circulante = 250 mii lei;

- cheltuielile anuale pentru realizarea productiei = 300 mii lei;

- incasarile anuale din vanzarea productiei = 350 mii lei;

- fondul de rulment trimestrial = 20 mii lei;

- pasivele stabile trimestriale sunt: 10 mii lei in trim. I, 12 mii lei in trim. II, 13 mii lei in trim. III si 15 mii lei in trim. IV;

- soldul creditelor de trezorerie la sfarsitul exercitiului anterior = 6 mii lei;

- repartizarea pe trimestre a volumului de activitate se face astfel: trim. I = 20% , trim. II = 25% , trim. III = 25% si trim. IV = 30%.

SEMINAR 9. PREVIZIUNEA TREZORERIEI

I. Lamurirea unor notiuni teoretice

Bugetul de trezorerie

Bilantul de deschidere al perioadei de gestiune (bilantul de inchidere al exercitiului precedent)

Contul de rezultate previzional

Planul de investitii si de finantare

Bilantul previzional

II. Aplicatii:

Sa se calculeze soldul final de trezorerie pentru semestrul I al anului N+1, pe baza urmatoarelor informatii:

a) situatia vanzarilor de produse finite si aprovizionarilor cu materii prime lunare (inclusiv TVA):

b) frecventa medie a incasarilor din vanzarile totale de produse finite ale unei luni oarecare:

- 50% din vanzari se incaseaza in aceeasi luna;

- 30% din vanzari se incaseaza in luna a doua;

- 20% din vanzari se incaseaza in luna a treia;

c) frecventa medie a platilor pentru aprovizionarile cu materii prime dintr-o luna oarecare:

- 50% din plati se efectueaza peste o luna;

- 50% din plati se efectueaza peste 2 luni.

d) pentru exercitiul N+1 se mai prevad urmatoarele:

- incasari lunare din chirii in valoare de 900 lei;

- creditele pe termen scurt se ramburseaza in rate lunare de 1500 lei.

- creditele pe termen lung se ramburseaza in rate trimestriale de 3500 mii lei.

- salariile lunare in primul trimestru vor fi de 2000 lei, iar pentru trimestrul II se prevede o majorare a acestora cu 5%;

- impozitele si taxele lunare se previzioneaza la 800 lei;

e) soldul disponibilului din bilantul de inchidere al ex. N este de 700, iar cel al creditelor de trezorerie de 200 lei.

In legatura cu previziunea trezoreriei intreprinderii pentru trimestrul l al exercitiului N+1, se prezinta urmatoarele informatii (lei):

- vanzari lunare de produse finite in valoare de 10000, incasabile astfel: 30% in luna urmatoare vanzarilor, 30% peste doua luni de la vanzari si 40% peste 3 luni de la vanzare;

- vanzari lunare de marfuri, in suma de 2500, incasabile pe loc (in numerar);

- incasari din majorarea capitalului social prin aport nou in numerar, in luna februarie in suma de 3000;

- cumparari de materii prime si materiale in suma de 3000 lunar, achitabile jumatate in luna aprovizionarii si restul in luna urmatoare cumpararilor;

- cheltuieli lunare cu personalul in suma de 5000;

- ratele lunare de rambursat pentru creditele angajate in exercitiul anterior, inclusiv dobanzile aferente sunt de 1000;

- soldurile din bilantul incheiat (exercitiul N) sunt: clienti 800 incasabili integral in luna februarie; disponibilitati banesti 2000; datorii catre furnizori 900 achitabile jumatate in luna ianuarie si restul in luna martie, credite de trezorerie 1000.

Sa se calculeze soldul trezoreriei la inceputul lunii aprilie, N+1.

O intreprindere esaloneaza incasarile de la clienti astfel: 25% in luna urmatoare vanzarilor, 50% in luna a doua de la vanzare si 25% in luna a treia de la vanzare. Datoriile catre furnizori se achita 40% in luna aprovizionarii, 25% in luna urmatoare aprovizionarii si restul la 60 zile de la aprovizionare. Previziunea vanzarilor si a cumpararilor pentru trim. l al anului de plan (exercitiul N+1) este urmatoarea (lei):

Din bilantul exercitiului incheiat (exercitiul N) rezulta urmatoarele solduri: clienti in suma de 5000 lei incasabili in luna ianuarie; furnizori in suma de 24000 lei jumatate platibili in ianuarie si restul in martie; disponibilitati banesti in suma de 1000 lei; credite de trezorerie 1500.

Sa se calculeze soldul trezoreriei la sfarsitul lunii martie, N+1.

SEMINAR 10. PREVIZIUNEA FINANCIARA PE TERMEN MEDIU SI LUNG

I. Lamurirea unor notiuni teoretice

cheltuielile de investire;

fluxurile de numerar (cash-flowuri);

durata de viata economica;

valoarea reziduala a investitiei;

coeficientii (factorii) de actualizare;

termenul de recuperare;

valoarea actuala neta;

indicele de profitabilitate;

rata interna de rentabilitate.

