Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Definitia intreprinzatorului
Definitia 1: Intreprinzatorul este persoana care identifica
oportunitatea unei afaceri, isi asuma responsabilitatea initierii acesteia si
obtine resursele necesare pentru inceperea activitatii.
Cuvant cheie: INITIERE
Definitia 2: Intreprinzatorul este persoana care isi asuma riscurile
conducerii unei afaceri.
Cuvant cheie: RISC
Definitia 3: Intreprinzatorul este cel care gestioneaza resursele
necesare functionarii unei afaceri bazate pe inovatie.
Cuvant cheie: INOVATIE
Definitia 4: Intreprinzatorul este o persoana fizica autorizata
sau o persoana juridica care, in mod individual sau in asociere cu alte
persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizeaza o societate
comerciala in vederea desfasurarii unor fapte si acte de comert in scopul
obtinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de
servicii, din vanzarea acestora pe piata, in conditii de concurenta. (Legea
133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si
dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii).
Cuvant cheie: ORGANIZARE
Putem concluziona ca intreprinzatorul este o persoana care initiaza si
deruleaza un set de activitati caracterizate de risc si inovare cu scopul de a
obtine satisfactii materiale si personale.
Intreprinzatorii actioneaza in toate domeniile - educatie, medicina, cercetare,
inginerie etc. - dar cei mai multi se manifesta in domeniul economic.
[Exemplul 1-1]
Cornel Tabacaru era convins ca intr-o afacere informatiile si contactele
personale reprezinta cheia succesului durabil. Avand deja un plan conturat pentru
inceperea unei afaceri, a luat hotararea sa emigreze in
Cornel Tabacaru s-a orientat catre una dintre zonele ramase descoperite in urma
desfiintarii lagarului socialist din Europa: comertul derulat prin fostul
sistem CAER. Practic, a aflat ce anume nu s-a produs niciodata in
In acest moment a primit un ajutor esential din partea unui partener german,
ajuns mai tarziu lider politic in
Pe banii lui, Cornel Tabacaru a organizat mai multe deplasari ale unor
specialisti de la Atelierele Grivita SA si Exploatarea Cailor Ferate, pentru a
se convinge daca merita inceperea unei astfel de afaceri. in acea perioada, CFR
era deja in cautarea unor vagoane de dormit pe care putea sa le modernizeze
intr-una din fabricile din
Atelierele Grivita, platind din banii lui 150.000 USD.
Vagonul a fost modernizat si amenajat, fiind testat apoi printr-o calatorie
pana la Viena. Totusi, pana la primirea avizului obligatoriu de la Autoritatea
Feroviara Romana au mai trecut 6 luni.
Cornel Tabacaru a reusit, apoi, sa incheia un acord cu CFR pentru cumpararea
acestui prototip. Dupa primul vagon vandut, a inceput importul in serie din
In cadrul Atelierelor Grivita, in programul de reconditionare a vagoanelor de
dormit importate a fost antrenata 10% din forta de munca, modernizand lunar
cate 3 vagoane, costul fiind de zece ori mai mic decat pentru un vagon de
dormit nou. Dintr-o valoare de vanzare de 7 miliarde lei, profitul lui Cornel
Tabacaru este de 14%.
Implicarea in domeniul transportului feroviar a intreprinzatorului roman a
continuat. Pornind de la analiza gradului extrem de redus de utilizare din
transportul de calatori pe distante scurte, si studiind solutia mult mai
economica aplicata in Occident, Cornel Tabacaru a reinvestit banii castigati in
achizitionarea unor automotoare aflate inca in circulatie pe caile ferate din
Germania. A gasit un reparator roman care se ocupa chiar de automotoare si care
are experienta in domeniu inca din perioada interbelica, iar pentru ca in
Romania exista licenta de producere a motoarelor MAN si a cutiilor de viteze
utilizate de automotoare, a estimat ca intretinerea automotoarelor va fi extrem
de usoara.
Primul automotor a iesit deja pe calea ferata, la concurenta cu unul de lux,
pentru parcurs lung, achizitionat de Ministerul Transporturilor de la Siemens
(acesta din urma avand insa un pret de vanzare de 13 ori mai mare). Estimand o cerere
de 80 de bucati pentru perioada 2003-2004, Cornel Tabacaru a inceput
colaborarea si cu intreprinderea '16 Februarie' din Cluj.
In aceasta afacere, profitul este de circa 20%, prin contract Cornel Tabacaru
obligandu-se sa asigure garantie si piese de schimb timp de 1 an. (Sursa:
adaptare dupa revista Capital, nr. 33 din 15 august 2002)
Caracteristicile intreprinzatorului
A. Mituri si prejudecati
Auzim foarte frecvent in jurul nostru caracterizari ale unor persoane
intreprinzatoare. Acestea sunt reflexele unor adevarate "mituri" care privesc
intreprinzatorul.
Intreprinzatorii sunt nascuti, nu facuti
"Omul cat traieste invata":
Exista o serie de trasaturi innascute foarte utile pentru un intreprinzator,
care exista in fiecare dintre noi. in cazul anumitor oameni, aceste trasaturi
sunt puternic dezvoltate; in alte cazuri, ele exista in stare latenta si pot fi
dezvoltate printr-un efort sistematic. in acest sens, este foarte importanta
educatia in cadrul unor scoli de afaceri. in plus, intreprinzatorul va avea
nevoie de cunostinte de specialitate in domeniul in care va functiona afacerea
sa si de cunoasterea legislatiei si reglementarilor specifice. Aceste
cunostinte trebuie acumulate si perfectionate de-a lungul timpului.
[Exemplul 1-2]
La inceputul anului 1999, stefan Calin Liute, Laurian Gridinoc si Marius
Ursache erau trei studenti la Facultatea de Medicina din
Observand cererea generata de explozia "dotcom"-urilor pe piata americana, lui
Ursache i-a venit ideea de a porni o afacere de design web in Romania, si s-a
intors in tara cu un capital pentru investitii de 2.000 USD si un geamantan
plin cu carti de specialitate, pe care de abia il tara. in perioada urmatoare a
inceput sa invete cum poate fi construita o astfel de afacere.
I s-au alaturat stefan Calin Liute, pentru partea de strategie economica si
financiara, si Laurian Gridinoc, priceput la programare, acestia intrand in
afacere cu propriile computere. Firma pe care cei trei au infiintat-o se
numeste Grapefruit Design si a inceput sa functioneze din luna noiembrie a
anului 1999.
In primul an de functionare, cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ
70.000 USD, fiind integral obtinuta din vanzari in afara tarii. (Sursa:
adaptare dupa revista Capital, nr. 2 din 9 ianuarie 2003)
Intreprinzatorii sunt oameni de actiune, nu filosofi
"Unde nu-i cap, vai de picioare":
Intreprinzatorii au spirit practic si sunt orientati spre cautarea de solutii.
in acelasi timp, orice decizie si actiune este precedata de gandire si
planificare.
Exista un model perfect al intreprinzatorului
"Nici un copac nu creste perfect drept":
Din punct de vedere statistic, pot fi evidentiate o serie de trasaturi comune
intreprinzatorilor de succes. Exista, in acelasi timp, numeroase afaceri de
succes initiate de intreprinzatori care corespund numai partial unui asa-numit
"portret-robot".
In plus, modelul "ideal" de intreprinzator poate fi diferit de la un domeniu la
altul, de la o firma la alta sau de la o perioada la alta.
Intreprinzatorii sunt niste aventurieri
"Gospodarul e om cu scaun la cap":
Riscul este o prezenta permanenta in activitatea intreprinzatorului. Succesul
durabil al unei afaceri este conditionat insa de evaluarea atenta si continua a
riscurilor implicate; intreprinzatorul nu cauta riscul in mod deliberat, dar
are capacitatea de a si-l asuma in intregime atunci cand acesta nu poate fi
evitat - avand tot timpul in vedere castigurile potentiale.
O ilustrare foarte buna o reprezinta exemplul prezentat in Exemplul 1-1.
