Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Drept penal partea speciala 2 - test grila
MULTIPLE
CHOICE
1. Subiect activ al
infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi:
a. orice persoana care indeplineste
conditiile generale de a raspunde penal;
b. doar un functionar
public;
c. atat functionarul , cat si functionarul public.
2. Pentru
existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca:
a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala;
b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate
oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate;
c. faptuitorul sa fi folosit de calitatea oficiala si sa fi indeplinit un
act legat de acea calitate.
3. In
cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive,
participatia penala:
a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului;
b. nu este posibila;
c. este posibila doar sub forma instigarii si a
complicitatii.
4. Subiect
pasiv principal al infractiunii de ultraj este:
a. statul roman;
b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul
autoritatii de stat;
c. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal.
5. Elementul material al
infractiunii de ultraj consta in:
a. orice actiune de
amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul
functiei sau nu;
b. orice
actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in
exercitiul functiei;
c. orice actiune de
amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste
atributiile de serviciu.
6.
Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste:
a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat
autoritatii;
b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;
c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza
lipsa respectului datorat autoritatii.
7. In
cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de
art. 242 C.pen. , forma de vinovatie ceruta de lege este:
a. intentia directa, in toate cazurile;
b. culpa, in cazul alin. c. praeterintentia , in
cazul alin. b.
8. La
infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 242 C. pen.):
a. tentativa se pedepseste atat in cazul faptei prevazute la alin. (1),
cat si in cazul faptei de la alin.(2);
b. tentativa nu se pedepseste;
c. tentativa se pedepseste doar in cazul faptei
prevazute la alin.
9. Infractiunea
de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element
material in varianta tip:
a. retinerea sau distrugerea unui inscris emis de un organ de urmarire
penala, de o instanta de judecata, sau de un alt organ de
jurisdictie, ori impiedicarea in orice mod ca un inscris destinat unuia dintre
organele mentionate sa ajunga la acesta;
b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru,
document sau orice alt inscris care se afla in pastrarea ori in
detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitati
din cele la care se refera art. 145 C. pen.;
c. sustragerea oricarui inscris aflat in pastrarea sau detinerea
unei persoane juridice de drept privat, daca acest inscris avea o valoare
stiintifica deosebita pentru subiectul pasiv.
10. Pentru a atrage
incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea trebuie
sa:
a. sa fie
savarsita contra unui functionar public care nu indeplineste o
functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in
exercitiul functiunii, ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii;
b. sa fie savarsita atat nemijlocit, cat si prin intermediul altor persoane;
c. sa fie
comisa prin mijloace de comunicare directa.
11. In
cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pen., subiectul activ al infractiunii poate fi:
a. doar custodele;
b. orice
persoana, chiar si proprietarul bunului ;
c. numai un functionar
public.
12.
Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din
culpa , obiectul material al acesteia :
a. numai un inscris aflat in pastrarea
unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica;
b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat;
c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat.
13.
Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este
savarsita de:
a. un functionar cu atributii de conducere;
b. un functionar cu atributii de control;
c. un functionar public in exercitiul atributiilor de
serviciu.
14. Purtarea,
fara drept, de grade sau insigne militare, constituie:
a. ofensa adusa autoritatii;
b. uzurpare de calitati oficiale;
c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive
15.
Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de
indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, constituie infractiunea de:
a. ultraj;
b. uzurpare de calitati oficiale;
c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.
16. Lovirea
unui politist aflat in exercitiul functiunii, dar care si-a depasit
atributiile de serviciu, reprezinta infractiune de:
a. ultraj;
b. ultraj in concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;
c. lovire sau alte violente.
17. Fapta
inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat in mod succesiv
trei lucratori de politie aflati in exercitiul functiunii reprezinta:
a. o singura infractiune de ultraj in varianta agravata;
b. trei infractiuni de ultraj, aflate in concurs cu trei infractiuni de lovire
sau alte violente;
c. trei infractiuni de ultraj aflate in concurs real;
18.
Forma de vinovatie cu care se poate savarsi infractiunea de abuz in
serviciu contra intereselor persoanelor este:
a. doar intentia directa;
b. intentia directa sau indirecta;
c. intentia sau culpa.
19. Subiect
activ nemijlocit al infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor
persoanelor este:
a. numai un functionar public;
b. numai un functionar;
c. atat un functionar public cat si un functionar;
20.
Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor:
a. are caracter special in raport cu orice infractiune:
b. are caracter subiectiv numai in raport cu alte
infractiuni al caror subiect activ nemijlocit este, in mod obligatoriu, un
functionar public sau functionar;
c. are caracter subsidiar in raport cu orice infractiune.
21. Neglijenta
in serviciu (art. 249 C. pen.) se savarseste:
a. numai din culpa
b. numai cu intentie
c. atat cu intentie, cat si din culpa
22.
Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijenta in serviciu poate
fi:
a. numai un functionar public;
b. orice functionar;
c. orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei
persoane fizice sau juridice.
23. Intrebuintarea de
expresii jignitoare fata de o persoana, de catre un functionar
public in exercitiul atributiilor de serviciu reprezinta:
a. infractiunea de abuz in
serviciu contra intereselor persoanelor;
b.
infractiunea de purtare abuziva;
c. infractiunea de abuz
in serviciu prin ingradirea unor drepturi.
24. Fapta functionarului
public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu
indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii
de sta, constituie:
a. abuz in serviciu ciontra
intereselor persoanelor;
b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi;
c. abuz in
serviciu contra intereselor publice.
25. Lovirea
sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor
de serviciu, constituie:
a. purtare abuziva;
b. supunere la rele tratamente;
c. ultraj.
26. Neglijenta unei persoane
care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de
natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie:
a. neglijenta in serviciu;
b. neglijenta
in pastrarea secretului de stat;
c. abuz in serviciu
contra intereselor publice.
27. Ingradirea de catre un
functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori
crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se
cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie:
a. abuz in serviciu contra
interelor publice;
b. abuz in
serviciu contra intereselor persoanelor;
c. abuz in serviciu prin
ingradirea unor drepturi.
28. Pentru
existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este
necesar ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte:
a. sustragerea unui document ce
constituie secret de stat;
b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat;
c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat.
29. In
cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala:
a. nu este posibila;
b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii;
c. este posibila doar sub forma participatiei improprii,
situatie in care instigatorul sau complicele raspunde pentru infractiunea
prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen.
30.
Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste
conditiile prevazute de lege, constituie:
a. abuz in serviciu contra interelor publice;
b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;
c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.
31. Forma
de vinovatie cu care se poate savarsi infractiunea de purtare
abuziva este:
a. intentia directa calificata prin scop
b. intentia directa sau indirecta
c. intentia indirecta
32.
Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si
prin crearea unor situatii de inferioritate pe temei de:
a. cetatenie;
b. varsta;
c. pregatire profesionala.
33. In
varianta agravata, luarea de mita nu poate fi savarsita
decat de catre:
a. un functionar public;
b. un functionar cu atributii de control;
c. un functionar public cu atributii de conducere.
34. La
luarea de mita pot fi confiscate de la subiectul activ:
a. doar bunurile care au fost primite sau
echivalentul lor in bani
b. bunurile care au fost promise
c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit
35.
Cand luarea de mita, in varianta primirii de foloase injuste, a fost
savarsita in participatie, instanta poate confisca de la unul dintre
faptuitori:
a. numai beneficiul realizat personal
(bunurile si valorile de care a profitat personal)
b. intreaga suma sau toate bunurile ori valorile ce au constituit
obiectul mitei
c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost gasite asupra
faptuitorului
36.
Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita, in varianta
tip, poate fi:
a. doar functionarul public;
b. orice functionar;
c. orice persoana.
37. Pentru
existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie
premisa constand in aceea ca:
a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei;
b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material
pentr concubinul sau;
c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se
obtina un folos material.
38. Poate
fi subiect al infractiunii de luare de mita:
a. notarul public;
b. avocatul;
c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza
tehnica, platit prin intermediul biroului local de expertize.
39. Fapta
medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o
asista la nastere, care era iminenta, constituie infractiunea de:
a. luare de mita;
b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala;
c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.
40. Consumarea infractiunii
de luare de mita are loc:
a. in momentul in care faptuitorul
accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;
b. in
momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;
c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.
41. Subiectul pasiv special
la infractiunea de luare de mita este:
a. cel
caruia i se pretinde, de catre un functionar, sa dea bani,
valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intra in
indatoririle sale de serviciu;
b. functionarul mituit;
c. persoana
juridica de drept public sau privat in serviciul caruia
faptuitorul isi exercita atributiile functionale.
42. In cazul infractiunii de
luare de mita, actiunea sau inactiunea concreta a subiectului activ
nemijlocit trebuie sa fie:
a.
posterioara indeplinirii, neindeplinirii ori intarzierii in indeplinirea
actului determinat, privitor la indatoririle de serviciu
b. concomitenta indeplinirii, neindeplinirii ori intarzierii in
indeplinirea actului determinat, privitor la indatoririle de serviciu
c. anterioara
indeplinirii, neindeplinirii ori intarzierii in indeplinirea actului
determinat, privitor la indatoririle de serviciu
43. Elementul material al
infractiunii de luare de mita (art. 254 C. pen.) poate consta in:
a. promisiunea sau oferirea
de bani;
b.
nerespingerea promisiunii unor foloase;
c. darea de bani ori
alte foloase.
44. Constrangerea
mituitorului, de catre cel care a luat mita, de a savarsi
aceasta fapta este:
a. o cauza de
nepedepsire;
b. o
cauza speciala care inlatura caracterul penal al faptei;
c. o cauza de
reducere a pedepsei.
45. Pretinderea
unor foloase de catre functionar si primirea acestora dupa efectuarea
actului privitor la indeplinirea indatoririlor sale de serviciu, pentru care
foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea de:
a. luare de mita;
b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;
c. primire de foloase necuvenite.
46. Daca functionarul, desi
nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada pe cel care
i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile
sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de :
a. luare de mita;
b. primire de foloase necuvenite;
c.
inselaciune.
47. Infractiunea
de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.:
a. este o infractiune contra autoritatii;
b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea
de mita;
c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de
luare de mita.
48. Daca
promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin
intermediul altei persoane, aceasta:
a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita;
b. nu raspunde penal;
c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de
dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea
incriminata.
49. Confiscarea speciala
prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica:
a. doar in situatia in care
faptuitorul este functionar;
b. in toate
cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare;
c. doar in situatia in
care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare.
50.
Daca functionarul corupt, in scopul de a satisface solicitarea
mituitorului, nu indeplineste un act privitor la indatoririle lui de serviciu,
iar aceasta neindeplinire constituie, prin ea insasi, o infractiune:
a. luarea de mita va intra in
concurs cu respectiva infractiune;
b. luarea de mita absoarbe respectiva infractiune;
c. luarea de mita se retine in varianta agravata.
51. Fapta
de a pretinde si primi un folos necuvenit, de catre un functionar, dupa
indeplinirea in parte a unei indatoriri de serviciu, dar inainte de finalizarea
ei, constituie:
a. primire de foloase necuvenite;
b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;
c. luare de mita.
52. Valoarea
foloaselor necuvenite primite de cel mituit:
a. trebuie sa aiba un nivel mai ridicat de 200.000 lei;
b. poate sa aiba orice nivel, dar sa nu
fie bunuri de valoare simbolica, nici daruri ocazionale, sau daruri care
exprima un sentiment de recunostinta ori de respect personal;
c. trebuie sa aiba un nivel invers proportional cu valoarea
serviciului facut prin indeplinirea actului.
53. In
cazul infractiunii de dare de mita:
a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor;
b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar daca oferta de mituire a
fost acceptata de functionar;
c. bunurile pot fi confiscate de la autor chiar daca
oferta de mituire nu a fost urmata de acceptare.
54. La infractiunea de dare
de mita (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei:
a. se savarseste doar anterior
efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu;
b. se savarseste
doar ulterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu;
c. se poate savarsi fie anterior, fie ulterior efectuarii sau
neefectuarii actului de serviciu.
55. Latura
obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina
functionarul :
a. sa faca un act ce intra in atributiile
sale de serviciu;
b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu;
c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu.
56. Denuntarea de catre
mituitor a faptei, mai inainte ca organul de urmarire penala sa
fi fost sesizat pentru acea infractiune, este:
a. o cauza speciala de
nepedepsire;
b. o cauza ce
inlatura caracterul penal al faptei;
c. o cauza de reducere a pedepsei.
57.
Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mita este:
a. orice persoana fizica ce
indeplineste conditiile generale pentru a raspunde penal;
b. orice functionar;
c. numai un functionar public.
58. Actul
ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite in cazul infractiunii
prevazuta in art. 256 C. pen. trebuie sa fie:
a. atat licit, cat si ilicit;
b. numai ilicit;
c. numai licit.
59. Elementul material al
infractiunii de primire de foloase necuvenite consta in:
a. primirea, pretinderea,
acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel de foloase;
b. primirea
unor foloase necuvenite;
c. pretinderea unor
foloase necuvenite.
60. Pentru existenta
infractiunii de primire de foloase necuvenite:
a. foloasele pot fi primite
anterior indeplinirii actului la care functionarul era obligat in virtutea
functiei
b. foloasele
pot fi primite doar dupa indeplinirea actului la care functionarul era
obligat in virtutea functiei
c. foloasele necuvenite
pot fi primite anterior sau dupa indeplinirea actului la care functionarul
era obligat in virtutea functiei
61. In
cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului
asupra caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta:
a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta;
b. constituie o circumstanta agravanta;
c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat
calitate functionarului.
62. Infractiunea
de trafic de influenta:
a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei
promisiuni de daruri;
b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat;
c. se comite numai cu intentie directa calificata
prin scop.
63. Tentativa
la primirea de foloase necuvenite:
a. se pedepseste;
b. nu este incriminata;
c. nu este posibila.
64.
Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat
drept mita in cazul cand:
a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la
indatoririle sale de serviciu;
b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede
catre cel care a luat mita;
c. mituitorul a denuntat fapta dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat
pentru acea infractiune.
65. Elementul
material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate
realiza prin:
a. nerespingere de daruri direct sau indirect;
b. oferire de daruri indirect;
c. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine
sau pentru altul.
66. La
infractiunea de denuntare calomnioasa:
a. coautoratul este posibil;
b. obiectul juridic special adiacent se refera la relatiile sociale
privind normala desfasurare a actelor de justitie;
c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a carui activitate
a fost periclitata.
67. In
cazul in care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt invinuite mincinos de
aceeasi infractiune, se va retine:
a. o singura infractiune de denuntare calomnioasa in varianta
tip;
b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioasa in
concurs;
c. o singura infractiune de denuntare calomnioasa in varianta
agravata.
