Intreprinderea de constructii ca unitate de baza a economiei nationale si ca sistem

iNTREPRINDEREA DE CONSTRUCtII CA UNITATE DE BAZa A ECONOMIEI NAtIONALE sI CA SISTEM

DEFINIREA SI ORGANIZAREA ACTIVITATII LA NIVELUL UNEI SOCIETATI DE CONSTRUCTII

In contextul activitatii economice, veriga organizatorica de baza este intreprinderea. Ea este o unitate economica alcatuita dintr-un ansamblu ierarhizat de resurse (forta de munca, fonduri fixe, materii prime si materiale) avand rolul de a realiza produse sau servicii si, totodata, de a-si crea mijloacele necesare procurarii produselor sau altor servicii de care are nevoie in activitatea ei.

La baza intreprinderii sta activitatea de productie specifica profilului ei, ca rezultat al interactiunii a trei factori: forta de munca, obiectul muncii si mijloacele de munca.

Folosind conceptul de sistem, intrepriderea se poate defini ca un ansamblu de elemente care actioneza si reactioneza unele asupra celorlalte, in functie de anumite reguli practice rezultate din necesitatea de cooperare a membrilor ei; aceste reguli sunt cuprinse in regulamentul de organizare si functionare al fiecarei intreprideri.

Ansamblul activitatilor desfasurate intr-o intrepridere poate fi definit ca rezultatul actiunii conjugate a trei sisteme intrepatrunse si anume:sistemul informational (SI), sistemul decizional (SD) si sistemul operational (SO).

Intreprinderea, ca sistem deschis, dinamic, are proprietatea de a-si regla activitatea printr-un sistem propriu de conducere, cu decizii luate de oameni in baza informatiilor culese, prelucrate si analizate dupa tehnici proprii.

Avand in vedere conditiile concrete de desfasurare a activitatilor, reglarea in unitatile economice poate capata una din formele:

reglare intarziata - in care variabilele de intrare se corecteaza cu un anumit defazaj fata de informatiile disponibile asupra iesirilor esentiale (de exemplu, se asteapta terminarea productiei pe o luna si dupa ce se constata ca nu s-a putut realiza, se face reprogramarea ei);

reglare prin alerta - variabilele de intrare se corijeaza mai intai pe baza unor variabile de iesire intermediare(secundare) care la randul lor, sunt legate direct de variabilele de iesire principale (de exemplu, cunoasterea stocului de materiale permite reprogramarea cantitatilor de materiale necesare);

reglare prin anticipare - variabilele de intrare se corijeaza nu numai pe baza informatiilor din mediul exterior (de exemplu, inlocuirea unor materiale deficitare prevazute in proiect, pregatirea executarii lucrarilor pentru o perioada de timp etc).

ROLUL SI NECESITATEA INTREPRINDERILOR DE CONSTRUCTII SI A INSTITUTELOR DE PROIECTARE

Activitatea de constructii in sectorul de proiectare se desfasoara in cadrul colecti-velor de proiectanti si a atelierelor de proiectare.

Pentru buna desfasurare a acestei activitati sunt necesare organizatii care:

sa asigure baza materiala necesara colectivelor de proiectanti, topometri, geotehnicieni etc;

sa asigure relatiile cu beneficiarii constructorii executanti si alte organizatii;

sa coordoneze activitatea colectivelor si atelierelor de specialisti cu activitati diferite

(arhitectura, rezistenta, instalatii, topo-geotehnica);

sa indrume si sa conduca activitatea acestora;

Activitatea de constructii in sectorul de executie se desfasoara, in principal, la obiectele de constructii si in bazele productiei.

Pentru buna desfasurare a acestei activitati sunt necesare organizatii care:

sa realizeze si sa distribuie materialele, forta de munca si mijloacele de munca;

sa gestioneze mijloacele de productie ;

sa redistribuie,ori de cate ori este necesar de munca si mijloacele de munca;

sa asigure mijloacele financiare si baza materiala necesara;

sa asigure relatiile cu beneficiarii, proiectantii, subantreprenorii si alte organizatii de stat;

sa coordoneze, indrume si controleze activitatea de la santiere si baze de productie.

STRUCTURA ORGANIZATORICǍ A RAMURII CONSTRUCTIILOR

Īn tara noastra, ramura constructiilor cupride o serie de activitati care, in ansamblu, concura la realizarea investitilor.

Aceste activitati sunt grupate astfel:

Cercetari si studii initiale necesare proiectarii si executiei lucrarilor de investitii

Proiectarea lucrarilor de constructii-montaj

Executarea lucrarilor de constructii-montaj

Cercetari si studii initiale necesare proiectarii si executiei lucrarilor de investitii

Aceste cercetari si studii sunt efectuate de catre institutele de proiectare sau de catre organizatii specializate. Prin acestea se urmareste determinarea conditiilor naturale ale regiunii in care se va localiza constructia si constau in studii topografice, geologice, hidrologice si climaterice ale regiunii respective. De asemenea se elaboreaza studii tehnico-economice privind sursele locale de materiale: nisip, balast, piatra de constructii, apa, energie electrica, gaze, forta de munca, caile de comunicare si posibilitatile de cooperare cu alte santiere din regiune.

Proiectarea lucrarilor de constructii-montaj

Proiectarea lucrarilor de constructii-montaj constituie activitatea institutelor de proiectare a institutelor de sistematizare, arhitectura si proiectarea constructiilor care elaboreaza proiectele pentru investitii locale, indiferent de natura lor.De asemenea activitatea de proiectare este desfasurata de catre serviciile sau atelierele de proiectare infiintate in cadrul intreprinderilor si organizatilor de costructii-montaj, pentru proiectarea investitilor mai mici si a reparatilor capitale.

Activitatea de proiectare in constructii se desfasoara in principal in organizatii de proiectare, care se grupeaza in urmatoarele categorii:

a) Institute de proiectare pentru constructii industriale care elaboreaza proiectele necesare executarii constructiilor industriale, folosind in cazul marilor obiective si datele stabilite de institutele de cercetare-proiectare si de catre cele tehnologice;

b) Institutele de proiectare specializate pe genuri de lucrari

c) Institutele de proiectare pentru locuinte si constructii social-culturale;

d) Unitatile de proiectare, centre de cercetare-proiectare, sectoare, ateliere, servicii sau birouri de proiectare (organizate in general, in cadrul santierelor de constructii), care elaboreaza si proiecteaza tehnologiile, intocmesc proiecte de organizare pentru lucrarile mari si cu grad de dificultate ridicat, elaboreaza proiectele si detaliile de executie pentru obiective de investitie de importanta mai redusa, fac adaptarea la teren a proiectelor existente refolosibile, precum si proiectarea unor elemente tip utilizate in organizarea obiectelor si santierelor de constructie;

e) Ateliere de proiectare in cadrul institutelor de invatamant tehnic superior;

Aceste unitati de proiectare au obligatia de a elebora documentatiile tehnico-economice de proiectare, necesare executarii constructiilor, cat si de a urmari aplicarea acestora pe santiere. Structura organizatorica a unitatilor de proiectare este asemanatoare cu a celor de cercetare si cuprinde o serie de compartimente care realizeaza activitatea de proiectare propriu-zisa, activitati auxiliare (studii geotehnice, topografice, stadii de calcul, editie, documetare) precum si activitati administrative.

Compartimentele de proiectare sunt alcatuite din ateliere (de rezistenta, arhitectura, plan general, devize-organizare,etc) si sectoare (constructie, instalatie, etc).

Functiile personalului din proiectare pot fi:

de conducere - director, director tehnic, sef de sector, sef de atelier,

de executie - personal cu studii superioare, atestat (inginer sau arhitect, proiectant principal) si personal cu studii superioare neatestat (inginer, chimist, biolog, fizician).In institutele de proiectare functioneaza si personal cu studii medii - tehnician, proiectant principal, tehnician proiectant.

Pentru fundamentarea economica a documentatiei, personalul de executie din institule de proiectare cuprinde si economisti.

O unitate de proiectare, in functie de profil, are urmatoarele atributii pe linia lucrarilor de constructie-montaj:

elaboreaza studii de dezvoltare in perspectiva si documentatii tehnico-economice pentru lucrarile de institutie, precum si proiecte de executie pentru lucrarile de constructie, instalatie de alimentare cu apa, energie, incalzire, ventilatie si pentru celalte lucrari din domeniul unitatilor pentru obiectivele tehnologice si auxiliare;

elaboreaza lucrari de plan general si coordonare retele si studii de teren;

elaboreaza pe baza detaliilor de sistematizare a zonelor studiile de amplasare pentru obiectivele de investitie;

asigura asistenta tehnica pe perioada realizarii investitiei.

Un rol hotarator in realizarea obiectivelor de constructie-montaj il are proiectarea chemata sa conceapa lucrarile ca infatisare, functiune si mod de executie si sa le concretizeze in desene si calcule, denumite documetatii de proiect si deviz.

In esenta, documetatia de proiect si de deviz cuprinde conceptia tehnico-economica a viitoarei lucrari de constructii-montaj si baza realizarii sale materiale. Ea constituie primul element material hotarator pentru executarea lucrarilor de constructii-montaj.

Pentru ca documentatia sa poata contribui efectiv la usurarea planificarii investitiilor, ea trebuie sa fie la dispozitia beneficiarului de investitie inca din perioada cand se intocmesc propunerile de plan de investitii. Beneficiarul, la randul sau, trebuie sa predea organizatiei de constructii-montaj, in aceasi perioada documentatia in vederea folosirii acesteia la intocmirea planului de aprovizionare cu materiale, de asigurare cu mijloace de transport cu mecanisme de constructii, cu forta de munca, pentru intocmirea fazei a doua din proiectul de organizare a santierului, precum si pentru elaborarea unui plan al costurilor de productie pe baza unor masuri tehnico-organizatorice care sa asigure realizarea lucrarilor la un cost mai redus.

Sarcina proiectarii incepe la primirea notei de comanda si inceteaza odata cu realizarea obiectivului, a indicatorilor tehnico-economici proiectati si receptionarea acestuia.

Procesul de proiectare este condus la fiecare lucrare de catre seful de proiectare, care are sarcina de a fixa principiile de baza ale proictului si apoi de a coordona actiunea de proiectare pe linia tehnica si organizatorica. Seful de proiect isi executa functia in stransa colaborare cu colectivul de proiectare, astfel incat operatiile premergatoare proiectarii nu sunt separate ca faza distincta de proiectarea propriu-zisa. Operatiile premergatoare, referitoare la lamurirea problemelor tehnice legate de obiectul ce se proiecteaza , se fac direct de seful de proiect care lucreaza in legatura cu colectivul si atelierul de proiectare respectiv.

Seful de proiect impreuna cu colectivul de proiectanti, dupa executarea, avizarea si predarea proiectului, urmaresc realizarea acestuia pe santier, acordand asistenta tehnica necesara.

Colectivul de proiectare are responsabilitatea conceptiei si realizarii proiectului, atat in timpul executiei lucrarii, cat si pe perioada de exploatare a acestuia.

In cazul cand intervin refaceri ale lucrarilor de proiectare ca urmare a modificarii continutului notei de comanda, respectiv a datelor temei, acestea vor face obiectul unui nou contract.

In cazul cand avizul asupra proiectului antreneaza refacerea acestuia, cheltuielile ce privesc pe titulari constituie consecinta unor date necorespunzatoare in tema sau comanda, respectiv pe proiectant in cazul cand este provocata de solutiile tehnice date de acesta.

Prin notiunea de documentatie tehnico-economica se intelege documentatia ce sta la baza finantarii, executarii si decontarii lucrarilor de constructii-montaj.Aceasta este formata din studiile tehnico-economice, proiectele si devizele lucrarii respective.

Pentru stabilirea valorii investitiei, a fondurilor ce se vor cheltui cu realizarea ei, trebuie efectuate in prealabil o antecalculatie tehnica si economica specifica activitatii de constructii-montaj.

Aceste antecalculatii se concretizeaza in documentatia tehnico-economica a investi-tiei formata din proiectul si devizul lucrarii.

In activitatea de constructii-montaj, proiectul constituie documentatia de funda-mentare tehnico-economica a investitiei concretizata in piese scrise si desenate, memorii justificative si alte documente necesare unui proiect de constructii.

Devizul, ca parte integranta a documentatiei tehnice constituie documentul cu ajutorul caruia se stabileste costul realizarii obiectului de constructii.

Proiectul unui obiectiv cu caracter productiv cuprinde urmatoarele trei parti principale:

a) Partea tehnologica a proiectului - priveste nivelul tehnic al intreprinderii, sectiei liniei tehnologice ce se proiecteaza, nivel care conditioneaza eficienta economica a investitiei.

Partea tehnologica a proiectului rezolva probleme privind organizarea productiei, alegerea utilajului tehnologic adecvat, mecanizarea si automatizarea lucrarilor.

b) Partea constructiva a proiectului - solutioneaza probleme de plan si de volum, precum si solutiile constructive ale obiectelor de constructie, astfel incat sa se asigure o organizare cat mai rationala a procesului de productie al organizatiei de constructii-montaj.

Prin solutiile de plan si de volum se stabilesc dimensiunile principale ale constructiei in ansamblu, amplasarea, numarul de nivele, deschiderile, traversarile. Solutia constructiva asigura alegerea materialelor, a tipului constructiei, a dimensiunilor diverselor parti de cladire, a gradului de prefabricate.

c) Partea economica a proiectului - justifica alegerea celui mai rational amplasament, capacitate de productie, productivitatea muncii, posibilitatile de asigurare cu forta de munca, materii prime, energie electrica, apa, consumuri specifice, costul productiei.Toate acestea trebuie sa se reflecte in indicatorii tehnico-economici de fundamentare a eficientei economice a investitiei.

Documentatia tehnico-economica pentru investitii se elaboreaza in doua faze de proiectare si consta din:

nota de comanda;

proiect de executie.

