Leonardo da Vinci(1452-1519), artist florentin, unul dintre marii maestri ai Renasterii, pictor celebru, arhitect, inginer, sculptor si om de stiinta. Profunda lui dragoste pentru cunostinta si cercetare a fost cheia incercarilor sale artistice si stiintifice. Inovatiile sale in domeniul picturii au influentat cursul artei italiene pentru mai mult de un secol dupa moartea sa, si studiile sale stiintiifice - in anamtomie, optica si hidraulica - au anticipat multe dintre realizarile stiintei moderne.
Viata timpurie din Florenta
Leonardo s-a nascut in micul oras Vinci, de langa Florenta, in Tuscania. A fost fiul unui notar florentin bogat si a unei taranci. In mijlocul anilor 1460, familia s-a stabilit in Florenta, unde Leonardo a primit cea mai buna educatie. A avansat rapid social si intelectual. Arata bine, vorbea usor, si era un muzician bun. In 1466 a devenit ucenicul lui Andrea del Verrocchio, cel mai bun pictor si sculptor al acelor timpuri. In atelierul lui, Leonardo a invatat multe lucruri, de la pictura altarelor la crearea uriaselor proiecte sculpturale in marmura si bronz. In 1472 a fost admis in ghilda pictorilor din Florenta, si in 1476 era considerat tot ucenicul lui Verrocchio.
In 1478, Leonardo a devenit un artist independent. Prima lui comanda a fost pictarea altarului capelei primariei florentine, pe care nu a executat-o. Prima sa pictura a fost Adoratia magilor, inceputa in 1481 si neterminata. Alte lucrari atribuite tineretii sale au fost portretul lui Ginevra de' Benci, si neterminata Sf. Jerome.
Viata in Milan
In jurul anului 1482, Leonardo a intrat in serviciul lui Ludovico Sforza, ducele Milanului, din cauza unei scrisori in care ii spunea ducelui ca poate construi poduri portabile, ca stia tehnica construirii tunurilor, ca putea construi vehicule blindate, catapulte si alte masini de razboi, ca putea executa sculpturi in marmura, bronz si lut. A servit drept inginer sef in numeroasele actiuni militare, fiind in acelasi timp arhitect. In plus, l-a asistat pe matematicianul Luca Pacioli in scrierea tratatului Divina Proportione.
Probele arata ca avea ucenici si elevi in Milan, pentru care a scris diverse texte, stranse mai tarziu in Tratatul despre Pictura. Cea mai importanta pictura in timpul sederii la Milan a fost Fecioara stancilor. A lucrat la pictura mult timp, dar avea un obicei de a
nu termina ce incepuse. Din 1495 in 1497, Leonardo a lucrat la capodopera sa, Ultima Cina. Din nefericire, uzul experimental al uleiului pe tencuiala a condus la probleme tehnice, si pana in 1500 pictura a inceput sa se deterioreze.
In timpul sederii sale la Milan, Leonardo a produs alte picturi si desene(dintre care cele mai multe s-au pierdut), desene arhitecturale si modele pentru domul catedralei din Milan. Cea mai mare comanda a sa a fost pentru o statuie ecvestra a lui Francesco Sforza, tatal lui Ludovico, pentru curtea casteluilui Sforzesco. In decembrie 1499, familia Sforza a fost alungata din Milan de fortele franceze. Leonardo a facut modelul din lut, dar metalul destinat statuii a fost folosit pentru tunuri. Modelul a fost distrus de soldatii francezi, care l-au folosit pe post de tinta. Dupa aceasta, Leonardo s-a intors in Florenta.
Reintoarcerea in Florenta
In 1502, Leonardo a intrat in serviciul lui Cesare Borgia, ducele Romagniei si fiul papei Alexandru al VI-lea. In functia sa de arhitect si inginer, Leonardo a supravegheat munca la fortaretele de pe teritoriul papal din centrul Italiei. In 1503 devenea membru al comisiei de artisti care trebuiau sa decida locul statuiei lui Michelangelo, David. La sfarsitul anului, Leonardo a inceput sa proiecteze decorarea marii sali a palatului Palazzo Vecchio. Subiectul era lupta de la Anghiari, o victorie glorentina in razboiul cu Pisa. A realizat multe desene pentru aceasta pictura si a realizat o schema in marime naturala, dar nu a terminat pictura. Schema insusi a fost distrusa in secolul 17, si pictura a supravietuit numai prin copii, dintre care cea mai faimoasa e cea realizata de Rubens.
In timpul acestei sederi la Florenta, Leonardo a realizat mai multe portrete, dar singurul care a rezistat este faimosul tablou Mona Lisa, una dintre cele mai renumite picturi care a existat. Este cunoscuta si drept La Gioconda, dupa presupusul nume al sotului ei.
Calatoriile sale si moartea
In 1506, Leonardo s-a dus din nou la Milan, la chemarea guvernatorului francez, Charles d'Amboise. Anii urmatori a fost pictorul curtii lui Louis al XII-lea al Frantei, care se odihnea atunci in Milan. Urmatorii sase ani, Leonardo si-a impartit timpul intre Milan si Florenta, unde isi vizita fratii si surorile vitrege si avea grija de mostenirea sa. In Milan a continuat proiectele sale ingineresti si a lucrat la o statuie ecvestra pentru Gian Giacomo Trivulzio, comandantul fottelor franceze din oras. Chiar daca statuia nu a fost terminata, schitele sale s-au pastrat. Din 1514 in 1516 Leonardo a trait in Roma sub patronajul papei Leo al X-lea. A fost gazduit in palatul Belvedere si se pare ca s-a ocupat in principal cu experimentele stiintifice. In 1516 a calatorit in Franta pentru a lucra pentru Francis I. Si-a petrecut ultimii ani ai vietii in castelul de Cloux, langa Amboise, unde a murit pe 2 mai, 1519.
Picturi
Desi Leonardo a creat un numar mic de picturi, dintre care multe au ramas neterminate, a fost totusi un artist inventiv si influent. In primii ani ai vietii, stilul sau s-a apropiat de acela al lui Verracchio, dar s-a indepartat treptat de stilul rigid al invatatorului sau.
Deoarece nici un proiect al lui Leonardo nu a fost completat, apropierea lui catre arta tridimensionala poate fi judecata doar din desenele sale. In desenele sale arhitecturale, el demonstreaza talentul sau in lucrul cu formele masive.
Drept om de stiinta, Leonardo s-a ridicat deasupra contemporanilor sai. Teoriile sale artistice, precum inovatiile artistice, se bazau pe observarea atenta si documentarea precisa. A inteles, mai bine decat oricine, importanta observatiei stiintifice precise. Din nefericire, la fel cum nu reusea sa termine operele sale, tot asa nu a reusit sa completeze tratatele despre o varietate de subiecte stiintifice. Teoriile sale sunt pastrate pe multe caiete de notite, majoritatea scrise in oglinda. Deoarece au fost scrise asa, descoperirile sale nu au fost descifrate in timpul vietii sale. Leonardo a anticipat multe dintre descoperirile timpurilor moderne. In anatomie a studiat circulatia sangelui, a facut descoperiri in metereologie si geologie, a inteles efectul lunii asupra mareelor s.a. A fost
printre creatorii hidraulicii si probabil a descoperit hidrometrul. Schemele sale despre canalizarea raurilor tot mai au valoare practica. A inventat un mare numar de masinarii ingenioase, dintre care foarte multe aveau potential, una dintre acestea fiind un costum de scafandru. Dispozitivele sale zburatoare, chiar daca nu functionau, stau la baza principiilor aerodinamice moderne.
