Expeditia lui Columb a dezvaluit puterea tiparuluica mijloc de trnsmitere a stirilor."( Sursa; M. Stephens, A History of News, 1997).
Mass-media si piata duala a produselor
Termeni sinonimi: bun, articol, produs, serviciu
Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal
Conceptul de "articol" are si semnificatia de "obiect care se vinde in comert", deci inlocuitor al "marfi".
Conceptul de "produs" folosit cu sensul de "marfa" este un bun material rezultat dintr-un proces de munca sau totalitatea obiectelor sau a bunurilor obtinute in procesul de productie
Conceptul de serviciu se refera la rezultatul unei activitati care se afla la interfata dintre furnizor si client, si este in general intangibil.
Oricite eforturi ar face producatorii pentru a promova bunurile culturale si pentru a crea "noi" nevoi de consum, piata produselor mass-media este, inevitabil, limitata: aria de circulatie a unui produs este definita de constringeri de natura fizica (zona de acoperire a unui post de radio sau televiziune, zona de circulatie a unui ziar), culturala(obstacole lingvistice, de traditie sau mentalitate), sociala (gradul de alfabetizare, gradul de dotare cu echipamente de receptie, ponderea activitatilor zilnice pentru subzistenta in raport cu totalul de timp disponibil etc.)
Pe aceasta piata intra in competitie bunuri care sunt distribuite in moduri foarte diferite. Astfel unele produse mass-media apar ca bumuri personale, care se cumpara la un anume pret: ziare, reviste, canale TV platite, discuri, casete; altele circula ca servicii publice, pe care statul le ofera in conditii de subventionare si de distributie in conditii foarte avantajoase: costul abonamentului este foarte mic sau dispare din cimpul de perceptie al consumatorului, fiind integrat in valoarea altor impozite. Pe linga acestea, alte produse mass-media sunt distribuite ca bunuri generatoare de profit, pentru care publicul nu plateste nimic (progamele audiovizuale ale posturilor comerciale, informatiile pe Internet etc.).
Dimensiunea economica a sistemului mass- media
In ultimul deceniu am fost martori unor unificari si absorbiri spectaculoase, care au zguduit universul firmelor mass-media. Dupa ce, in 1989, grupul "Time" s-a unit cu grupul "Warner" dind nastere unui urias conglomerat, in 1994, marele operator de cablu "Viacom" a cumparat grupul "Paramount" ( ce cuprinde case de filme, edituri, sali de spectacole, retele de radio si televiziune); un an mai tirziu grupul "Sony" a cumparat "CBS Records" si multe altele. Toate aceste cazuri ne arata ca lumea presei nu face exceptie de la legile economiei de piata, ca ea este dominata de goana dupa noi piete si de obsesia profitului.
Caracteristicile produselor mass-media
Presa, nascuta atit ca o activitate intelectuala, cat si ca o forma artizanala de productie, a intrat, incepind cu secolul al XIX-lea, in spirala industrializari si a comercializari: ea a devenit astfel obiectul unei piete si, respectiv, industrii a produselor mass-media. In calitate de marfa culturala, presa apare sub forma unor produse reproductibile, de tip aparte, care includ, in moduri diferite, o munca artistica sau culturala. Aceste marfuri au un caracter complex, ambivalent: ele apar simultan ca bunuri si servicii;ca bunuri care sunt destinate consumului colectiv sau individual. Ca urmare majoritatea bunurilor generate de industriile mass-media se integreaza in "logica fluxului" ,aceasta inseamna ca ele sunt bunuri perisabile, a caror valoare de consum se deterioreaza extrem de repede, si care trebuie inlocuite cu alte bunuri.Aceasta caracteristica are mai multe consecinte:
Trebuie sa existe o productivitate constante, piata sa nu cunoasca sincope;
Realizarea si distribuirea la preturi convenabile; pretul mic asigura accesibilitatea produsului, vanzarea rapida si implicit, eliberarea pietei pentru produse noi;
Produsele mass-media nu pot fi stocate(cu unele exceptii)stocareasi distribuirea lor tardiva le reduce valoarea si implicit, sansele de vanzare pe piata;
Un factor esential in asigurarea succesului comercial al unui produs este consumatorul ,el are puterea sa decida daca:
I .
