Analiza cheltuielilor cu salariile

Reprezinta acele cheltuieli realizate de intreprindere in scopul de a remunera munca - factorul principal al productiei si contributiei pentru asigurari si protectie sociala. In structura cheltuielilor cu munca vie sunt cuprinse urmatoarele componente:

costuri suportate de intreprindere in care intra:

salariile (cu ponderea de baza), reflectand calitatea factorului uman, (calificarea) si diverse forme de adaosuri (vechime, sporuri, compensatii, prime);

contributiile sociale (asigurari sociale, sanatate, ajutorul de somaj, concedii si indemnizatii, accidente de munca si boli profesionale, garantarea creantelor salariale);

alte cheltuieli (comision Inspectoratul Teritorial de Munca).

costuri suportate de salariati, cuprinzand:

impozitul pe salarii;

contributii sociale (asigurari sociale, sanatate, ajutorul de somaj).

Toate acestea formeaza fondul de salarii al intreprinderii.

Caracteristica generala a cheltuielilor cu salariile

Caracteristica generala a cheltuielilor cu salariile se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

1. Fondul total de salarii (F_S)

2. Modificarea absoluta a fondului de salarii

Cresterea fondului de salarii de la o persoana la alta, poate fi datorata: cresterii volumului de activitate al intreprinderii (CA1 > CA0); modificarii structurii salariilor (in sensul cresterii ponderii categoriilor de personal cu calificare superioara sau a cresterii ponderii celor cu studii medii si superioare sau a cresterii vechimii in munca a angajatilor); cresterii salariilor angajatilor urmare a negocierii unor noi contracte de munca.

3. Modificare relativa a fondului de salarii

, iar

unde: = fondul de salarii admisibil

= indicele cifrei de afaceri

De regula, cheltuielile cu salarii sunt cheltuieli variabile (sau au o componenta majoritara variabila, motiv pentru care acestea cresc de la o perioada la alta in conditiile in care intreprinderea isi propune volume de activitate sporite).

Atunci cand , este o situatie nefavorabila pentru firma pentru ca acesta produce un leu incasare cu un efort, din punct de vedere al cheltuielilor cu salarii, mai mare fata de cel inregistrat in perioada precedenta.

Atunci cand , avem o situatie favorabila pentru ca intreprinderea realizeaza 1 leu incasare cu o cheltuiala mai mica din punct de vedere al cheltuielilor cu salariile.

4. Ponderea cheltuielilor cu salariile in total cheltuieli ()

Este favorabila situatia in care ponderea cheltuielilor cu salariile se reduce in dinamica in totalul cheltuielilor.

5. Nivelul cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei cifra de afaceri (N_S)

Indicatorul da informatii despre cheltuiala cu salariile pe acre intreprinderea o inregistreaza pentru a realiza 1.000 lei cifra de afaceri. Corelatia optima pentru intreprindere este aceea in care nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri este in dinamica descrescator, pentru ca aceasta inseamna ca firma isi reduce efortul pentru a realiza 1000 de lei incasare, din punctul de vedere al cheltuielilor cu salariile.

situatie favorabila   (1)

Ultima corelatie (1) mai poate fi scrisa si la nivelul indicilor cifrei de afaceri si cel al indicelui cheltuielilor cu salariile, caz in care:

 (2)

Aceasta corelatie (2) masoara optimul economic la nivelul intreprinderii (in sensul ca cifra de afaceri, ca indicator de efect, trebuie sa creasca mai repede decat cheltuielile cu salariile, ca indicator de efort). Corelatia anterioara (2), dintre cifra de afaceri si cheltuielile cu salariile, mai ea poate fi scrisa nu numai la nivel agregat pe intreprindere ci si la nivelul fiecarui salariat in parte.

, cum: , iar , rezulta ca:

(3)

Din corelatia (3) rezulta ca intreprinderea trebuie sa asigure o crestere a productivitatii muncii (W) de dimensiuni mai mari fata de cresterea salariului mediu anual pe angajat, pentru ca din cresterea de productie (de productivitate, ca indicator de efect), ea trebuie sa asigure pe langa sumele necesare cresterii salariilor si surse (fonduri, sume) pentru dezvoltare activitatii (trebuie sa aloce din sporul de productie la fondul de dezvoltare al firmei, pentru ca productia ei sa se dezvolte).

Relatia dintre productivitatea muncii - W (de fapt, productivitatea anuala pe salariat) si salariul mediu anual pe angajat - Sa sau, la nivel de intreprindere, intre cifra de afaceri - CA si fondul de salarii (sau cheltuiala cu salariile - FS) este una corelatiile economice fundamentele. Pentru a observa necesitatea respectarii acesteia iata urmatorul exemplu.

Pentru intelegerea ei plecam de la ipoteza in care CA (sau W) raman la valoarea anului precedent, adica I CA (sau IW) este 100%, iar intreprinderea trebuie sa majoreze, in perioada curenta fata de baza de raportare, FS (sau Sa) cu 50%. Stiind ca in structura CA trebuie sa acopere pe de o parte cheltuielile materiale si cele salariale, iar pe de alta parte, trebuie sa obtina si un anumit profit, sa urmarim in schema nr. 3.1. ce efect va avea majorarea salariilor asupra celorlalte elemente ce trebuie acoperite din cifra de afaceri.

Schema nr. 3.1

Corelatia productivitatea muncii - W si salariul mediu anual pe angajat - Sa sau, la nivel de intreprindere, intre cifra de afaceri si fondul de salarii

Din schema nr. 3.1. se observa ca in conditiile unor venituri (CA) date majorarea salariilor se poate face doar in conditiile diminuarii celorlalte categorii de cheltuieli ori a profitului. Daca se alege solutia cresterii salariilor pe seama cheltuielilor materiale, aceasta ar insemna o productie mai mica (in cazul anterior redusa la jumatate). Cealalta solutie, cresterea salariilor pe seama profitului este echivalenta cu reducerea posibilitatilor de dezvoltare a intreprinderii (o parte a profitului se capitalizeaza pentru dezvoltarile viitoare) si reducerea remunerarii actionarilor (cu consecinta retragerii acestora din pozitia de furnizori de capitaluri pentru firma). La fel se pune problema daca o privim la nivelul unui singur salariat, adica ca si corelatie dintre productivitatea muncii - W si salariul mediu anual pe angajat - Sa..

In concluzie, respectarea acestei corelatii inseamna ca din cresterea de venit (de cifra de afaceri) realizata de intreprindere trebuie sa se asigure atat majorarea cheltuielilor materiale (adica cresterea productiei), a cheltuielilor salariale, dar si a profitului si nu numai a unora dintre ele, pentru ca in acest caz echilibrele ar fi rupte.

Analiza factoriala a fondului de salarii

Cheltuielile cu salariile (cunoscute si sub numele de fond de salarii) reprezinta un efect al diverselor procese de productie de productie si circulatie a marfurilor desfasurate de intreprindere. O serie dintre cauzele (factorii) care actioneaza asupra cheltuielilor cu salariile pot fi cuantificate cu ajutorul unor modele, acestea din urma pretandu-se la analiza factoriala.

Un prim model de analiza factoriala a fondului de salarii (F_s) considera ca principala cauza care determina modificari in nivelul cheltuielilor cu salariile este volumul de activitate, pleacandu-se de la premisa ca fondul de salarii este cheltuiala variabila. Astfel orice crestere a cifrei de afaceri produce si o crestere la nivelul cheltuielilor cu salariile, acestea din urma avand caracter variabil. Cresterea cheltuielilor cu salariile poate fi redusa (compensata) prin factorul calitativ, nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifra de faceri, adica prin cresterea eficientei cu care firma utilizeaza potentialul uman.

avand in vedere ca: , iar

rezulta ca: ;

unde: CA = volumul de activitate

N_S = nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri calculat pe intreprindere

N_P = numarul de personal, salariati

 = productivitatea anuala pe salariat

L = numar de lucratori dintr-un schimb

S = numar de schimburi

= nivelul cheltuielilor cu salariile variabile la 1000 lei cifra de afaceri calculat pe intreprindere[1],

= nivelul cheltuielilor cu salariile fixe calculat la 1000 lei cifra de afaceri si pe intreprindere,:

 = structura vanzarilor firmei pe sectoare de activitate, sectii;

= nivelul cheltuielilor cu salariile variabile la 1000 lei cifra de afaceri calculata pe structura analizata.

Al doilea model de analiza al fondului de salarii (cheltuielilor cu salariile) considera ca acesta se modifica de la o perioada la alta in functie de numarul de salariati de care dispune aceasta si salariul mediu anual pe angajat, variatii in marimea acestor indicatori producand si modificari in dimensiunea fondului de salarii:

unde:  = salariul mediu anual pe angajat, adica

Aplicatie practica

Pe baza urmatoarelor date sa se analizeze factorial cheltuiala cu salariile

Primul model de analiza:

a) Modificarea fenomenului analizat

mil.

b) Cuantificarea influentei factorilor

mil.

mil.

mil.

mil.

.

 mil.

 mil.

Schematic modificarea cheltuielilor cu salariile si influenta factorilor se prezinta astfel:

Al doilea model de analiza factoriala:

a) modificarea fenomenului analizat

mil.

b) cuantificarea influentei factorilor

mil.

mil.

mil.

mil.

Schematic modificarea cheltuielilor cu salariile si influenta factorilor se prezinta astfel:

Din analiza fondului de salarii se observa o crestere a acestuia cu 200 milioane lei.

Aceasta crestere este considerata a fi favorabila intreprinderii in conditiile in care dinamica acestuia a fost inferioara dinamicii volumului de activitate al firmei (fondul de salarii reprezinta 150% fata de valoarea indicatorului inregistrata cu un an in urma, iar cifra de afaceri din anul curent reprezinta 187,5% in raport cu valoarea inregistrata in perioada precedenta). In concluzie se poate aprecia ca intreprinderea a obtinut economii la nivelul cheltuielilor cu salariile, urmare a eficientei consumului potentialului uman folosit de firma.

Dintre factorii care au determinat cresteri ale fondului de salarii se remarca, din analiza factoriala, urmatorii:

cifra de afaceri a determinat o crestere de 350 milioane lei a fondului de salarii. Aceasta influenta o consideram justificata si normala, in conditiile in care firma si-a propus si a realiza o crestere a volumului de activitate, pe de o parte, iar pe de alta parte pentru ca cheltuiala cu salariile are un caracter relativ variabil, modificari ale cifrei de afaceri determinand modificari de acelasi sens la nivelul cheltuielilor cu salariile;

numarul de salariati care a determinat o crestere de 100 milioane lei a fondului de salarii. Acesta este un alt factor cu influenta obiectiva, intrucat orice crestere de personal, necesar indeplinirii unui program de activitate de dimensiuni mai mari, implica in mod normal si cresterea fondului de salarii cu valoarea reprezentand salariilor cuvenite noilor angajati;

salariul mediu anual pe angajat a determinat o crestere 100 milioane lei a cheltuielilor cu salariile. Influenta acestui factor trebuie apreciata diferentiat. Astfel, atunci cand cresterea acestui factor se datoreaza sporirii productivitatii muncii sau unor salarii individuale mai mari stabilite prin contractele de munca colective, sau imbunatatirii structurilor salariatilor, in sensul cresterii celor cu pregatire superioara sau mai bine calificati etc, va fi considerata ca normala, justificata. Dimpotriva cand sporirea acestui factor nu are acoperire in sporuri de productie sau este datorata presiunii salariatilor etc, influenta factorului in sensul cresterii cheltuielilor cu salariile va fi considerata ca nefavorabila;

productivitatea muncii care a determinat o crestere de 250 milioane lei a cheltuielilor cu salariile. Aceasta influenta trebuie explicata plecand de la premisa ca, in mod normal, salariatul care munceste mai mult va fi primii o remunerare mai  mare (in acest sens salariul avand rolul de a stimula salariatul in realizarea unor productii cantitative si calitative mai mari) si, de aici, daca productivitatea este un fenomen pe ansamblul firmei, se va inregistra cresterea intregului fond de salarii al acesteia.

Scaderea cheltuielilor cu salariile, ca fenomen pozitiv pentru intreprindere, in conditiile in care ea isi realizeaza si depaseste programul de activitate pe care si l-a propus se explica prin:

a)   reducerea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei cifra de afaceri, care a determinat reducerea cheltuielilor salariale cu 150 milioane lei. Acesta este principala rezerva pe care o au la dispozitie intreprinderile pentru reducerea unei categorii de cheltuieli in general si a celor cu salariile, in cazul de fata si care a re rolul de a compensa influenta datorata cresterii cheltuielii ca urmare a volumului de activitate al firmei;

b)  reducerea nivelului cheltuielilor cu salariile variabile si fixe calculate la 1.000 de lei incasare, care au determinat scaderea fondului de salarii cu 120 milioane si respectiv 30 milioane lei si care reprezinta sporuri de eficienta ale consumului fortei de munca pe diversele componente ale fondului de salarii: cel rezervat salariatilor operativi si, respectiv, cel rezervat salariatilor de conducere si administratie.