68. Exista varianta
agravata a infractiunii de denuntare calomnioasa cand:
a. invinuirea
mincinoasa a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane;
b. s-au produs
ori ticluit probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte;
c. fapta a fost
savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna.
69. In cazul infractiunii de
denuntare calomnioasa, invinuirea mincinoasa:
a. se poate referi la o fapta
care ar expune persoana la o sanctiune disciplinara
b. se poate referi la savarsirea unei contraventii
c. se poate
referi doar la savarsirea unei infractiuni
70. Producerea ori ticluirea
de probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte reprezinta:
a. infractiunea de
marturie mincinoasa
b.
infractiunea de denuntare calomnioasa
c. nedenuntarea unor
infractiuni
71. La
infractiunea de denuntare calomnioasa, invinuirea mincinoasa poate fi
facuta prin:
a. plangere;
b. autodenunt;
c. constituire de parte civila.
72. Declaratia
faptuitorului infractiunii de denuntare calomnioasa mai inainte de
punerea in miscare a actiunii penale fata de persoana in contra
careia s-a facut denuntul sau plangerea, ori impotriva careia
s-au produs probele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt mincinoase
reprezinta:
a. o cauza de
impunitate;
b. o
cauza de reducere a pedepsei;
c. o cauza de
agravare a pedepsei.
73. Retragerea
marturiei mincinoase inainte de arestarea inculpatului sau, in toate
cauzele, inainte de pronuntarea unei hotarari, ori a unei alte solutii ca
urmare a marturiei mincinoase reprezinta o cauza de:
a. impunitate;
b. reducere a pedepsei
conform art. 76 C. pen;
c. o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei.
74. Retragerea
marturiei mincinoase dupa arestarea inculpatului sau, in toate
cauzele, dupa ce s-a pronuntat o hotarare, ori s-a dat o alta
solutie ca urmare a marturiei mincinoase reprezinta o cauza de:
a. impunitate;
b. reducere a
pedepsei conform art. 76 C. pen.;
c. inlaturare a
caracterului penal al faptei.
75. Subiect activ nemijlocit
al infractiunii de marturie mincinoasa este:
a. doar martorul;
b. martorul sau persoana care incearca sa-l determine pe martor
sa dea declaratii mincinoase;
c. martorul,
expertul sau interpretul.
76. La
infractiunea de marturie mincinoasa:
a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop;
b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la
imprejurari esentiale;
c. afirmatia mincinoasa sau omisiunea de a spune tot
ce stie trebuie sa priveasca imprejurari esentiale;
77.
Infractiunea de marturie mincinoasa (art. 260 C. pen.):
a. este incriminata in forma tentativei;
b. nu poate avea forma continuata;
c. se consuma in momentul in care audierea sau
ascultarea a luat sfarsit, iar depozitia a fost semnata de martor, expert
sau interpret.
78.
Infractiunea de marturie mincinoasa:
a. se refera si la afirmatii mincinoase facute de martor asupra
oricaror imprejurari despre care este intrebat in solutionarea unei
cauze;
b. se savarseste si din culpa;
c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune.
79. Persoana care a
determinat pe o alta persoana sa incerce sa determine pe un
martor, expert, interpret sa savarseasca infractiunea de
marturie mincinoasa, va raspunde pentru:
a. instigare la
marturie mincinoasa;
b. instigare
la incercarea de a determina marturia mincinoasa;
c. instigare la impiedicarea
participarii in proces.
80. Incercarea de a
determina marturia mincinoasa (art. 261 C. pen.):
a. se comite, potrivit
parerii majoritare, cu intentie directa sau indirecta;
b. se
consuma instantaneu in momentul in care s-a savarsit actiunea de
constrangere sau corupere prin care s-a incercat determinarea la marturie
mincinoasa;
c. nu este posibila
in forma continuata.
81. Omisiunea de a denunta
de indata savarsirea unei fapte de omor intruneste elementele
constitutive ale infractiunii de:
a. favorizarea infractorului
(art. 264 C. pen.);
b. tainuire (art. 221 C. pen.);
c.
nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.).
82. Nedenuntarea
unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere al
vinovatiei:
a. numai cu intentie;
b. numai din culpa;
c. atat cu intentie, cat si din culpa.
83. Impiedicarea
participarii la proces:
a. legatura de cauzalitate rezulta ex re;
b. este o infractiune cu consumare instantanee;
c. se sanctioneaza si daca actele de executare
sunt intrerupte din cauze independente de vointa faptuitorului.
84. Martorul,
expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu
a fost intrebat , raspunde pentru:
a. marturie mincinoasa;
b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare;
c. omisiunea de a sesiza organele judiciare.
85. Elementul
material al nedenuntarii unor infractiuni se poate realiza:
a. numai prin inactiune;
b. numai prin actiune;
c. atat prin actiuni, cat si prin omisiuni.
86. In cazul infractiunii de
favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda:
a. inainte de
savarsirea infractiunii principale;
b. dupa
savarsirea faptei de baza;
c. in timpul savarsirii
faptei.
87. Participatia
penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni:
a. nu este posibila decat sub forma complicitatii;
b. este posibila sub forma instigarii;
c. este posibila sub toate formele.
88. Daca incercarea de a
determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea
sau constrangerea, atunci:
a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de
legea penala;
b. este realizat
continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia
mincinoasa;
c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie mincinoasa.
89. Infractiunea
de impiedicare a participarii la proces:
a. absoarbe infractiunea de amenintare;
b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava;
c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.
90. Infractiunea
de favorizarea infractorului:
a. se poate savarsi numai printr-o actiune;
b. se deosebeste de infractiunea de tainuire si prin
aceea ca faptuitorul nu urmareste obtinerea unui folos material
pentru sine;
c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al
infractiunii savarsite de infractorul favorizat
91.
Mentinerea intentionata a starii de arest/detinere dupa
expirarea duratei mandatului de arestare preventiva/de executare a
pedepsei constituie infractiune de:
a. lipsire de libertate in mod ilegal;
b. arestare nelegala;
c. represiune nedreapta.
92.
Infractiunea de arestare nelegala:
a. are, de regula, ca obiect
material corpul persoanei impotriva careia se savarseste actiunea
incriminata;
b. se poate savarsi numai printr-o actiune;
c. este incriminata si in forma tentativei.
93.
Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul
judiciar:
a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru
obtinerea de declaratii;
b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de
lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente;
c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii.
94. Infractiunea de evadare:
a. poate imbraca forma
infractiunii continue sau continuate;
b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei in executarea
careia se afla condamnatul;
c. este in
forma agravata cand se intrebuinteaza anumite instrumente.
95. Pedeapsa in cazul
infractiunii de evadare:
a. se adauga la pedeapsa ce se
executa, fara a putea depasi maximul general al inchisorii;
b. se contopeste cu
pedeapsa ce se executa;
c. nu poate depasi cuantumul pedepsei ce se executa la momentul
evadarii.
96. Vinovatia in cazul
savarsirii de inlesnire a evadarii de catre o persoana ce
avea indatorirea de a pazi pe cel ce a evadat poate imbraca:
a. doar forma intentiei
directe;
b. doar forma intentiei;
c. forma
intentiei sau culpei.
97. Nerespectarea
regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grava
daca:
a. arma sau munitia nu este depusa in termenul fixat de lege la
organul competent, de catre cel caruia i s-a respins cererea pentru
prelungirea valabilitatii permisului;
b. se poarta arme, fara drept, in localul
unitatilor de stat sau al altor unitati la care se refera art.
145 C. pen., la intruniri publice, ori in localuri de alegeri;
c. se detin, instraineaza sau poarta arme de panoplie.
98. Pentru
existenta infractiunii de tortura, este necesar:
a. sa existe o actiune prin care sa fie
provocata unei persoane o durere;
b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte
fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege;
c. sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte
fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege, din
culpa.
99. Denuntarea
calomnioasa, potrivit parerii majoritare a doctrinei penale, se
comite:
a. numai cu intentie directa
b. cu intentie directa sau indirecta
c. doar cu intentie indirecta
100.
Arestarea nelegala se comite numai cu:
a. intentie directa calificata prin scop;
b. intentie directa sau indirecta;
c. intentie sau culpa.
101. Represiunea nedreapta
este o fapta :
a. care impiedica infaptuirea justitiei;
b. contra integritatii
corporala sau sanatatii persoanei;
c. contra libertatii persoanei.
102. Cercetarea
abuziva este o infractiune:
a. continua;
b. intentionata;
c. de obicei.
103. Favorizarea
infractorului este o infractiune:
a. omisiva;
b. conexa - corelativa;
c. praeterintentionata.
104.
Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare,
constituie:
a. infractiunea de favorizare a
infractorului;
b. infractiunea de inlesnire a evadarii;
c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin. 2
C.pen.
105. Daca faptuitorul
savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe
executorul judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta:
a. raspunde pentru
infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti;
b. raspunde
pentru infractiunea de ultraj;
c. raspunde pentru
infractiunea amenintare.
106. Daca
faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta
bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie
corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce
stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie:
a. infractiunea de neglijenta in serviciu;
b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de
serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa;
c. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud
sau indeplinirea lor defectuoasa.
107. Daca
faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor
de transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este
necesara, acesta raspunde pentru:
a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau
indeplinirea lor defectuoasa din culpa;
b. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau
indeplinirea lor defectuoasa.
c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu
in stare de ebrietate;
108. In
cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala:
a. este posibila sub toate formele;
b. este posibila doar sub forma instigarii si a
complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de inscriminare are
caracter personal;
c. este posibila doar sub forma coautoratului.
109. Conform
parerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mita se
poate comite:
a. cu intentie directa sau indirecta;
b. numai cu intentie directa calificata prin
scop;
c. numai cu intentie indirecta.
110. Infractiunea
de favorizarea infractorului:
a. se poate savarsi numai printr-o actiune;
b. se deosebeste de infractiunea de tainuire si prin
aceea ca faptuitorul nu urmareste obtinerea unui folos material
pentru sine;
c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al
infractiunii savarsite de infractorul favorizat.
111. Daca un detinut
sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite
infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea
penala a altor vinovati pe care ii cunostea:
a. savarseste infractiunea de favorizarea
infractorului;
b. savarseste
infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni;
c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare.
112. Subiectul pasiv special
la infractiunea de luare de mita este:
a. cel caruia i se
pretinde, de catre un functionar, sa dea bani, valori sau alte bunuri
pentru efectuarea unui act care intra in indatoririle sale de serviciu;
b. functionarul mituit;
c. persoana
juridica de drept public sau privat in serviciul caruia
faptuitorul isi exercita atributiile functionale.
113. Infractiunea
de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza:
a. doar prin contrafacere (plasmuire);
b. doar prin alterare (prefacere);
c. fie prin contrafacere, fie prin alterare;
114. Infractiunea
de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect material:
a. monede, titluri de credit public,
cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea platilor
b. monede antice din
diverse metale
c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie
115. Infractiunea de
falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282
alin.2 C.pen., are ca obiect material:
a. orice monede sau valori,
chiar iesite din circulatie
b. monede antice, din diverse metale
c. monedele
sau valorile detinute sau puse in circulatie
116. Cand
aceeasi persoana falsifica monede sau alte valori si apoi le pune in
circulatie, fapta sa constituie:
a. o singura infractiune de falsificare de moneda sau de alte
valori
b. o singura infractiune de falsificare de moneda sau de alte valori,
in forma continuata
c. un concurs de infractiuni, intre fapta de falsificare
si cea de punere in circulatie a valorilor falsificate
117.
Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este
necesar ca:
a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie;
b. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost
emisa de o institutie competenta si sa se gaseasca in circulatie;
c. moneda sau valoarea falsificata sa nu aiba legal puterea de a
circula
118.
Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei
majoritare, nu se poate comite decat cu:
a. intentie directa
b. intentie directa sau indirecta
c. intentie indirecta
119. In
varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede
sau de alte valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in:
a. contrafacere
b. alterare
c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate
120.
Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grava, daca:
a. valorile falsificate au fost puse in circulatie;
b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o paguba
importanta sistemului financiar;
c. valorile falsificate nu se mai afla in circulatie
121.
Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate producatoare de
consecinte juridice constituie infractiunea de:
a. falsificare de monede sau de alte valori
b. falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport
c. fals material in inscrisuri oficiale
122.
Forma de vinovatie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de
timbre, marci sau de bilete de transport, in viziunea doctrinei
majoritare, este:
a. intentia directa
b. intentia directa sau indirecta
c. intentia indirecta
123.
Punerea in circulatie a unor cupoane false de raspuns international
constituie infractiunea de:
a. falsificare de monede sau de alte valori
b. inselaciune
c. falsificare de timbre, marci sau de bilete de
transport
ANS: C
124. Detinerea de instrumente in vederea
falsificarii de valori (art. 285 C. pen.):
a. nu are obiect material;
b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale;
c. are ca obiect material instrumentele sau materialele
detinute in scopul aratat in art.295 C.pen.
125.
Tentativa se pedepseste la infractiunea de:
a. falsificare de monede sau de alte
valori;
b. falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport;
c. detinere de instrumente in vederea falsificarii de valori.
126. Elementul material al
infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta
in:
a. falsificarea unui inscris
oficial cu prilejul intocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau
imprejurari neadevarate ori prin omisiunea inserarii unor date
sau imprejurari;
b.
falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii
sau prin alterarea lui in orice mod, de natura sa produca consecinte juridice;
c. folosirea unui
inscris oficial in vederea producerii de consecinte juridice
127.
Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material in inscrisuri
oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.) poate fi:
a. numai un functionar;
b. numai un functionar public;
c. orice
persoana fizica care indeplineste conditiile generale pentru a
raspunde penal.
128.
Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material in
inscrisuri oficiale, este necesar:
a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa
apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen.
b. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina exclusiv unei
autoritati publice;
c. ca inscrisul falsificat sa emane de la o persoana fizica.
129.
Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie:
a. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.)
b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de
bilete de transport (art. 289 C. pen.)
c. nu constituie infractiune.
130. In
varianta agravata, falsul material in inscrisuri oficiale nu poate fi
savarsit decat de catre:
a. un functionar public
b. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu
c. un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu
131.
Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de:
a. bilete, tichete sau imprimate producatoare de consecinte juridice;
b. titluri de credit emise de institutii publice;
c. timbre, marci postale, plicuri si carti
postale. bilete si foi calatorie sau de transport, cupoane de raspuns
international
132. Tentativa
nu se pedepseste la infractiunea de:
a. fals material in inscrisuri oficiale;
b. fals in declaratii;
c. fals privind identitatea.
133. La infractiunea de fals
intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:
a. orice persoana;
b. numai un functionar public;
c. numai
functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.
134. In
cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste:
a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa;
b. continutul inscrisului;
c. atat forma, cat si continutul actului.
135. Infractiunea
de fals intelectual se poate comite:
a. numai dupa redactarea inscrisului oficial;
b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial;
c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial.
136.
Tentativa se pedepseste la infractiunea de:
a. fals in inscrisuri sub semnatura privata;
b. uz de fals;
c. fals intelectual.
137.
Falsificarea unui inscris sub semnatura privata si folosirea lui
de catre autorul falsului constituie:
a. infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata,
in concurs cu infractiunea de uz de fals;
b. infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals in inscrisuri sub
semnatura privata.
138.
Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un
concurs in vederea ocuparii unui post constituie:
a. infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata;
b. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale,
in concurs cu infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals intelectual, in concurs cu infractiunea de uz de
fals.
139. La
infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata:
a. tentativa este posibila si se
pedepseste;
b. tentativa este posibila, dar nu se pedepseste;
c. tentativa nu este posibila.
140.
Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi:
a. doar un inscris oficial;
b. doar un inscris sub semnatura privata;
c. un inscris oficial sau un inscris sub
semnatura privata.
141.
Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea
de:
a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau
institutii de stat;
b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi
folosit fara drept;
c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata,
cunoscand ca este fals.
142.
Uzul de fals se savarseste, sub aspect subiectiv, cu:
a. intentie directa sau indirecta
b. intentie directa calificata prin scop
c. intentie indirecta
143. La
infractiunea de uz de fals, obiectul material:
a. poate fi doar un inscris sub semnatura privata;
b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris
sub semnatura privata;
c. poate fi doar un inscris oficial.
144.
Infractiunea de fals in declaratii se savarseste numai cu:
a. intentie directa calificata
prin scop;
b. intentie indirecta;
c. intentie directa sau indirecta.
145. Subiect activ
nemijlocit al infractiunii de fals in declaratii este:
a. martorul, expertul sau
interpretul;
b. persoana care face in public declaratii calomnioase;
c. orice
persoana, care are capacitatea de a face declaratii producatoare de
consecinte juridice.
146. La
infractiunea de fals in declaratii, elementul material se realizeaza prin
actiunea de:
a. prezentare sub o identitate falsa;
b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals;
c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui
organ.
147. Incredintarea
unui inscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru
legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept, constituie
infractiunea de:
a. fals in declaratii
b. fals privind identitatea
c. uz de fals
148. Pentru a atrage incidenta
dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o identitate
falsa trebuie facuta:
a. exclusiv in fata unui
organ sau a unei institutii de stat;
b. in fata
unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen;
c. in fata oricarei
persoane fizice sau juridice.
149. In varianta tip
(art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind
identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni:
a. falsificarea unui inscris
care serveste pentru legitimare sau identificare;
b. prezentarea
sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane;
c. folosirea unui inscris,
cunoscand ca este fals.
150. In sensul art.286
C.pen., prin "Falsificarea instrumentelor oficiale" se intelege:
a.
falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor;
b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice;
c.
falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare .
151. Infractiunea
de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2
C.pen.), atunci cand priveste:
a. sigiliul sau stampila unei institutii publice;
b. un instrument de marcare apartinand unei unitati dintre cele la care se
refera art.145 C. pen;
c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.
152. Infractiunea de
inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material:
a. numai bunuri individual
determinate;
b. numai bunuri care se determina prin numarare;
c. numai
bunuri care se determina prin masurare.
153. La infractiunea de
inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate
fi:
a. numai un functionar cu
atributii de gestionare a bunurilor;
b. orice functionar;
c. orice
persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.
154. Infractiunea de
inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma:
a. in momentul aparitiei
pagubei in patrimonial victimei;
b. in momentul
in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre
vanzare sau vandute;
c. in momentul in care
victima a achitat pretul.
155. La infractiunea de
divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit
poate fi:
a. numai un functionar cu
atributii de gestionare a bunurilor;
b. numai un
functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau
informatii care nu sunt destinate publicitatii;
c. orice persoana care
indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.
156. Infractiunea de
divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma:
a. In momentul aparitiei
unei pagube in patrimonial unitatii;
b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate
publicitatii;
c. In momentul
divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube.
157. Infractiunea
de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci
cand:
a. durata brevetului a expirat;
b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile
esentiale ale celui original, prezinta totusi unele deosebiri de detaliu;
c. brevetul este lovit de nulitate.
158. La infractiunea de
contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ
nemijlocit poate fi:
a. titularul de brevet;
b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale;
c. numai
persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii.
159. Infractiunea
de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si
atunci cand:
a. produsele contrafacute au fost date in gaj;
b. produsele contrafacute au fost donate unui tert;
c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau
oferite la schimb.
160. Infractiunea
de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu:
a. intentie indirecta;
b. intentie directa sau indirecta;
c. intentie directa calificata prin scop.
161. Infractiunea de
concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele
modalitati alternative:
a. efectuarea, fara
autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit;
b. aplicarea
pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de
inventii;
c. divulgarea unor date
sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.
162. La
infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi
comis in scopul:
a. de a obtine un folos material necuvenit;
b. de a revinde produsele;
c. de a induce in eroare pe beneficiari.
163. Infractiunea de
nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export (art.302
C.pen.) se consuma in momentul:
a. efectuarii, fara autorizatie, a
oricarei operatiuni de import, export sau tranzit;
b. aplicarii pe
produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;
c. punerii in circulatie a produselor contrafacute.
164. Tentativa
se pedepseste la infractiunea de:
a. concurenta neloiala;
b. specula;
c. inselaciune la masuratoare.
165. La infractiunea de
deturnare de fonduri (art.302¹ C.pen.), elementul material consta intr-o
actiune de:
a. folosire a unor nume
comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori industriale;
b. schimbare a
destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale;
c. cumpararea de
produse, in scop de prelucrare.
166. La infractiunea de
deturnare de fonduri (art.302¹ alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intr-o:
a. stare de pericol;
b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane;
c. perturbare
a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre
cele la care refera art.145.
167. In varianta agravata
(art.302¹ alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare:
a. o perturbare a
activitatii economico-financiare;
b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145;
c. consecinte
deosebit de grave.
168. Infractiunea de
nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri
(art.302² C.pen.) este mai grava, atunci cand:
a. a avut ca urmare
vatamarea corporala a unei persoane;
b. a avut ca urmare infectarea apei;
c. a avut ca
urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba
materiala importanta.
169.
Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau
reziduuri (art.302² C.pen.) subzista si atunci cand:
a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane
juridice straine;
b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;
c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in
Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.
170. Infractiunea
de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302²
C.pen.) subzista si atunci cand:
a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane
juridice straine;
b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;
c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in
Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.
171. In
varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ alin.2
C.pen.) pretinde ca fapta sa fi avut "consecinte deosebit de grave" - formula
prin care se intelege:
a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145;
b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane;
c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o
perturbare deosebit de grava a activitatii unei unitati dintre cele la care se
refera art.145.
172. In varianta tip,
infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in
actiunea de:
a. incredintare a unui
inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit
fara drept;
b. prezentare
sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei
persoane;
c. achizitionare de
documente de identitate false.
173. Pentru
existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei
Crucii Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta:
a. sa fi cauzat pagube materiale;
b. sa se fi comis in timp de razboi;
c. sa fi avut consecinte deosebit de grave.
174. Cine poate fi subiect
activ al infractiunii de "bigamie" prev. de art. 303 din Codul penal?
a. orice persoana de
sex opus care intra in alianta cu o alta persoana;
b. numai
persoana casatorita, care incheie o noua
casatorie fara ca prima sa fie desfacuta
prin divort;
c. sotul nevinovat din
prima casatorie.
175. Consumarea
infractiunea de "bigamie" survine:
a. in momentul depunerii
declaratiei la starea civila;
b. in momentul
incheierii noii casatorii fara ca prima sa fie
desfacuta prin divort;
c. in momentul
declarii lipsei impedimentelor la casatorie.
176. Abandonul de familie
prev. de art. 305 din Codul penal este:
a. o infractiune
instantanee;
b. o infractiune continuata, consumarea avand loc in momentul cand
cel indreptatit la intretinere este parasit;
c. o
infractiune continua care se consuma in momentul de pasivitate
al faptuitorului si se epuizeaza cand acesta pune capat
infractiunii.
177. Punerea in miscare
a actiunii penale in cazul infractiunii de "abandon de familie" se
face: a. din oficiu de catre
procuror;
b. la
plangerea persoanei vatamate;
c. la sesizarea facuta
de sot sau ruda apropiata.
178. Cerinta
esentiala a elementului material al laturii obiective a
infractiunii de "rele tratamente aplicate minorului" consta in:
a. masura sau
tratamentul sa nu aiba un caracter rau;
b. sa
puna in primejdie grava dezvoltarea fizica sau morala a
minorului;
c. sa puna in
pericol numai integritatea fizica a minorului.
179. Care sunt
subiectii activi ai infractiunii de "nerespectarea masurilor
privind incredintarea minorului", prev. de art. 307
din Codul penal?
a. persoana care are
calitatea de ruda a minorului;
b. persoana
careia i s-a incredintat minorul spre crestere si educare;
c. orice persoana
in calitate de coautor.
180. Actiunea
penala in cazul infractiunii de "nerespectarea masurilor privind
incredintarea minorului" se pune in miscare:
a. din
oficiu de autoritatea tutelara sau procuror;
b.
la plangerea persoanei vatamate;
c. din oficiu sau la
plangerea persoanei vatamate, in functie de interesul superior
al minorului.
181. Infractiunea de
"zadarnicirea combaterii bolilor", prev. de art. 308 din Codul penal
se consuma:
a. in momentul cand faptuitorul
nu a luat unele masuri de combatere a bolilor;
b. in momentul
cand se produce raspandirea bolii molipsitoare;
c. in
momentul cand s-au pregatit mijoacele necesare zadarnicirii
combaterii bolilor.
182. Daca fapta de
nerespectare a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea
bolilor molipsitoare are ca urmare imbolnavirea sau moartea unei persoane,
se aplica regula:
a.
faptuitorul raspunde numai pentru infractiunea de
zadarnicire a combaterii bolilor;
b.
infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor intra in
concurs cu vatamarea corporala din culpa sau cu
infractiunea de ucidere din culpa.
c.
fapta de nerespectare a masurilor privind combaterea bolilor molipsitoare
se absoarbe in infractiunea mai grava.
183. Sub
aspect subiectiv infractiunea de "zadarnicire a combaterii
bolilor" se comite":
a. numai cu intentie directa;
b. numai din culpa;
c. cu intentie directa sau indirecta.
184. Elementul
material al laturii obiective al infractiunii de "contaminare
venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit", prev.
de art. 309 din Codul penal se realizeaza prin:
a. actiunea de transmitere a unei
boli venerice prin: raport sexual, relatii sexuale intre persoane de
acelasi sex;
b. actiunea de transmitere nu se face prin acte de
perversiune sexuala;
c. numai prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex.
185.
Infractiunea de "contaminare venerica si de transmiterea
sindromului imunodeficitar" (SIDA) se savarseste cu:
a. intentie directa sau
indirecta;
b. din culpa.
c. cu praeterintentie.
186. Daca partile
nu s-au impacat, dar in cursul judecatii, pentru savarsirea
infractiunii de abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de
intretinere, aceasta determina:
a. condamnarea inculpatului la o
pedeapsa cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei
b.
reducerea pedepsei la jumatate
c. nepedepsirea inculpatului
187. Sub
aspect subiectiv infractiunea de "sustragere de la tratament medical" se
comite:
a. cu intentie directa sau
indirecta;
b. din culpa;
c. cu praeterintentie.
188. La
infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativa a
"lasarii fara sprijin", elemental subiectiv il constituie
vinovatia:
a. sub forma intentiei;
b. numai sub forma intentiei directe;
c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei
189. Infractiunea
de "infectarea apei", prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice mijloace
daca este daunatoare sanatatii oamenilor,
animalelor si plantelor, se comite prin:
a. intentie directa sau
indirecta;
b. din culpa;
c. cu praeterintentie.
190.
Forma de vinovatie a infractiunilor de "punere in primejdie a
unei persoane in neputinta de a se ingriji", prev. de art. 314 din Codul
penal cat si al infractiunii de "lasare fara ajutor",
prev. de art. 315 din Codul penal, este:
a. intentia directa sau
indirecta;
b. culpa;
c. atat cu intentia, cat si din culpa.
ANS: A
191. Infractiunea
de "punere in primejdie a unei persoane in neputinta de a se
ingriji", prev. de art. 314 din Codul penal, se consuma:
a. in momentul in care se pune in
primejdie in mod efectiv prin oricare dintre modalitatile normative:
viata, sanatatea sau integritatea persoanei;
b. numai atunci cand
sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modalitati normative;
c. in momentul in care se intrevede in perspectiva un pericol pentru viata,
sanatatea sau integritatea unei persoane.
192. Pentru existenta
infractiunii de "lasare fara ajutor", prev. de art. 315 din
Codul penal, se impune:
a. ca faptuitorul
sa gaseasca o persoana;
b. ca persoana
gasita de faptuitor sa fie in primejdie de a-si pierde
viata, ori a suferi o vatamare a integritatii
corporale si sa fie in neputinta de a se apara;
c. ca persoana
gasita de faptuitor sa fi primit ajutor si din partea
altora.
193. Lasarea
fara ajutor prin omisiune de instiintare, prev. de art. 316
din Codul penal se savarseste sub aspect subiectiv:
a. numai cu intentie;
b. numai din culpa;
c. cu
intentie sau din culpa.
194. Pentru existenta
infractiunii de "impiedicare a existentei cultelor", prev. de art.
318 din Codul penal, este necesar:
a. ca actiunea care
impiedica, deci care face imposibila exercitarea cultului sa
vizeze orice cult sau secta religioasa;
b.
actiunea faptuitorului sa vizeze un cult religios organizat
si care functioneaza legal;
c. sa se realizeze
ambele variante normative de catre acelasi faptuitor
195. Elementul material al
laturii obiective al infractiunii de "profanare de morminte", prev. de
art. 319 din Codul penal, presupune doar:
a. o actiune
pasnica, care duce la distrugerea mormantului, monumentului sau urnei
funerare;
b. acte prin
care faptuitorul isi exprima lipsa de respect fata de
memoria celui disparut (desenarea unor scene obscene, scrierea unor
cuvinte injurioase, etc.);
c. in momentul
constrangerii unei persoane sa participe la serviciile religioase ale unui
alt cult.
196. Consumarea
infractiunii de "profanare de morminte" are loc in momentul cand:
a. actiunea de profanare a fost
savarsita si s-au produs semnele materiale ale
profanarii;
b. autorul
infractiunii a fost descoperit;
c. rudele defunctului au sesizat autoritatile.
197. Tulburarea
folosintei locuintei, prev. de art. 320 din Codul penal, in
modalitatea normativa de tulburare repetata a folosintei
consta in:
a. savarsirea unui
singur act de producere de zgomote excesive, violente verbale, etc.;
b. manifestarile
de tulburare sa fie repetate indiferent daca acestea constituie
infractiune prin ele insele;
c. tulburarea folosirii
unor spatii destinate a servi ca ateliere, depozite, magazii.
198. Impiedicarea normalei
folosinte a locuintei, ca o alta modalitate normativa, de
tulburare a folosintei locuintei, presupune:
a. impiedicarea accesului in
locuinta sau intr-o camera;
b. neintreruperea apei,
gazului, a curentului electric;
c. ca faptele exterioare sa provina din exteriorul locuintei.
199. In
cazul in care faptele de tulburare a folosintei locuintei constituie
infractiuni de sine statatoare se aplica regula:
a. unitatii infractionale;
b. concursului de infractiuni;
c. infractiunii de obicei.
200. Care din variantele de
mai jos sunt manifestari de natura a provoca scandal public, element
material al laturii obiective al infractiunii de ultraj contra bunelor
moravuri si tulburarea linistii publice:
a. indignarea izolata a
unei persoane;
b. revolta cu caracter singular;
c. acostarea,
lovirea pe strada, fara nici un motiv a unor persoane.
201. Pentru existenta
infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea
linistii publice este necesar ca:
a. actele, gesturile, cuvintele si
expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau sa
produca scandal public, ori sa tulbure grav ordinea publica,
trebuie sa fie facute in public;
b. actele care aduc
atingere bunelor moravuri sa nu contravina obiceiurilor bazate pe
respectul reciproc;
c. actele sa nu vizeze pastrarea demnitatii umane cu observarea
decentei in cuvinte si atitudini.
202. Infractiunea de
ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, se
consuma:
a. in momentul cand se
savarsesc actiunile care aduc atingere bunelor moravuri;
b. in momentul
in care se comite actiunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se
produce scandal public, ori se tulbura grav linistea si ordinea
publica;
c. in momentul
realizarii actiunii de lovire sau distrugere.
203. Sub aspect subiectiv,
infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea
linistii publice, se comite cu:
a. intentie directa sau
indirecta;
b. se poate
savarsi din culpa;
c. atat cu intentei, cat si din culpa.
204. Pentru existenta
infractiunii de "incaierare", prev. de art. 322 din Codul penal, se
cere:
a. toti cei care au
participat la ciocnirile violente sa fi desfasurat actiuni
care sa dureze de la inceput pana la sfarsit;
b. sunt
considerati participanti la incaierare atat subiectii care
au inceput altercatia cat si cei care au intervenit pe parcurs,
precum si cei care s-au retras inainte ca ea sa fi luat sfarsit;
c. sa se poata
stabili contributia fiecarui participant.
205. Incaierarea se
consuma:
a. atunci cand incepe
participatia la incaierarea mai multor persoane, cu
activitati determinate;
b. atunci cand
mai multe persoane sunt angajate intr-un conflict violent, in asa fel
incat actiunile lor se impletesc si sunt greu de delimitat;
c. in momentul
realizarii actelor de lovire au alte violente.
206. Sub aspect subiectiv,
incaierarea se comite:
a. cu intentie directa sau
indirecta;
b. din culpa sub
forma usurintei;
c. culpa sub forma neglijentei.
207. Infractiunea de
incaierare nu se pedepseste:
a. cand participantul a
renuntat la actiune, desi el a fost implicat in actiunea
violenta;
b. daca a fost prins in incaierare cu voia sa;
c. daca a
incercat sa desparta pe altii.
208.
Subiectii activi ai infractiunii de "asociere pentru
savarsirea de infractiuni", prev. de art. 323 din Codul penal,
sunt:
a. subiectul activ este determinat;
b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate
constituita, pluralitate ocazionala);
c. orice persoane care raspund penal in calitate de coautor.
209.
Elementul material al laturii obiective al infractiunii de asociere pentru
savarsirea de infractiunii se caracterizeaza prin
urmatoarele modalitati de actiuni:
a. initiativa de a constitui o
asociere in acest sens;
b. neaderarea la o asociere creata in acest scop;
c. denuntarea unei asemenea asocieri.
210.
Latura subiectiva a infractiunii de "asociere in vederea
savarsirii de infractiuni", se caracterizeaza prin:
a. intentie directa sau
indirecta;
b. poate fi savarsita si din culpa;
c. numai din culpa.
211.
Infractiunea de "instigarea publica si apologia
infractiunilor" (art. 324 din Codul penal), consta in:
a. orice actiune de a indemna sa nu se respecte legea;
b. actiunea de a reproba in public persoanele care au savarsit
infractiuni;
c. actiunea de purtare in public de uniforme,
embleme, semne distinctive prin care se indeamna la nerespectarea legilor
si la savarsirea de infractiuni.
212.
Care dintre infractiunile contra ordinii si disciplinei militare au
obiect material?
a. calcarea de consemn si absenta nejustificata;
b. dezertarea si insubordonarea;
c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului.
213.
Infractiunea de "raspandirea de materiale obscene", prev. de art. 325
din Codul penal, se realizeaza prin:
a. actiunea de a confectiona materiale cu caracter obscen;
b. actiunea de a detine in vederea
raspandirii de obiecte obscene, descrieri, etc.
c. actiunea de a detine pentru uz propriu materiale cu caracter
obscen.
214.
Infractiunea de "raspandirea de materiale obscene" se consuma:
a. in momentul in care faptuitorul,
vinde, raspandeste, confectioneaza materiale cu caracter
obscen;
b. cand incepe sa procure astfel de materiale in vederea
raspandirii;
c. in momentul confectionarii materialelor obscene.
215. In
ce situatii infractiunea de insubordonare este mai grava?
a. daca subiectul activ este un militar;
b. daca militarul insubordonat este ofiter,
maistru militar, subofiter sau militar angajat;
c. daca s-a produs vatamarea corporala grava a
militarului insubordonat.
216.
Cersetoria (prev. de art. 326 din Codul penal), consta in:
a. adresarea faptuitorului facuta la mila publicului cerand
ajutor material;
b. apelarea la mila publicului facuta prin
orice mijloace (oral, inscris, prin gesturi) in mod repetat, cerand ajutor
material;
c. apelarea la mila publicului facuta prin orice mijloace (oral,
inscris, prin gesturi) in mod repetat, cerand ajutor spiritual.
217. Infractiunea
de "cersetorie" se savarseste cu:
a. intentie;
b. se poate savarsi din culpa;
c. atat cu intentie, cat si din culpa.
218.
Consumarea infractiunii de "cersetorie" are loc in momentul:
a. faptuitorul a comis primul sau act de apelare la mila publicului
pentru obtinerea mijloacelor de existenta;
b. cand s-a realizat, prin repetare, un numar
suficient de acte, din care sa rezulte atitudinea faptuitorului de a
face cersetorie ca sursa de procurare a mijloacelor de trai;
c. cand fapta a fost repetata de cel putin patru ori.
219.
Pentru existenta infractiunii de "prostitutie", prev. de art.
328 din Codul penal, este necesar ca:
a. persoana care practica relatiile sexuale cu diferite persoane
sa desfasoare o singura actiune cu caracter inechivoc;
b. practicarea acestor raporturi repetate sa
aiba drept scop procurarea mijloacelor de existenta sau a
principalelor mijloace de existenta;
c. faptuitorul sa practice raporturi sexuale cu scopul de
a-si procura mijloacele de trai cu aceeasi persoana.
220.
Consumarea infractiunii de "prostitutie" are loc in momentul:
a. cand persoana intretine primul raport sexual in schimbul
caruia solicita subventii pentru infractiunea sa;
b. cand se realizeaza un numar suficient de
raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste raporturi sa fie
caracterizate ca fiind un mod obisnuit de procurare a mijloacelor de
existenta, sau a principalelor mijloace de existenta;
c. indiferent daca s-a constatat sau nu caracterul de indeletnicire,
daca fapta este repetata constant.
221.
Care din actiunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii
obiective ale infractiunii de "proxenetism", prev. de art. 329 din Codul
penal:
a. a inlesni practicarea
prostitutiei;
b. a nu trage foloase de pe urma practicarii prostitutiei;
c. a denunta activitatile care duc la practicarea
proxenetismului.
222.
Infractiunea de "prostitutie" se savarseste, sub
aspect subiectiv:
a. cu intentie directa sau
indirecta;
b. in unele situatii se comite si din culpa;
c. cu intentie depasita.
223.
Care sunt cerintele existentei infractiunii "jocul de noroc",
prev. de art. 330 din Codul penal:
a. organizarea sau ingaduirea jocurilor de noroc sa se faca
in mod privat;
b. organizarea sau ingaduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite
persoane;
c. organizarea sau ingaduirea in mod obisnuit a
jocurilor de noroc intr-o casa particulara.
224.
Infractiunea "jocul de noroc", se savarseste cu:
a. intentie;
b. in unele situatii se poate comite din culpa;
c. praeterintentie, in varianta prevazuta in alin. 2 al art. 330 C. Pen.
225. Consumarea
infractiunii "jocul de noroc" are loc:
a. in momentul cand a avut loc
organizarea jocului de noroc sau ingaduirea practicarii;
b. in orice moment;
c. in momentul autorizarii jocului de noroc.
226. La
infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este:
a. doar persoana care are obligatia
legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere;
b. doar persoana care are de platit o pensie de intretinere
stabilita pe cale judecatoreasca;
c. orice persoana care indeplineste conditiile generale ale
raspunderii penale.
227.
Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.):
a. este susceptibila de tentativa in oricare din variantele sale
de incriminare;
b. este susceptibila de tentativa doar in
modalitatea normativa a "parasirii" sau "alungarii";
c. este pedepsita si in forma tentativei.
228.
Opinia majoritara considera ca abandonul de familie, cu exceptia
modalitatii normative a "lasarii fara sprijin" se
comite:
a. numai cu intentie directa;
b. cu intentie directa sau indirecta;
c. cu intentie si din culpa.
Contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar
dobandit - art. 309 alin. (1) C. pen.:
a. se transmite prin raport sexual, prin
relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune
sexuala;
b. se transmite prin
orice mijloace;
c. se savarseste din culpa.
230. La
infractiunea de contaminare venerica si transmiterea sindromului
imunodeficitar dobandit:
a. obiectul material exista si
consta in corpul persoanei subiectului pasiv;
b. participatia penala este posibila in toate formele sale;
c. mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor
intereseaza pentru existenta infractiunii.
231.
Traficul de substante toxice:
a. nu are obiect material;
b. poate fi savarsit de orice persoana
fizica ce indeplineste conditiile generale pentru a raspunde penal;
c. este o infractiune omisiva.
232.
Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este
mai grav:
a. daca se comite in public;
b. daca se produce scandal public;
c. daca s-a tulburat grav ordinea si linistea
publica.
233.
Asocierea pentru savarsirea de infractiuni:
a. este o infractiune proprie;
b. este sanctionata si in forma tentativa;
c. nu se pedepseste daca faptuitorul
denunta autoritatilor asocierea mai inainte de a fi fost
descoperita si de a se fi inceput savarsirea infractiunii care
intra in scopul asocierii.
Proxenetismul este o infractiune:
a. proprie;
b. in persona propria;
c.
comisiva.
235.
Proxenetismul poate sa constea in:
a. indemnul la fapte antisociale;
b. producerea de materiale obscene;
c. tragerea de foloase de pe urma practicarii
prostitutiei.
236.
Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de:
a. boala cronica necontagioasa;
b. nivel de pregatire profesionala;
c. cetatenie.
237.
Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin:
a. atragerea de clienti pentru
organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat;
b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru
practicarea jocurilor de noroc autorizate;
c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara
aprobarea proprietarului spatiului unde se desfasoara competitia.
238.
Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in
neputinta a se ingriji poate fi:
a. oricare dintre parinti;
b. orice persoana;
c. parintele decazut din drepturile parintesti.
239.
Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta
savarseste infractiunea:
a. fals in declaratii;
b. uz de fals;
c. fals in inscrisuri sub semnatura privata.
240.
Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi
atribuie identitate falsa, acesta va raspunde pentru:
a. fals privind identitatea;
b. fals in declaratii;
c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala.
241.
Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in
baza unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de:
a. tulburare de posesie;
b. nerespectarea hotararilor judecatoresti;
c. tulburarea folosintei locuintei.
242.
Care este obiectul material al infractiunii de sustragere de la serviciul
militar?
a. folosirea de inscrisuri false;
b. simularea unei boli sau infirmitati;
c. infractiunea este lipsita de obiect material.
243.
Represiunea nedreapta este o infractiune :
a. contra integritatii corporale sau sanatatii;
b. contra infaptuirii justitiei;
c. de serviciu sau in legatura cu serviciu.
244. Ultrajul este o
infractiune complexa care poate sa absoarba in continutul
sau infractiunile de:
a. amenintare;
b. lipsirea de libertate
in mod ilegal;
c. omorul deosebit de grav.
245. La
infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 242 C. pen.):
a. tentativa se pedepseste atat in cazul faptei prevazute la alin. (1), cat si in cazul faptei de la alin. (2);
b. tentativa nu se pedepseste;
c. tentativa
se pedepseste doar in cazul faptei prevazute la alin. (1).
246. La abuzul in serviciu
contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) :
a. urmarea imediata
consta intr-un rezultat si acesta este in mod obligatoriu concretizat
intr-o paguba;
b. urmarea imediata consta intr-o stare de pericol;
c. urmarea
imediata consta intr-un rezultat, dar nu este obligatoriu sa se retina
existenta unei pagube;
247. In cazul infractiunii
de luare de mita:
a. folosul necuvenit consta intr-un
imprumut;
b. actiunea sau
inactiunea incriminata nu trebuie, obligatoriu, sa aiba ca
obiect bani sau alte foloase;
c. banii sa provina dintr-o alta infractiune.
248. La
luarea de mita pot fi confiscate de la subiectul activ:
a. doar bunurile care au fost primite sau
echivalentul lor in bani;
b. bunurile care au fost promise;
c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit.
249.
Denuntarea calomnioasa, potrivit parerii majoritare a doctrinei
penale, se comite:
a. numai cu intentie directa
b. cu intentie directa sau indirecta
c. doar cu intentie indirecta
250. Nu
exista agravanta la infractiunea de evadare daca:
a. fapta a fost savarsita prin folosirea de arme;
b. fapta a fost savarsita in timpul noptii;
c. fapta a fost savarsita prin folosirea de violente.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |