PIANISTUL SECOLULUI - MUZICIANUL SECOLULUI
DINU LIPATTI
(Dupa cincizeci de ani)
Se implinesc acum, la inceput de decembrie, cinci decenii de la despartirea de Dinu Lipatti. O boala nemiloasa in epoca l-a rapus la varsta marilor impliniri, la 33 de ani. Cu doar cateva luni in urma, la mijloc de septembrie, in cadrul Festivalului de la Besancon, in Franta, Lipatti sustinea ultimul sau recital. In program au figurat celebrele Valsuri de Frederic Chopin, doua Impromptu-uri de Franz Schubert, Sonata in la minor de Mozart, si Bach , Partita in si bemol major. Inregistrarea magnetica a acestuia se constituie si astazi intr-o mostenire pretioasa a pianisticii secolului nostru.
Este greu de spus daca Lipatti a manifestat anume preferinte repertoriale. Memorabile in epoca - dar si pentru noi astazi - raman atat interpretarile sale bachiene cat si realizarea studiilor de Chopin, spre exemplu, atat paginile lui Maurice Ravel cat si cele ale lui George Enescu. Pornind de la esenta spirituala a muzicii , Lipatti a gasit caile potrivite de comunicare a acestora. Claritatea si acuratetea realizarii, clarviziunea privind observarea valorilor de neclintita dainuire a le partiturii, structurarea acestora intr-un act viu al comunicarii sensibile . iata cateva dintre datele pianisticii sale. Cele care explica valabilitatea actuala a demersului sau pianistic.
Lipatti a fost - ceea ce se poate numi - un muzician complet, rod al unei educatii muzicale complete, al unui talent muzical de larga orientare. Ii era straina specializarea ingusta, asa cum acest lucru ii era strain, spre exemplu, lui Bach sau lui Haendel, lui Mahler sau lui Richard Strauss, lui George Enescu. La sfarsitul anilor `3o , in anii `40, a fost considerat drept unul dintre muzicienii pianisti de autentica personalitate, situat in galeria celor mari , alaturi de Fischer si Backhaus, de Gieseking sau de Rubinstein, de Horovitz . Unii dintre ei au apartinut epocii in care au activat. si au ramas in epoca. Altii, printre care si Dinu Lipatti, au depasit-o. Prin revelarea adevarurilor celor autentice, deloc inchipuite conjunctural, adevaruri deduse dintre semnele partiturii . Prin firescul, prin eficienta artistica pianistica a comunicarii acestora.
Discretia si delicatetea, eleganta sobra, distinctia spirituala, se constituie in laturi ale personalitatii artistului, aspecte pe care le regasesti in cantul sau, pe care le regasesti inclusiv in opera sa componistica.
In muzica Dinu Lipatti s-a considerat a fi finul spiritual al lui George Enescu. La Bucuretti a lucrat cu renumita pedagoga a pianului care a fost Florica Musicescu. A fost coleg cu Maria Fotino, cu Corneliu Gheorghiu. Ulterior, la Paris, s-a perfectionat cu celebra profesoara Nadia Boulanger, cu Alfred Cortot, cu Stravinski. Maturitatea artistica o atinge in ultimul deceniu de viata. Atat in domeniul pianisticii cat si in cel al compozitiei.
Marea majoritate a imprimarilor sale speciale au fost realizate in ultimul an de viata, la insistentele sotiei sale, pianista Madeleine Lipatti; au fost realizate in Elvetia, de catre Casa EMI de catre nu mai putin celebrul producator care a fost Walter Lege, prieten apropiat, in epoca, al multor muzicieni. Este mostenirea cea mai de pret pe care Lipatti o lasa posteritatii, pe care ne-o lasa noua. Iar caracterul exemplar al acesteia se constituie intr-un model de referinta ce nu poate fi ocolit de pianistica actuala. Lipatti a compus cu discretie. in primul rand pentru sine. Ca si in cazul lui Gustav Mahler - in epoca , la inceput de secol, celebru in calitatea sa de dirijor, astazi iubit pentru constructiile sale simfonice postromantice, ca si in cazul lui Constantin Silvestri, mai aproape, in zilele noastre, arta pianistica a lui Dinu Lipatti se alatura domeniului componistic drept un mijloc firesc al comunicarii . Este o comunicare pe care, la fel ca si George Enescu, Lipatti o alimenteaza din prea-plinul unei incarcaturi spirituale de autentica consistenta.
In aceste zile de inceput de decembrie , la Bucuresti , in Studioul de Concerte "Mihail Jora ", se incheie Festivalul international "Dinu Lipatti ".
Este o initiativa a Canalului "Romania Muzical ", o initiativa menita a sugera, a lumina atat valorile pianistice, cele muzicale interpretative ce se constituie in permanente ale actului artistic al interpretarii la Dinu Lipatti, cat si pe cele componistice. Inclusiv pe aceasta ultima directie sunt dezvaluite aspecte mai intime, mai putin cunoscute, ale personalitatii artistului.
In domeniul miniaturii vocale, tenorul Marius Brenciu a deslusit farmecul muzical poetic al celor Patru melodii scrise pe versurile poetilor francezi. in domeniul miniaturii pianistice, cele Doua nocturne au fost admirabil "timbrate " poetic de catre pianistul Viniciu Moroianu.
O excelenta conlucrare muzicala camerala a fost realizata de catre violonistul George Cosmin Banica si pianista Viorica Boerescu pe parcursul cunoscutei lucrari Sonatina. De asemenea "Aubade " pentru cvartet de suflatori, ultima creatie componistica a lui Lipatti, a fost realizata de tineri muzicieni condusi cu pertinenta profesionala de catre oboistul Marian Maereanu In cadrul aceleiasi seri de muzica, cele Trei dansuri romanesti au putut fi audiate cu participarea pianistica a Danei Protopopescu. Se demonstreaza faptul ca in domeniul componistic Lipatti traseaza directii dintre cele mai temeinice, directii pe care, insa, nu a ajuns sa le parcurga. Ma gandesc la cele doua evidente directionari, la cea de filiatie franceza quasiimpresionista si la cea nationala romaneasca. Indiscutabil Fantezia pentru pian, lucrare prezentata intr-una dintre editiile anterioare ale festivalului, ramane drept una dintre marile capodopere ale creatiei pianistice romanesti - dar si a celei europene - in prima jumatate a secolului.
Au mai fost prezenti in actuala editie a Festivalului "Dinu Lipatti ", pianistii Francois Joel Thiollier si Berndt Glemser, dirijorul Emil Simon, Cvartetul de coarde "ConTempo ".
