1.1. Padurea ecuatoriala
- se deosebeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in functie de inaltimea arborilor:
- etajele sunt:
primul etaj:
- are arbori mici (10m)
al doilea etaj:
- are arbori de 30 m inaltime, a caror coroana formeaza o bolta continua
al treilea etaj
- are arbori de 40-60 m inaltime
- in padurea ecuatoriala cresc numeroase animale: maimute (urangutanul, cercopitecul, gorila etc.), serpi, soparle, pasari viu colorate, furnici, tantari si paianjeni uriasi, elefanti, rinoceri, hipopotami, si jaguari (traiesc la marginea padurii).
Padurile musonice
-intr-un an sunt 2 anotimpuri, unul ploios, iar unul secetos
-in anotimpul secetos, majoritatea arborilor isi pierd frunzele
- arborii sunt: abanosul, teckul, santalul, palmierul.
- animale: maimute, elefanti, tigri, pantere, serpi, soparle, veverite zburatoare si diferite specii de pasari.
1.3. Savana
- are 2 anotimpuri (unul ploios, altul secetos)
- vegetatia rezista la ambele anotimpuri
- arborii sunt rari
- din cauza marii uscaciuni savana ia foc
- animalele sunt: iebivoare (antilope, zebre, girafe, elefantul etc.) si carnivore (pantera, tigrul, hiena etc.)
1.4. Deseturile
- aceastea sunt cele mai uscate locuri de pe Pamant
- putinele plante cresc sub forma de tufisuri
- in deserturile americane cresc cactusi, iar in cele australiene eucalipti
- animalele sunt: serpii si soparlele, iepurele cu coada neagra, sobolanul cangur, coiotul, vulpea cu urechi lungi, sarpele cu clopotei si diverse speci de pasari.
Zona temperata
Aceste zone ii sunt propri biomurile de padure si de vegetatie ierboasa.
2.1. Vegetatia mediteraneana
- regiunile sunt cuprinse intre 30(- 40( latitudine nordica si sudica
- pe locul padurilor defrisate s-a dezvoltat o vegetatie de tufisuri foarte dese
- in Europa acestea se numes maquis, iar in America chaparral
2. 2. Padurile de foioase
- se gasesc in partea climei temperate umede
- arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul etc.
- animale: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele etc.
2.3. Padurile de conifere
- sunt doar in emisfera nordica, dincolo de paralela 55(
- conifere: bradul, molidul, pinul, laricele etc. (acestea nu-si pierd frunzele toamna)
2.4. Stepa si preeria
- are veri caldurase si foarte secetoase, iar ierni geroase
- vegetatie: ierburi marunte (care se usuca in timpul verii), arborii lipsesc
- animale si pasari: iepuri, harciog, popandau, nevastuica (rozatoare), lupul de preerie, vulpea de stepa si dihorul (carnivore), prepelita, potarnichea, cocorul mic, soimul de stepa, vulturul de stepa, uliul si cucuveaua
Zona rece
Zona biogeografica rece se suprapune cu clima polara si sub polara.
3.1. Tundra
- formata din plante mici: muschi, licheni, ierburi marunte, arbusti
- animale si pasari: boul moscat, renul, iepurele polar, vulpea polara, nevastuica, ursul alb, potarnichea alba, ratele si gastele polare etc.
3.2. Deserturile reci
- iarna e foarte aspra si dureaza tot anul
- vegetatie: muschi, licheni si alge
- animale si pasari: gastele polare, randunica-de-mare, focile, morsele si ursul polar
Morarescu Andrei
Sc. nr. 196 "F.G. Lorca"
cl. a V-a A
3.
