Judecata in fata primei instante

Procesul civil parcurge, de regula, doua faze: judecata si executarea silita. Faza judecatii cuprinde judecata in prima instanta si judecata in caile de atac si parcurge trei etape: etapa scrisa, etapa dezbaterilor, etapa deliberarii si pronuntarii hotararii judecatoresti.

In lucrarea de fata vom analiza procedura de judecata a litigiilor in materie comerciala, in fata instantei de fond.

Dispozitii generale

In cadrul etapei scrise, partile se incunostinteaza reciproc prin intermediul cererii de chemare in judecata, respectiv a intampinarii si cererii reconventionale, asupra pretentiilor si apararilor, precum si in legatura cu probele ce urmeaza a fi administrate in vederea dovedirii sustinerilor acestora.

In cadrul etapei scrise vom analiza cererea de chemare in judecata, intampinarea si cererea reconventionala.

1.1        Cererea de chemare in judecata

- Notiune. In afara unor situatii de exceptie, activitatea judiciara nu se dec1anseaza din oficiu, ci presupune o initiativa din partea persoanei interesate in salvgardarea unui drept subiectiv.

Aceasta initiativa se concretizeaza in formularea de catre partea interesata a unei cereri[1] .

Potrivit art. 109 alin.1 C. proc. civ., oricine pretinde un drept impotriva altei persoane, trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente. Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii de la un caz determinat, manifestarea de vointa a celui interesat de a-si afirma o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama, punerea in miscare a actiunii civile si de aceea este actul initial al procesului civil[2].

Este de retinut ca cererea de chemare in judecata nu se confunda cu actiunea civila, ea reprezentand una din formele ei de manifestare, respectiv aceea de a investi instanta. Desi uneori sesizarea instantei reprezinta un act procedural distinct de cerere, adeseori cererea de chemare in judecata indeplineste si functia de sesizare a instantei[3].

Formularea cererii de chemare in judecata se justifica prin doua principii, anume: nimeni nu-si poate face singur dreptate si instanta nu poate sa judece pana ce nu va fi investita de partea interesata. Prin intermediul cererii de chemare in judecata, persoana interesata (fizica sau juridica) supune judecatii o pretentie, declansand, in aceasta situatie, procesul civil. Intreaga activitate de solutionare a litigiului se va derula in limitele pretentiilor determinate de reclamant prin cererea de chemare in judecata[4].

Cuprinsul cererii  de chemare in judecata

Potrivit art. 720³ C. proc. civ., cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

a. numele, domiciliul sau resedinta partilor, ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.

Astfel, in cererea de chemare in judecata trebuie indicate atat numele si domiciliul reclamantului, cat si numele si domiciliul sau resedinta paratului. In cazul in care reclamantul cheama in judecata mai multe persoane, trebuie sa arate domiciliul fiecarui parat.

In ceea ce priveste numele, este de observat ca textul de lege mentionat nu impune si aratarea prenumelui insa, potrivit art. l din Ordonanta Guvernului nr.41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelui persoanelor fizice, aprobata prin Legea nr.323/2063, numele cuprinde numele de familie si prenumele.

Referitor la. celalalt atribut de identificare a persoanei - domiciliu - intereseaza sub aspect procedural nu atat domiciliul in sensul de locuinta statornica sau principala, ci locul unde persoana poate fi gasita pentru a i se comunica actele de procedura.

In cazul in care persoana are si domiciliu si resedinta ceea ce legitimeaza alegerea uneia sau actualitatea acesteia, adica coincidenta dintre desfasurarea procesului la un moment dat si faptul de a locui atunci intr-un anume loc[5].

Potrivit art.93 C. proc. civ. - in caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea persoane, la domiciliul partii[6].

Din dispozitia legala mentionata reiese ca domiciliul indicat de parte in cerere poate fi nu numai cel real, ci si unul ales in vederea comunicarii actelor de procedura.

Daca rec1amantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza a i se face toate comunicarile privind procesul (art.112, alin.1, pct.1 teza a II - a C. proc. civ.).

