Metode de gestionare a riscurilor de credit

Metode de gestionare a riscurilor de credit

Exista mai multe metode prin care pot fi impartite in 2 mari categorii:

A)   Metode normative - cele care se bazeaza pe reglementari BNR si ale bancilor comerciale;

B)    Metoda statistico-matematica - care se bazeaza pe modele.

Metodele normative:

Provizoare

Reprezinta o metoda prin care bancile se acopera ladiverse riscuri, printre care si riscul de credit. Este o conventie contabila intocmai ca si amortizarea. Provizionul acopera riscurile estimabile adica acele riscuri care pot fi estimate la grad relativ mare de certitudine. Riscurile care nu pot fi estimate sunt acoperite prin rezerve. Provizionul ca si amortizarea se constituie pe cheltuieli.

Cheltuieli cu provizion = provizioane.

Spre deosebire de amortizare provizioanele sunt reversibile. Cand evenimentul pentru care au fost create provizioanele riscul nu sa manifestat - provizioanele devin venituri.

Provizioane = venituri din provizioane.

In activitatea bancara provizioanele sunt reglementate prin regulamente ale BNR si anume se tine cont de urmatoarele:

Categoria de incadrare a fiecarui credit pentru care nu sau demarat actiuni in justitie (chiar daca nu era cazul);

Tipul de garantie daca acel credit era garantat, dar numai pentru anumite tipuri de garantii expres definite de un regulament BNR. Orice alta garantie in afara celor expres stabilite nu se ia in calcul.

Categorii de incadrare a creditelor

Fiecare solicitare de imprumut este analizata pe baza unui model care are la baza anumite reglementari ale BNR. In urma acelei analize creditul este incadrat in 5 clase:

standard;

in observatie;

substandard;

indoielnic;

pierdere.

In momentul acordarii unui credit acesta nu poate fi decat primele 3 clase. Pe masura trecerii timpului, un credit poate migra dintr-o categorie in alta categorie, de regula in jos. Asa se ajunge la ultimele 2 categorii. Trecerea dintr-o categorie superioara intr-o categorie inferioara se face pe baza unor norme.

In cazul in care se demareaza actiuni in justitie automat creditul trece in categoria pierdere indiferent de garantia lui. Aceste categorii de incadrare a creditelor stau la baza stabilirii valorii provizionului. Si anume avem urmatorii coeficienti de provizion:

standard: 0%;

in observatie: 5%;

substandard: 20%;

indoielnic: 50%;

pierdere: 100%.

Pentru persoane fizice se aplica acelaiasi coeficienti daca creditul este in lei, daca este in valuata coeficienti se maresc cam cu 2% procente la fiecarecategorie. Coeficienti de provizion se aplica la asa numita ,expunere bruta' sau ,expunere neta'.

Expunerea bruta - reprezinta valoarea maxima dintr-un credit pe care ar pierde o banca la un anumit moment de timp. Ca urmare a sectorului timp bancile sunt obligate sa isi revizuiasca provizioanele periodic (ex: sfarsitul anului).

Ex: sa presupunem ca la 9 august o banca acorda un credit de 6 mii lei, iar dobanda aferenta este 102,21 lei. Asta inseamna ca astazi 9 august banca poate pierde 6102,21 lei.

O data cu trecerea timpului clientul ramburseaza si astfel de exemplu pe 9 septembrie dupa ce la rambursat prima anuitate in valoare de 2051,66 lei banca nu va putea pierde mai mult decat diferenta 6102,21−2051,66=4050,55 (vezi problema de trezorerie de la primul curs). Cu alte cuvinte avem 2 expuneri brute date calendaristice pe 9 august expunerea bruta: 6102,21, iar pe 9 septembrie 4050,55lei.

Expunerea neta = expunerea bruta - valoarea garantiei ,x' coeficient al garantiei

Garantia din aceasta formula trebuie sa fie cea expres stabilita de regulamente ale BNR.

Orice alta garantie cu exceptia ipotecii nu contribuie la diminuarea expunerii brute ceea ce inseamna ca expunerea neta = expunerea bruta.

Calculul provizionului se face conform formulei:

Provizion=expunere bruta/neta×coeficientul de provizion.

Ex: in cazul situatiei de mai sus daca la 9 august creditul era in categoria standard provizion egal 6102,21lei=0 (nu se creaza provizion). In situatia in care creditul nu era garantat sau garantia nu este cea stabilita prin normele BNR. Daca la 9 august creditul era clasificat in categoria substandard (in aceeasi conditii referitoare la garantie) atunci provizionul=6102,21lei×20%=1220,44lei. Daca evenimentul pentru care a fost creat provizionul nu are lac deci riscul nu se manifesta provizioanele devin venituri integral sau partial.

Ca urmare a faptului ca provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor ele trebuie sa fie reglementate in caz contrar sau crea provizioane supra dimensionate ceea ce ar duce la diminuarea bazei de impozitare. Numai provizioanele reglementate sunt cheltuielile fiscale. Dar bancile isi pot crea provizioane suplimentare care nu mai sunt reglementate doar ca ele nu sunt deductibile fiscal (se aduna la burse de impozit). La scadenta unui credit pentru care sau constituit provizioane, iar creditul a fost rambursat in conditii normale, provizioanele se anuleaza prin preluarea de venituri.

Rezerve

Este un concept care se refera tot la o conventie contabila prin care o entitate preia o parte din profitul brut sau net si o incorporeaza in diferite tipuri categorii de rezerva. Astfel spus spre deosebire de provizion, rezerva se constituie din profitul brut sau net. O rezerva constituita din profitul brut va diminua baza de impozitare si ca atare acest tip de rezerva este reglementara.

In cazul institutiilor de credit exista 3 categorii de rezerve constituite din profitul brut si anume:

Rezerva legala;

Rezerva statutara;

Rezerva generala pentru riscul de credit.

Acesta are rolul de-a acapara pierderiile neestimate din credite. Algoritmul de calcul al acestei rezerve este: rezerva generala risc de credit = soldul creditelor ×20% = x?

Profitul brut se diminueaza cu ,x', bancile isi pot crea rezerve pentru riscuri de credit suplimentar pe langa aceasta rezerva, dar numai din profitul de dupa impozitare.

Garantii bancare

Este un concept generic care se utilizeaza pentru a defini  diferite tehnici, metode si instrumente care sa asigure imprumutatorul ca isi va recupera creditele si dobanzile aferente in cazul in care clientii devin insolvabili. Contractul de garantie este accesoriul la contractul de imprumut. Garantia este ultima sursa de rambursare a unui credit acordat. Practic statistica a stabilit ca executia garantiilor (cu mici exceptii) nu acopera decat o parte extrem de mica din pierderiile reale ale bancilor.

In general garantia se refera la un activ real sau financiar cesionat in favoarea bancii sau la metode si tehnici care permit bancii intr-un fel sau altul sa isi recupereze sumele datorate.

Caracteristiciile unei bune garantii

Teoretic tot ceea ce este legal poate fi utilizat ca garantie, practic insa, elemente cu valoare foarte mare nu sunt preluate de banci cu scop de garantie.

O garantie poate fi evaluata intr-o categorie mai buna sau mai slaba in functie de 5 factori:

Standardizarea - o garantie standardizata elimina orice ambiguitate asupra ei. Anumite bunuri pot fi tranzactionate pe burse si de aceea sunt standardizate, metodele pretioase au propriile lor standarde si bursa lor. Se masoara in karate; cacaoa, graul se tranzactioneaza pe cursele de alimente. O garantie standardizata=o garantie mai buna.

3.2. Durabilitatea - reprezinta calitatea unei garantii de a-si pastra caracteristiciile in timp.

Ex: tarile din Olanda.

3.3. Identificabilitatea - reprezinta calitatea unei garantii de a fi identificata in mod unic fata de alta garantie de acelasi tip.

Ex: terenuri, casele.

3.4. Tranzactionabilitatea - este calitatea unei garantii de a putea fi vanduta pe o piata specifica. Tine cont de aceste piete respectiv de evolutia lor.

Ex: imobilele, actiuni.

Tranzactionabilitatea nu trebuie confundata cu lichiditatea unei garantii→care este calitatea acesteia de a fi vanduta fara pierderi semnificative.

3.5. Stabilitatea valorii in timp - calitatea unei garantii de a nu-si pierde din valoare pe masura trecerii timpului.

Scheme sau tehnici de garantare pentru ca mai multe categorii de clienti sa poata accesa credite pe care in alta situatie nu l-ar primi deoarece au riscuri mai mari si nu pot prezenta garantii corespunzatoare. Aceste scheme se numesc fonduri de garantare a creditelor (agricultura, prima casa, IMM-uri). Acestea sunt sprijinite de stat (de guvern) in functie de politicile concrete ale acestuia.

Garantiile pot fi clasificate dupa o multitudine de criterii:

Garantia simpla si solidara;

Garantia privata sau a statului;

Garantia explicita (un bun, o polita) si implicita (acreditivul documentar in finantarea comertului international);

Garantii reale si personale. Reale → bunuri tangibile - forma de manifestare este reprezentata de gaj si ipoteca. Gajul poate fi cu si fara deposedare. Personale → implica existenta unei terte parti numita garant care previn obligatiile clientului in cazul in care acesta nu isi respecta clauzele. Formele de materializare a acestui tip de garantie sunt: girul si andosarea.

Aplicatie privind provizioanele

La momentul actual imprumutul acordat unui client se prezinta astfel:

Soldul de rambursat 60.000lei;

Dobanda aferenta 3.000lei;

Categoria de incadrare a creditului substandard (coeficientul de provizion 20%);

Nu exista provizion constituit;

Coeficientul de diminuare a expunerii brute depinde de garantie.

Expunerea bruta: 60.000+3.000=63.000lei

Se cere:

a) Sa se calculeze  provizionul reglementat si provizionul de constituit daca garantia este o ipoteca de gradul 1 asupra unui imobil evaluat la 30.000lei. Coeficientul de diminuare a garantiei este 50%.

Expunerea neta: 63.000−(30.000×0,5)=48.000

Provizion=expunerea neta ×coeficient de provizion=48.000×20%=9.600lei

9.600 → valoarea provizionului reglementat si constituit.

b)   Sa se calculeze provizionul reglementat si constituit daca garantia acestui credit este o scrisoare de garantie a unei banci in care se acopera pina la 10.000lei. coeficientul de diminuare a expunerilor este de 0,8 sau 80%.

Expunerea neta=63.000−(10.000×0,8)=55.000

Provizion=expunerea neta×0,2=11.000lei

Provizionul constituit=11.000lei

a) Sa se calculeze provizionul reglementat si de constituit daca garantia este o scrisoare de garantie a unei banci din Romania care acopera integral obligatiile clientului. Coeficientul de diminuare a garantiei este 0,8. Calculati expunerea bruta maxim de pierdere a unei banci.

Expunerea bruta=60.000+3.000=63.000lei

Expunerea neta=63.000−(63.000×0,8)=12.600

Provizion=12.600×0,2=2.520

Acelasi credit de mai sus cu deosebirea ca el si afla in categoria pierdere (coeficientul de provizion este 100%), iar garantia este de la punctul c) din problema precedenta.

Se cere sa se calculeze provizionul reglementat in acest caz. Sa calculam provizionul reglementat.

Obs: indiferent de garantie in cazul unui credit, in cazul unei pierderi.

Expunerea bruta=60.000+3.000=63.000

Expunerea neta=63.000−(63.000×0)=63.000

Provizion=63.000×1=63.000lei

Provizion constituit=63.000lei

Aplicatie privind scadentarul in cazul rambursarilor in anuitati constante: o banca acorda un credit de 7.500 lei cu rata anuala de 12% rambursabil in 5 anuitati lunar egale. Sa se intocmeasca scadentarul.

C=valoarea capacitatii (credit)

N=numarul de perioade de timp in care se face rambursarea

R=reprezinta rata dobanzii aferente perioadei ,n'

Daca ,n' este reprezentat de nr. de luni, ,r' este rata lunara a dobanzii.

Daca ,n' este reprezentat de trimestre, ,r' este rata trimestriala a dobanzii.

Daca ,n' este reprezentat de semestre atunci ,r' este rata semestriala a dobanzii.

Daca ,n' este reprezentat de nr. de ani, ,r' este rata anuala a dobanzii.

R=1%

N=5

C=750

Valoarea dobanzii

Coloana 2=valoarea dobanzii

Coloana 2=col 1×r

Acelasi scadentar in cazul in care rambursarile se fac in anuitati descrescatoare.

D=c×i×t

D=c×r

Amortisment=7.500÷5=1.500

Sold final

Valoarea dobanzii

D1=7.500×0,12×

D2=6.000×0,12×

D3=4.500×0,12×

D4=3.000×0,12×

D5=1.500×0,12×

Anuitate