 |  |
|
Finante publice - test grila
TRUE/FALSE
1. Rolul finantelor publice in perioada statului-providenta, s-a extins foarte mult.
ANS: T
2. Rolul finantelor publice in perioada statului-providenta, era foarte restrans
ANS: F
3. Rolul finantelor publice in perioada statului-jandarm, se limita la un set restrans de servicii publice
ANS: T
4. Rolul finantelor publice in perioada statului-jandarm, includea o importanta latura sociala.
ANS: F
5. Finantele publice reprezinta o stiinta veche, care si-a conturat obiectul de studiu inca din antichitate
ANS: F
6. Finantele publice nu au nicio legatura cu relatiile economice si sociale
ANS: F
7. In perioada statului-providenta, conceptul de finante publice avea un pronuntat caracter juridic.
ANS: F
8. In perioada statului-jandarm, impozitele reprezentau un rau necesar
ANS: T
9.
In perioada statului-providenta, se respecta cu strictete principiul echilibrului bugetar.
ANS: F
10. In perioada statului-jandarm, cheltuielile publice erau limitate la maximum
ANS: T
11. Doctrina interventionista corespunde cu epoca statului-jandarm.
ANS: F
12. Doctrina interventionista incurajeaza infiintarea de intreprinderi publice si societati mixte, acordarea de subventii si de facilitati fiscale pentru intreprinderile particulare.
ANS: T
13. Masurile interventioniste ale statului pot viza combaterea somajului si redresarea economiei stagnante.
ANS: T
14. Relatiile financiare publice nu au nici o legatura cu relatiile banesti.
ANS: F
15. Relatiile financiare publice reflecta un transfer de valoare.
ANS: T
16. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice presupune o contraprestatie directa si imediata.
ANS: F
17. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice nu are caracterul de transfer de putere de cumparare.
ANS: F
18. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice este rambursabil si presupune o contraprestatie.
ANS: F
19. Intre relatiile financiare publice si relatiile banesti exista o legatura de la parte la intreg.
ANS: T
20. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice reprezinta un proces unitar si neintrerupt.
ANS: T
21. Relatiile financiare publice reprezinta suportul de formare a relatiilor banesti in ansamblul lor.
ANS: F
22. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are loc doar de la persoane fizice si juridice catre stat.
ANS: F
23. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are loc doar de la stat catre persoane fizice si juridice .
ANS: F
24. Sistemul de exercitiu prevede inregistrarea in bugetul anului respectiv a veniturilor si cheltuielilor aferente acelui an, dar incasate/cheltuite si dupa expirarea sa, ceea ce conduce la prelungirea perioadei de exercitiu bugetar.
ANS: T
25. Sistemul de gestiune consta in inchiderea bugetului la data expirarii anului bugetar.
ANS: T
26. In tara noastra bugetul se intocmeste corespunzator sistemului de exercitiu, iar anul bugetar nu coincide cu anul calendaristic.
ANS: F
27. In tara noastra bugetul se intocmeste corespunzator sistemului de gestiune, iar anul bugetar coincide cu anul calendaristic.
ANS: T
28. Intre sistemul de gestiune si sistemul de exercitiu, ca practici de intocmire a bugetului, nu exista nici un fel de deosebire.
ANS: F
29. Bugetul general consolidat se mai numeste si buget de stat.
ANS: F
30. Intre bugetul de stat si bugetul general consolidat nu este nici o diferenta.
ANS: F
31. Bugetele locale reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.
ANS: T
32. Bugetele locale nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.
ANS: F
33. Bugetul de stat reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.
ANS: T
34. Bugetele fondurilor speciale nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.
ANS: F
35. Bugetul asigurarilor sociale de stat nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.
ANS: F
36. Bugetele locale reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei centrale de stat.
ANS: F
37. Bugetele locale se intocmesc separat de bugetul administratiei centrale de stat.
ANS: T
38. Fondurile speciale reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei centrale de stat.
ANS: F
39. Bugetul asigurarilor sociale de stat reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei centrale de stat.
ANS: F
40. Veniturile si cheltuielile publice se inscriu in buget in sumele lor totale, conform principiului bugetar privind specializarea bugetara.
ANS: F
41. Principiul anualitatii bugetare se refera doar la perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba bugetul, nu si la perioada de incasare a veniturilor si efectuare a cheltuielilor.
ANS: F
42. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul echilibrului bugetar.
ANS: F
43. Intocmirea bugetelor extraordinare reprezinta o abatere de la principiul echilibrului bugetar.
ANS: F
44. Principiul specializarii bugetare consta in inscrierea in buget a veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielilor pe categorii, conform clasificatiei bugetare.
ANS: T
45. Principiul transparentei bugetare si principiul publicitatii bugetului reprezinta unul si acelasi principiu.
ANS: T
46. Principiul universalitatii presupune inscrierea in buget a tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un singur document.
ANS: F
47. Inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un document unic, raspunde principiului specializarii bugetare.
ANS: F
48. Principiul unitatii bugetare consta in inscrierea in buget a veniturilor si cheltuielilor bugetare in sumele lor totale, interzicand compensarea dintre venituri si cheltuieli.
ANS: F
49. Intocmirea bugetelor autonome si extraordinare reprezinta o abatere de la principiul universalitatii bugetare.
ANS: F
50. Bugetele anexa - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - evidentiaza, de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
ANS: F
51. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: T
52. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul universalitatii bugetare - evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
ANS: F
53. Bugetele anexa - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
54. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul neafectarii veniturilor bugetare - evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
ANS: F
55. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul transparentei bugetare - evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
ANS: F
56. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul specializarii bugetare - evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
ANS: F
57. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul anualitatii bugetare - evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
ANS: F
58. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul echilibrului bugetar - evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
ANS: F
59. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul publicitatii bugetare - evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
ANS: F
60. Bugetele extraordinare - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
61. Bugetele autonome- ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
62. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul anualitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
63. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul specializarii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
64. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul echilibrului bugetar - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
65. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul universalitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
66. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul publicitatii bugetului - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
67. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul transparentei bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
68. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul neafectarii veniturilor bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
ANS: F
69. Principiul universalitatii presupune inscrierea in buget a veniturilor pe categorii si a cheltuielilor bugetare pe destinatii.
ANS: F
70. Legea finantelor publice si legea bugetara anuala reprezinta unul si acelasi act normativ.
ANS: F
71. Respectarea principiului specializarii bugetare este obligatorie doar la intocmirea bugetului de stat, nu si a bugetelor locale.
ANS: F
72. Principiul specializarii bugetare se respecta doar la intocmirea bugetului de stat, nu si a bugetelor locale.
ANS: F
73. Principiile bugetare se respecta cu strictete la intocmirea si executia bugetului.
ANS: F
74. In practica bugetara nu se mai respecta principiile bugetare.
ANS: F
75. In practica bugetara se constata o serie de abateri de la principiile bugetare.
ANS: T
76. In practica, abatarea de la principiul specializarii consta in intocmirea de bugete autonome.
ANS: F
77. In practica, abatarea de la principiul neafectarii veniturilor bugetare consta in intocmirea de bugete autonome.
ANS: F
78. In practica, abatarea de la principiul universalitatii consta in intocmirea de bugete autonome.
ANS: F
79. In practica, abatarea de la principiul unitatii consta in intocmirea de bugete autonome.
ANS: T
80. In practica, abatarea de la principiul specializarii consta in intocmirea de bugete deficitare.
ANS: F
81. In practica, abatarea de la principiul specializarii consta in intocmirea de bugete plurianuale.
ANS: F
82. Pentru cheltuielile publice eate specific faptul ca marimea lor depinde de inclinatia individuala spre consum a membrilor societatii
ANS: F
83. Continutul economic al cheltuielilor publice este strans legat de domeniile spre care sunt dirijate resursele financiare publice : servicii publice generale, actiuni nsocial-culturale, aparare nationala, ordine publica, etc.
ANS: F
84. Intre cheltuielile publice si cheltuielile bugetare nu exista nici o diferenta.
ANS: F
85. Intre cheltuielile bugetare si cheltuielile publice exista relatia ca de la parte la intreg.
ANS: T
86. Cheltuielile finantate de la bugetele proprii ale institutiilor de stat pe seama veniturilor obtinute de acestea sunt incluse in categoria cheltuielilor bugetare.
ANS: F
87. Cheltuielile care exprima un consum definitiv de produs intern brut nu este legat de continutul economic al cheltuielilor publice.
ANS: F
88. Cheltuielile publice se pot defini ca actiunile care stabilesc obligatii ce vor avea drept rezultat plati imediate sau viitoare, care au ca sursa de finantare in special veniturile din creditul public.
ANS: F
89. Clasificarea economica grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli reale si cheltuieli economice.
ANS: F
90. Clasificatia functionala a cheltuielilor publice se bazeaza pe criteriul institutiilor prin intermediul carora se efectueaza.
ANS: F
91. Clasificarea administrativa a cheltuielilor publice foloseste drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate sau destinatii spre care sunt dirijate resursele financiare publice.
ANS: F
92. Clasificatia financiara grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli curente si cheltuieli de capital.
ANS: F
93. Clasificarea folosita de institutiile specializate ale ONU are la baza doua criterii principale : clasificatia financiara si clasificatia economica.
ANS: F
94. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire.
ANS: F
95. Rolul stimulativ nu este caracteristic impozitului..
ANS: F
96. Rolul de instrument de mobilizare a resurselor la dispozitia statului nu este caracteristica impozitului.
ANS: F
97. Rolul de finantare a cheltuielilor publice este o caracteristica importanta a impozitelor directe.
ANS: F
98. Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice si sociale ale unei tari intr-un interval de timp determinat, aflate la dispozitia statului.
ANS: F
99. Productia de bunuri si servicii publice este finantata din resursele financiare publice provenite in principal din creditul public.
ANS: F
100. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o reprezinta resursele de trezorerie.
ANS: F
101. Criteriul provenientei grupeaza resursele financiare publice in prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie si imprumuturi publice.
ANS: F
102. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite, cum este si emisiunea baneasca fara acoperire in economia reala.
ANS: T
103. Imprumuturile publice interne constituie o categorie de resurse financiare publice clasificate dupa criteriul ritmicitatii cu care sunt incasate la buget.
ANS: F
104. Functia redistributiva a avutiei in societate este o caracteristica importanta a impozitului.
ANS: T
105. Contributiile reprezinta prelevari obligatorii cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea statului
ANS: F
106. Din punct de vedere al echitatii fiscale, autoritatile publice prefera impozitele indirecte comparativ cu impozitele directe, deoarece perceperea primelor este comoda si reclama un cost de administrare relativ redus.
ANS: F
107. Limita ratei presiunii fiscale in sens strict, se aproba prin legea bugetara anuala.
ANS: F
108. Din punct de vedere al analizei economice, rata presiunii fiscale nu tine seama de faptul ca prelevarile obligatorii finanteaza alte prelevari obligatorii (nu elimina prelevarile obligatorii varsate de administratiile publice).
ANS: F
109. Sub aspect contabil, rata presiunii fiscale evidentiaza aspectul confiscatoriu al prelevarilor obligatorii, neglijand faptul ca acestea sunt reinjectate in circuitul economic sub forma cheltuielilor publice..
ANS: F
110. Limita presiunii fiscale prin Curba Laffer ia in calcul si compensarea poverii fiscale cu avantajele pe care contribuabilii le au prin intermediul cheltuieliulor publice finantate prin impozite.
ANS: F
111. Rata presiunii fiscale este un indicator de comensurare a acelei parti din veniturile din productie care nu este lasata la libera dispozitie a initiativei particilare.
ANS: T
112. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre stat.
ANS: F
113. Gradul de indatorare a tarii de calculeaza ca raport procentual intre datoria publica totala si produsul intern brut.
ANS: T
114. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea bugetului de stat.
ANS: T
115. Inflatia si gradul de indatorare a statului sunt fenomene care nu au legatira intre ele.
ANS: F
116. Inflatia si indatorarea statului nu au legatura cu evolutia finantelor publice.
ANS: F
117. Inflatia si indatorarea statului se genereaza reciproc.
ANS: T
118. Inflatia si indatorarea statului nu reprezinta factori cu influenta asupra finantelor publice.
ANS: F
119. Inflatia si indatorarea statului reprezinta factori foarte importanti care se manifesta in conjunctura actuala, cu impact asupra finantelor publice.
ANS: T
120. Trezoreria faciliteaza folosirea de catre Miniterul Finantelor Publice a instrumentelor de analiza si supraveghere a realizarii echilibrului financiar, monetar si valutar, precum si a datoriei publice.
ANS: T
121. Trezoreria publica din Romania are numai atributii privind executia de casa a bugetului public.
ANS: F
122. Trezoreria publica din Romania este organizata numai la nivel central, judetean si al municipiului Bucuresti.
ANS: F
123. Trezoreria publica din Romania are printre rolurile sale si asigurarea controlului fiscal asupra incasarii veniturilor publice si a controlului financiar preventiv asupra efectuarii platilor.
ANS: T
124. Prin trezoreria finantelor publice se efectueaza plasamente a disponibilitatilor mobilizate in conturile trezoreriei.
ANS: T
125. Efectuarea controlului financiar preventiv asupra veniturilor si cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite este o functie de baza a trezoreriei finantelor publice.
ANS: T
126. In bugetul Trezoreriei finantelor publice, la partea de venituri se cuprind incasarile din impozite si taxe.
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
1. Una din urmatoarele trasaturi nu este specifica finantelor publice:
|
a. |
transfer de valoare cu caracter de putere de cumparare |
|
b. |
sunt asociate cu resursele, cheltuielile, creantele de incasat si obligatiile de plata etc. ale agentilor economici, bancilor, societatilor de asigurare, etc. |
|
c. |
sunt folosite in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii |
|
d. |
resursele se asigura in cea mai mare parte, prin masuri de constrangere luate de autoritatile publice si, intr-o mai mica masura, pe baze contractuale |
|
e. |
se confrunta cu probleme de echilibru financiar |
ANS: B
2. Printre caracteristicile bunurilor publice nu se regaseste:
|
a. |
Consum indivizibil si fara sa presupuna o plata |
|
b. |
Consum indivizibil si neconditionat |
|
c. |
Necesitatea lor este nesesizabila de unii membri ai societatii |
|
d. |
Consum indivizibil, neconcurential |
|
e. |
Sunt procurate prin intermediul autoritatilor publice cu plata |
ANS: E
3. Una din urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
|
a. |
conduc la formarea tuturor fondurilor de resurse banesti la nivelul economiei nationale |
|
b. |
au ca scop satisfacerea nevoilor individuale |
|
c. |
se suprapun prefect cu relatiile banesti |
|
d. |
reprezinta un transfer de valoare in dublu sens |
|
e. |
reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat |
ANS: D
4. Oferta bunurilor publice este:
|
a. |
perfect sesizabila |
|
b. |
conditionata de plata unui tarif sau taxa |
|
c. |
indivizibila, neconcurentiala, nu presupune o plata |
|
d. |
indivizibila si are loc in detrimentul altor persoane |
|
e. |
nici una dintre afirmatiile de mai sus nu caracterizeaza oferta bunurilor publice |
ANS: C
5. Prin intermediul finantelor publice statul intervine pentru a realiza:
|
a. |
acoperirea nevoilor individuale prin distribuirea cheltuielilor intre sectorul particular si cel public |
|
b. |
repartizarea veniturilor intre banci si clientii acestora |
|
c. |
repartizarea averilor intre mediul urban si cel rural |
|
d. |
un amplu proces de redistribuire a veniturilor si averilor intre persoanele fizice si juridice |
|
e. |
doar repartizarea veniturilor intre persoanele fizice si juridice, prin intermediul statului |
ANS: D
6. Relatiile financiare publice:
|
a. |
conditioneaza relatiile banesti |
|
b. |
nu au nici o legatura cu relatiile banesti |
|
c. |
au ca scop satisfacerea nevoilor individuale |
|
d. |
sunt conditionate de relatiile banesti |
|
e. |
se suprapun in totalitate cu relatiile banesti |
ANS: D
7. Care dintre urmatoarele enunturi caracterizeaza bunurile publice?
|
a. |
Consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi. |
|
b. |
Consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata. |
|
c. |
Consum indivizibil si concurential, presupunand o plata. |
|
d. |
Accesul este conditionat de plata unui tarif sau taxa. |
|
e. |
Toate enunturile de mai sus caracterizeaza bunurile publice. |
ANS: B
8. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
|
a. |
conditioneaza relatiile banesti |
|
b. |
au ca scop satisfacerea nevoilor individuale |
|
c. |
se suprapun prefect cu relatiile banesti |
|
d. |
reprezinta un transfer de valoare in dublu sens |
|
e. |
reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat |
ANS: D
9. Procesul de constituire si dirijare a fondurilor financiare publice:
|
a. |
are ca scop corectarea integrala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri sociale |
|
b. |
se realizeaza prin intermediul sistemului bancar |
|
c. |
se realizeaza prin intermediul agentilor economici |
|
d. |
se realizeaza prin intermediul statului |
|
e. |
se realizeaza prin intermediul societatilor de asigurari |
ANS: D
10. Procesul constituiri si dirijarii fondurilor financiare publice:
|
a. |
are ca scop redistribuirea produsului intern brut intre intre agentii economici cu capital privat prevazute de lege, pe de o parte, si stat, pe de alta parte |
|
b. |
reprezinta un proces unitar si neantrerupt, avand un rol important in infaptuirea reproductiei sociale largite |
|
c. |
se realizeaza prin intermediul bancilor |
|
d. |
se realizeaza prin intermediul agentilor economici |
|
e. |
toate afirmatiile de mai sus cu privire la constituirea fondurilor financiare publice sunt adevarate |
ANS: B
11. Prin ce se caracterizeaza bunurile publice?
|
a. |
Consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi. |
|
b. |
Consum indivizibil si concurential, presupunand o plata. |
|
c. |
Accesul este conditionat de plata unui tarif sau a unei taxe. |
|
d. |
Consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata. |
|
e. |
Toate enunturile de mai sus caracterizeaza bunurile publice. |
ANS: D
12. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
|
a. |
conditioneaza relatiile banesti |
|
b. |
reprezinta un transfer de valoare in dublu sens |
|
c. |
se suprapun prefect cu relatiile banesti |
|
d. |
au ca scop satisfacerea nevoilor individuale |
|
e. |
reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat |
ANS: B
13. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice:
|
a. |
se realizeaza prin intermediul statului |
|
b. |
se realizeaza prin intermediul sistemului bancar |
|
c. |
se realizeaza prin intermediul agentilor economici |
|
d. |
se realizeaza prin intermediul societatilor de asigurari |
|
e. |
au ca scop corectarea integrala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri sociale |
ANS: A
14. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice:
|
a. |
se realizeaza prin intermediul agentilor economici |
|
b. |
se realizeaza prin intermediul bancilor |
|
c. |
au ca scop corectarea partiala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri sociale, provenite din repartitia primara a veniturilor si averilor |
|
d. |
au ca scop repartizarea veniturilor intre agentii economici din mediul rural si cei din mediul urban |
|
e. |
toate afirmatiile de mai sus cu privire la constituirea fondurilor financiare publice sunt adevarate |
ANS: C
15. Dintre urmatoarele enunturi care coincid(e) cu rolul finantelor publice?
|
A) |
alocativ |
|
B) |
redistributiv |
|
C) |
de reglare |
|
D) |
de echitate orizontala si verticala |
|
E) |
de neutralitate |
|
a. |
A,B,E ; |
|
b. |
B,C,D ; |
|
c. |
A,B,C; |
|
d. |
B,C,E; |
|
e. |
C,D,E. |
ANS: C
16. Dintre urmatoarele enunturi, selectati functiile finantelor publice formulate de Richard si Peggy Musgrave:
|
A |
de alocare; |
|
B |
de reglare; |
|
C |
de repartitie; |
|
D |
de control; |
|
E |
de distribuire. |
|
a. |
A,C,D; |
|
b. |
B,C,E; |
|
c. |
A,B,E; |
|
d. |
A,D,E; |
|
e. |
C,D,E. |
ANS: C
17. Despre relatiile financiare publice se poate afirma ca:
|
A |
se suprapun cu relatiile banesti; |
|
B |
se realizeaza cu titlu definitiv; |
|
C |
se realizeaza cu o contraprestatie directa si imediata; |
|
D |
au loc fara contraprestatie directa si imediata; |
|
E |
transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are caracterul de transfer de putere de cumparare. |
|
a. |
A,C,D; |
|
b. |
B,D,E; |
|
c. |
A,E,F; |
|
d. |
B,D,E; |
|
e. |
C,D,E. |
ANS: D
18. Bugetul de stat reprezinta:
|
A |
un plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt |
|
B |
un act juridic cu caracter obligatoriu prin care se aproba veniturile si cheltuielile statului |
|
C |
un plan al circulatiei monetare |
|
D |
instrument contabil si financiar |
|
E |
un plan de creditare a economiei nationale pe termen de un an |
|
a. |
A,B,C; |
|
b. |
B,D,E; |
|
c. |
A,B,D; |
|
d. |
B,C,D; |
|
e. |
C,D,E. |
ANS: C
19. Rolul bugetului de stat vizeaza :
|
A |
alocarea resurselor |
|
B |
redistribuirea resurselor |
|
C |
neutralitatea alocarii resurselor |
|
D |
stabilizarea vietii economice |
|
E |
echitatea orizontala si verticala |
|
a. |
A,B,C; |
|
b. |
B,D,E; |
|
c. |
A,B,D; |
|
d. |
B,C,D; |
|
e. |
C,D,E. |
ANS: C
20. Care dintre urmatoarele enunturi coincide cu explicarea caracterului de buget consolidat:
|
a. |
functia de redistribuire a bugetului |
|
b. |
faptul ca insumeaza veniturile si cheltuielile bugetelor componente |
|
c. |
tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de bugete |
|
d. |
posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice dintr-o anumita perioada |
