Brancusi avea obiceiul sa mearga la munte pazitor la stana,unde asculta tot felul de intamplari, insa el a fost marcat de povestea unui cioban care a iubit o fata saraca pe care a luat-o de la parinti intr-o sambata seara,dupa care ea a disparut.Toata noaptea baiatul a cautat-o,iar catre zori o pasare i-o adusese pe fata. Brancusi povestea intamplarea, adaugand mereu:"Mereu ma obsedeaza pasarea asta!" Locurile erau pline de basme si povesti.
Brancusi pleaca de acasa si se stabileste la Craiova,ca baiat de pravalie si ospatar.
Brancusi intra la Scoala de Arte si Meserii din Craiova,sectia sculptura,cu o bursa de200 lei anual,dupa ce construieste o vioara din scandurile unei lazi de portocale in fata musteriilor din c@rciuma , atragand admiratia celor din jur . Dupa cativa ani se inscrie la }coala de Arte Frumoase din Bucuresti. Tutelat de prof. dr de anatomie D.Gerota , Brancusi studiaza muschii trupului omenesc , muncind aproape doi ani la sculptura unui om : " Ecorseul " , copie a statuii antice a frumosului adolescent grec Antinous .
Ecorseul a fost expus la Bucuresti fiind foarte apreciat de presa si servind drept model
orelor de anatomie . Lucrarea este turnata in mai multe exemplare care sunt repartizate in
tara , una din ele gasindu-se la Institutul Nicole Grigorescu . Vreme de mai bine de o jumatate de secol , tinerii sculptori romani au invatat anatomia dupa " Ecorseul " lui Brancusi , care prin aceasta opera s-a propulsat catre sculptura vremii sale .
Dupa absolvirea scolii , obtinind calificative maxime , continua sa urmeze cursurile practice , si dupa ce isi indeplineste stagiul militar , cere o bursa de perfectionare si specializare in Italia . Dar in 1904 , fara alte mijloace se indreapta spre Paris unde a trebuit sa munceasca pentru a se intretine . In atelierul sau tot ceea ce realiza ziua distrugea noaptea , fiind nemultumit de munca sa .
Int@lnirea cu Auguste Rodin avea sa marcheze momentul pe care il traia Brancusi atunci . In 1906 , in noua sa locuinta , mansarda aflata in Place Dauphine , linga atelierul lui Pallady , Brancusi continua sa sculpteze busturi , intr-un modelaj ce se apropia tot mai mult de cel al lui Rodin .
Rodin , neinteles de multi , domina sculptura acelui moment , evitand scandalurile pe care le provoca . Tanarul Brancusi a asteptat ca Rodin sa-I priveasca lucrarile , ceea ce s-a intimplat la vernisajul din 1907 al Salonului Societatii Nationale a Artelor Franceze ,unde Rodin era presedintele sectiei de sculptura . Lui Brancusi ii sunt acceptate trei sculpturi : un bust , un cap de copil si "mindria "
Brancusi termina Scoala Nationala de Arte Frumoase din Paris si incepe sa primeasca comenzi , expunind cu regularitate la Saloanele din Paris si Bucuresti .
Anul 1907 a fost unul dintre cei mai productivi ani ai activitatii sale artistice : a luat parte la trei expozitii prezentand 7 lucrari , a primit o comanda pentru un monument funerar , etc.
Incepe sa lucreze la " Rugaciunea " monument funerar a lui Petre Stanescu de la cimitirul din Buzau , pe care o realizeaza in atelierul de la nr. 54 du Montparnasse . Este o etapa decisiva in evolutia artistica a lui Brancusi , sinteza a fortei universale , care exprima ceea ce nu poate fi rostit , care reuneste contrariile intr-un tot armonios . Ea este infatisarea concreta a unui sentiment universal : reculegerea in fata mortii .
Pentru a intelege mai bine evolutia artei fata de conceptia formei pure , merita sa infatiseze esenta lucrurilor , este suficient sa comparam " Rugaciunea " cu o alta statuie funerara " Sarutul " ridicata in memoria unei tinere rusoaice , Tania Rossevkaia in cimitirul Montparnasse din Paris .
Daca "Rugaciunea " era expresia unui sentiment , " Sarutul " intrupeaza o idée :principiul dualitatii care da nastere vietii . Muncea toata ziua in atelierul sau din Rue du Montparnasse , unde il vizitau noii sai prieteni : Rousseau Vamosil , Madigliani , Guillaume Apollnaire .
In 1909 a sculptat " Cumintenia pam@ntului " , " Cap de femeie " , " F@nt@na lui Narcis " , marturii ale cautarilor sale inversunate [nspre o simplitate a formei.
De [ndat` ce s-a eliberat de ultimele urme ale [nv`t`turii primitive [n cadrul }colii de Arte Frumoase , Br@ncu]i a abandonat modelajul , iar fr`m@ntarea sa interioar` l-a condus [nspre o form` de expresie mult mai adecvat` confrunt`rii sale cu materialele -- t`ietura direct` .
Printre aforismele sale publicate [n 1926 [n catalogul primei sale expozi ii de la Brummer Gallery din New York , reg`sim aceast` remarc` foarte important` : " T`ietura direct` este adev`ratul drum a sculpturii , dar ]i cel mai greu pentru acela care nu ]tie s`-l parcurg` " .
Despre " Cumin enia p`m@ntului " s-a spus c` st` sub semnul artei africane . Br@ncu]I [ndragea aceast` art` [ns` a negat influen a fa ` de glie . Chiar ]i titlul are rezonan a unui basm popular , [n care lucrurile sunt [nsufle ite ]i au propria lor personalitate . Acest cuv@nt are mai multe accep iuni [n limba rom@n` : "[n elepciune " , calmitate ,cugetare . Odat` cu aceast` sculptur` Br@ncu]i a revolu ionat tehnica poliz`rii . Suprafe ele sunt netede , lucioase , ca ni]te pietre ]lefuite , p`st@ndu-]i totu]i aspectul natural , ]i reflect@nd lumina .
Aceast` preocupare apare ]i mai evident` [n " Muza adormit` ", dar ]i [n " Prometeu ". Capul " Muzei adormite " se [nscrie [ntr-un oval perfect , liniile ochilor [nchi]i , ale nasului , ]i ale gurii sunt abia conturate .