Art.98 C. proc. civ. prevede ca, schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata a carei recipisaade predare se va depune la dosar odata cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului. Daca partea nu se conformeaza obligatiei mentionate, ea va fi citata in continuare la vechiul domiciliu, astfel incat schimbarea de domiciliu nu va fi luata in considerare.

Altfel spus, pedeapsa neluarii in seama consta in aceea ca partea va fi citata la vechiul domiciliu si dupa schimbarea acestuia, iar procedura de citare indeplinita in aceasta situatie este considerata valabila[7] . Fata de faptul ca numai instanta poate lua masuri privitoare la citare consideram ca pentru aplicarea sanctiunii prevazute de art.98 C. proc civ. este suficient ca instanta sa nu fie instiintata de schimbarea domiciliului[8]. Textul de lege mentionat nu stabileste in cat timp de la schimbarea domiciliului trebuie facuta instiintarea, insa apreciem ca aceasta trebuie facuta de indata, avand in vedere dispozitiile art.723 C. proc. civ.

Daca rec1amantul nu cunoaste domiciliul paratului, el va trebui sa precizeze aceasta situatie in cerere si, totodata, sa dovedeasca faptul ca a facut tot posibilul in vederea aflarii domiciliului paratului. In acest caz, paratul va fi, citat prin publicitate.

In ceea ce priveste persoanele juridice, identificarea se va face prin denumire, sediu, numar de inregistrare in registrul comertului sau, dupa caz,numarul de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.

b. Numele si calitatea celui care angajeaza partea in proces, si ale celui care o reprezinta in litigiu, anexandu-se dovada calitatii. Dispozitiile art.720³ lit b. C.proc.civ. au in vedere imprejurarea in care cererea de chemare in judecata este introdu-sa si de altcineva decat persoana care angajeaza societatea in proces.

Cererea de chemare in judecata va fi semnata de reprezentantul titularului dreptului dedus judecatii la care se vor anexa inscrisurile din care sa rezulte calitatea de reprezentant (conventional sau legal).

Daca reprezentantul nu isi arata aceasta calitate in cererea pe care o face el, se prezuma ca actioneaza in nume propriu. Consecinta neprecizarii calitatii de reprezentant al titularului dreptului dedus judecatii este respingerea cererii ca fiind introdusa de persoana fara calitate procesuala activa.

c. obiectul si valoarea cereri precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Prin obiect al cererii de chemare in judecata se intelege pretentia concreta a reclamantului, cum ar fi: anularea unui contract, revendicarea unui bun, restituirea unei sume de bani etc.

Obiectul cererii de chemare in judecata trebuie sa fie identificat de catre reclamant cu exactitate, deoarece in functie de natura lui se determina:

- competenta generala, materiala si teritoriala:

- taxa de timbru;

- admisibilitatea ori inadmisibilitatea unor probe.

Obiectul cererii de chemare in judecata trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

- sa fie licit, adica sa nu contravina legii; ..

- sa fie posibil, adica reclamantul sa nu solicite instantei obligarea paratului la ceva ce nu se poate realiza;

- sa fie determinat sau determinabil deoarece in fata instantei se rezolva o neintelegere concreta,si nu o problema de principiu.

Obiectul cererii poate fi unic, deci se poate concretiza intr-un capat de cerere principal si in capete de cerere accesorii[9].

Fata de dispozitiile art.132 C. proc., reclamantul nu este tinut de obiectul initial al cererii de chemare in judecata , el poate sa intregeasca sau sa modifice la prima zi de infatisare[10].

d. aratarea motivelor de fapt si de drept precum si a probelor pe care e intemeiaza cererea.

Aratarea motivelor de fapt si de drept in cuprinsul cererii de chemare in judecata contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului[11].

Reclamantul trebuie sa arate in cerere imprejurarile de fapt din care rezulta pretentia sa dedusa judecatii.

Fata de faptul ca imprejurarile faptice constituie izvorul pretentiei reclamantului rezulta ca motivele de fapt trebuie prezentate intr-o forma clara si precisa.

In ceea ce priveste motivele de drept, nu este obligatoriu ca reclamantul sa indice chiar textele de lege, deoarece judecatorul va face el incadrarea juridica cu ajutorul obiectului si al motivelor de fapt.

De asemenea, judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant, ci chiar are obligatia de a da cererii de chemare in judecata calificarea juridica corecta.

In aplicarea principiului contradictorialitatii si a principiului dreptului de aparare schimbarea temeiului juridic trebuie pusa in discutia partilor.

Sustinerile reclamantului in cererea de chemare in judecata nu pot conduce automat sa admiterea acestora de catre judecator. Aceste sustineri trebuie sa fie dovedite si in acest sens, art.720³ lit. d C.proc.civ. impune indicarea probelor cu care reclamantul intelege sa isi dovedeasca pretentiile.

e. Semnatura.

Acest element este indiscutabil necesar, deoarece tocmai semnatura constituie certificarea manifestarii de vointa a reclamantului[12] .

Cererea de chemare in judecata va trebui semnata de catre reclamant sau reprezentantul sau, la sfarsitul redactarii ei, deoarece numai in aceasta situatie constituie o atestare integrala a continutului. Daca in locul semnaturii cererii de chemare in judecata este trecut doar numele reclamantului, conditia impusa de dispozitiile art.720³lit.c C. proc. civ. nu este indeplinita. Cererea este insa valabila daca, alaturi de numele reclamantului, semneaza si avocatul sau mandatarul care isi dovedesc aceasta calitate cu inscrisuri corespunzatoare.

Potrivit art.133 alin.1 C. proc. civ., cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula. Din dispozitia legala mentionata reiese ca in cazul lipsei numelui, obiectului sau semnaturii, nulitatea este expresa, astfel incat vatamarea  la care face referire art.l05 alin.2 C. proc. civ. este prezumata[13]. Totusi, alin.2 al art.133 C. proc. civ. prevede ca, lipsa semnaturii se poate implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.

Desi celelalte elemente ale cererii de chemare in judecata nu sunt mentionate expres sub mentiunea nulitatii, nu inseamna ca in lipsa lor nu poate interveni nulitatea. In situatia mentionata, nulitatea cererii intervine numai daca nu sunt indeplinite cele doua conditii prevazute de art. 1 05 alin.2 C. proc. civ.

1.1.1      Introducerea cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata se depune[14] la instanta competenta personal de catre reclamant sau printr-un reprezentant al acestuia.

La cererea de chemare in judecata se vor alatura copii cati parati sunt precum si anexele lor, daca acestea sunt necesare. In cazul proceselor si cererilor in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, rec1amantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte (art. 720¹ alin.1 C.- proc.civ[15].Aliniatul 2 al aceluiasi articol prevede ca, in scopul aratat la alin.1, reclamantul va convoca partea adversa comunicandu-i in scris pretentiile si temeiul lor legal, precum si actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului sau confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin inmanarea inscrisurilor sub semnatura de primire. Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a dat curs convocarii la alin.2, dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile, se anexeaza la cererea de chemare in judecata.

Nedepunerea inscrisului despre rezultatul concilierii echivaleaza cu nerespectarea obligatiei, concilierii iar sanctiunea consta in respingerea cererii ca inadmisibila[16] .

Potrivit art. 109 alin.2 C. proc. civ., in cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

Taxa judiciara de timbru (anexa ce se alatura.,cererii de chemare in judecata) este reglementata de Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru cu modificarile ulterioare, si se distinge de timbru judiciar, care este reglementat de Ordonanta Guvernului nr.32/1995 cu modificarile ulterioare.

Taxa judiciara de timbru se datoreaza atat de persoanele fizice cat si de persoanele juridice, cu exceptia cazurilor in care legea dispune altfel[17],platindu-se anticipat, deci inainte de primirea cererii.

In cazuri exceptionale, cererea poate fi primita si fara dovada taxei judiciare de timbru, insa partea va fi obligata sa o plateasca pana la primul termen de judecata.

Sanctiunea care intervine in cazul in care reclamantul nu a achitat taxa judiciara de timbru este nulitatea cererii[18].

Acelasi regim juridic 11 au si cererile pentru care se datoreaza timbru judiciar.

Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie (art. 113 alin.2 C. proc. civ.).

La primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care i1 inlocuieste va verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege. Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze[19] sau sa modifice cererea si sa depuna cererea si copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea (art.114 alin. l C. proc. civ.). Dispozitiile art.114 alin.1 C. proc. civ. se aplica numai la instantele la care nu exista un sistem computerizat de repartizare aleatorie a dosarelor, in caz contrar se incalca prevederile art.56 alin.l din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara.

Potrivit art.114 alin.2 C. proc. civ., reclamantul va completa cererea de indata. Atunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. In cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat, urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare. Acordarea termenului in conditiile alin.2 al art.114 C.proc. civ. se face in toate cazurile, cu mentiunea ca neindeplinirea in termen a obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii atrage suspendarea judecatii potrivit art.155 indice 1 C. proc. civ.

Dispozitiile art.155¹ C. proc. civ. prevad ca, atunci cand se constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege sau stabilite la primirea cererii de chemare in judecata ori in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate.

Apreciem ca dispozitiile legale mentionate au o aplicare general a in cadrul procesului civil, instanta avand posibilitatea sa suspende judecata cauzei in orice situatie in care reclamantul nu respecta obligatiile impuse de lege.

In art.114 alin.5 C. proc. civ. se prevede ca in  procesele in care, in conditiile art.47, sunt mai multi rec1amanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art.68 si 1141 C. proc. civ. fiind aplicabile in mod corespunzator. Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamant in conditiile prevazute de art.114 alin.2 C. proc. civ., iar de catre parat odata cu intampinarea.

Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor legale privitoare la alegerea mandatarilor de catre reclamant sau, parati este suspendarea judecatii in conditiile art.155 indice 1 C. proc. civ[20].

Paratul va fi citat cu mentiunea ca este obligat sa depuna intampinare la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata. Iar in procesele urgente, cu cel putin 3 zile. Intampinarea va avea cuprinsul prevazut de art.115, mentionandu-se si datele aratate de art.720³ alin 1lit.a si b (art.720⁴ alin 2 C.proc.civ.).

1.1.2      Efectele cererii de chemare in judecata

Fiind acea forma de manifestare a actiunii prin care se dec1anseaza procesul civil, cererea de chemare in judecata produce odata cu introducerea ei urmatoarele efecte juridice[21]

cererea de chemare in judecata investeste instanta cu solutionarea cauzei la care se refera; dupa ce a fost inregistrata cererea de chemare in judecata, intre parti se naste un raport procesual care guverneaza drepturi si obligatii atat pentru parti cat si pentru instanta. Astfel, partile trebuie sa exercite cu buna credinta drepturile procesuale si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute, iar instanta are obligatia legala de a solutiona pricina exercitandu-si rolul activ in vederea lamuririi tuturor aspectelor de fapt si de drept ale acesteia;

cererea de chemare in judecata determina cadrul procesual referitor la partile litigante si obiectul litigiului; instanta nu poate largi cadrul procesual prin introducerea din oficiu a altor persoane in proces, si este obligata sa se pronunte numai asupra pretentiilor deduse judecatii prin cererea de chemare in judecata. Procedand altfel, instanta incalca principiul disponibilitatii iar sanctiunea nerespectarii acestuia este nulitatea hotararii;

in cazul competentei teritoriale alternative, prin introducerea cererii de chemare in judecata de catre rec1amant se concretizeaza optiunea acestuia pentru una din instantele deopotriva competente, dupa exprimarea acestei optiuni;

introducerea cererii de chemare in judecata opereaza punerea in intarziere a paratului ceea ce inseamna ca inceteaza buna credinta a posesorului.