|
e. |
nici unul dintre raspunsurile de mai sus nu este adevarat |
ANS: C
21. In statele de tip unitar, cum este cel al Romaniei, structura sistemului bugetar nu cuprinde:
|
a. |
bugetul autoritatilor publice centrale |
|
b. |
bugetul economiei nationale |
|
c. |
bugetele locale |
|
d. |
bugetul asigurarilor sociale de stat |
|
e. |
bugetele fondurilor speciale |
ANS: B
22. Selectati enuntul care nu coincide cu ceea ce reprezinta bugetul statului :
|
a. |
plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt |
|
b. |
instrument contabil si financiar |
|
c. |
bugetul economiei nationale |
|
d. |
un act juridic |
|
e. |
un act politic |
ANS: C
23. Selectati enuntul care nu reprezinta o trasatura caracteristica a bugetelor din sistemul bugetului public national:
|
a. |
bugetele sunt autonome |
|
b. |
au venituri si cheltuieli proprii |
|
c. |
se elaboreaza in mod distinct |
|
d. |
titularii acestora au independenta deplina din punc de vedere administrativ |
|
e. |
titularii acestora au independenta deplina din punc de vedere legislativ |
ANS: E
24. Dintre urmatoarele enunturi care nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat?
|
a. |
bugetul asigurarilor sociale de stat |
|
b. |
bugetul de stat |
|
c. |
bugetul societatilor de asigurari si reasigurari |
|
d. |
bugetele locale |
|
e. |
bugetele fondurilor speciale |
ANS: C
25. Caracterul de buget consolidat decurge din:
|
a. |
tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de bugete |
|
b. |
functia de redistribuire a bugetului |
|
c. |
faptul ca insumeaza veniturile si cheltuielile bugetelor componente |
|
d. |
posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice dintr-o anumita perioada |
|
e. |
nici unul dintre raspunsurile de mai sus nu este adevarat |
ANS: A
26. Sub raport economic, bugetul de stat:
|
a. |
reprezinta o lege care prevede si autorizeaza veniturile si cheltuielile statului pe durata unui an |
|
b. |
exprima in forma baneasca relatiile economice care apar in legatura cu formarea si repartitia, cu nivelul si evolutia produsului intern brut, dar si cu indeplinirea functiilor statului |
|
c. |
este o lista de venituri si cheltuieli ale statului, referitoare la un anumit interval de timp, de regula un an |
ANS: B
27. Bugetul general consolidat indeplineste urmatoarele roluri:
|
a. |
rol financiar, rol fiscal, rol de reglare, rol de redistribuire |
|
b. |
rol alocativ, rol economic, rol redistributiv, rol de reglare, rol financiar |
|
c. |
rol economic, rol de creditare, rol de redistribuire |
ANS: B
28. Bugetul general consolidat include, potrivit Legii finantelor publice (nr. 500/2002):
|
a. |
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat |
|
b. |
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, |
|
c. |
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele altor institutii publice cu caracter autonom |
|
d. |
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetele altor institutii cu caracter autonom |
ANS: C
29. Selectati enuntul care nu reprezinta o trasatura a procesului bugetar :
|
a. |
are un caracter decizional |
|
b. |
are caracter politic |
|
c. |
are o continuitate ciclica |
|
d. |
reprezinta decizia de colectare a veniturilor si de repartizare a acestora pentru finantarea cheltuielilor |
|
e. |
are un caracter democratic |
ANS: D
30. Selectati enuntul care nu reprezinta o etapa distincta a procesului bugetar:
|
a. |
elaborarea proiectului de buget |
|
b. |
insusirea proiectului de buget si a raportului la buget de catre Guvern |
|
c. |
executia bugetului |
|
d. |
aprobarea bugetului |
|
e. |
controlul si aprobarea executiei bugetului f. incheierea si aprobarea contului de executie bugetara |
ANS: B
31. Stiind ca urmatoarele enunturi reprezinta etape succesive ale procesului bugetar, ordonati-le cronologic.
|
A) |
aprobarea bugetului |
|
B) |
controlul executiei bugetului |
|
C) |
executia bugetului |
|
D) |
incheierea executiei bugetului |
|
E) |
elaborarea proiectului de buget |
|
F) |
aprobarea executiei bugetului |
|
a. |
C,E,B,A,D,F; |
|
b. |
D,C,F,A,B,E; |
|
c. |
E,A,C,D,B,F; |
|
d. |
B,C E,D,A,F; |
|
e. |
E,C,A,B,D,F. |
ANS: C
32. Veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie, potrivit urmatorului principiului bugetar :
|
a. |
al universalitatii |
|
b. |
al unitatii bugetare |
|
c. |
al specializarii bugetare |
|
d. |
al neafectarii veniturilor bugetare |
|
e. |
al anualitatii |
ANS: C
33. Veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in totalitatea lor potrivit urmatorului principiului bugetar :
|
a. |
al unitatii bugetare |
|
b. |
al specializarii bugetare |
|
c. |
al anualitatii |
|
d. |
al neafectarii veniturilor bugetare |
|
e. |
al universalitatii |
ANS: D
34. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul:
|
a. |
universalitatii |
|
b. |
specializarii |
|
c. |
anualitatii |
|
d. |
unitatii |
|
e. |
echilibrului |
ANS: D
35. Potrivit principiului transparentei procesului bugetar, se presupune ca trebuie ca:
|
A. |
proiectul de buget sa fie dezbatut in cadrul comisiilor de specialitate ale parlamentului |
|
B. |
bugetul de stat sa fie publicat in Monitorul Oficial |
|
C. |
proiectul de buget sa fie supus dezbaterii publice cu prilejul aprobarii acestuia |
|
D. |
contul de incheiere a executiei bugetare pe anul precedent sa fie dat publicitatii |
|
E. |
mijloacele de informare in masa sa difuzeze orice informatii privind continutul bugetului |
|
a. |
A,C,D; |
|
b. |
B,D,E; |
|
c. |
A,D,E; |
|
d. |
B,C,D; |
|
e. |
C,D,E. |
ANS: D
36. Veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in ansamblu. Este enuntul carui principiu bugetar ?
|
a. |
anualitatea |
|
b. |
specializarea |
|
c. |
universalitatea |
|
d. |
unitatea bugetara |
|
e. |
neafectarea veniturilor bugetare |
ANS: E
37. Dintre principiile bugetare unul impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in buget in sumele lor totale. Care anume?
|
a. |
unitatea bugetara |
|
b. |
neafectarea veniturilor bugetare |
|
c. |
universalitatea bugetara |
|
d. |
echilibrul bugetar |
|
e. |
specializarea bugetara |
ANS: C
38. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie :
|
a. |
unitatea bugetara |
|
b. |
specializarea |
|
c. |
universalitatea |
|
d. |
neafectarea veniturilor bugetare |
|
e. |
anualitatea |
ANS: B
39. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in ansamblu:
|
a. |
unitatea bugetara |
|
b. |
specializarea |
|
c. |
universalitatea |
|
d. |
anualitatea |
|
e. |
neafectarea veniturilor bugetare |
ANS: E
40. Care dintre principiile bugetare impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in buget in sumele lor totale?
|
a. |
unitatea bugetara |
|
b. |
neafectarea veniturilor bugetare |
|
c. |
specializarea bugetara |
|
d. |
echilibrul bugetar |
|
e. |
universalitatea |
ANS: E
41. Pentru executia cheltuielilor bugetare, grupati operatiunile procedurale in ordine cronologica:
|
A |
negocierea |
|
B |
angajarea |
|
C |
ordonantarea |
|
D |
plata |
|
E |
lichidarea |
|
F |
executia de casa |
|
a. |
A,B,D,F ; |
|
b. |
C,B,E,D; |
|
c. |
B,E,C,D; |
|
d. |
C,A,B,E |
|
e. |
B,A,C,D; |
ANS: C
42. La care dintre enumerarile de mai jos se refera faptul ca " . exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, manifestate intre stat, pe de o parte, si persoanele fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia":
|
a. |
impozitele ; |
|
b. |
cheltuielile publice ; |
|
c. |
veniturile publice ; |
|
d. |
datoria publica ; |
ANS: B
43. In cadrul clasificatiei economice a cheltuielilor bugetare nu se cuprind :
|
a. |
cheltuieli curente ; |
|
b. |
cheltuieli materiale si servicii ; |
|
c. |
cheltuieli temporare si cheltuieli definitive ; |
|
d. |
cheltuieli de personal ; |
|
e. |
cheltuieli de capital. |
ANS: C
44. Carui tip de clasificare a cheltuielilor publice ii sunt prevazute grupele: servicii publice generale; aparare, ordine publica si siguranta nationala; social-culturale; servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape; actiuni economice:
|
a. |
clasificarea administrative; |
|
b. |
clasificarea economica; |
|
c. |
clasificarea institutiilor ONU; |
|
d. |
clasificarea functionala; |
|
e. |
clasificarea financiara; |
ANS: D
45. Selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar, dintre urmatoarele enunturi,:
|
a. |
cheltuieli curente, de capital si virtuale |
|
b. |
cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare |
|
c. |
cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive |
|
d. |
cheltuieli temporare, virtuale si definitive |
|
e. |
cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o avansare de PIB |
ANS: D
46. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
|
a. |
sunt determinate de emisiunea titlurilor de stat pentru finantarea datoriei publice |
|
b. |
concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea de mobilizare a fondurilor financiare publice |
|
c. |
prin intermediul lor statul acopera necesitatile de bunuri si servicii publice considerate prioritate in diverse perioade. |
|
d. |
acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala |
|
e. |
se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand pretul acestora |
ANS: C
47. Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe:
|
a. |
cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale |
|
b. |
cheltuieli curente si cheltuieli de capital |
|
c. |
cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive |
|
d. |
cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale |
|
e. |
cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii |
ANS: B
48. Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata pentru cheltuielile publice:
|
a. |
Clasificarea functionala scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale statului |
|
b. |
Clasificarea functionala cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive) |
|
c. |
Clasificarea functionala grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale, acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total |
|
d. |
Clasificarea functionala foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de activitate sau alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice |
|
e. |
Clasificarea functionala grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala |
ANS: D
49. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:
|
a. |
cheltuieli curente, de capital si virtuale |
|
b. |
cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare |
|
c. |
cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive |
|
d. |
cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o avansare de PIB |
|
e. |
cheltuieli temporare, virtuale si definitive |
ANS: E
50. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
|
a. |
acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala |
|
b. |
concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea de mobilizare a fondurilor financiare publice |
|
c. |
se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand pretul acestora |
|
d. |
privesc finantarea de bunuri si servicii publice, precum si efectuarea de transferuri in scopuri sociale |
|
e. |
nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile publice |
ANS: D
51. Corespunzator clasificatiei economice, cheltuielile bugetare se impart in urmatoarele grupe:
|
a. |
cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale |
|
b. |
cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, subventii |
|
c. |
cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive |
|
d. |
cheltuieli curente si cheltuieli definitive |
|
e. |
cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale |
ANS: B
52. Criteriul functional de clasificare a cheltuielilor publice:
|
a. |
scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale statului |
|
b. |
cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive) |
|
c. |
grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale, acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total |
|
d. |
grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala |
|
e. |
grupeaza cheltuielile publice dupa domeniile, ramurile, sectoarele de activitate sau alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice |
ANS: E
53. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:
|
a. |
cheltuieli curente, de capital si virtuale |
|
b. |
cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare |
|
c. |
cheltuieli temporare, virtuale si definitive |
|
d. |
cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o avansare de PIB |
|
e. |
cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive |
ANS: C
54. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
|
a. |
concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea de mobilizare a fondurilor financiare publice |
|
b. |
acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala |
|
c. |
se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand pretul acestora |
|
d. |
concretizeaza cea de a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea de repartizare (distribuire) a fondurilor financiare publice |
|
e. |
nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile publice |
ANS: D
55. Pe baza urmatoarelor date:
cheltuielile bugetului central . . . . . . . . . . . ..895 350 mld um
cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat . . . 245 700 mld um
cheltuielile fondurilor speciale . . . . . . . . . . . . 85 270 mld um
cheltuielile bugetelor locale . . . . . . . . . . . . 175 450 mld um
transferuri intre bugetul central si bugetele locale . . . . 22 900 mld um
transferuri intre bugetul central si fondurile speciale . . . ..5 800 mld um
PIB in anul curent . . . . . . . . . . . . . . . . 2 205 500 mld um
PIB in anul anterior . . . . . . . . . . . . . . ..2 193 660 mld um
cheltuielile bugetului public national in anul anterior . 1 169 600 mld um
numar locuitori in anul curent . .. . . . . . . . . .. . . . .38 mil loc
numar locuitori in anul anterior . . . . . . . . . . . . ..37,2 mil loc
sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB, pentru anul curent. (Se foloseste formula (2) si cunostintele legate de structura bugetului general consolidat.)
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata de anul anterior. (Se aplica formula (3) precum si cele privind dinamica indicatorului.)
C) coeficientul de devansare a cheltuielilor bugetului public national fata de PIB. (Se aplica formula (5).)
Mentionati modul de calcul si/sau semnificatia indicatorilor/indicilor de la a-c.
|
a. |
A: 55,76%; B: 3,957 mil um / loc; C: 0,859 |
|
b. |
A: 62,26%; B: 2,601 mil um / loc; C: 1,100 |
|
c. |
A: 49,84%; B: 1,937 mil um / loc; C: 1,259 |
ANS: B
56. Pe baza urmatoarelor date:
cheltuieli de personal . . . . . . . . . . . . . .35 870 mld um
cheltuieli materiale si servicii . . . . . . . . . . 41 690 mld um
cheltuieli de capital . . . . . . . . . . . . . . 18 750 mld um
subventii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 875 mld um
transferuri . . . . . . . . . . . . . . . . . ..31 650 mld um
PIB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..239 680 mld um
cheltuieli bugetare totale in perioada anterioara . . .146 890 mld um
PIB in perioada anterioara . . . . . . . . . . ..238 640 mld um
sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor de personal in grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in perioada curenta fata de perioada anterioara
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare fata de cresterea PIB
Mentionati modul de calcul si/sau semnificatia indicatorilor/indicilor de la a-c.
|
a. |
A: 27,79%; B: 945 mld um; C: 1,002 |
|
b. |
22,69%; B: 228 mld um; C: 0,873 |
|
c. |
32,48%; B: 1495 mld um; C: 1,295 |
ANS: A
57. Pe baza urmatoarelor date:
cheltuieli pentru ordine publica si siguranta nationala . . . 39 550 mld um
cheltuieli pentru invatamant . . . . . . . . . . . . . .43 690 mld um
cheltuieli pentru sanatate . . . . . . . . . . . . . . . .38 480 mld um
cheltuieli pentru transport si comunicatii . . . . . . . . . 36 420 mld um
cheltuieli pentru protectie sociala . . . . . . . . . . . ..128 360 mld um
cheltuieli pentru aparare . . . . . . . . . . . . . . . ..55 670 mld um
cheltuieli pentru agricultura . . . . . . . . . . . . . . .25 990 mld um
cheltuieli pentru industrie . . . . . . . . . . . . . . . ..9 590 mld um
cheltuieli pentru dobanzi la datoria publica . . . . . . . . .15 880 mld um
alte cheltuieli bugetare . . . . . . . . . . . . . . . . .41 500 mld um
PIB in perioada curenta . . . . . . . . . . . . . .1 081 470 mld um
cheltuieli bugetare totale din anul anterior . . .. . . . . . 429 810 mld um
PIB in perioada anterioara . . . . . . . . . . . . . . ..995 830 mld um
cheltuieli economice in perioada anterioara . . . . . . . . .87 130 mld um
sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor cu protectia sociala in cadrul cheltuielilor social-culturale. (Se aplica formula (4).)
B) modificarea relativa a cheltuielilor economice in perioada curenta fata de perioada anterioara (mentionati la indicatorii dinamicii)
C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale in raport cu PIB. (Se aplica formula (6).)
Mentionati modul de calcul si/sau semnificatia indicatorilor/indicilor de la a-c.
|
a. |
67,79%; B: 1,94; C: 1,402 |
|
b. |
52,69%; B: 1,28; C: 0,873 |
|
c. |
A: 60,97%; B: 0,83; C: 0,144 |
ANS: C
58. Principalele categorii de cheltuieli publice includ cheltuieli privind:
|
a. |
actiuni de securitate, actiuni social-culturale, asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate |
|
b. |
actiuni educative, actiuni economice si servicii publice |
|
c. |
actiuni social-culturale, asigurarile sociale, asigurarile sociale pentru sanatate, actiuni economice si servicii publice (generale, aparare, siguranta nationala, ordine publica) |
|
d. |
actiuni social-culturale, asigurarile sociale, asigurarile sociale pentru sanatate, servicii publice (generale, aparare, siguranta nationala, ordine publica) |
ANS: C
59. Impozitul:
|
A) |
|
reprezinta o plata baneasca |
|
B) |
|
este platit de stat persoanelor fizice si juridice |
|
C) |
|
reprezinta o plata obligatorie |
|
D) |
|
reprezinta o plata facultativa |
|
E) |
|
reprezinta o plata nerambursabila |
|
F) |
|
reprezinta o plata fara contraprestatie sau echivalent direct si imediat |
|
G) |
|
presupune o contraprestatie din partea statului |
|
a. |
A,B,C,G; |
|
b. |
A,C,E,F; |
|
c. |
B,D,E,F; |
|
d. |
A,C,D,F |
|
e. |
C,D,E,G |
ANS: B
60. Intre caracteristicile fundamentale ale impozitului se numara:
|
A |
este rambursabil |
|
B |
plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice |
|
C |
are caracter definitiv |
|
D |
nu presupune o contraprestatie directa si imediata |
|
E |
este datorat de stat persoanelor fizice si juridice |
|
F |
presupune o contraprestatie directa si imediata |
|
a. |
A,C,D; |
|
b. |
A,C,F; |
|
c. |
B,E,F; |
|
d. |
B,C,D; |
|
e. |
C,D,E. |
ANS: D
61. Nu intra in sfera resurselor financiare publice:
|
a. |
veniturile bugetare nefiscale |
|
b. |
emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii |
|
c. |
imprumuturile de trezorerie |
|
d. |
salariile personalului angajat in administratia publica |
|
e. |
veniturile fiscale |
ANS: D
62. Reprezinta cea mai importanta categorie de resurse financiare publice:
|
a. |
veniturile din capital |
|
b. |
imprumuturile interne |
|
c. |
veniturile fiscale |
|
d. |
imprumuturile externe |
|
e. |
varsamintele de la intreprinderile de stat |
ANS: C
63. Din definitia impozitului reiese ca:
|
A) |
plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice |
|
B) |
este rambursabil |
|
C) |
are caracter definitiv |
|
D) |
presupune o contraprestatie directa si imediata |
|
E) |
este datorat de stat persoanelor fizice si juridice |
|
F) |
nu presupune o contraprestatie directa si imediata |
|
a. |
A;B;C; |
|
b. |
A;C;F; |
|
c. |
A; D;E; |
|
d. |
B;C;D |
|
e. |
C;D;F; |
ANS: B
64. Care dintre urmatoarele enunturi este neadevarata cu privire la impozite?
|
a. |
reprezinta o prelevare obligatorie |
|
b. |
sunt datorate si platite in bani de catre contribuabili |
|
c. |
sunt datorate de catre stat persoanelor fizice si juridice |
|
d. |
reprezinta o prelevare fara contraprestatie directa si imediata |
|
e. |
reprezinta o prelevare definitiva |
ANS: C
65. Definitia impozitului precizeaza ca:
|
A) |
plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice |
|
B) |
presupune o contraprestatie directa si imediata |
|
C) |
are caracter definitiv |
|
D) |
este datorat de stat persoanelor fizice si juridice |
|
E) |
nu presupune o contraprestatie directa si imediata |
|
F) |
este rambursabil |
|
a. |
A;B;C; |
|
b. |
B;C;F; |
|
c. |
A; D;E |
|
d. |
A;C;E; |
|
e. |
C;D;F. |
ANS: D
66. Identificati afirmatia falsa cu privire la impozit:
|
a. |
este o prelevare obligatorie |
|
b. |
este datorat de catre stat persoanelor fizice si juridice |
|
c. |
este o prelevare definitiva |
|
d. |
este o prelevare fara contraprestatie directa si imediata |
|
e. |
este datorat si platit in bani de catre contribuabili |
ANS: B
67. Resursele financiare publice se constituie in cea mai mare proportie din:
|
a. |
imprumuturile interne |
|
b. |
prelevari fiscale |
|
c. |
veniturile din capital |
|
d. |
varsamintele de la intreprinderile de stat |
|
e. |
imprumuturile externe |
ANS: B
68. Intre resursele financiare publice nu se includ:
|
a. |
emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii |
|
b. |
imprumuturile de trezorerie |
|
c. |
salariile personalului angajat in administratia publica |
|
d. |
veniturile bugetare nefiscale |
|
e. |
prelevarile fiscale |
ANS: C
69. La stabilirea impozitelor trebuie sa se respecte o serie de principii fundamentale, printre care sunt :
A) principii de echitate fiscala
B) principiul certitudinii impunerii
C) principiile prudentei
D) principii de politica financiara
E) principii social-politice
|
a. |
A,B,C,D |
|
b. |
A,B,D,E |
|
c. |
A,C,D,E |
|
d. |
B,C,D,E |
ANS: B
70. Impozitele se clasifica in impozite directe si impozite indirecte dupa urmatorul criteriu:
|
a. |
dupa obiect |
|
b. |
dupa frecventa cu care se realizeaza |
|
c. |
dupa trasaturile de fond si de forma |
|
d. |
dupa scopul urmarit |
ANS: C
71. TVA este un impozit neutru din punct de vedere al impulsionarii unor ramuri de activitate, pentru ca este platit in mod real de catre:
|
a. |
producatorul de bunuri si servicii |
|
b. |
comerciantii en-gross |
|
c. |
comerciantii en-detail |
|
d. |
consumatorul final |
ANS: D
72. Iimpozitul pe dividende este :
|
a. |
un impozit real |
|
b. |
un impozit pe venit |
|
c. |
un impozit indirect |
|
d. |
un impozit pe avere |
ANS: B
73. Taxa pe valoarea adaugata este :
|
a. |
un impozit |
|
b. |
o taxa speciala |
|
c. |
un venit la bugetul Ministerului Finantelor Publice |
|
d. |
un venit la bugetele locale |
ANS: A
74. Impozitul pe profit reprezinta:
|
a. |
un impozit direct |
|
b. |
un impozit indirect |
|
c. |
un venit nefiscal |
|
d. |
un venit al agentilor economici |
ANS: A
75. Sunt platitori reali de accize:
|
a. |
agentii economici care exporta produse supuse accizarii |
|
b. |
consumatorii finali |
|
c. |
antrepozitarii autorizati sa detina produse accizabile |
|
d. |
persoanele autorizate sa produca si comercializeze produse accizabile |
ANS: B
76. Impozitele directe sunt:
|
a. |
impozit pe profit, impozit pe salarii si venituri, impozitul pe dividende, alte impozite directe, |
|
b. |
impozit pe profit, impozit pe salarii si venituri, taxe vamale, contributii |
|
c. |
impozit pe profit, impozit pe salarii si venituri, alte impozite directe, accize |
|
d. |
impozit pe profit, impozit pe salarii si venituri, impozitul pe dividende |
ANS: A
77. Echitatea fiscala inseamna:
|
a. |
impozitul trebuie sa fie in acelasi procent pentru toata lumea, fara discriminare, |
|
b. |
impunerea diferentiata a veniturilor si a averii in functie de puterea contributiva a subiectului impunerii si stabilirea unui minim neimpozabil |
|
c. |
impunerea diferentiata a veniturilor in functie de sursa de provenienta a acestora |
|
d. |
impunerea dupa criterii clare si precise |
ANS: B
78. Echitatea fiscala presupune:
|
a. |
dreptate sociala in materie de impozite |
|
b. |
reducerea impozitelor pentru persoanele fizice care nu au disponibilitati |
|
c. |
achitarea obligatiilor catre stat in functie de momentul obtinerii veniturilor |
|
d. |
pedepsirea celor care nu achita in termenul legal |
ANS: A
79. Dupa obiectul impunerii, veniturile fiscale se impart:
|
a. |
impozite pe venit, impozite pe avere, impozite pe consum; |
|
b. |
impozite directe si impozite indirecte |
|
c. |
impozite financiare, impozite de ordine |
|
d. |
impozite reale si impozite personale |
ANS: A
80. Impozitarea veniturilor ca modalitate de asezare, poate fi realizata:
|
a. |
prin impunerea separata; |
|
b. |
prin impunerea globala; |
|
c. |
prin impunerea mixta |
|
d. |
prin toate modalitatile de mai sus |
ANS: D
81. Taxa pe valoarea adaugata este:
|
a. |
o taxa speciala de consumatie; |
|
b. |
un impozit unic incasat fractionat |
|
c. |
un impozit direct |
|
d. |
toate variante prezentate |
ANS: B
82. Accizele sunt:
|
a. |
Impozite directe; |
|
b. |
Taxe speciale de consumatie |
|
c. |
Impozite pe produsele comercializate de agentii economici antrepozitari |
|
d. |
toate variante prezentate |
ANS: B
83. Criteriile dupa care pot fi structurate veniturile publice sunt:
|
a. |
continutul economic al veniturilor, ritmicitatea incasarii, provenienta, tipurile de impozite; |
|
b. |
continutul economic al veniturilor, ritmicitatea incasarii, provenienta, structura statelor |
|
c. |
tipurile de impozite, provenienta, ritmicitatea, nivelul de referinta |
|
d. |
continutul economic al veniturilor, ritmicitatea incasarilor, destinatia, nivelul de referinta |
ANS: B
84. Impozitele indirecte sunt:
|
a. |
TVA, contributii sociale, taxe vamale, alte impozite indirecte |
|
b. |
TVA, accize, taxe vamale, monopolurile fiscale, taxe de timbru si inregistrare |
|
c. |
TVA, accize, contributii sociale, alte impozite indirecte |
|
d. |
TVA, accize, taxe vamale, alte impozite directe |
ANS: B
85. La calculul profitului impozabil, cheltuielile nedeductibile:
|
a. |
se adauga la veniturile obtinute |
|
b. |
se scad din veniturile obtinute |
|
c. |
intrucat sunt nedeductibile, nu se iau in considerare |
ANS: A
86. Caracteristicile impunerii fiscale sunt:
|
a. |
obligatorie, are titlu definitiv si nerambursabil si este in corelatie cu obligatiile asumate de organul fiscal |
|
b. |
obligatorie, are titlu definitiv si nerambursabil si fara contraprestatie |
|
c. |
personala, are titlu definitiv si fara contraprestatie |
|
d. |
obligatorie, are titlu definitiv si nerambursabil si presupune prestarea unui anumit serviciu de catre incasator |
ANS: B
87. Cota standard a taxei pe valoarea adaugata in Romania este:
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
ANS: A
88. Elementele impozitului sunt:
|
a. |
Subiectul impozitului, obiectul impozitului, cota de impunere |
|
b. |
sursa impozitului, suportatorul impozitului |
|
c. |
unitatea de impunere, termenul de plata, |
|
d. |
toate elementele enumerate |
ANS: D
89. Rata presiunii fiscale la nivel national se masoara prin:
|
a. |
produsul dintre impozitele, taxele si cotizatiile sociale si PIB ori 100 |
|
b. |
raportul procentual dintre veniturile fiscale si totalul veniturilor publice pe o perioada de un an |
|
c. |
cuantificarea economiei subterane intr-o anumita perioada |
|
d. |
raportul dintre impozitele directe si cele indirecte |
|
e. |
raportul procentual dintre impozitele, taxele si cotizatiile sociale si PIB |
ANS: E
90. Presiunea fiscala din economie se comensureaza prin :
|
a. |
ponderea cheltuielilor publice in PIB |
|
b. |
ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general consolidat |
|
c. |
ponderea veniturilor fiscale in PIB |
|
d. |
ponderea datoriei publice in PIB |
|
e. |
ponderea deficitului bugetar in PIB |
ANS: C
91. Prin Curba Laffer se intelege:
|
a. |
o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie |
|
b. |
o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie |
|
c. |
o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie |
|
d. |
o reprezentare grafica a relatiei dintre rata prelevarilor obligatorii din economie si veniturile fiscale ale statului |
|
e. |
o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului de stat |
ANS: D
92. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:
|
a. |
se stabileste prin legea bugetara anuala |
|
b. |
se stabileste prin legea finantelor publice |
|
c. |
este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de catre Ministerul Finantelor Publice |
|
d. |
nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin legile bugetare rectificative |
|
e. |
reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde valoarea maxima a veniturilor fiscale reprezentate pe Curba Laffer |
ANS: E
93. Printre efectele provocate de cresterea peste nivelul optim a ratei presiunii fiscale nu se regaseste :
|
a. |
scaderea efortului productiv |
|
b. |
reducerea competitivitatii pe plan international |
|
c. |
aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale |
|
d. |
cresterea veniturilor populatiei |
|
e. |
riscul de inflatie prin fiscalitate |
ANS: D
94. Pentru comensurarea presiunii fiscale din economie se foloseste indicatorul :
|
a. |
ponderea cheltuielilor publice la nivel central si local in PIB |
|
b. |
ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general consolidat |
|
c. |
ponderea datoriei publice in PIB |
|
d. |
ponderea sumei tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor sociale si a altor prelevari cu caracter fiscal la nivel central si local in PIB |
|
e. |
ponderea deficitului bugetar in PIB |
ANS: D
95. Curba Laffer este:
|
a. |
o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie |
|
b. |
o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie |
|
c. |
o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul veniturilor fiscale ale statului |
|
d. |
o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie |
|
e. |
o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului de stat |
ANS: C
96. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul optim a ratei presiunii fiscale?
|
a. |
scaderea efortului productiv |
|
b. |
cresterea veniturilor populatiei |
|
c. |
reducerea competitivitatii pe plan international |
|
d. |
aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale |
|
e. |
riscul de inflatie prin fiscalitate |
ANS: B
97. Care din urmatoarele cauze determina evaziune fiscala?
|
A. |
marimea excesiva a sarcinilor fiscale |
|
B. |
lipsa unui control eficient |
|
C. |
existenta unei legislatii defectuase |
|
D. |
neglijenta contribuabililor |
|
a. |
A,B,C, |
|
b. |
A,B,D, |
|
c. |
B,C,D, |
|
d. |
A,C,D, |
ANS: A
98. Evaziunea fiscala este legala atunci cand :
|
a. |
se incalca prevederile legilor fiscale ; |
|
b. |
contribuabilul recurge la o combinatie neprevazuta a legilor |
|
c. |
contribuabilul beneficiaza de facilitati fiscale |
|
d. |
lipsa unui control eficient in domeniu |
|
e. |
contribuabilul incalca prevederile legale |
ANS: B
99. Creditul public:
|
A) |
nu este rambursabil |
|
B) |
este o intelegere contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si juridica, pe de alta parte |
|
C) |
presupune o contraprestatie |
|
D) |
nu presupune o contraprestatie |
|
E) |
este rambursabil |
|
F) |
se contracteaza pentru necesitati de trazorerie |
|
G) |
nu se contracteaza pentru necesitati de trezorerie |
|
H) |
se contracteaza pentru echilibrarea bugetului de stat |
|
I) |
reprezinta o obligatie pentru creditor |
|
J) |
reprezinta un instrument de politica economica |
|
K) |
realizeaza o redistribuire a PIB |
|
a. |
A,B,C,E,H,I,K; |
|
b. |
B,D,F,G,H,J,K; |
|
c. |
B,C,E,G,J,H,K; |
|
d. |
A,B,C,D,F,J,K; |
|
e. |
B,C,E,F,H,J,K; |
ANS: E
100. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
|
a. |
reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o economie de piata functionala |
|
b. |
reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie |
|
c. |
prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din economie |
|
d. |
reprezinta o modalitate de procurare rapida a fondurilor publice, mai costisitoare decat impozitele |
|
e. |
apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor urmatoare |
ANS: D
101. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:
|
a. |
preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa |
|
b. |
o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital |
|
c. |
preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare |
|
d. |
refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata |
|
e. |
nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata |
ANS: D
102. Consolidarea creditului public reprezinta:
|
a. |
o modalitate rapida de procurare a creditului public |
|
b. |
o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata |
|
c. |
preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare |
|
d. |
o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in incapacitate de plata |
|
e. |
preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa |
ANS: C
103. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
|
a. |
reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o economie de piata functionala |
|
b. |
se contracteaza pentru necesitati de trezorerie sau pentru echilibrarea bugetului |
|
c. |
prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din economie |
|
d. |
reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie |
|
e. |
apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor urmatoare |
ANS: B
104. Consolidarea datoriei publice reprezinta:
|
a. |
o modalitate rapida de procurare a creditului public |
|
b. |
o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata |
|
c. |
o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in incapacitate de plata |
|
d. |
preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile imediat, sau pe termen scurt, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termen mijlociu sau lung sau fara termen de rambursare |
|
e. |
preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa |
ANS: D
105. Deficitul bugetar, rezultat ca urnare a cresterii mai rapide a cheltuielilor comparativ cu sporirea veniturilor publice poate sa aparea in:
|
a. |
in tari cu economie de tranzitie |
|
b. |
in tari in curs de dezvoltare |
|
c. |
in tari cu economie de piata dezvoltata |
|
d. |
in nici una dintre categoriile de tari enumerate |
|
e. |
in toate categoriile de tari enumerate mai sus |
ANS: E
106. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale creditului public?
|
a. |
cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia |
|
b. |
de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului |
|
c. |
intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice |
|
d. |
distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia |
|
e. |
repudierea creditului public. |
ANS: E
107. Gradul de indatorare a tarii se comensureaza prin calcularea raportului procentual dintre:
|
a. |
veniturile si cheltuielile publice ale statului pe o perioada de un an bugetar |
|
b. |
veniturile fiscale ale bugetului general consolidat si PIB |
|
c. |
volumul datoriei publice totale si PIB |
|
d. |
veniturile totale ale bugetului general consolidat si PIB |
|
e. |
cheltuielile publice totale si numarul de locuitori ai tarii |
ANS: C
108. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este fals?
|
a. |
reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o economie de piata functionala |
|
b. |
reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie |
|
c. |
prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din economie |
|
d. |
apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor urmatoare |
|
e. |
reprezinta o modalitate de completare a veniturilor publice ordinare insuficiente pentru a acoperi nivelul cheltuielilor publice ale unui an bugetar |
ANS: D
109. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?
|
a. |
rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau rascumparare la Bursa |
|
b. |
amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor |
|
c. |
creditul public nu intra in competitie cu creditul particular, mai ales cand capitalul autohton disponibil in economie este insuficient |
|
d. |
amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele anterioare ale statului in cauza |
|
e. |
amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea actiunilor |
ANS: C
110. Prin repudierea actiunilor unui credit public se intelege:
|
a. |
preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa |
|
b. |
refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata |
|
c. |
preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare |
|
d. |
o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital |
|
e. |
nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata |
ANS: B
111. Consolidarea reprezinta:
|
a. |
o operatiune de plasare a creditului public |
|
b. |
o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata |
|
c. |
o modalitate amortizare a creditului public |
|
d. |
preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare |
|
e. |
o operatiune de modificare a conditiilor de plasare a creditului public |
ANS: D
112. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:
|
a. |
cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului |
|
b. |
gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care cresc componentele privind ajutorul de somaj si asistenta sociala) |
|
c. |
cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare |
|
d. |
nivelul si fluctuatiile produsului intern brut |
|
e. |
fenomenele conjuncturale internationale |
ANS: A
113. Printre efectele in plan economic si social ale creditului public nu se numara:
|
a. |
intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice |
|
b. |
distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia |
|
c. |
cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului |
|
d. |
cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia |
|
e. |
repudierea creditului public. |
ANS: E
114. Printre indicatorii de evidentiere a gradului de indatorare a statului se numara si raportul procentual dintre:
|
a. |
Veniturile si cheltuielile publice ale statului comensurate pe o perioada de un an bugetar |
|
b. |
Cheltuielile publice ale bugetului general consolidat si numarul de locuitori ai tarii |
|
c. |
Veniturile totale ale bugetului general consolidat si PIB |
|
d. |
Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat si PIB |
|
e. |
Datoria publica totala si PIB |
ANS: E
115. Intre functiile actuale ale Trezoreriei finantelor publice nu se regaseste aceea de:
|
a. |
intermediar financiar |
|
b. |
mandatar al puterii publice, administrator al banului public |
|
c. |
administrator al creditului agentilor economici |
|
d. |
agent al interventiei financiare publice in economie |
|
e. |
"gardian" al marilor echilibre |
ANS: C
116. In Romania, Trezoreria statuluiu este organizata si functioneaza ca un sistem unitar in cadrul:
|
a. |
Parlamentului |
|
b. |
Ministerului Finantelor Publice |
|
c. |
Guvernului |
|
d. |
B ancii Nationale a Romaniei |
ANS: B
117. In Romania, Trezoreria statuluiu este organizata si functioneaza ca un sistem unitar la nivelul:
|
a. |
central, al municipiilor si oraselor |
|
b. |
central, al judetelor si municipiilor |
|
c. |
central, al oraselor si comunelor |
|
d. |
central, al judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor |
ANS: D
118. Trezoreria estre un serviciu al statului care asigura marile echilibre monetar si financiare ale statului, efectuand operatiuni de:
|
a. |
casierie, bancare si contabilitate |
|
b. |
distribuire, casierie, bancare si contabilitate |
|
c. |
casierie, bancare si economice |
|
d. |
casierie, contabilitate si raportare |
|
e. |
casierie, contabilitate si evaluare |
ANS: A
119. Care dintre politici reprezinta si ansamblul de masuri guvernamentale privitoare la metodele si tehnicile de stabilire a canalelor de procurare a prelevarilor obligatorii?
|
a. |
politica bugetara |
|
b. |
politica monetara |
|
c. |
politica veniturilor |
|
d. |
politica fiscala |
|
e. |
politica preturilor |
ANS: D
120. Accentuarea rolului de instrument de interventie in activitatea economica al bugetului de stat se face prin:
|
a. |
venituri si cheltuieli bugetare |
|
b. |
venituri si soldul bugetar |
|
c. |
cheltuieli si soldul bugetar |
|
d. |
venituri, cheltuieli si soldul bugetar |
ANS: D
121. Politica promovata in domeniul cheltuielilor publice nu presupune stabilirea:
|
a. |
marimii cheltuielilor publice |
|
b. |
surselor de finantare a acestora |
|
c. |
destinatiei acestora |
|
d. |
cailor, metodelor si instrumentelor folosite pentru realizarea obiectivelor propuse |
|
e. |
determinarea obiectivelor care trebuie atinse |
ANS: B
122. Intre coordonatele politicii fiscale nu se cuprinde stabilirea:
|
a. |
volumului resurselor financiare publice |
|
b. |
provenientei resurselor financiare publice |
|
c. |
metodelor si tehnicilor de prelevare |
|
d. |
destinatiei resurselor financiare publice |
|
e. |
obiectivelor ce trebuie atinse de instrumentele fiscale in procesul constituirii fondurilor financiare publice |
ANS: D
123. Cu care dintre componentele politicii economice manifesta politica financiara in domeniul echilibrului/dezechilibrului bugetar cea mai stransa legatura:
|
a. |
politica sociala |
|
b. |
politica monetara |
|
c. |
politica demografica |
|
d. |
politica agrara |
|
e. |
politica industriala |
ANS: B
124. In structura sistemului resurselor proprii ale bugetuluui Uniunii Europene la care contribuie statele membre nu se includ:
|
a. |
Contributiile agricole si contributiile pentru zahar si izoglucoza de pe piata comuna a zaharului |
|
b. |
Taxele vamale obtinute din relatiile comerciale cu statele membre UE |
|
c. |
Taxele vamale obtinute din relatiile comerciale cu statele non-membre UE |
|
d. |
Resursa bazata pe TVA |
|
e. |
Resursa bazata pe VNB (venitul nationala brut) |
ANS: B
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |