Obtinerea semnalelor video primare sau, mai simplu, a semnalelor primare in televiziunea in culori presupune captarea imaginilor cu ajutorul unei camere videocaptoare color care, prin elementul sau traductor al fluxului luminos in semnal electric, pune la dispozitie trei semnale primare ER, EG, si EB.
Traductorul, de fapt tubul videocaptor, piesa cea mai importana din camera de televiziune, poate fi, independent de sistemul TV color, de tip plumbicon, saticon, newicon, trinicon, s.a. In general, camerele de televiziune color sunt echipate cu doua, trei sau patru tuburi videocaptoare.
In afara de tubul videocaptor sunt si alte elemente care concura - in camera videocaptoare - la obtinerea semnalelor primare ca de exemplu sistemul optic de vizare a imaginii (fix sau variabil)' un sistem de oglinzi dicroice (V. anexa 1) pentru separarea culorilor, filtre colorate pentru R,G,B, preamplificatoare pentru fiecare canal de culoare. In preamplificatoare semnalele primare sunt supuse unei corectii de gama (v. anexa 1) in urma careia semnalele primare devin E'R, E'G, E'B.
Pentru a fi asigurata compatibilitatea unei transmisii de televiziune in culori, din cele trei semnale primare - prin sumarea acestora in anumite proportii - se obtine semnalul de luminanta:
E'Y = 0,30 E'R + 0,59 E'G + 0,11E'B,
unde 0,30 + 0,59 + 0,11 = 1, iar E'Y = 100% pentru albul C si E'Y = 0% pentru negru.
Proportiile de lumina R, G, B, sunt diferite in semnalul de luminanta, deoarece ochiul omenesc nu este sensibil in mod egal la toate culorile spectrului.
Semnalul de luminanta este acela care asigura vizionarea in alb-negru a unei transmiuni color cu ajutorul unui receptor alb-negru, deci compatibilitatea.
Pentrun a asigura retrocompatibilitatea si a simplifica operatiile efectuate la receptie, pe lantul de transmisie studio-receptor se transmit, in loc de semnale primare, semnale video de diferenta de culoare.
Semnale video de diferenta de culoare, se formeaza prin scaderea semnalului de luminanta E'Y din semnalele primare E'R, E'G, E'B si astfel se obtin E'R - E'Y, E'G - E'Y, E'B - E'Y.
Din cele trei semnale de diferenta de culoare se transmit numai doua, E'R - E'Y si E'B - E'Y, avand in vedere ca al treilea semnal se poate obtine in receptor printr-o operatie de matriciere. Intrebarea este de ce se transmit tocmai E'R - E'Y si E'B - E'Y, deoarece ar fi posibile si alte combinatii de cate doua. Raspunsul precizeaza ca s-a urmarit evitarea transmiterii unei combinatii care sa contina E'G - E'Y, fiindca amplitudinea acestuia este mai mare decat a celorlalte doua si dorita prelucrarilor ulterioare la care semnalele diferenta de culoare sunt supuse, ar apare perturbatii.
Dupa ce semnalele E'R, E'G si E'B au fost supuse acestei etape prime de procesare in urma careia rezulta E'Y, E'R - E'Y si E'B - E'Y, urmeaza a doua etapa de procesare care are ca scop combinarea acestor trei semnale intr-un semnal unic ce trebuie sa ocupe banda de videofrecventa rezervata semnalului de televiziune alb-negru.
Operatia completa, care include cele doua etape mentionate, reprezinta codarea in TV color. Codarea este specifica fiecarui sistem TV color si este asociata transmisiei semnalelor primare intre camera videocaptoare si receptor. Dintre o serie intreaga de solutii propuse si experimentate au fost retinute trei pentru a fi exclusiv folosite in expluatarea retelelor de televiziune. Acestea sunt proprii celor trei sisteme de televiziune in culori si anume pentru sistemul NTSC, pentru sistemul SECAM si pentru sistemul PAL, codarea fiind in aceste cazuri analogica.
In ultimul timp literatura de specialitate, diferitele comitete insarcinate cu reglementarea si standardizarea parametrilor unei transmisii de televiziune se preocupa intens de codarea digitala a semnalelor de televiziune in culori.
