Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

Administratie	Alimentatie	Arta cultura	Asistenta sociala	Astronomie
Biologie	Chimie	Comunicare	Constructii	Cosmetica
Desen	Diverse	Drept	Economie	Engleza
Filozofie	Fizica	Franceza	Geografie	Germana
Informatica	Istorie	Latina	Management	Marketing
Matematica	Mecanica	Medicina	Pedagogie	Psihologie
Romana	Stiinte politice	Transporturi	Turism

• Administratie
• Alimentatie
• Arta cultura
• Asistenta sociala
• Astronomie
• Biologie
• Chimie
• Comunicare
• Constructii
• Cosmetica
• Desen
• Diverse
• Drept
• Economie
• Engleza
• Filozofie
• Fizica
• Franceza
• Geografie
• Germana
• Informatica
• Istorie
• Latina
• Management
• Marketing
• Matematica
• Mecanica
• Medicina
• Pedagogie
• Psihologie
• Romana
• Stiinte politice
• Transporturi
• Turism

 

in care:

T - excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie;

I - incasari;

P - plati;

In functie de cel de al doilea criteriu avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli operationale prin care se evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de fabricarea unui produs, lucrare, serviciu (PLS). Ele se mai numesc si bugete proiect sau programe de activitati.

De regula, bugetul de venituri si cheltuieli pentru a putea oferi date si informatii suplimentare cu privire la activitatea desfasurata are doua componente suplimentare:

componente "Repartizarea profitului net";

componente "Principalii indicatori economico - financiari" pe acare ii prezentam in continuare.

b) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai pentru venituri sau numai pentru cheltuieli structurale prin care se evalueaza si/sau cheltuielile unei subdiviziuni

organizatorice apartinand unitatii patrimoniale ca de exemplu: sectii, ateliere, magazine, depozite etc. Ele se mai numesc bugete organizare.

c) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli functionale care evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de principalele functii, activitati, subactivitati ale unei unitati patrimoniale ca de exemplu: comerciala, productie administrativa etc.

In functie de factorul timp avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli periodice. Ele sunt elaborate si au o perioada de valabilitate de regula un an calendaristic avand o defalcare trimestriala si/sau lunara;

b)    bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli glisante (conturi). Ele presupun actualizarea veniturilor si/sau cheltuielilor ori de cate ori apar schimbari in cerintele perioadei curente sau a celor urmatoare.

Dupa acest criteriu ( sfera de cuprindere ) avem:

a) Bugete de venituri si cheltuieli generale, care se intocmeste pe ansamblu activitatii unei unitati patrimoniale;

b)    Bugete de venituri si cheltuieli partiale, care se intocmeste pe diferite segmente ale activitatii unei unitati patrimoniale;

In functie de variatia veniturilor si cheltuielilor care are loc in raport cu volumul de activitate programate avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe)care sunt influentate de volumul activitatii programate si variabile care sunt direct proportionale cu volumul activitatii programate;

b)    bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli flexibile in care veniturile si/sau cheltuielile sunt dimensionate in functie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacitatilor de productie.

2.1.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

Componenta " Principalii indicatori economico - financiari " cuprinde indicatorii economici si financiari ce permit caracterizarea unitatii economice, permitand utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru a asigura cresterea valorii intreprinderii, limitand la minimum dependenta unitatii si riscul daca se promoveaza si respecta exigentele bugetarii financiare.

Pragul de rentabilitate: reflecta nivelul cifrei de afaceri pentru care profitul este egal cu zero.

Costuri fixe

P.r.

Pretul de livrare unitar - Costuri variabile unitare

Lichiditatea globala: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

Active circulante

L.g.

Datorii curente

Lichiditatea redusa

Active circulante - Stocuri

L.r.

Datorii reduse

Lichiditatea imediata

Trezoreria

L.i.

Datorii pe termen scurt

Securitatea financiara: reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii

Capitaluri proprii

S.f.

Datorii pe termen scurt

Rata rentabilitatii economice: masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate.

Profitul exploatarii

R.e.

Total active

Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei; trebuie sa permita reinnoirea si cresterea activelor intr-o perioada cit mai scurta.

Rata rentabilitatii financiare: exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.

Profitul net

R.f.

Capitaluri proprii

Solvabilitatea patrimoniala: reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata.

Capital propriu

S.p.

Total pasiv

Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci cand rezultatul obtinut depaseste 30 , indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului.

Rata autonomiei financiare ( rata generala a solvabilitatii )

Capital strain

R.a.f.

Capital propriu

Gradul de  indatorare: arata limita pana la care agentul economic este finantat din alte surse decat fondurile proprii.

Plati exigibile

G.i.

Total activ

Rata profitului

Profit brut

R.p.

Cifra de afaceri

Potentialul de dezvoltare crestere

Prelevari din profit pentru fondul de dezvoltare

P.d.

Fond de rulment

Perioada de recuperare a creantelor

( Debitori Facturi incasate )

P.r.c. 365 ( zile )

Cifra de afaceri

Perioada de rambursare a datoriilor

Obligatii

P.r.d. 365 ( zile )

Cifra de afaceri

Rotatia stocurilor

Cifra de afaceri

R.s. 365 ( zile )

Total stocuri - Facturi neincasate

16) Productivitatea muncii

Cifra de afaceri

P.m.

Numar total de personal

17) Ponderea salariilor in costuri

Salarii directe

P.s.c. (

Costuri directe de productie

Normele metodologice de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli urmeaza sa se actualizeze in functie de prevederile actelor normative ce se vor elabora ulterior, dar indiferent

de acestea, managerii, administratorii, directorii economici si orice alte persoane cu obligatii in gestionarea patrimoniului se fac responsabile pentru aplicarea corecta a acestor norme metodologice.

Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre fiecare entitate patrimoniala se impune ca o necesitate fireasca pentru fixarea obiectivelor imediate si de perspectiva ale unitatii, iar organizarea contabilitatii de gestiune, a cheltuielilor si veniturilor corelate cu prevederile bugetului permite compararea permanenta a marimii indicatorilor programati cu cei efectivi, amplificand rolul informatiilor contabile in procesul conducerii activitatii.

2.2. PROCESUL DE BUGETARE - PREMISELE PROCESULUI DE BUGETARE

Existenta, dezvoltarea si adaptarea la mediu a unui entitati economice genereaza o retea complexa de fluxuri financiare care o definesc in ansamblul general al economiei financiare atat la nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic, national si international.

Dezvoltarea unei firme trebuie sa se bazeze pe cunoasterea propriilor capacitati, puncte slabe si puncte forte dar si a mediului exterior macroeconomic.

Din toate aceste rezulta ca este absolut necesara elaborarea unei politici adecvate cu scopul de a asigura nu numai mentinerea firmei la un anumit nivel cat si pentru dezvoltarea acesteia in concordanta cu mediul economic in care exista si cu tendintele acestuia.

Pentru ca aceasta politica sa fie cat mai exacta si cat mai utila organelor  executive ale agentului economic ea trebuie sa isi fixeze cu precizie obiectivele financiare de atins si sa dimensioneze nevoile de capital ce pot fi utilizate in conditii de rentabilitate in mod cat mai exact. De asemenea o astfel de politica trebuie sa fie orientata si spre viitor si sa incerce sa

prevada posibilitatile optime de finantare in functie de costurile existente pe pietele de materii prime, capital si produse finite pe care actioneaza societatea.

Pentru asigurarea unui echilibru dinamic atat pe termen scurt cat si pe termen lung al societatii conducerea este obligata sa acorde o atentie deosebita modului in care sunt programate si se desfasoara toate procesele financiare :

Evaluarea nevoilor de capital

Gasirea posibilitatilor de finantare

Organizarea folosirii capitalului atras in modul cel mai eficient posibil.

In conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea firmelor trebuie sa se desfasoare profitabil conform unei relatii de echilibru intre venituri si cheltuieli. Pentru a desfasura o activitate rentabila conducerile oricarei unitati economice trebuie sa-si preconizeze cheltuielile, incasarile si platile pentru o anumita perioada de timp.

Reprezentand un instrument principal al previziunii financiare a unitatilor economice, elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli a devenit unul dintre obiectivele contabilitatii de gestiune, fapt reglementat prin Regulamentul de aplicare a legii Contabilitatii nr. 82 din 1991, republicata. In acest sens bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste pe feluri de activitati, iar controlul executiei bugetare se realizeaza in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.

Planificarea finantelor unei societati comerciale se realizeaza prin intermediul bugetului activitatii firmei. Aceasta este un plan operational, pe un anumit orizont de timp, de regula un an, ce cuprinde previzionarea veniturilor si cheltuielilor unei firme, nevoile suplimentare de capital si modalitatea de finantare a acestora precum si principalii indicatori care caracterizeaza eficienta sperata.

Procesul de bugetare presupune alegerea obiectivelor concrete ale activitatilor viitoare ale firmei precum si precizarea politicilor , programelor si procedurilor menite sa asigure conditiile necesare pentru atingerea acestor obiective.

Scopul de baza al procesului de bugetare este acela de a asigura ca resursele financiare de care dispune firme sunt utilizate in mod eficient fie ca este vorba despre surse atrase de catre

societate pentru finantarea activitatii proprii, fie ca este vorba de fluxuri excedentare de capital rezultate din activitatea anterioara care sunt plasate ca investitii ale unitatii.

"La baza bugetarii financiare anuale sta o strategie privind dezvoltarea firmei intr-un interval de timp previzibil cu o acceptabila probabilitate de realizare. Varful de lance a acestei strategii il reprezinta studiile de marketing care pot releva dimensiunile posibile ale pietei viitoare precum si felia de piata pe care ar putea conta firma."*

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE BUGETARE

Procesul de bugetare prezinta urmatoarele caracteristici:

Orienteaza intreprindere spre un anumit scop, respectiv cresterea productiei, implicit a vanzarilor, a rentabilitatii, solvabilitatii, micsorarea riscurilor, intarirea pozitiei pe piata etc. Fara un buget (plan), conducerea intreprinderii nu are alte repere decat realizarile din perioadele precedente sau/si ale concurentei. Dar a ne conduce numai dupa acestea ar insemna doar sa se extrapoleze conditiile din trecut in viitor ceea ce nu este intotdeauna de dorit sau realizabil.

Favorizeaza introducerea unui sistem de control asupra modului de gestionare a tuturor   categoriilor de resurse utilizate la nivelul intreprinderii. De aceea este necesar sa se formeze o mentalitate a salariatilor si a conducatorilor asupra drepturilor si libertatilor individuale si colective cu privire la gestiunea intreprinderii in ansamblul ei si pana la ultimul loc de munca.

Coordoneaza eforturile tuturor structurilor organizatorice ale firmei in realizarea obiectivelor prevazute, intrucat toate sunt antrenate si implicate in procesul bugetar. Pentru aceasta este necesar ca la nivelul fiecarei structuri sa se utilizeze instrumentele de dimensionare a eforturilor si rezultatelor care sa nu fie in contradictie cu interesul general si cel al grupului. Orice dezechilibru in cadrul firmei anuleaza functiile si rolul intregului proces de bugetare.

Procesul de bugetare poate sa conduca la aparitia unor "limitari" daca prevederile bugetare sunt considerate imuabile. Un asemenea pericol este cu atat mai mare cu cat bugetele sunt mai detaliate si nu asigura un spatiu de manevra in cadrul propriilor prevederi .

2.2.2. PRINCIPIILE PROCESULUI DE BUGETARE

Literatura de specialitate mentioneaza unele principii ale caror respectare asigura coerenta necesara sistemului bugetar.

Principiul totalitatii respectiv cuprinderea tuturor activelor intreprinderii intr-o coordonare care sa asigure echilibrul dintre diferitele compartimente functionale si operationale. Acest principiu trebuie sa asigure armonizarea intregului sistem de interese existent la nivelul firmei.

Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate al intreprinderii - un buget este intotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate.  

Principiul mentinerii solidaritatii intre departamente si al concordantei cu politica generala a intreprinderii. Bugetarea trebuie sa diminueze tendinta de supraevaluare a importantei unor compartimente in detrimentul altora si sa contribuie la realizarea cat mai eficace a obiectivelor strategice ale intreprinderii.  

Principiile supletei intr-un cadru economico social tot mai incarcat cu diferite categorii de constrangeri. Un buget trebuie sa fie flexibil, sa permita adaptarea la modificarile mediului, unul dintre acestia fiind inflatia .

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza in continuare economia Romaniei. In esenta inflatia este caracterizata prin procesul cresterii continue a preturilor intr-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atat in elaborarea, cat si in realizarea bugetelor.

De aceea in etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a cheltuielilor sa se faca luandu-se in considerare inductoarele de preturi prognozate pentru domeniul in care activeaza intreprinderea respectiva.

In lipsa acestor indici se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru perioada considerata. Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea indice la venituri si cheltuieli deoarece:

1. Se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de vanzare necompetitive, atat datorita cererii solvabile cat si posibilei concurente;
2. Costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile directe cresc inainte ca majorarea preturilor de vanzare sa fie posibila, fapt ce poate conduce la scaderea disponibilului si implicit profitului asteptat.

ISTORICUL BUGETARII IN ROMANIA

Prima incercare de reglementare a procesului de bugetare a activitatii agentilor economici s-a facut in 1991, cand Ministerul Economiei si Finantelor a introdus un model de buget constand din 9 (noua) situatii distincte. In acest demers al autoritatilor a prevalat mai mult caracterul birocratic decat motivatia necesitatii financiare.

In 1995 Ministerul Finantelor a imbunatatit procesul bugetar.

Prin O.M.F. nr. 596/1995 au fost aprobate normele metodologice privind intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli de catre Regiile Autonome si Societatile Comerciale cu capital de stat fara sa faca nici o precizare la societatile cu capital privat.

Desi cu aceasta ocazie a fost pastrat numarul situatiilor acestea au fost corelate mai logic. Evident la momentul respectiv economia romaneasca era dominata inca de societatile cu capital de stat astfel incat majoritatea actelor normative se refereau in mod expres la acestea.

In luna mai 2000 au fost abrogate toate reglementarile anterioare referitoare la desfasurarea procesului de bugetare a  afacerilor printr-un nou ordin: Ordinul Ministrului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la intocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre regiile autonome si societatile comerciale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei partea 1 nr. 7 din 2000.

Prin acest ordin s-au adus 3 (trei) modificari majore procesului de bugetare a afacerilor din Romania:

au fost cuprinse pentru prima data si societatile comerciale cu capital privat, ordinul adresandu-se in mod expres societatilor nationale, companiilor nationale, societatilor comerciale cu capital de stat, institutelor nationale de cercetare - dezvoltare, si tuturor agentilor economici cu capital privat denumiti in ansamblu agenti economici;

structura bugetului a fost redusa la 4 situatii in loc de 9;

agentii economic pot utiliza in activitatea de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli si formulare specifice necesare intereselor proprii de conducere a afacerilor;

CAPITOLUL 3: INTOCMIREA BUGETELOR DE VENITURI SI CHELTUIELI LA S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS

Principala componenta a bugetului de venituri si cheltuieli anume bugetul activitatii generale din cadrul formularului 01 cuprinde date referitoare la veniturile, cheltuielile si rezultatele preconizate a fi realizate in anul curent, precum si date referitoare la profitul repartizat, surse de finantare a investitiilor, cheltuieli pentru investitii si date de fundamentare.

Cele 11 subdiviziuni ale formularului pot fi impartite in 2 mari grupe:

Rezultate financiare ale activitatii curente (subdiviziunile I-VII si XI);

Nevoile de investitii si finantarea lor (subdiviziunile IX si X);

Prima grupa cu rezultatele  financiare ale activitatii curente se refera la stabilirea profitului brut din cadrul exercitiului previzionat si la repartizarea acestuia in conformitate cu hotararile organelor de decizie din cadrul firmei si cu prevederile legale in domeniu.

Pentru determinarea profitului brut este necesara cunoasterea totalitatii veniturilor si a cheltuielilor aferente realizarii acestora, informatii pentru obtinerea carora trebuie consultate departamentele de marketing, vanzari, productie, tehnic, personal, pe langa cel financiar - contabil.

PROGRAMAREA VENITURILOR PE ANUL 2007 LA S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS

Pe baza studiilor de marketing fiecare firma isi cunoaste intinderea pietii de care ar putea beneficia in viitorul apropiat, in conditiile cererii globale si a concurentei existente. Pornind de la astfel de date orice societate iti poate programa veniturile pe 2 cai:

Metoda pragului de rentabilitate

Analiza marginala a productiei

3.1.1. PROGRAMAREA CIFREI DE AFACERI PRIN METODA PRAGULUI DE RENTABILITATE

Cele mai multe firme produc un numar mare de repere iar cheltuielile de regie sunt greu de repartizat separat pe fiecare categorie de produse obtinute. Pentru a elimina problemele care pot apare din repartizarea cheltuielilor fixe asupra diferitelor produse obtinute de catre firma datele de pornire pot fi simplificate, trecandu-se la utilizarea cifrei de afaceri care pot asigura profitul dorit.

Pe baza informatiilor oferite de departamentul contabil al firmei si de la celelalte departamente de control si verificare a productiei pot fi considerate ca informatii certe urmatoarele date:

Cheltuielile fixe prognozate pe anul urmator (CF 1);

Profitul dorit (P 1);

Cifra de afaceri pe anul anterior (CA 0);

Totalul cheltuielilor variabile corespunzatoare cifrei de afaceri din anul anterior (CV 0);

Cheltuielile fixe pe anul 2002 contin regia totala care reprezinta suma tuturor regiilor si amortismentul corespunzator activelor imobilizate amortizabile pe care le va avea in posesie. Toate aceste informatii sunt accesibile celor care intocmesc bugetul  din registrele contabile ale firmei.

Cifra de afaceri pe anul anterior in cazul nostru 2006 la S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS a fost de 7.165.000  de lei dupa cum poate fi observat in tabelul 4:

TABEL 4: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse in anul 2002:

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 2: Structura cifrei de afaceri in 2006

In aceasta perioada cheltuielile totale au reprezentat 6.983.000 lei din care cheltuielile fixe 2.105.000 lei, restul de 4.878.000 de lei fiind cheltuieli variabile.

Activul total in anul de baza a fost de 4.322.600 lei iar profitul brut de 192.700 lei.

Capitalul propriu al societatii inregistrat in anul 2001 a fost de 1.873.000  lei.

Rata rentabilitatii economice exprimata ca raportul dintre profitul brut si capitalul permanent utilizat de firma in anul 2006 este de 0,102.

Rata rentabilitatii economice exprimata  ca raportul dintre profitul brut in anul de baza si totalul activelor utilizate este de 0,045 dar avand in vedere contractia pietei interne ea a permis, totusi supravietuirea societatii. Pe baza acestui profit se va incerca continuarea activitatii in domeniul investitiilor mai ales in proiectarea si introducerea de noi produse in gama de fabricatie si reducerea consumurilor specifice.

In ultima perioada a anului 2006 s-a sondat piata externa, in special cea a Comunitatii Europene, unde s-au semnat contracte mai ales pentru anvelope velo si moto dat si pentru o serie de produse conexe. Astfel, pentru anul urmator au fost semnate contracte ferme care permit

previzionarea cresterii productiei de camere cu aproape o treime la 822.000 de bucati si cea de anvelope cu 21.000 de bucati. Pentru produsele conexe au fost semnate deja contracte in valoare de peste 700.000 de lei care permit o previzionare a cifrei de afaceri in acest domeniu la 1.062.000 de lei.

Pentru aceasta crestere de productie specialistii societatii au determinat ca e nevoie de o crestere a activelor circulante cu 10 %.

TABEL 5: EVOLUTIA STRUCTURII ACTIVELOR

Sursa: cercetare proprie

Grafic 3: Evolutia structurii activelor

Fiind unicul producator de cauciuc in domeniul velo din Romania concurenta de pe piata interna provine de la importatori. Compararea ratei rentabilitatii celor doua activitati productie si comert, nu este relevanta. S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS nu are acces la date comparabile privind rentabilitatea economica a producatorilor concurenti din exterior astfel incat nu se poate face o comparatie a rentabilitatii economice.

Avand in vedere contractele la export S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS isi propune cresterea ratei rentabilitatii economice cu 25% deci are tinta stabilita la 5,2%.

	P1 = AT1 × rc 1

Unde:

P 1 este profitul dorit pentru anul urmator;

AT 1 activele totale in anul urmator;

rc 1 rata rentabilitatii economice tinta pentru anul urmator

P1 = 4.636.700× 5.2% = 243.500 lei

Din calculele specialistilor din cadrul rezulta ca pentru a acoperi cresterea cererii in aczul celor 2 categorii de produse pe baza de cauciuc respectiv anvelope si camere va fi nevoie de o crestere a cheltuielilor fixe cu 155.000 lei

Astfel: CF 1 = 2.105.000 + 155.000 = 2.260.000  lei

Cifra de afaceri previzionata pentru anul urmator se obtine dupa formule:

CA1 = (CF1 +P1) / (1-CV0/CA0)