Sigiliul are doua parti :I.emblema ;
II. legenda, textul scris pe margine.
Sigilografia claseaza sigiliile dupa tipul reprezentat din emblema, limba in care sunt scrise legendele, forma, marimea, modul de confectionare si conservare a sigiliilor.In evul mediu au existat trei provincii cu o populatie de aceeasi origine, limba, obiceiuri, dar cu o organizare politica diferita (diferita in privinta stemei si a sigiliilor).
I.EMBLEMA
TARA ROMANEASCA
Aici sigiliile au cunoscut din punct de vedere al emblemei urmatoarele tipuri :
a)Tipul heraldic caracterizat prin existenta scutului cu mobilele respective sau simbolurile specifice acestuia care s-au desprins din scut si s-au asezat in campul sigilar. Elementul principal este acvila cruciata, ulterior incoronata, insotita de luna si stea, apoi de soare si luna. Cel mai vechi sigiliu de acest fel este cel cu care s-a validat tratatul cu Polonia din 1390 de Mircea cel Batran.
b)Tipul iconografic reprezentat in secolele XIV-XV prin doua capete incoronate, asezate fata in fata, avand intre ele o tulpina cu radacina, in dreapta soarele, in stanga luna. Cele doua capete au devenit busturi apoi personaje intregi cu mantie,tulpina s-a transformat in crin inflorit, chiparos, plop,brad.
c)Tipul combinat apare in a doua jumatate a secolului XVI. Este realizat prin contopirea primelor doua tipuri, prin amplasarea acvilei cruciate deasupra copacului dintre cele doua personaje.In secolele XVIII-XIX personajele sunt scoase din scut si transformate in tenanti ai acestuia. Are loc si o schimbare a sensului. In prima perioada reprezenta pe domn cu fiul asociat la domnie, apoi pe domn cu doamna, iar in secolul XVIII pe Constantin si Elena care flancau nu un copac ci o cruce.
MOLDOVA
Sigiliul a cunoscutdoar tipul heraldic caracterizat prin prezenta scutului triunghiular si a capului de bour cu stea intre coarne insotit de roza(soare) si luna.
In secolul XVII-XVIII, domnitorii din Tara Romaneasca si Moldova au folosit sigiliile cu stema unita realizata prin acolarea a doua scuturi, armele Moldovei avand intaietate. Stema unita a aparut ca stema de pretentie, apoi ca dovada ca a domnit pe tronul ambelor provincii, capatand astfel sens politic.
In secolul XVIII sigiliile domnitorilor includ o reprezentare heraldica foarte importanta si rara:scena sagetarii corbului ( o aluzie la legenda corvinestilor).Doar trei domnitori au folosit-o : Grigorie al doilea Ghica, Constantin Mavrocordat, Mihai Racovita.
O alta raritate sigilografica sunt medalioanele cu steme judetene introduse in campul unor sigilii domnesti (primele izvoare care au conservat si transmis stemele judetene) Au fost folosite pentru prima data de Nicolae Caragea in Tara Romaneasca.In Moldova sunt datate din 1806-1812 cand au fost introduse in sigiliul Cnejiei Moldovei.
TRANSILVANIA
Principii au folosit sigiliile cu stema familiei, uneori imbinata cu elemente din stema Ungariei. Bathorestii au folosit la sigiliile lor pe langa stemele Transilvaniei, cea a Tarii Romanesti si a Moldovei.In 1659 Dieta Transilvaniei a stabilit stema oficiala prezenta si in sigiliu. Principalele elemente au fost acvila iesinda (simbolul oamenilor liberifara deosebiri de nationalitate), cele sapte cetati(simbolul sasilor) si soarele si luna(simbolul secuilor).
II.LEGENDA
Sigiliul include un text in stransa legatura cu emblema care exprima numele, titlul, calitatea posesorului sigiliului, data confectionarii sau a ocuparii functiei. Sigiliile domnesti cuprind :- invocatia simbolica(semnul crucii);
numele, filatia;
formula devotiunii(din mila lui Dumnezeu) ;
titlul(voievod) ;
calitatea(domn) ;
denumirea tarii pe care o stapaneste ;
uneori data(an, luna, zi); astfel se perfecteaza cronologia domnitorilor.
