1. Constructia si caracteristicile rotilor cu pneu
Caracteristicile constructive ale rotilor cu pneu si proprietatile fizico-mecanice ale anvelopelor folosite la echiparea acestor roti, au o influenta directa asupra capacitatii de tractiune si de franare, asupra stabilitatii in mers, precum si asupra capacitatii de trecere a autovehiculelor.
Rotile autovehiculelor au rolul de a prelua intreaga greutate a vehiculului incarcat, de a stabili contactul cu calea rutiera pe care ruleaza si de a amortiza o parte din oscilatiile autovehicului. Constructiv, ele sunt formate din pneu, janta si discul rotii, se monteaza pe butucul rotii si - cu acesta - se rotesc in jurul axului rotii.
Principalele cerinte fata de constructia rotilor cu pneu pentru autovehicule, se refera la :
- rezistenta la solicitari si sudabilitate in exploatare ;
- posibilitatea montarii si demontarii usoare a anvelopei pe janta rotii si a rotii pe butuc ;
- greutate minima si pret de cost redus.
1.1. Constructia rotilor
Discul rotii este obtinut - in general - din tabla de otel prin presare ; se mai folosesc - in locul discului - butuci cu spite trase sau turnate, in scopul maririi rigiditatii si diminuarii greutatii. Imbinarea dintre disc si janta se face prin sudura.
Profilul si configuratia jantei se adopta dupa categoria autovehiculului si solicitarile rotii.
Pentru autoturisme si autocamioane se folosesc jenti cu profil adanc, nedemontabile (figura 1.1) ; aceste jenti cu adancitura (1) pot avea urechi deschise (3) sau inchise (4), care sunt profilate din umarul jentii (2). Urechile inalte asigura pneului o puternica stabilitate laterala. Deschiderea mai mare (distanta) dintre umerii jantei (5) influenteaza favorabil calitatile mersului si franarii autovehiculului, diminuand oscilatiile si uzura pneului.
La autocamioane si autobuze se folosesc jenti demontabile, cu profil cilindric sau putin conic (figura 1.2) deoarece anvelopele au o rigiditate mare ; montarea anvelopelor - prin impingere - este simpla, iar prinderea umarului circular demontabil se face printr-un cerc taiat si arcuit (V).
Discul rotii se imbina - prin sudura - cu janta adanca ca in figura 1.3, iar janta cilindrica ca in figura 1.4. In figurile respective se arata si modul de montare - cu suruburi si piulita - a discului pe butucul rotii.
La autocamioanele de mare tonaj - uneori - se folosesc constructii speciale de roti duble, care sa permita o usoara montare si demontare a anvelopelor pe jenti si arotilor pe butuc si sa asigure mentinerea anvelopelor in locas, indiferent de directia si marimea solicitarii.
1.2. Constructia pneurilor
Pneurile autovehiculelor, care se monteaza pe janta, pot fi cu camera de aer (figura 1.5) sau fara camera de aer, care prezinta siguranta marita in exploatare ; marea majoritate a autovehiculelor au - insa - pneuri cu camera de aer.
Presiunea din interiorul camerei de aer comprimat (1), anvelopa ia forma normala - din exploatare - si se fixeaza bine in umerii jentii.
Anvelopa se fabrica din cauciuc natural sau sintetic (sau amestecuri de cauciuc) si are urmatoarea structura (figura 1. 5) :
- bada de rulare sau protectorul (2) ;
- carcasa (3) ;
- stratul de legatura (4) ;
- flancul (5) ;
- talonul (6) ;
- insertia metalica sau inelele de sarma ale talonului (7).
Banda de rulare sau protectorul este formata dintr-un strat gros de cauciuc si prezinta partea de sprijin si de contact a anvelopei cu solul.
Rolul benzii de rulare este de a asigura o aderenta buna a rotii cu calea de rutiera si de a apara carcasa si camera de deteriorari mecanice si de actiunile agentilor atmosferici ; este necesar ca banda de rulare sa fie durabila, elastica si rezistenta la uzare prin abraziune.
Banda de rulare este profilata, prezentand proeminente si canale dupa o anumita geometrie, potrivit cerintelor impuse de conditiile de exploatare.
Carcasa este cea mai importanta parte a anvelopei, formand scheletul acesteia. Ea preia eforturile mari si complexe la care este supusa anvelopa in timpul exploatarii. Este formata dintr-un tesut compus din straturi de fibre textile cauciucate sau sintetice, denumite plinuri de cord, care altereaza cu structuri subtiri de cauciuc.
Numarul plinurilor de cord variaza, dupa marimea anvelopei, intre 4 si 24. Numarul si dispunerea (incrucisate sau radiale) plinurilor de cord determina durabilitatea, flexibilitatea si capacitatea de amortizare a carcasei pneului.
Stratul de legatura sau brekerul este strat protector, dispus intre carcasa si banda de rulare. Rolul acestuia este de a asigura o legatura intre banda de rulare si carcasa, precum si de a micsora socurile care se produc la intalnirea denivelarilor in timpul mersului.
Flancul este stratul subtire de cauciuc, care acopera peretii laterali ai carcasei. El protejeza carcasa impotriva deteriorarilor mecanice si actiunii umiditatii asupra straturilor de fibre textile cauciucate.
Talonul este marginea intarita a bordurii anvelopei si are rolul de a asigura fixarea anvelopei in umerii jentii pe care se monteaza. De asemenea mai protejeaza partea interioara a anvelopei impotriva patrunderii apei, noroiului sau nisipului de pe calea de rulare.
Durabilitatea si rigiditatea talonului sunt asigurate de insertia metalica, care consta din fibre de sarma din otel, invelite in cauciuc ; insertia metalica se mai numeste si inima talonului.
Talonul este acoperit cu o banda textila cauciucata, rezistenta, denumita banda de protectie a talonului, care protejeaza talonul impotriva frecarii de janta si deteriorarii in timpul montarii si demontarii anvelopei.
Camera de aer este un tor din cauciuc natural sau sintetic (la care se adauga ingrediente), prevazut cu o supapa - numita valva - prin care se introduce aerul sub presiune. Datorita presiunii interioare, mentine configuratia determinata a anvelopei, asigura capacitatea de preuare a sarcinilor si influenteaza rigiditatea (sau elasticitatea) anvelopei.
Pentru protejarea camerei de aer impotriva frecarii de janta se interpune o banda de janta care este un manson de cauciuc.
In tara noastra productia de anvelope si camere de aer este reglementata prin STAS 6386-66 si 6387-66, conditiile generale si regulile pentru verificarea calitatii fiind prevazute in tabelele 2.3 si 2.4.
