Cererea

Cererea

Definitie

Cererea este o categorie economica ce exprima in anumite conditii social-istorice nevoia sociala. Cererea reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care consumatorii sunt dispusi sa o cumpere la un anumit pret, intr-un timp determinat.

Este evident ca cererea poate fi privita ca o parte a nevoi sociale determinata de marimea mijloacelor banesti de care dispun cumparatorii, de puterea de cumparare a acestora. Ea reprezinta partea solvabila a nevoi sociale, respectiv acea parte care poate fi satisfacuta apeland la piata.

Nevoile de consum ale oamenilor sunt multiple si ample. Existand restrictii obiective in satisfacerea tuturor nevoilor de consum, este firesc sa se manifeste preferinte prin ordonarea bunurilor alese si a cantitatilor din acestea. Preferintele personale ale consumatorilor sunt reflectate in structura cererii acestora asa cum apare aceasta pe piata diferitelor bunuri si servicii. Este firesc atunci sa spunem ca cererea leaga cantitatile de bunuri care se achizitioneaza, la un moment dat de sacrificiile ce trebuiesc facute pentru a obtine aceste cantitati. Altfel spus, cererea manifestata pe piata sub forma cererii solvabile, este rezultanta interactiunii a trei factori si anume: nevoile de consum, venitul disponibil al consumatorilor, preturile bunurilor si serviciilor.

Cererea poate fi privita ca cerere pentru un produs sau serviciu anume, pentru o industrie (in sens de ramura) sau pentru o firma, respectiv pentru productia ei. De asemenea, cererea se prezinta ca cerere individuala, ca exprima cantitatea totala dintr-un bun sau serviciu pe care un individ este dispus sa o cumpere intr-o perioada de timp data, la un pret unitar dat si ca cerere totala de piata, ce exprima suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata unui bun sau serviciu anume, in cadrul unei economii nationale, in conditiile de pret amintite. Cererea totala de piata pune in evidenta, asadar, cantitatea maxima dintr-un anumit bun sau serviciu care, la un anumit pret este dorita si cumparata si pretul maxim care poate fi achitat pentru cumpararea unei anumite cantitati de bun dorit.

Legea Cererii. Extinderea si Contractia Cererii.

Dimensiunea cererii pentru un anumit bun, precum si dinamica acesteia sunt determinate de nivelul si dinamica pretului bunului respectiv. Deci, intre evolutia pretului unitar al unui bun (variabila independenta) si cererea de piata pentru bunul respectiv (variabila dependenta) exista o relatie de cauzalitate. Aceasta relatie este exprimata foarte clar de legea generala a cererii.

Conform acestei legi, daca pretul bunurilor resurselor si serviciilor scade, va creste cantitatile de marfa ceruta intr-o perioada data si invers, daca preturile cresc va scadea cantitatile de marfa ceruta in perioada de timp respectiva (celelalte conditii ramanand neschimbate). Reducerea pretului unitar determina procesul de extindere a cererii (cresterea cantitatii cerute), iar cresterea pretului unitar determina contractia cererii (scaderea cantitati).

Relatia dintre pretul unitar al unui bun si cantitatea de bunuri ceruta intr-o perioada de timp se poate reprezenta grafic, obtinandu-se curba cererii.

Exemplu: Sa presupunem ca avem un bun oarecare X, a carei cerere individuala intr-o luna, la diferite preturi, arata astfel (vezi tabelul nr. 5) :

Tabelul nr. 5

Grafic, reprezentarea relatiei dintre pretul unitar si cantitatea ceruta este prezentata in fig. nr. 13

Deci, cererea este intotdeauna o relatie intre doua variabile (pret si cantitate), ea pune in evidenta un sir de cantitati dintr-un bun pe care oamenii doresc sa le cumpere la diverse preturi. Pornind de aici, rezulta faptul ca cererea nu se confunda cu cantitatea ceruta. Aceasta este diferita de la un pret la altul, in timp ce cererea ramane neschimbata, ea este pusa in evidenta de intreaga curba, deci de toate corelatiile care se stabilesc intre cantitatea dintr-un bun si pret intr-o perioada data de timp.

Conditiile cererii

Intr-o anumita perioada de timp, cererea pentru un bun sau serviciu poate sa se reduca sau sa creasca in functie de evolutia unor factori, cunoscuti si sub denumirea de conditiile cererii. Sa vedem care sunt factorii ( respectiv conditiile) care influenteaza cererea in cazul in care nivelurile de pret unitar nu se modifica. Acestia sunt in principal urmatorii:

pretul altor bunuri;

veniturile indivizilor;

previziunile (asteptarile) privind evolutia pietei;

gusturile sau preferintele cumparatorilor;

numarul de cumparatori[1]^,

Pretul altor bunuri. Bunurile, in raport cu un anumit bun (in cazul nostru cu bunul X), se clasifica astfel: a) bunuri substituibile; b) bunuri complementare; c) bunuri neanrudite.

a)       Bunuri substituibile, sunt acelea care satisfac nevoi sau trebuinte ca si bunul in discutie, (ex. unt si margarina). Cand pretul unui bun substituibil creste, curba bunului in discutie (bunul X) se deplaseaza spre dreapta si invers (vezi fig. 14)

b)       Bunuri complementare, sunt acele bunuri care in consum se folosesc impreuna. Cand pretul unui bun complementar fata de altul scade, curba cererii pentru bunul initial (bunul X) se va deplasa spre dreapta (vezi fig. 14).

c)       Bunuri neinrudite. Modificarea pretului la un bun neinrudit cu bunul initial (bunul X ), nu influenteaza in nici un fel curba cererii la bunul initial.

Veniturile. Modificarea veniturilor individuale influienteaza curba cererii in functie de natura bunurilor. Din acest punct de vedere distingem doua tipuri de bunuri si anume: a)bunuri normale, b) bunuri inferioare.

a)       Bunurile normale sunt acelea pe care indivizii le atrag mai mult in consum pe masura cresterii veniturilor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta, respectiv creste cantitatea ceruta atunci cand veniturile individuale cresc. Invers, cand venitul individual scade, curba cererii se va deplasa spre stanga, respectiv scade cantitatea ceruta.

b)       Bunuri inferioare. Un bun inferior este acela pe care indivizii il cer mai mult atunci cand nivelul veniturilor lor sunt mai reduse, decat atunci cand nivelul veniturilor sunt mai mari.(De pilda, s-a constatat ca oamenii care dispun de venituri mici mananca mai multa paine si cartofi decat oamenii cu venituri ridicate). Faptul arata ca oamenii au tendinta sa reduca consumul la bunurile inferioare, atunci cand se inregistreaza cresterea veniturilor lor la un anumit nivel. Curba cererii individuale (deci si cantitatea ceruta) la un bun inferior se va deplasa spre dreapta daca veniturile sunt la un nivel scazut si se va deplasa spre stanga odata cu cresterea veniturilor de la un anumit nivel in sus. Invers, cand venitul personal scade, curba cererii individuale pentru un bun inferior se va deplasa spre dreapta pana ce venitul va atinge un anumit nivel, de la care o scadere in venituri va cauza deplasarea curbei spre stanga. In cazul bunurilor inferioare se manifesta 'Paradoxul Gliffen', respectiv cresterea preturilor este insotita de o extindere a cererii, iar reducerea preturilor de o contractie a cesteia. La baza acestei manifestari a cererii stau cele doua efecte generale ale cresterii pretului unui anumit bun si anume:

Efectul de venit care se manifesta atunci cand pretul unui bun scade antrenand sporirea indirecta a venitului, deoarece aceeasi suma de bani permite consumatorului sa-si mareasca cantitatile achizitionate, ceea ce echivaleaza cu o crestere a venitului, sau sa creasca cererea pentru alt produs cu venit neschimbat;

Efectul de substitutie care apare in cazul in care pretul unui bun creste, ceea ce diminueaza puterea de cumparare a venitului si impune orientarea consumatorilor spre un bun al carui pret s-a redus.

In situatia bunurilor inferioare, intre modificarea veniturilor si cantitatea ceruta apare o relatie negativa, respectiv cand pretul unui bun inferior creste, iar efectul de venit este mai mare decat efectul de substituire, cantitatea ceruta creste. Aceasta relatie inversa nu infirma legea generala a cererii, ea este o situatie particulara, pentru unele bunuri inferioare care detin o pondere in totalul consumului populatiei nesemnificativa.

Desigur, atunci cand avem in vedere venitul, factor de influenta a cererii, se cuvine sa surprindem si alte aspecte. De pilda, s-a constatat diminuarea partii din venit consacrate pentru procurarea alimentelor care se vand la acelasi pret pe masura cresterii veniturilor unei familii. In acelasi timp, cresterea cheltuielilor cu imbracaminte si locuinte raman constante iar aceea a cheltuielilor diverse (pentru servicii) creste (Legea lui Engel). Asemenea modificari sunt generate atat de evolutia venitului cat si de faptul ca este vorba de satisfacerea unor nevoi cu un grad redus de elasticitate, paralel cu aparitia de noi bunuri care modifica structura nevoilor. Amintim si Legea lui Clark care surprinde cresterea consumului de bunuri si servicii proprii sectorului tertial pe masura depasirii unui anumit nivel de venituri, ca si manifestarea la categoriile de consumatori care reprezinta o crestere substantiala a veniturilor, a unui consum ostentativ ca si a unui consum de imitatie si demonstratie, etc.

Perspectiva (asteptarile) privind evolutia pietei. Se refera la ceea ce individul se asteapta in viitor referitor la toate lucrurile si faptele relevante pentru situatia lui economica. De exemplu, o perspectiva de crestere a pretului unui bun oarecare ce intra frecvent in consumul personal, genereaza , in prezent, o crestere a cererii. Deci, pentru bunul respectiv, curba cererii se deplaseaza spre dreapta.

Gusturile. Daca au loc modificari in gusturile indivizilor, acestea se vor reflecta in mod direct in cererea de bunuri si implicit in de plasarea curbei cererii.

In afara factorilor amintiti, cererea este influentata si de alti factori. De pilda, factorii demografici influienteaza asupra volumului si structurii cererii prin variabile ca: numarul populatiei, numarul familiilor, componenta familiilor pe grupe de varste, pe sexe, structura socio-profesionala, s.a. La acestea se mai adauga obiceiurile, specificul local, traditiile nationale, etc. De asemenea, nu putem sa nu amintim influenta puternica asupra cererii, a factorilor psihologici si sociali. Deosebirile de preferinte, de atitudini fata de un produs sau altul, pot aparea si datorita particularitatilor psihice ale indivizilor, puse in evidenta prin grade diferite de receptivitate, de reactii, etc. Cererea mai poate fi influentata si de alti factori, cum ar fi cei natural - climatici, sezonieri, conjuncturali, etc.

Sub influenta factorilor amintiti cererea se manifesta diferit de la un produs la altul, de la o categorie a populatiei la alta, in profil teritorial precum si in timp.

Cererea pietei

Cererea pietei pentru un bun oarecare se obtine insumand cererile individuale pentru bunul respectiv. Deci, cererea pietei este egala cu suma cererilor individuale. De exemplu, presupunem ca pentru bunul X, avem urmatoarea situatie (vezi tabelul nr. 6):

Tabelul nr. 6

Aceasta situatie se va regasi in curba cererii de piata (vezi fig. nr. 15, 16)