Sursele de finantare pe termen mediu si lung

Costul mediu ponderat al capitalului

Costul marginal al capitalului

Politica distribuirii de dividende

II. Aplicatii:

Se considera un proiect de investitii caracterizat astfel:

- cheltuiala initiala cu investitia este de 1000 mii lei;

- cash-flowurile anuale datorate investitiei sunt: 200 mii lei; 300 mii lei; 400 mii lei; 400 mii lei si 400 mii lei;

- rata de actualizare = 15%.

Sa se calculeze: termenul de recuperare a investitiei, valoarea actuala neta si indicele de profitabilitate. Sa se precizeze daca proiectul este rentabil conform acestor criterii.

Se considera un proiect de investitii caracterizat astfel:

- cheltuiala cu investitia este de 500 mii lei, din care 200 mii lei in primul an, 200 mii lei in al doilea an si 100 mii lei in al treilea an;

- investitia intra in functiune incepand cu anul al patrulea si functioneaza 4 ani, degajand urmatoarele cash-flowuri anuale: 300 mii lei; 400 mii lei; 500 mii lei si 500 mii lei;

- la sfarsitul celor 4 ani de functionare ramane o valoare (reziduala) de 100 mii lei;

- rata de actualizare = 20%.

Sa se calculeze: termenul de recuperare a investitiei (prin cele doua metode), valoarea actuala neta, indicele de profitabilitate si rata interna de rentabilitate. Sa se precizeze daca proiectul este rentabil conform acestor criterii.

Pentru finantarea unui proiect de investitii, conducerea unei societati hotaraste majorarea capitalului social prin aporturi noi in numerar. Sa se calculeze pierderea suferita de actionarii vechi si pretul platit de vechiul actionar si de noul actionar pentru o actiune noua, cunoscand:

- capitalul suplimentar de care are nevoie societatea este de 1200 mii lei;

- numarul de actiuni vechi este de 250.000;

- valoarea de piata a unei actiuni inainte de majorare este 30 lei;

- pretul de emisiune al unei actiuni noi este 24 lei.

O firma are un capital social de 200 mii lei, valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, iar valoarea de piata de 15 lei. Conducerea societatii hotaraste incorporarea sumei de 50 mii lei din fondul de rezerva in capitalul social.

Sa se determine:

a) valoarea de piata a unei actiuni dupa majorarea capitalului;

b) dreptul de atribuire cuvenit vechiului actionar.

O societate comerciala prezinta urmatoarea situatie:

- capital social = 1.200.000 lei;

- fond de rezerva = 120.000 lei;

- valoarea nominala a unei actiuni = 10 lei

- valoarea de piata a unei actiuni = 20 lei;

Conducerea societatii hotaraste majorarea capitalului social prin doua emisiuni simultane:

- o emisiune de actiuni gratuite, prin incorporarea sumei de 100.000 lei din fondul de rezerva in capitalul social;

- o emisiune suplimentara de 20.000 actiuni in numerar, la pretul de emisiune de 15 lei.

Sa se determine:

a) valoarea de piata a unei actiuni dupa cele doua majorari;

b) valoarea dreptului de subscriere si a dreptului de atribuire cuvenite vechiului actionar.

Din bilantul unei societati cotate la bursa se cunosc:

- capital social = 200 mii lei (costul capitalului = 15%);

- datorii pe termen lung = 80 mii lei (rata dobanzii = 10%);

- datorii pe termen mediu = 60 mii lei (rata dobanzii = 11%);

- datorii pe termen scurt = 40 mii lei (rata dobanzii = 12%);

Se mai cunosc:

- valoarea nominala a unei actiuni = 20 lei

- valoarea de piata a unei actiuni = 30 lei

- ultimul dividend platit a fost de 4,5 lei

- cresterea prevazuta a dividendelor este de 2%.

Se cere:

a) Costul mediu ponderat al capitalului prin metoda ponderarii contabile.

b) Costul mediu ponderat al capitalului prin metoda ponderarii bursiere.

c) Sa se precizeze daca este avantajos pentru firma sa finanteze un proiect de investitii dintr-un nou imprumut pe termen lung de 50 mii lei cu dobanda 13%, cunoscand:

- indatorarea suplimentara antreneaza anumite riscuri si exigente din partea actionarilor, care vor determina o crestere a dividendului de 3%, in loc de 2% cat era prevazut initial ;

- rentabilitatea economica a proiectului de investitii este de 20%.

Pentru finantarea unei investitii de extindere in valoare de 1.000.000 lei, o firma poate apela la urmatoarele surse de finantare:

- fonduri pentru autofinantare = 300.000 lei

- majorarea capitalului social = 500.000 lei

- imprumuturi bancare care pot fi obtinute cu o rata a dobanzii de 15%.

Se mai cunosc:

- profitul net cuvenit actionarilor = 200.000 lei;

- capitalul propriu = 1.000.000 lei;

- datoriile financiare = 1.500.000 lei (rata dobanzii = 12%);

Variantele de finantare sunt:

A)   total surse proprii interne si in completare surse imprumutate

B)    total surse proprii externe si in completare surse imprumutate

C)    total surse proprii interne si externe si in completare surse imprumutate

D)   surse imprumutate

Sa se aleaga varianta optima de finantare.