Nota de comanda constituie prima faza de proiectare. In vederea inceperii proiectarii obiectivelor de investitie se elaboreaza:

nota de comanda pentru intocmirea proiectului de constructii si instalatii;

nota de comanda pentru intocmirea proiectului de inginerie tehnologica:

Nota de comanda se elaboreaza in concordanta cu respectarea prevederilor de plan si au la baza:

note de fundamentare tehnico-economica;

studii de dezvoltare in perspectiva a unitatilor;

studii de amplasament;

studii de marketing, oferte de utilaje si instalatii tehnologice si alte elemente necesare stabilirii indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investitii.

Nota de comanda pentru intocmirea proiectului lucrarilor de constructii si instalatii cuprinde:

denumirea investitiei;

amplasamentul;

capacitatea si termenele de punere in functiune;

volumul de investitii;

solutiile de principiu pentru fundatiile constructiilor;

solutiile constructive;

solutiile pentru organizarea de santier;

lucrari conexe si folosinte comune;

data stabilita pentru prezentarea proiectului de executie a obiectului de investitii.

Nota de comanda constituie documentul pe baza caruia se poate trece la cea de-a doua faza de proiectare, respectiv la elaborarea proiectului de executie.

Proiectul de executie este documentatia tehnica prin care se precizeaza detaliile necesare rezolvarii problemelor din nota de comanda privind solutiile tehnologice functionale, constructive si arhitecturale ale investitiei. El se elaboreaza pe obiecte si constituie documentatia de baza care se executa, se finanteaza si se deconteaza lucrarile de investitii.

Proiectul de executie constituie documentul pe baza caruia:

se deschide finantarea;

se concretizeaza executia lucrarilor de constructii-montaj;

se incepe executia lucrarilor;

se lanseaza comenzi si se cotracteaza utilajele din tara si din import.

Planurile si desenele de executie in care se materializeaza proiectul unei lucrari de constructii-montaj, necesita o evaluare a acestora in vederea stabilirii volumului investitiei in expresie baneasca. Acesta evaluare se face cu ajutorul documentatiei de deviz, atat in faza notei de comanda, cat si in faza elaborarii proiectului de executie.

In faza notei de comanda, prin documentatia de deviz se stabileste plafonul valoric al cheltuielilor de investitii pentru fiecare obiect, iar in faza proiectului de executie se urmareste incadrarea solutiilor adoptate in acest plafon considerat pret de deviz. Astfel fiind, devizul poate fi definit ca o expresie valorica a proiectului.

Importanta devizului mai consta si in aceea ca reprezinta un instrument de baza in activitatea de planificare, contractare, executie, decontare si receptie a lucrarilor de constructii-montaj. Aceeasi importanta o prezinta devizul si in activitatea de proiectare, fiind elementul de baza pentru stabilirea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului elaborat.

In constructii pentru exprimarea valorica a proiectelor elaborate, se folosesc 3 feluri de devize si anume:

devizul pe categorii de lucrari;

devizul pe obiect;

devizul general.

Deoarece pentru realizarea investitiei mai sunt necesare si alte cheltuieli nematerializabile intr-un continut fizic, cum sunt cheltuielile cu supravegherea tehnica pe durata executiei, cheltuielile pentru pregatirea cadrelor de exploatare, care insa trebuie sa se reflecte in valoarea investitiei, este necesara folosirea devizelor pe categorii de cheltuieli, cunoscute sub denumirea de devize financiare.

Operatia de transpunere in expresie valorica a proiectului este fundamentata pe planurile si desenele de executie, pe indicatoate de norme de deviz si pe preturile de deviz.

CERCETAREA sTIINtIFICa IN constructii-montaj

Cercetarea stiintifica in domeniul proiectarii si executiei constructiilor se concreti-zeaza in studii, documentari, incercari si experimentari de laborator asupra sistemelor constructive, procedeelor moderne de executie, asupra materialelor noi, a organizarii executiei si a muncii, a eficientei economice a unor solutii de executie.

La realizarea acestora pot concura:

Institutele de cercetari stiintifice, care efectueaza cercetarile complexe, iar dupa experimentare le pun la dispozitia organizatiilor de proiectare si executie;

Laboratoarele de incercari, care analizeaza si certifica calitatile materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii si stabilesc retete si dozaje pentru santiere.

In functie de volumul, complexitatea si importanta activitatii desfasurate, unitatile de cercetare au in alcatuirea lor organizatorica:

structura de cercetare organizata sub forma unor laboratoare si sectii de

cercetare;

structura de activitate auxiliara a cercetarii, cuprinzand oficii de informare-

documentare, precum si ateliere sau sectii de productie;

structura financiara alcatuita din birouri si servicii;