CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1. Obiectivele lucrarii
Lucrarea isi propune prezentarea fabricii de medicamente SC Terapia SA si a strategiilor adoptate aici pentru diminuarea poluarii mediului, in contextul dezvoltarii durabile a societatii umane. Fabrica de medicamente Terapia produce prin sinteza chimica medicamente, prin tehnologii care produc poluare. Am dorit sa aflu concret modul in care aceasta intreprindere este preocupata de diminuarea efectelor negative asupra mediului, prin masuri de ordin economic.
1.2. Poluarea mediului
Poluarea reprezinta contaminarea cu substante toxice a mediului natural, ce afecteaza sanatatea vietuitoarelor si naturii, precum si ecosistemele (organismele vii si imprejurimile). Desi unele cauze ale poluarii sunt naturale, majoritatea sunt cauzate de om.
Deteriorarea mediului inconjurator este consecinta unor activitati economice create si desfasurate de om, in lupta acestuia pentru prosperitate si confort. In esenta, preocuparile pentru protectia mediului sunt o forma de negociere in care trebuie sa aflam ce poate face Omul naturii pentru ca El sa supravietuiasca si ce nu trebuie sa-i faca pentru ca Ea sa supravietuiasca.
Factorul uman poate cauza perturbari ale ecosistemului, adeseori cu implicatii mai complexe decat cele provocate de factorii naturali.
Cele mai grave consecinte ale poluarii naturii de catre activitatile economice desfasurate de om sunt urmatoarele (Pratt, 1995):
I Poluarea chimica a apei, aerului si solul
II Disparitia unor specii de plante si animale
III Dezechilibrele ecologice
I. Poluarea chimica este produsa de catre activitatile industriale si cele din agricultura.
Aceasta este accelerata de eroziuni si fisuri ale solului, care favorizeaza patrunderea agentilor poluatori in apa freatica si in apele de suprafata, alterand astfel abundenta si diversitatea speciilor.
Otravirea nu se opreste la distrugerea florei si faunei raurilor, ea continua si avanseaza prin agricultura care se face pe solul contaminat.
O consecinta grava a poluarii chimice este perturbarea ecosistemului terestru prin micsorarea stratului de ozon, efectul de sera datorat in special cresterii stratului de bioxid de carbon si ploile acide.
Stratul de ozon este important din punct de vedere ecologic pentru ca el protejeaza biosfera de o supraexpunere la radiatiile UV. Dintre activitatile umane care au ca si consecinta scaderea stratului de ozon sunt: arderea combustibililor, degajarea de clor din activitatile industriale, agentii frigorifici, solventi, etc.
Masuratorile din ultimii ani la nivel global, evidentiaza o tendinta generala de micsorare a grosimii stratului de ozon, ceea ce a condus la necesitatea conformarii la nivel mondial a prevederilor Protocolului de la Montreal privind reducerea emisiilor ce distrug stratul de ozon.
Cresterea cantitatii de radiatii UV care ating suprafata planetei datorita micsorarii stratului de ozon are consecinte foarte grave (Nadisan, 2000):
- scaderea cu 1% a stratului de ozon creste cu 2% cantitatea de raze UV care ajung pe suprafata pamantului. Acest fapt duce la cresterea cu 5-7 % a incidentelor cancerului de piele, cresterea incidentelor de cataracta si scaderea generala a sistemului imunitar al organismului.
- o cantitate mare de raze UV perturba fotosinteza din ecosistemul acvatic si terestru, fapt care are un impact negativ asupra lantului de alimentatie.
Efectul de sera are ca si consecinta incalzirea globala a atmosferei. Stratul de CO2 retine caldura degajata de pamant si nu-i permite sa se transmita in spatiu. Deoarece incalzirea pamantului nu are loc uniform, se constata o accentuare a diferentelor de temperatura intre diferite regiuni ale globului, fenomen care conduce la cresterea curentilor de aer, a vantului, a inundatiilor si, in general, la agravarea catastrofelor naturale.
In judetul Cluj principalele surse generatoare de gaze cu efecte de sera sunt: activitatile de producere a energiei electrice si termice, activitatile industriale, traficul rutier, depozitarea deseurilor.
Valorile estimate a emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din arderea combustibililor in sursele stationare in anul 2001, au fost de 1537 mii tone din care cea mai mare parte a fost poluare cu CO2.
Ploile acide se formeaza din gazele degajate de motoarele cu ardere interna si de unii fertilizatori chimici utilizati in agricultura. In natura, formarea acidului carbonic are loc natural, din apa si bioxid de carbon. In consecinta, in mod natural apa de ploaie are pH-ul acid, 5,6. Exista insa precipitatii cu caracter mai acid datorate bioxidului de sulf si oxizilor de azot degajati in atmosfera, care, in prezenta apei, se transforma in acizi, crescand aciditatea precipitatiilor. Avansarea toxinelor in lantul trofic are loc prin solubilizarea in apa acidulata a unor saruri toxice din sol.
Ploile acide afecteaza ecosistemul acvatic si terestru, avand numeroase efecte negative, dintre care amintim:
- atacarea suprafetei plantelor micsoreaza rezistenta acestora la boli si daunatori
- micsorarea ratei reproducerii animalelor si diminuarea dezvoltarii lor
- dizolvarea unor metale (aluminiul, plumbul, mercurul) si a altor substante toxice din rezidurile miniere sau solurile contaminate, produc otravirea apelor.
II. Disparitia unor specii de plante si animale se datoreaza unor practici ale agriculturii moderne: monoculturile, utilizarea metodelor chimice pentru eradicarea unor daunatori, distrugerea locurilor de perpetuare a pradatorilor si parazitilor, etc.
III. Dezechilibrele ecologice se produc, in special, la taierea nerationala a padurilor care are ca si consecinte agravarea eroziunii solului, cresterea stratului de CO2 si disparitia unor specii pe care aceasta le contine.
1.3. Dezvoltarea durabila
Cu toate ca oamenii de stiinta au avertizat din timp despre agravarea consecintelor pe care le produce poluarea asupra planetei, hotararile care sa impiedice acest lucru au fost amanate sau luate cu timiditate.
Azi oamenii au inceput sa vada cat de complex este conceptul de dezvoltarea durabila. Aceasta nu este numai o problema de mediu, ci este in acelasi timp o problema de tehnologie, economie, comert international, drepturile omului, sanatate, etc.
Protocolul de la Kyoto din 1987, al Conventiei cadru a Natiunilor Unite, privind schimbarile climatice, a solicitat statelor membre sa reglementeze emisiile unui grup de sase gaze cu efect de sera: bioxid de carbon, metan, perfluorocarburi, hidrofluorocarburi, peroxid de azot si hexafluorsulf. Dintre aceste gaze, CO2 este considerat ca fiind raspunzator de poducerea a cca. 30% din acest efect. Un succes remarcabile a fost reducerea la jumatate a gaurii din stratul de ozon, prin interzicerea efectiva a utilizarii clorofluorurii de carbon in industrie in tarile dezvoltate si in alte regiuni. Daca in anul 2000 masuratorile au aratat ca aceasta are suprafata de 27.2 milioane km2, in anul 2002 aceasta era de 15 milioane km2 (Spencer, 2002).
Un pas important s-a facut acum 10 ani , in1992 la Rio de Janeiro, unde a avut loc Conferinta Natiunilor Unite despre Mediu si Dezvoltare. Aici s-a atras atentia intregii lumi asupra agravarii poluarii planetei si a necesitarii elaborarii unor strategii mondiale complexe de dezvoltare economica in armonie cu natura.
Conferinta asupra Mediului din zona Adriaticii din 10 iunie 2002 a fost un alt pas important. Aici a avut loc un eveniment care a contribuit la raspandirea ideii de dezvoltare durabila: implicarea clerului in probleme de mediu si dezvoltare economica. Peste 250 de cercetatori, politicieni, clerici, jurnalisti, au dezbatut modalitatea in care religia poate influenta accentuarea preocuparilor pentru mediu. A fost cea de-a IV-a conferinta care a avut loc sub auspiciile Patriarhatului Ecumenic si Presedintele Comisiei UE. Patriarhul Ecumenic Bartholomeu, denumit Green Patriarh, este primul lider crestin ortodox care a dat importanta majora acestui subiect, fara sa o considere prea pamanteana.(Antonov, 2002)
In declaratia istorica de la Venetia, care a avut loc la terminarea acestei conferinte, Papa Ioan Paul al II-lea si Patriarhul Ecumenic Bartholomeu s-au aliat pentru a urgenta implicarea bisericii in aceasta problema. A fost prima conventie dintre catolici si ortodocsi semnata in ultimii 1000 de ani. Cei doi lideri ai bisericii au evidentiat aspectele etice ale protectiei mediului si au afirmat: "Noi nu am fost inzestrati cu puteri nelimitate de Creator, suntem doar administratorii sau supraveghetorii acestei mosteniri comune", adaugand ca trebuie sa ne revizuim conceptul despre pacat, care sa nu fie considerat doar raul facut asupra semenilor ci si cel aspra naturii.
O alta actiune importanta, de amploare, care a avut loc in august 2002, a fost Conferinta Mondiala de la Johannesburg, intitulata UNITED NATIONS WORLD SUMMIT ON SUSTAINABLE DEVELOPMENT. Organizata de Natiunile Unite, la conferinta au participat 191 de delegati guvernamentali cu peste 21000 de oficiali acreditati, practic peste 40.000 de oameni. (Pop, 2003).
Problemele discutate aici au fost din urmatoarele domenii:
. Apa si canalizare
. Pescuit
. Biodiversitatea si managementul ecosistemelor
. Sanatate
. Energie
. Agricultura
. Saracia si alte probleme generale
. Apa si canalizare
Problemma Apei, a fost cea mai importanta tema la care s-au propus solutii concrete. Discutiile s-au desfasurat sub deviza "Fara apa nu exista viitor".Anul 2003 a fost declarat de SUA Anul International al Apei. S-a propus ca Al Treilea Forum al Apei sa aiba loc la Kyoto.
S-a estimat ca va creste consumul de apa al omenirii cu 40% in urmatorii 2 ani. Un motiv serios de ingrijorare si de a urgenta actiunile in acest domeniu este perspectiva ca 3,5 bilioane de oameni ,adica jumatate din populatia de pe glob ,va suferii de lipsa apei potabile in urmatorii 25 de ani.
Delegatii de la Johannesburg au fost preocupati de accesul la tehnicile de purificare a apei, care ar putea salva 2 milioane de oameni anual, cei care mor pentru ca beau apa murdara.
Tarile Central si Est Europene (CEE)au facut hobby pentru aceasta idee si sustin ca problema apei (lacul Ohird, Marea Baltica, Marea Neagra, Dunarea,etc) necesita cooperarii interantionale nu numai intre tarile din regiune. Reprezentantii REC (Regional Environmental Center) au aratat ca problema apei din acesta regiune este la fel de grava ca si in alte parti ale globului si cuprinde: poluare, deteriorarea calitatii apei, resurse, probleme institutionale si financiare.
Ecosistemul in CEE este afectat datorita transformarilor de suprafata, shimbarilor regimului hidrologic, poluarea prin tehnologii agricole neadecvate si procentul scazut de tratare a apelor uzate. O alta problema care s-a dezbatut pe larg a fost despre inundatii si seceta, versus nevoia crescanda de consum de apa.
Colaborarile internationale institutionale privind problema apei in Europa sunt la ora actuala complicate, netransparente, iar agentiile nu colaboreaza bine cu guvernele. Exista speranta ca acesta situatie sa se imbunatateasca cand regiunea se va alinia la directivele elaborate de UE privind problema apei. UE ti-a propus investitii de 500-1000 $/ cap de locuitor in aceasta regiune, suma enorma daca este comparat cu PIB-ul pe cap de locuitor in aceste tari.
O initiativa importanta luata la Johannesbourg, care afecteaza regiunea CEE, este initiativa UE denumita Water inititive, un pareteneriat strategic intre UE, Africa si 12 tari din estul Europei, Caucaz si Asia Centrala. Deoarece UE a contribuit cu cea mai mare suma, 1,4 bilioane dolari/an, aceasta va conduce si organiza activitatea pentru atingerea scopurilor propuse.
. Pescuitul
Participantii au fost de acord ca pescuitul sa se faca astfel ca sa fie atins maximul potentialului piscicol in anul 2015. S-a stabilit realizarea unei retele a ariilor marine protejate pana in anul 2012. Acesta data este considerata de unii participanti ca fiind prea indepartata, deoarece peste 70% din potentialul piscicol este deja epuizat sau supraexploatat .
. Biodiversitatea si Managementul Ecosistemelor
Participantii au fost de acord cu reducerea pierderilor biodiversitatii pana in 2010 si scaderea tendintei de degradare a resurselor naturale.
