Contractul de cont curent

Contractul de cont curent

Contractul de cont curent este un procedeu tehnic constand in intelegerea partilor ca in Ioc sa achite separat si imediat creantele reciproce, izvorate din pres­tatiile facute una catre cealalta, lichidarea sa se faca la un anumit termen, prin achitarea soldului de catre partea debitoare.

Procedeul tehnic sus-mentionat este folosit de comerciantii care au un volum mare de afaceri reciproce si mai ales atunci cand se gasesc in localitati diferite, pen­tru evitarea lichidarii individuale a fiecarei creante.

Partile intre care se incheie contractul de cont curent se numesc "corentisti', iar prestatiile reciproce pe care si le fac se numesc "remize' (sau "rimese'); prestati­ile constau in operatiuni prin care o parte pune la dispozitia celeilalte parti o valoare patrimoniala de orice fel, urmand ca suma cuvenita transmitatorului sa fie depusa in contul curent, aceleasi lucru petrecandu-se si de partea cealalta.

Din moment ce suma de bani a fost trecuta in cont, ea isi pierde individuali­tatea, contopindu-se in masa sumelor inregistrate in cont, la activ sau pasiv, dupa caz. La scadenta se vor aduna ppsturile de la activ si de la pasiv pentru a se stabili care dintre parti este debitoare si, in aceasta calitate, trebuie sa achite soldul rezul­tat.

Contractul de cont produce anumite efecte juridice, unele dintre ele sunt con­siderate principale (esentiale), iar altele secundare.

Efectele principale sunt: transferul dreptului de proprietate; novatia; indivi­zibilitatea si compensatia.

Prin efectuarea operatiilor in cont, de creditare a transmitatorului si, respectiv, de debitare a primitorului, cu valoarea remisa, primitorul devine titularul dreptului de proprietate asupra valorii (marfii).

Contractul de cont curent opereaza si o novatie, obligatia principala stingan-du-se si fiind inlocuita cu o noua obligatie al carei temei este contul de cont curent, intr-adevar, prestatia facuta de o parte catre cealalta s-a bazat pe un anumit temei juridic (de exemplu, contractul de vanzare-cumparare). in baza contractului, primi­torul marfii datora pretul si cum acest pret a fost trecut in cont, ca o creanta a trans­mitatorului marfii, obligatia initiala de plata a pretului s-a stins si a fost inlocuita cu o noua obligatie, care apare in cont sub forma de credit si de debit.

Un alt efect principal al contractului de cont curent este "indivizibilitatea', sumele inscrise in cont pe baza prestatiilor facute pierzandu-si individualitatea si contopindu-se intr-un tot indivizibil.

in sfarsit, contractul de cont curent are ca efect si o compensatie (art. 370 C. corn.). Aceasta inseamna ca datoriile reciproce ale partilor se sting pana la concurenta debitului si creditorului, urmand a se plati eventuala diferenta, adica soldul ramas dupa compensatie.

Efectele secundare sunt: curgerea dobanzilor si dreptul la comision si alte cheltuieli.

Desi pana la scadenta (cand se face lichidarea datoriilor reciproce) contul este indivizibil (nefiind vorba de o creanta exigibila in favoarea uneia dintre parti), totusi pentru fiecare suma inscrisa curg - de drept - dobanzi, de la data inscrierii si pana la incheierea contului.

Contractul de cont curent inceteaza de drept in urmatoarele cazuri: expirarea termenului convenit de parti; prin denuntarea uneia dintre parti; prin lichidarea judi­ciara a uneia dintre parti. Contractul de cont curent poate insa inceta si la cererea uneia dintre parti.