Contractul de donatie

CONTRACTUL DE DONATIE

& 1. Notiune

Potrivit art. 801 C. civ. "Donatiunea este un act de libera­litate prin care donatorele da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste". Astfel, donatia este contractul prin care una din­tre parti, donatorul isi manifesta intentia liberala (animus donandi) prin care isi micsoreaza, in mod irevocabil propriul patrimoniu cu un drept real sau de creanta, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.

Contractul de donatie este o liberalitate deoarece prin incheierea sa patrimoniului donatorului se micsoreaza cu un bun (sau un drept). Impreuna cu contractele dezinteresate (de exemplu, comodatul, mandatul, depozitul etc.).

Donatia este totodata, o liberalitate inter vivos, deoarece se incheie si isi produce efectele, de regula, in timpul vietii donatorului (spre deosebire de testament care este tot o liberalitate, insa mortis causa).

Dupa forma de realizare a vointei animus donandi, donatiile pot fi: di­rec­te (realizate cu respectarea formei autentice), indirecte (infaptuite pe ca­lea unui alt act juridic decat donatia; de exemplu, renuntarea la un drept, re­mi­­terea de datorie, stipulatia pentru altul) sau simulate [deghizate sau "disi­mulate sub aparenta unui act cu titlul oneros" (s.n.)].

a). Donatia este un contract unilateral. Desi actul juridic se incheie prin acordul celor doua parti, numai una dintre acestea are obligatii contractuale (donatorul).

In principiu, donatarul nu-si asuma obligatii fata de donator. Se accepta unanim insa ca donatarul trebuie sa aiba o obligatie de recunostinta (fata de donator).

b). Donatia este un contract gratuit. Astfel, donatorul transmite unul sau mai multe drepturi donatarului, fara ca acesta (din urma) sa se oblige la plata vreunui echivalent.

c). Donatia este un contract solemn, deoarece este supusa formei speciale, impusa ca o conditie ad validitatem de art. 813 C. civ. potrivit caruia "Toate donatiunile se fac prin act autentic".

d). Donatia este un contract translativ de proprietate. Astfel, o data cu incheierea contractului opereaza de regula, si transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar.

Transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar produce consecintele instituite de dreptul comun (de exemplu, riscul pieirii lucrului va fi suportat de donatar potrivit principiului res perit domino).

& 2. Conditii de validitate

Pentru a fi valabil incheiata donatia, ca orice contract, trebuie sa indeplineasca con­di­tii­le de fond ale contractului prevazute de art. 948 C. civ. (capacitate, consim­ta­mant, obiect, cauza).

1). Sunt incapabili absolut de a dispune: minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca.

Potrivit art. 129 si art. 133 alin. 3 C. fam., minorii nu pot face donatii nici prin reprezentanti legali si nici cu autorizatia autoritatii tutelare.

Mai mult, minorul nu poate dispune prin donatii nici in favoarea tutorelui sau, chiar dupa implinirea varstei majoratului (daca autoritatea tutelara nu a dat descarcare de gestiune tutorelui). Exceptie face cazul cand tutorele este insa un ascendent al minorului (art. 809 alin. 3 C. civ.).

Persoanele puse sub in­terdictie judecatoreasca, fiind lipsite de capacitate de exercitiu, nu pot incheia va­labil contracte de donatie (cu atat mai mult cu cat, in general, nu pot con­tracta).

Sanctiunea nerespectarii incapacitatii minorilor si a interzisilor judeca­toresti de a dispune prin donatii este nulitatea absoluta a actului incheiat.

Sunt incapabili absolut de a primi donatii: persoanele neconcepute precum si or­­ganizatiile care nu au dodandit personalitate juridica.

Este posibil totusi ca persoanele neconcepute sa fie gratificate indirect, de exemplu, prin gratificarea unor terti capabili in favoarea unui copil necon­ceput sau prin contractul de asigurare (ca beneficiare ale asigurarii).

Nerespectarea incapacitatilor absolute de a primi donatii este sanc­tio­nata cu nulitatea absoluta.

Minorii si interzisii au dreptul de a primi donatii, dar neavand capacitate de exercitiu le pot accepta numai prin reprezentantii lor legali sau cu incu­viintarea autoritatii tutelare. Astfel, potrivit art. 815 alin. (1) C. civ., "donatiile facute unui minor sau interzis, se accepta de tutore sau de parinte".

Incalcarea dispozitiilor prevazute de art. 815 C. civ. atrage nulitatea re­lativa a donatiei.

2). In principiu, consimtamantul, ca element de validitate a contractului tre­buie sa nu fie "dat prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol" (art. 953 C. civ.). In materie de liberalitati vicierea consimtamantului se face de regula, prin dol, manifestat sub forma captatiei sau sugestiei.

Sugestia consta in folosirea unor mijloace nepermise in scopul de a sadi in mintea testatorului ideea de a face o liberalitate pe care nu ar fi facut-o din proprie initiativa.

Captatia inseamna folosirea de manopere dolosive in scopul de a insela buna credinta a testatorului pentru a-l determina sa faca o liberalitate, fara de care nu ar fi facut-o.

Contractul al carui consimtamantul este viciat se sanctioneaza cu nulitatea relativa.

3). Pot forma obiectul donatiei bunurile mobile si imobile care deopotriva, trebuie sa indeplineasca (potrivit dreptului comun) o serie de conditii precum: sa fie in circuitul civil, sa fie determinate sau determinabile, posibile, licite si sa existe sau sa poata exista in viitor.

Exceptie de la conditiile aratate mai sus fac: darurile manuale, care nu pot avea ca obiect bunuri viitoare, intrucat nu sunt susceptibile de traditiune.

Ca si in alte contracte transmisibile de proprietate, bunurile viitoare pot forma, in principiu, obiectul donatiei, cu exceptia mostenirilor nedeschise ca­re nu pot fi instrainate, sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 702 C. civ.).

Cand bunul este individual determinat, donatorul trebuie sa aiba ca­lita­tea de proprietar. Daca obiectul donatiei este lucrul altuia, donatia este nu­la absolut.

4). Scopul pentru care donatorul transfera, cu titlul gratuit, proprietatea sau un alt drept patrimonial altei persoane trebuie sa fie real, licit si moral. In caz contrar, donatia nu poate fi valabil incheiata (pentru neindeplinirea con­di­tiilor prevazute de art. 948 C. civ.).

Donatia care are o cauza (scop) ce contravine legii sau bunelor mo­ravuri ori ordinii publice este nula absolut. Dovada cauzei ilicite incuba celui care o pretinde si fiind o chestiune de fapt, poate fi facuta prin orice mijloace de proba.

Cauza donatiei cuprinde doua elemente: intentia de a gratifica si motivul determinant.

Intentia de a gratifica consta in transmiterea dreptului de proprietate asu­pra unui bun sau altui drept real ori de creanta, cu titlu gratuit. Vointa de a gratifica a donatorului este un element abstract, obiectiv, invariabil si co­mun tu­turor contractelor de donatie. Evident, ca intentia de a gratifica este strans legata de consimtamantul liber exprimat al donatorului.

5). Potrivit art. 813 C. civ. "Toate donatiile se fac prin act autentic"; rezulta ca donatia este un contract solemn (inscrisul autentic fiind cerut ca element esential de valabilitate a contractului si nu ca mijloc de proba). Astfel, donatia se prezinta ca o exceptie de la principiul consensualismului (caracteristic dreptului obligational).

Solemnitatea donatiei nu insemna insa, numai o simpla forma de prezentare a vointei liberale (animus donandi). Ea are o semnificatie mai profunda, tinand de natura extrinseca a acestui contract.

Forma solemna nu constituie numai un simplu (si comun) caracter al contractului, ci putem vorbi de mai mult si anume, despre principiul solemnitatii donatiei.

6). Potrivit art. 969 C. civ. "Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".  Cu alte cuvinte orice contract valabil incheiat este si irevocabil (neputand fi desfacut sau desfiintat prin manifestarea de vointa a unei singure parti). Astfel, putem spune ca donatia (ca si celelalte contracte civile) este irevocabila, in primul rand, in temeiul dreptului comun (pentru ca este un contract).

Ire­vo­cabilitatea donatiei nu este insa, numai una generala, comuna tuturor contractelor, ci si o irevocabilitate, proprie, speciala acestui contract, derivata din calitatea sa, distincta de celelalte contracte, de liberalitate. Acesta este si sensul dispozitiilor art. 801 C. civ. potrivit carora donatia este "un act de liberalitate prin care donatorele da irevocabil un lucru donatarului"(s.n.).

& 3. Efectele contractului de donatie

Principalul efect (legal) al contractului de donatie este transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar (consecinta a caracterului translativ de proprietate al donatiei).

1). Principala obligatie (personala) a donatorului este predea bunului donat donatarului. 

Predarea bunului are semnificatia transmiterii materiale a lucrului si se poate face ulterior incheierii contractului, potrivit clauzelor contractuale.

Avand in vedere caracterul gratuit al contractului, in principiu, donatorul nu are si obligatia de a-l garanta pe donatar pentru evictiune sau pen­tru viciile ascunse [art. 828 alin. (1) C. civ.].

Ca exceptie de la regula de mai sus, donatorul datoreaza totusi, garantie pen­tru evictiune in urmatoarele cazuri: cand a promis expres garantie pentru evictiune, cand evictiunea provine dintr-un fapt personal si cand donatia este cu sarcini, in limitele valorii acestora.

2). Atunci cand donatia este pur gratuita (neafectata de vreo sarcina), do­natarul nu are nici o obligatie fata de donator (contractul fiind unilateral).

In cazul de mai sus, donatarul are, cel mult o obligatie imperfecta, de re­cunostinta (morala) care, daca este incalcata poate duce implicit, in anu­mi­te conditii, la revocarea donatiei pentru ingratitudine (art. 831 C. civ.).

Daca donatia este sub modo (cu sarcini), donatarul are obligatia de a executa sarcina, intocmai ca debitorii din contractele sinalagmatice deoare­ce, in caz contrar, donatia poate fi revocata.

Prin caracterul sau translativ de proprietate, contractul de donatie, produce efecte directe, doar intre partile contractante.

Pentru ca donatia sa produca efecte si fata de terti este necesara in­de­plinirea formelor de publicitate.

Cand bunul donat este un mobil corporal opozabilitatea se realizeaza prin transmiterea posesiei bunului respectiv (art. 972 si art. 1909 C. civ.).

Daca obiectul donatiei este un drept de creanta opozabilitatea fata de terti se realizeaza numai prin notificarea cesiunii catre debitorul cedat ori prin acceptarea ei de catre acesta printr-un act autentic (art. 1393 C. civ.).

& 4. Cauze legale de revocare a donatiilor

Donatiile sunt, prin esenta lor, in principiu, ire­vocabile.

Dupa cum am vazut anterior, ca exceptie de la principiul irevocabilitatii, donatiile sunt revocabile in doua cazuri. Este cazul donatiilor intre soti (art. 937 C. civ.) si a donatiilor de bunuri viitoare (art. 821 C. civ.).

Codul civil (art. 829) prevede si alte trei cazuri in care donatia "se revoca"  (pentru neexecutarea sarcinii, pen­tru ingratitudine, si pentru nasterea unui copil), cunoscute in doctrina drept "cauze legale de revocare a donatiilor".

1). Daca donatia este sub modo (cu sarcini), donatarul are obligatia de a executa sarcina, deoarece in caz contrar, donatia va fi revocata (rezolutionata).

Sarcina reprezinta o obligatie impusa de donator gratificatului, in limita careia se diminueaza caracterul gratuit al liberalitatii.

Avand in vedere ca in limita sarcinii, contractul de donatie are caracter sinalagmatic, in caz de neexecutare, donatorul poate cere justitiei executa­rea silita a obligatiei (ce formeaza obiectul sarcinii), cu daune-interese sau re­vo­carea donatiei, potrivit dispozitiilor art. 1020 si 1021 C. civ. In schimb, do­natarul nu se poate elibera de sarcina, abandonand bunurile daruite (fara acordul donatorului).

2). Faptele care atrag revocarea donatiei pentru ingratitudine sunt enu­me­rate limitativ de art. 831 C. civ. (si, in consecinta, sunt de stricta inter­pretare).

a). Donatarul sa fi atentat la viata donatorului (art. 831 pct. 1 C. civ.). In aceasta situatie, nu se cere o condamnare penala (asa cum se cere in cazul nedemnitatii prevazute de art. 655 C. civ.), fiind suficient sa existe intentia autorului de a ucide (chiar daca donatorul nu a fost nici macar ranit).

Uciderea din culpa sau in legitima aparare nu este cauza de revocare (precum nici uciderea donatorului de catre donatarul lipsit de discernamant).

b). Donatarul sa fi savarsit delicte, cruzimi sau injurii grave (art. 831 pct. 2 C. civ.).

Prin delicte se inteleg orice fapte penale, prin care sunt lezate bunurile sau persoana donatorului.

Actele de cruzime vizeaza integritatea corporala si sanatatea docto­ru­lui (si trebuie savarsite de donatar sau din ordinul acestuia, de catre o alta per­soana).

Injuriile sunt fapte care ating onoarea, demnitatea sau reputatia dona­to­rului. Faptele trebuie sa aiba o anumita gravitate (care se apre­ciaza de instanta de judecata).

c). Refuzul donatarului de a da alimente donatorului (art. 831 pct. 3 C. civ.). Se are in vedere fapta donatarului care (desi avea posibilitatea) a re­fuzat cererea donatorului (aflat in nevoie) de a-i da alimente.

De mentionat ca, revocarea donatiei nu opereaza daca donatorul avea obligate alte persoane de ai acorda intretinere (inclusiv alimente).

Revocarea legala pentru ingratitudine este de asemenea judiciara (deci trebuie ce­ruta instantei de judecata).

3). Orice donatie facuta de o persoana care nu are copii, va fi revocata de drept, daca donatorului dupa incheierea donatiei i se naste un copil sau un alt descendent, din casatorie sau din afara casatoriei.

Potrivit art. 836 C. civ. revocarea donatiei va avea loc chiar si in cazul in care copilul se naste dupa moartea donatorului.

Pentru ca donatia sa fie revocata pentru nasterea unui copil se cer intrunite doua conditii.

a). Donatorul sa nu fi avut copii sau alti descendenti, la momentul in­cheie­rii donatiei. Existenta unui copil conceput la incheierea donatiei nu impiedica revocarea contractului (art. 837 C. civ.).

b). Ulterior donatiei, sa i se fi nascut (donatorului) un copil viu.

Revocarea pentru nasterea unui copil opereaza de drept (art. 836 C. civ.) si pentru orice fel de donatii. In consecinta, prin simplul fapt al nas­terii unui copil al donatorului, donatia anterior incheiata este desfiintata prin dispozitia legii (fara a fi necesara interventia justitiei).

Actiunea in restituire poate fi intentata de catre donator, dar si de catre succesorii sai in drepturi (inclusiv creditorii, pe calea actiunii oblice).