Metoda fix la timp (FLT) este o inovatie si trasaturile de baza au fost elaborate si perfectionate de Toyota2. Dar in productia FLT nu e nimic unical Japonez. Ea poate fi folosita oriunde. Productia FLT inseamna productia si cumpararea in cantitati foarte mici doar pentru timpul de utilizare. Este un simplu mod de operatiuni care in mod direct micsoreaza inventarul si reduce necesitatea de depozitare si de terminale de computer pentru controlul inventarului, la fel ca si personalul implicat in actiunile date. Absenta stocarilor excesive creeaza o imperativa de executare a lucrului fara erori, deoarece nu exista o rezerva de extradetalii pentru a putea continua productia atunci cand incep sa apara probleme. Cauzele erorilor sunt eliminate complet pentru a nu se repeta in viitor. Transformarea FLT incepe cu eliminarea materialelor in stoc stationare in cadrul procesului de productie. Sunt procurate mai putine materiale, detaliile si produsele fiind facute in cantitati mici, seriile mari de productie micsorandu-se. Rezultatul imediat este intreruperea lucrului. De fapt un sir de intreruperi. Productia stopeaza din cauza ca procesele de aprovizionare se blocheaza sau sunt prea multe defecte, si nu exista absolut nici o rezerva pentru continuarea lucrului. Aceasta si trebuie sa se intample. Aceasta duce la ridicarea alarmei pentru intreaga intreprindere, ca urmare a careia toti analistii si inginerii sunt nevoiti sa-si paraseasca birourile si sa incerce sa relanseze productia. Cand primul sir de probleme e solutionat, stocul de materiale si inventar e redus si mai tare, cauzand un nou sir de probleme. Fiecare sir de probleme si solutii la problemele date duce la sporirea productivitatii si calitatii. Cel mai mare obstacol pentru trecerea la modul de gandire FLT este acelasi ca si pentru orice schimbare majora in sistemul de management, adica reorientarea gandirii umane. Programele FLT au fost organizate la GE, cei 3 mari constructori de automobile, Goodyear, Rolm,Toyota si alte mari companii industriale.
Productia FLT nu este la fel numita in toate intreprinderile, spre exemplu IBM utilizeaza termenul productia in flux continuu, Hewlett-Packard utilizeaza termenii productie fara stocuri si sistemul de productie repetitiv, GE - management la vedere, Motorola - productie in ciclu scurt, cateva firme Japoneze pur si simplu - Sistemul Toyota, alte companii incep sa utilizeze termenul competitia bazata pe timp (CBT)4.
In perioada actuala o pondere foarte mare in succesul unei intreprinderi este desigur reactia ei la cerintele consumatorilor si furnizarea bunurilor si serviciilor intr-un timp minim. Majoritatea marilor firme ca GE, HP, Motorola, Gruman, Honda, Toyota, Sony si Canon utilizeaza FLT ca un instrument de sporire a reactiei de raspuns de pe piata. In productia FLT reducerea drastica a timpului scurs de la comanda pana la ciclul de livrare a schimbat obiectivul de utilizare la capacitatea de 100% din productia traditionala.
Premise pentru productia FLT
Ideea generala a FLT e destul de simpla - reducerea drastica a stocurilor neutilizate pe intreg procesul de productie. In asa mod produsele trec de la furnizor la producator si apoi la client cu mici intarzieri sau chiar fara dupa insasi timpul utilizat in productie. Obiectivul general al productiei FLT este reducerea timpilor de racordare in procesul productiei, acesta fiind obtinut prin reducerea drastica a stocurilor stationare. Drept rezultat obtinem un flux neintrerupt de loturi mici de produse pe parcursul intregului proces de productie. Cele mai eficiente aplicari ale FLT au fost in productia recurenta (repetitiva), operatii in care grupuri de produse standard sunt realizate cu mari viteze si in mari volume, cu materiale ce se misca intr-un flux continuu. Uzinele de automobile Toyota, unde a si luat nastere notiunea de FLT, sunt probabil si cele mai bune exemple de utilizare a FLT in productia recurenta. In aceste uzine, fluxul continuu de produse face ca planificarea si controlul sa fie foarte simple, si FLT in situatiile cand sunt prezente mai multe ateliere. Utilizarea cu succes a FLT este foarte rar intalnita in atelierele mari si complexe unde planificarea si controlul productiei sunt extrem de complicate.
FLT nu poate fi implementat imediat in productie. Pentru aceasta e necesar a efectua un sir de schimbari:
1. Stabilizarea orarelor de productie
2. Concentrarea uzinelor
3. Marirea capacitatii de productie a centrelor producatoare
4. Imbunatatirea calitatii produselor
5. Antrenarea muncitorilor in asa mod incat ei sa posede mai multe deprinderi si sa fie competenti in diferite tipuri de lucrari.
6. Reducerea defectiunilor echipamentului prin profilaxie preventiva.
Elemente ale productiei FLT
Eliminarea pierderilor
Eliminarea pierderilor (inutile) de tot felul este ideologia ce sta la baza FLT. Shigeo Shingo, o autoritate FLT la Toyota a identificat sapte pierderi in productie ce trebuie reduse2:
1. Supraproductia -trebuie de facut doar strict necesarul curent
2. Asteptarea - coordonarea fluxurilor intre operatii si balansarea dezechilibrelor de incarcare cu muncitorii si echipamentul flexibil
3. Transportul - designul incaperii de productie pentru a elimina excedentul de transportare.
4. Productia inutila - eliminarea tuturor etapelor de productie inutile
5. Stocurile stationare - eliminarea prin marirea ratelor de productie si coordonarea mai buna a ratelor de productie intre centrele de lucru.
6. Rebuturile - eliminarea rebuturilor si inspectia; crearea produselor perfecte.
Rezolvarea obligatorie a problemelor si perfectionarea continua
FLT este intr-adevar un sistem de rezolvare obligatorie, impusa a problemelor. In FLT exista putini factori de securitate. Se asteapta ca fiecare material sa corespunda standardelor calitatii, iar fiecare detaliu sa ajunga fix la timpul promis si la locul prestabilit, fiecare muncitor trebuie sa lucreze productiv si fiecare masina trebuie sa lucreze conform planului, fara defectiuni. Managerii din productia FLT au insa din ce sa aleaga. Ei investesc o enorma cantitate de energie in gasirea si solutionarea cauzelor problemelor de productie sau ei pot sa admita un nivel intolerabil de intreruperi in productie. Una din interpretari ale implementarii unui program FLT e de a reduce stocurile stationare in mod crescator dar cu pasi mici (in rate reduse). La fiecare pas, sunt descoperite diferite probleme de productie si atat muncitorii cat si managerii lor lucreaza impreuna pentru eliminarea problemelor. In cazul acesta aproape nu ramane nici o cantitate de stocuri stationare, fiind eliminate cauzele majoritatii problemelor.
Dar eliminarea problemelor nu se sfarseste aici. Vigilenta in continuarea studierii ariilor potential generatoare de probleme e necesara asigurarea unei perfectionari continue. Producatorii japonezi practica de mult timp ceea ce ei numesc kaizen, scopul perfectionarii continue in toate fazele de producere. Managerii pot incuraja muncitorii sa reduca stocurile stationare cu un pas mai departe pentru a vedea daca mai apar probleme de productie, in asa mod identificind o tinta ce trebuie constant eliminata. Instalarile de masini pot fi studiate in asa mod incat initierea pentru lucru e practic instantanee. Producatorii japonezi utilizeaza de mult timp termenul initiere in mai putin de un minut. Perfectionarea continua e o parte principala in filozofia FLT si e un motiv cheie pentru succesul acestui mod de productie.
Oamenii fac ca FLT sa functioneze
Firmele in cea mai mare parte realizeaza un succes sau pierderi din cauza oamenilor sai. FLT nu reprezinta o exceptiei de la regula data. Deoarece FLT e un sistem de solutionare impusa a problemelor, disponibilitatea fortei de munca dedicata, cu angajamentul de a lucra impreuna pentru rezolvarea problemelor de productie e esentiala. De aceea productia FLT are un puternic element de antrenare si implicare a muncitorilor in toate fazele productiei.
In primul rand in organizatie trebuie implementata o cultura a increderii reciproce si a muncii in echipa. Managerii si muncitorii trebuie sa se priveasca drept co-lucratori dedicati succesului companiei. Echipele de lucru sunt incurajate sa se intruneasca si sa caute solutii de lunga durata pentru problemele ce cauzeaza diferite perturbari de productie. Muncitorii de asemenea sunt incurajati sa propuna cai de realizare mai eficienta a scopurilor existente (incepand cu sugestii minore si terminand cu probleme strategice). Simultan cu o cultura organizationala deschisa si increzatoare trebuie dezvoltata si atitudinea de loialitate pentru echipa si disciplina personala. Din cauza faptului ca muncitorii sunt dedicati succesului companiei, atentia e indreptata mai mult echipei de lucru decat muncitorului individual. Muncitorilor nu li se permite sa incerce metode de realizarea a lucrului lor conform oricaror standarde alese de ei ci metode si standarde acceptate de echipa in intregime.
Un alt factor crucial succesului FLT este imputernicirea muncitorilor. Aceasta inseamna ca muncitorii au autoritatea sa aplice initiativa proprie in solutionarea problemelor de productie. Aceasta este o solutie mai buna decat necesitatea de indrumari de la conducatorii ierarhici. Muncitorii au autoritatea sa stopeze productie oricand doresc din motive de calitate, defectiuni de utilaje sau motive de securitate. Grupurile de muncitor sunt incurajati sa lucreze impreuna pentru a relansa productia din nou. Odata ce muncitorii au identificate problemele, ei sunt incurajati sa se intruneasca in timpul pauzelor, inainte sau dupa serviciu pentru a discuta probleme incercand sa gaseasca solutii pentru cauzele problemelor. Disponibilitatea muncitorilor activi implicati in rezolvarea problemelor este obiectivul imputernicirii muncitorilor.
Managementul Calitatii Totale (MCT)
Productia FLT depinde de un sistem de management al calitatii totale (MCT). Un FLT de succes evolueaza paralel cu o cultura de MCT la nivelul intregii organizatii. Fiecare muncitor si manager trebuie sa fie la fel de implicat in MCT ca si in FLT. Devotamentul total de productie a produselor de calitate perfecta si devotamentul total producerii productiei pentru livrarea rapida la clienti au un lucru in comun: ambele concepte sunt concentrate asupra scopului general al clientilor satisfacuti.
Prelucrarea paralela
O parte importanta a productiei FLT este exploatarea prelucrarii paralele oricand aceasta este posibila. Orice operatie executata in serii (una dupa alta) ce poate fi executata in paralel (simultan) poate micsora considerabil timpul efectiv de productie. Acest concept este similar proiectarii simultane. Multe operatii pot fi efectuate in paralel, pur si simplu prin planificare, in cazurile in care productia e planificata sa se realizeze in acelasi timp pentru mai multe operatii. In alte cazuri, pentru atingerea prelucrarii paralele e necesar o reproiectare a proceselor de producere. Dar costurile suplimentare pot de obicei sa fie mai mari decat pierderile neesentiale in timpul efectiv de productie.
Controlul de productie Kanban
La baza productiei FLT la uzinele Toyota este Kanban-ul, un sistem de planificare si control al productiei foarte simplu. Kanban inseamna cartela sau marca. Exista doua tipuri de cartele Kanban: cartele de transport (C-Kanban) si cartela de productie (P-Kanban). In general aceste cartele inlocuiesc multe din formularele de control ale productiei in cadrul uzinei sau fabricii. Este important de mentionat ca in cazul orarelor fixe si stabile de productie, deciziile prioritare (care comenzi sunt emise in fiecare zi, cand sunt emise si secventa comenzilor) sunt rutine, in asa fel planificarea si controlul la nivel de atelier este redusa la planificarea si controlul miscarii comenzilor dintre centrele de lucru.
Procurarea FLT
In procurarea FLT, furnizorii utilizeaza principiul de inlocuire a Kanban-ului, prin folosirea containerelor mici de marimi standard si efectueaza mai multe livrari zilnic fiecarui client. Daca Kanban e utilizat de catre furnizori, cartelele Kanban autorizeaza miscarea pachetelor de detalii dintre atelierul (magazinul) furnizorului si client. De aceea FLT reduce nu numai stocurile stationare din cadrul procesului de productie, ci si stocurile de materii prime care de asemenea sunt reduse, utilizand aceleasi principii furnizorilor.
Elementele esentiale ale procurarii FLT sunt:
1. Dezvoltarea furnizorului si relatiile furnizorului trec printr-un sir de schimbari fundamentale. Natura relatiei dintre client si furnizor se schimba de la adversiva la cooperanta. Japonezii numesc relatia aceasta retele-subcontractor si se refera la furnizori ca si co-producatori. Informatia senzitiva, asistenta in reducerea costurilor si imbunatatirea calitatii si chiar finantarea deseori sunt impartasite de clienti si furnizori.
2. Departamentele de procurare dezvolta relatii de lunga durata cu furnizorii. Rezultatele se materializeaza in contracte de lunga durata cu putini furnizori. Businessul recurent este rasplatit de furnizori prin oferirea unor conditii mai avantajoase de procurare.
3. Cu toate ca pretul este important, orarele de livrare, calitatea produsului si increderea si cooperarea reciproca devine baza primara pentru selectarea furnizorului.
4. Furnizorii sunt incurajati sa extinda metodele FLT si asupra propriilor furnizori
5. Furnizorii sunt de obicei amplasati langa fabrica firmei cumparatoare sau la o distanta moderata, ceea ce permite reducerea timpului efectiv de productie.
6. Cantitatile de marfa sunt livrate direct la linia de productie a clientului. Deoarece furnizorii sunt incurajati sa produca si furnizeze detalii la o rata stabila ce corespunde ratei de utilizare a firmei cumparatoare, se accentueaza tendinta de preferare a echipamentul de tractiune propriu al companiei.