Intreprinzatorii sunt complet independenti
"Unde-s doi, puterea creste":
Intreprinzatorul adopta singur toate deciziile privind afacerea proprie.
Procesul decizional, insa, implica anturajul. El depinde intr-un grad important
de investitorii, creditori, parteneri, clienti, furnizori, angajati.
[Exemplu 1-3]
Cristian Ungureanu si stefan Pop au lucrat o perioada indelungata si au avut
rezultate deosebite in relatii publice si marketing in mari companii de
publicitate din
In urma unei discutii cu cativa colegi din domeniul publicitar, Cristian
Ungureanu a hotarat sa intre in afaceri cu oi. in anul 2000, cu ocazia unei
vizite in Fagaras, a gasit o ruda, Dani Martin, care se putea ocupa de
aspectele practice specifice ale oieritului si au achizitionat fiecare cate 70
de oi. Laptele, branza, mieii si lana comercializate (activitate de care s-a
ocupat in principal Cristian Ungureanu) au permis celor 2 asociati sa-si
dubleze anual numarul de oi.
In anul 2002, stefan Pop si Vlad Hiottu au intrat si ei in aceasta afacere.
Ceilalti doi asociati au considerat acest lucru ca fiind foarte benefic
deoarece, odata cu cresterea numarului de oi, creste si forta financiara a
afacerii si capacitatea de a investi si in alte domenii. in acest fel, la
inceputul anului 2003 cei patru asociati detineau circa 600 de oi adulte.
In anul 2002, cifra de afaceri a fost de 8200 USD, iar profitul realizat a fost
de 5.500 USD. in anul 2003, au fost demarate demersurile necesare pentru
infiintarea unei firme, care va avea o cifra de afaceri estimata la circa
30.000 USD si un profit net de aproximativ 21.000 USD, care urmeaza sa fie
reinvestit, rata profitului mentinandu-se la 70%.
Printre planurile de viitor se inscrie si realizarea unei unitati de productie
pentru lapte, pentru care cei 4 asociati intentioneaza sa obtina o finantare
nerambursabila europeana. (Sursa: adaptare dupa revista Capital, nr. 4 din 23
ianuarie 2003)
Intreprinzatorii sunt inovatori sau inventatori
"Omul gospodar nu reinventeaza roata":
Inovarea este o caracteristica importanta a activitatii unui intreprinzator.
Deseori, insa, intreprinzatorul nu inventeaza, ci identifica o oportunitate sau
isi asuma un risc prin demararea afacerii, "imprumutand" o idee inovatoare.
[Exemplul 1-4]
Grupul de firme GFS s-a lansat cu activitati de distributie cu produse
Procter&Gamble si L'Oreal, apoi au creat o divizie de produse alcoolice si
au infiintat cel mai mare lant de magazine duty-free din
Dorind sa faca un pas inainte, au luat hotararea de a crea un lant propriu de
magazine pentru toata gama de produse de larg consum, sub o marca proprie:
"Univers'All". Primul supermagazin Univers'All a fost inaugurat la
In acest domeniu, in Romania intrasera pe piata mai intai investitorii straini,
aducand nume impuse deja pe piata europeana: Metro Cash&Carry, Rewe (cu
magazinele Billa, Selgros si XXL Mega Discount), Carrefour, Delhaize si Gima,
cu investitii care au depasit, in unele cazuri, peste 100 milioane USD si care
au creat retele de peste 10 supermagazine.
Univers'All a implementat toate elementele specifice unei marci de magazin,
dupa modelul marilor retele de supermagazine: sigla proprie, culori distincte,
marime standard (spatiu de vanzare de 2.500 mp, 16 case de marcat, peste 12.000
de articole - 75% alimentare si 25% nealimentare, spatiu de joaca pentru copii,
punct bancar, patiserie, punct de relatii cu publicul, 200 de locuri de
parcare, 500 mp suprafata de depozitare), cladire proprie etc. toate
personalizate. si, la fel de important, aceleasi servicii complementare si
aceeasi calitate a serviciilor pentru toate magazinele din retea.
Spre deosebire de marile firme internationale, insa, tinta Univers'All sunt
orasele medii, in care nu exista concurenta in acest sector si unde se
estimeaza ca nu vor investi imediat companiile straine, magazinele fiind
amplasate langa oras, dar in apropierea celui mai aglomerat cartier si pe o
artera de larga circulatie. (Sursa: adaptare dupa revista Capital, nr. 17, 25
aprilie 2002
Intreprinzatorii nu se pot incadra cu succes in alte
organizatii
"Omul bun isi gaseste loc oriunde":
Spiritul de initiativa caracteristic intreprinzatorului starneste deseori
resentimentul colegilor de echipa. Alteori, lucrul in echipa sub coordonarea si
urmand ideile unui sef provoaca frustrari si reduce randamentul unei persoane
intreprinzatoare.
Exista insa multe exemple de intreprinzatori care au avut rezultate deosebite
in organizatiile in care au activat - asa-numitii "intraprenori" - inainte de a
initia afaceri pe cont propriu cu acelasi succes.
[Exemplul 1-5]
Dragos Ostafi lucra in calitate de director al unei companii care producea
ambalaje. in aceasta calitate, a avut numeroase ocazii de a observa modul cum,
de foarte multe ori, clientii mici care solicita un ambalaj deosebit nu sunt
tratati cu foarte multa atentie de catre marile companii din domeniu.
Pentru ca firma la care lucra nu era dispusa sa faca schimbarile necesare
pentru a profita de aceasta nisa de piata, Dragos Ostafi impreuna cu un coleg
din cadrul aceleiasi firme, Tiberiu Bogdan, si-au dat demisia si au infiintat
in a doua jumatate a anului 1999 compania Catos.
In prima luna de activitate cifra de afaceri a fost de circa 200 milioane lei,
iar anul 1999 l-au incheiat cu incasari de peste 800 milioane lei, rata
profitului fiind de aproximativ 20%. in 2000 cifra de afaceri a companiei a
fost de circa 120.000 USD, simultan insa cu reducerea marjei de profit sub 10%
din cauza concurentei din piata si pentru ca au investit in imbunatatirea
calitatii produselor. in 2001 cifra de afaceri a ajuns la 240.000 USD, profitul
net fiind de circa. 14.500 USD. Evolutia cifrei de afaceri s-a datorat in
primul rand cresterii portofoliului de clienti si aparitiei comenzilor mari.
Totusi, au fost acceptati in continuare si clienti de mica anvergura, care
solicita 50 sau 100 de cutii.
In anul 2002 au castigat un concurs organizat in intreaga lume de firma
Coca-Cola pentru un nou concept de ambalaj. Ca urmare, cifra de afaceri din
2002 a ajuns la aproximativ 1,2 milioane USD, din care 72.000 au reprezentat
profitul net. (Sursa: adaptare dupa revista Capital, nr. 47 din 20 noiembrie
2002)
Singura resursa necesara sunt banii (si anume intr-un volum cat mai
mare)
"Banii nu aduc fericirea":
Banii constituie o resursa de baza in cadrul oricarei activitati economice, mai
ales in faza de initiere si de crestere a unei afaceri.
In acelasi timp, un capital de pornire considerabil poate disparea foarte usor
din cauza catorva idei mai putin inspirate.
Succesul depinde mai mult de competenta, abilitatile de planificare si
atitudinea potrivita pe care le dovedeste intreprinzatorul.
[Exemplul 1-6]
Ovidiu Toader are 28 de ani si este directorul firmei Minerva Com. Firma a
infiintat-o in studentie, in ianuarie 1997, dupa ce a lucrat o perioada ca
reprezentant de vanzari pe domeniul distributiei de accesorii pentru o
importanta firma de mobila din
Primul furnizor cu care a inceput sa colaboreze l-a intrebat daca are macar 20
de milioane de lei, minimul necesar pentru a incepe o astfel de firma. A primit
un raspuns afirmativ hotarat, desi la acea data Ovidiu Toader avea doar 1
milion de lei, pe care i-a cheltuit de altfel imediat pentru a-si cumpara un
pager pentru a putea fi gasit oricand. Si, pentru ca nu mai avea bani, a
incercat si a reusit sa convinga o serie de furnizori sa-i vanda marfa pe
credit.
Pentru distributie, Ovidiu Toader utiliza tramvaiul, depozitul de marfa fiind
sub patul din caminul studentesc. Cateva luni mai tarziu, a reusit sa convinga
o matusa sa-i inchirieze masina. Din pacate, a fost implicat intr-un accident
si a fost obligat sa utilizeze profitul acumulat in ultimele 3 luni pentru
reparatii.
Firma a evoluat suficient de bine pentru ca sediul activitatii sa se mute, pe
rand, intr-o garsoniera, apoi intr-un apartament cu 2 camere, intr-unul cu 3
camere, iar din 1998 a fost posibila deschiderea primul magazin. Atunci a
inceput sa colaboreze cu firma elvetiana Franke (unul dintre cei mai importanti
producatori de chiuvete din inox si electrocasnice incorporabile), ceea ce a
permis dezvoltarea ulterioara si mai accentuata. in 1999, afacerea s-a extins
si in Arad si Oradea, iar in 2000 firma a devenit distribuitorul numarul unu al
firmei Franke in Romania, cu show-room-uri in Timisoara, Arad, Oradea si Sibiu.
Din 2001, firma este distribuitorul exclusiv pentru
In 1999, profitul net al firmei reprezenta circa 10% din cifra de afaceri. in
prezent, firma are 5 puncte de lucru in
[Exemplul 1-7]
Afacerile companiilor specializate in web design au crescut simtitor in ultimii
ani, in conditiile unei cresteri evidente a cererii si dezvoltarea ofertei. in
urma cu 5-6 ani, piata era acoperita mai mult de liber profesionisti sau
companii de mica anvergura. in prezent, aproape nu exista companie cu pretentii
care sa nu aiba trecute in buget si investitii pentru dezvoltarea propriului
website. Treptat, prezenta dominanta au capatat-o companii din ce mai specializate.
Valentin Balanescu si Adrian Dumitru au infiintat firma Dezibel Media si au
intrat pe piata companiilor de web design in septembrie 2001. Adrian Dumitru
fusese liber profesionist in domeniu si lucrase pentru o firma norvegiana in
domeniu. Valentin Balanescu lucrase in domeniul vanzarilor la diversi dealeri
GSM.
Primul proiect comun a fost un portal pentru dealerii GSM (www.telefonultau.ro)
care, desi a inregistrat un trafic destul de ridicat, din punct de vedere
financiar nu a fost un succes. Web designul a inceput sa fie cu adevarat o
afacere abia incepand din anul 2000.
Afacerea a fost inceputa cu 500 USD si doua calculatoare personale, bazandu-se
doar pe cunostintele lor in domeniul web design-ului si al vanzarilor
(citandu-l pe Valentin Balanescu: "Asta e esenta oricarei afaceri: sa
investesti cat mai putin la inceput. Noi cunosteam insa destul de bine
domeniul"). Strategia de cautare a comenzilor a fost la fel de simpla: au pus
mana pe telefon si au inceput sa caute clienti. Treptat au fost oferite
servicii web integrate: web hosting, vanzarea de domenii de Internet.
In 2002, incasarile au ajuns la circa 20.000 USD, iar in primele sase luni ale
anului 2003 au depasit 40.000 USD, la o rata a profitului constanta de 10-15%.
(Sursa: adaptare dupa revista Capital nr. 33 din 14 august 2003)
Norocul este de ajuns
"Dumnezeu iti da, dar nu-ti pune in traista", "Norocul si-l face omul":
Multe afaceri de succes au beneficiat de circumstante favorabile intamplatoare,
dar pentru a te intalni cu norocul trebuie sa fii pregatit, sa te uiti in jur
si sa ai un spirit inovator.
B. Intreprinzator. Manager. Tehnician
In orice om de afaceri exista 3 tendinte deseori contradictorii. Pe de o parte,
el este intreprinzator, avand are simt de previziune deosebit si mizand pe
viitor. In acelasi timp, el este manager, gestionand resurse limitate si
indeplinind obiective operationale. In fine, el trebuie sa fie tehnician atunci
cand realizeaza lucruri concrete.
Aceste tendinte ii influenteaza permanent comportamentul.
Denumind aceste 3 tendinte "intreprinzator", "Manager" si "Tehnician" putem
spune, in alti termeni:
- Intreprinzatorul este un vizionar, avand abilitatea de a
transforma situatii obisnuite in ocazii exceptionale. El traieste cel mai bine
in viitor, fara a tine prea mult cont de trecut si ignorand in mare masura
constrangerile prezentului.
- Intreprinzatorul are o nevoie extrem de mare de a detine controlul asupra
oamenilor si evenimentelor.
- Intreprinzatorul provoaca dezordine in jur, schimbandu-si directia de actiune
si reconstruind foarte des; aceasta situatie este deseori obositoare si
frustranta pentru cei din jur.
- Pentru intreprinzator, lumea se caracterizeaza printr‑o abundenta
extraordinara de ocazii care nu pot fi valorificate pentru ca oamenii nu
reactioneaza suficient de prompt. Practic, ceilalti oameni sunt mai degraba
probleme in calea visului intreprinzatorului.
- Managerul este pragmatic, ordonat, planificand totul cu mare
atentie. Baza deciziilor sale o constituie organizarea trecuta si resursele si
constrangerile prezentului.
- Managerul are nevoie in primul rand de ordine, de organizare, mai degraba
decat de control.
- Managerul observa mai intai dificultatile valorificarii unei oportunitati.
- Tehnicianul este realizatorul fiecarei activitati practice.
El nu este interesat de organizarea altor oameni pentru a construi proiecte
novatoare, considerand mai important si interesant sa construiasca personal
fiecare lucru in parte, numai astfel fiind sigur de calitatea rezultatului. Prezentul
cu provocarile lui tehnice, concrete, este cel mai important in viziunea
Tehnicianului.
- Tehnicianul lucreaza pe baza unor "retete" indelung verificate si, de aceea,
are nevoie sa controleze fluxul muncii.
Sarcinile Managerului sunt substantial diferite de cele specifice
intreprinzatorului, iar talentul managerial este fundamental pentru reusita
afacerii. Toti intreprinzatorii au tendinta de a deveni manageri insa, dincolo
de un anumit nivel de complexitate organizatorica, aceasta tendinta se reduce foarte
mult. in acelasi timp, numai unii managerii reusesc sa-si dezvolte in mod
individual aptitudinile specifice intreprinzatorului.
Concluzia finala este ca reusita unei afaceri impune echilibrarea celor 3
tendinte.
[Exemplul 1-8]
La inceputul anilor '90, Sorin Paslariu era inginer electronist la o societate
de stat din
Primul pas a fost un import de piele din Italia in valoare de circa 5.000 USD.
Pentru desfasurarea activitatilor a inchiriat un spatiu de 25 de metri patrati
si a adus de acasa propriile masini de cusut. Produsele rezultate din primul
import de piele au fost vandute in aproximativ 6 luni, marja de profit fiind de
circa 40%. Din primele incasari a inceput sa returneze banii imprumutati cu dobanda
si sa caute noi surse de aprovizionare cu piele.
Baza sistemului de vanzari in acea perioada erau consignatiile; important era,
in acest caz, pretul de vanzare, care trebuia sa fie comparabil cu produsele
aduse din Turcia. Dupa primul an de activitate cifra de afaceri era de peste
10.000 USD, pentru ca pana in 1996 cifra de afaceri a firmei sa depaseasca
60.000 USD.
Din cauza variatiilor importante ale cursului de schimb leu-dolar, Paslariu s-a
vazut nevoit sa inceapa cautarea de surse autohtone de aprovizionare cu piele.
in acelasi timp, aprovizionarea de la tabacariile din
Pana in 1997, Casa Teo s-a concentrat mai mult pe vanzarile in zona
Sorin Paslariu a hotarat ca este mai rentabil sa investeasca in propria retea
de magazine si a inchiriat in 1997 un prim spatiu in
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |