Dreptul la informare al acuzatului in faza de urmarire penala in actuala si viitoarea reglementare

Dreptul la informare al acuzatului in faza de urmarire penala in actuala si viitoarea reglementare

Dreptul la informare al invinuitului  reprezeinta o garantie a respectarii dreptului la aparare si implicit a respectarii dreptului la un proces echitabil prev de art. 6 par. 3 lit a din CEDO. Atat in actuala reglementare cat si in cea viitoare, acest drept este este respectat, prezetand anumite diferente care vor fi redate in cele ce urmeaza.

Inceperea urmaririi penale. O prima diferenta o constituie actul de incepere a urmaririi penale. La articolul 228 alin. 1 si 6 actualul cod se prevede ca urmarirea penala se incepe si se confirma prin rezolutie. Cu privire la inceperea urmaririi penale, in viitorul cod, art. 305 alin. 3 prevede: " Inceperea urmaririi penale se dispune prin ordonantaOrdonanta de incepere a urmaririi penale emisa de organul de cercetare penala este supusa confirmarii prin efectuarea unei mentiuni pe aceasta de catre procurorul care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala".

Se constata ca nu mai este necesara intocmirea unei rezolutii separate de catre procuror, in cazul in care urmarirea penala a fost inceputa de catre organele de cercetre penala.

Cu privire la aducerea la cunostinta a calitatii de suspect, in viitorul cod, art.307 prevede ca "Persoanei care a dobandit calitatea de suspect i se aduc la cunostinta, inainte de prima sa audiere, aceasta calitate, fapta pentru care este suspectata, incadrarea juridica a acesteia, drepturile procesuale prevazute la art. 83, incheindu-se in acest sens un proces-verbal. Aceasta obligatie este acoperita de actuala reglementare, la art. 6 alin. 3.

Dupa inceperea urmaririi penale art.6 alin.3 C.pr.pen din actualul cod si art.10 alin 3 din viitorul cod de procedura penala reglementeaza obligatia organelor judiciare de a informa suspectul, inainte de a fi ascultat, despre fapta pentru care este cercetat si incadrarea juridica a acesteia. Neindeplinirea acestei obligalii atat inainte de a fi luata prima declaratie, cat si  cu ocazia audierii constituie o incalcare a art. 6 par. 3 lit. a) din Conventia europeana, ce atrage sanctiunea excluclerii probei astfel administrate potrivit art. 64 alin. (2) C.proc.pen, respectiv art. 102 alin. 2 viitorul cod.

Potrivit art.237 C.pr.pen.in vigoare, dupa punerea in miscare a actiunii penale organul de urmarire penala trebuie sa il cheme pe inculpat si sa il informeze despre fapta pentru care este invinuit, dandu-i explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are.In viitoarea legislatie, potrivit art.309 C.pr.pen. punerea in miscare a actiunii penale este comunicata inculpatului de catre organul de urmarire penala care il cheama pentru a-l audia, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.

Cu privire la masurile privative de libertate, atat actuala cat si viitoarea reglementare respecta cerintele impuse de CEDO, adica art.5 parag.2 ce contine garantia minima care trebuie acordata oricarei persoane private de libertate, aceea de a fi informata despre motivele care au determinat luarea respectivei masuri. Potrivit art.137¹ C.pr.pen actual, persoanei retinute sau arestate i se aduc de indata la cunostiinta in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii iar invinuirea in cel mai scurt timp. In viitorul cod art.9 alin.3 cat si art. 209 alin. 2 prevad obligatia organelor judiciare de a informa suspectul in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelege asupra motivelor arestarii/ retinerii sale.

Spre deosebire de actuala reglementare, viitorul cod in art. 225 alin. 8 prevede obligatia expresa a judecatorului de drepturi si libertati de a-i aduce la cunostinta inculpatului infractiunea de care este acuzat si dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa. In actualul cod este prevazut generic, la art. 70 alin. 2 faptul ca judecatorul are obligatia de a incunostinta inculpatul despre obiectul cauzei, dar in Titlul IV ( art. 146 alin. 8, respectiv art. 150) destinat masurilor preventive nu exista o reglementare expresa de acest gen.

O garantie in plus pentru inculpat este prevazuta la art. 226 alin 3 in sensul de a i se comunica in limba pe care o intelege motivele pentru care s-a dispus arestarea preventiva. In actualul cod nu exista o astfel de oblgatie pentru judecator. Invinuitul/inculpatul are posibilitatea de a lua cunostinta de motivele care au dus la arestarea sa abia dupa ce redacteaza incheierea de luarea a masurii arestarii preventive. Actula reglementare poate crea anomalii deoarece art. 140³ alin. 1, corob. cu art. 140³ alin. 5 forteaza inculpatul de a formula recurs numai impotriva solutiei de arestare preventiva nu si impotriva motivelor ce au condus la aceasta. Art. 140³ alin. 1 c. pr. pen prevede ca impotriva incheierii prin care judecatorul dispune in timpul urmaririi penale luare unei masuri preventive, inculpatul/procuroul pot face recurs la intanta superioara in terme de 24 de ore de la pronuntare pentu cei prezenti si de la comunicare pentu cei lipsa. De mentionat este faptul ca termenele "comunicare" si "pronuntare" se refera la incunostintarea facuta inculpatului/procurorului cu privire la solutia arestarii, si nu la motivele care au dus la aceasta. Art. 140³ alin. 5 prevede ca dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore. Actualul cod nu distinge de cand curg cele 24 de ore, dar practica instantelor este in sensul de a inainta dosarele in termen de 24 de ore de la pronuntarea incheierii. Din textele legale in vigoare reiese ca inculpatului si nici procurorului nu i se acora posibilitatea efectiva de a-si motiva recursul in mod corespunzator.

Atat actualul cod ( art. 7 alin. 2, art. 128 alin. 1, 2) cat si viitorul cod ( art. 12 al. 2 si 3, art. 83 lit. f) ofera garantiile dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 par. 3 lit. a CEDO, in sensul de a oferi acuzatului posibilitatea de a lua la cunostinta despre toate actele dosarului in limba pe care o intelege (Brozicek contra ltaliei, hotararea din 19 decembrie 1989, parag.41).

Art. 70 alin. 2 din actualul cod de pr. pen se regaseste in art. 108 alin. 1 din viitoarea reglementare cu privire la aducerea la incunostintarea acuzatului despre faptele retinute in sarcina acestuia, inainte de a i se lua prima declaratie. Prin noul cod a fost instituita o grantie in plus in favoarea acuzatului cecetat in stare de libertate, constand in aducerea la cunostinta a obligatiilor si consemnarea lor intr-un proces-verbal ce va fi inmanat acestuia ( art. 108 alin. 3). Aceasta prevedere creaza posibilitatea acuzatului de a verifica oricand obligatiile impuse in faza de urmarire penala, iar pe de alta parte ofera posibilitatea organelor de urmarire penala de a dovedi faptul ca i-au adus la cunostinta acuzatului toate obligatiile legale.

Conform actualei legislatii atat in cazul extinderii cercetarilor cu privire la alte fapte ( art. 238) cat si in cazul schimbarii incadrarii juridice a faptelor pentru care s-a pus in miscare actiunea penala, procurorul trebuie sa il cheme pe inculpat si sa il informeze despre fapta pentru care a fost extinsa cercetarea si de care este invinuit sau despre noua incadrare juridica, dandu-i explicatii cu privire  la drepturile si obligatiile pe care le are. Aceasta obligatie se pastreaza si in viitoarea reglementare, rezultand din interpretarea dispozitiile art. 311 C.pr.pen.

Solutiile de neurmarire si netrimitere in judecata trebuie comunicate suspectului, conform art. 316 alin. 2 ( noul cod).

Art. 94 alin. 4 care prevede ca procurorul poate, in timpul urmaririi penale, sa restrictioneze motivat consultarea dosarului de catre suspect, inculpat, avocat pe o perioada de cel mult 15 zile, daca prin aceasta s-ar putea aducea atingere bune desfasurari a urmaririi penale. In actualul cod nu avem o astfel de reglementare, inculpatul si aparatorul acestuia putand oricand sa solicite consultarea dosarului.

Cu privire la asistenta juridica a suspectului sau a inculpatului art.89 din viitorul cod prevede ca : "suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de unul ori de mai multi avocati in tot cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa ii aduca la cunostinta acest drept. Asistenta juridica este asigurata atunci cand cel putin unul dintre avocati este prezent." Prima teza a acestuia articol o regasim si in actualul cod la art. 171. A a doua teza nu mai da posibilitatea organelor judiciare, ale inculpatilor, aparatorilor sa invoce faptul ca daca unul dintre aparatorii inculpatului nu a fost prezent, acesta a fost lispit de aparare, incercand amanarea cauzei.

Prezentarea materialului de urmarire penala, avand ca scop sa permita inculpatului sa fie informat cu privire la toate actele de urmarire penala efectuate in cauza, impotriva sa, inaite de-a i se aduce la cunostiinta in mod detaliat si complet acuzarea, in conformitate cu art.6 parag.1 lit.a din C.E.D.O, este reglementata de art.250 si urmatoarele C.pr.pen.actual, iar conform viitoarei legislatii, art.83 lit.b C.pr.pen inculpatul si suspectul au dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii.