coafor stilist - tehnici de tunsoare si vopsire pentru par lung graduat cu contur

 

 

COAFOR STILIST

TEHNICI DE TUNSOARE SI VOPSIRE PENTRU PAR LUNG GRADUAT CU CONTUR

CUPRINS

ARGUMENT

NOTIUNI GENERALE DESPRE TUNSORI

a.      USTENSILE FOLOSITE

b.      MATERIALE FOLOSITE

c.       TEHNICI DE TUNDERE

NOTIUNI GENERALE DESPRE VOPSIREA PARULUI

a.      USTENSILE FOLOSITE

b.      MATERIALE SI SUBSTANTE FOLOSITE

CARACTERIZAREA TIPULUI DE TUNSOARE SI VOPSIRE

TEHNICA DE TUNDERE USOR ASIMETRIC

TEHNICA DE VOPSIRE PENTRU USOR ASIMETRIC

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Isi propune o incursiune in tehnici de tunsoare și vopsire pentru par lung graduat cu contur. Ne-am dorit sa abordam aceasta lucrare pentru ca am considerat ca este necesar sa facem cunoscut faptul ca in saloanele de infrumusetare, se pot executa tunsori ușor asimetrice cat și vopsirea parului.

Totodata, am dorit sa improspatam si sa imbogatim volumul informatiei stiintifice referitor la tehnicile de tundere, la ustensile și la materiale folosite in realizarea unor tunsori pentru par lung.

Am prezentat, secvențial, importanța tunsorilor, punand accent pe ustensilele și materialele ce se folosesc la executarea unor operații de tundere a parului.

In a doua parte am avut in vedere noțiuni generale despre vopsirea parului incluzand ustensilele, materialele și substanțele folosite referindu-ne la culoare naturala a parului.

Urmatoarele parți se refera la  caracterizarea tipului de tunsoare și tehnici de vopsire pentru par lung graduat cu contur.

NOTIUNI GENERALE DESPRE TUNSORI

a.      INSTRUMENTE SI APARATE FOLOSITE

INSRUMENTE FOLOSITE LA TUNS

Foarfeca de tuns

Foarfeca de tuns este folosita pentru taierea parului in cadrul realizarii tunsorilor barbatesti sau de dama.

Foarfeca de tuns este alcatuita din:

S      lamele foarfecei, a caror parte interioara se numeste tais

S      articulatia - locul unde lamele foarfecei se incruciseaza si sunt fixate cu un surub;

S      coada foarfecei-formata din 2 componente prevazute cu lacasuri pentru degete;

Foarfeca de filat

Filare= rarirea (subtierea) uniforma a parului.

Foarfeca de filat este folosita pentru filarea parului.

Avantajul folosirii foarfecei de filat este obtinerea de lungimi diferite ale firelor de par, fara a se forma trepte vizibile.

Foarfecele de filat sunt de doua tipuri:

1. foarfeca dintata fin pe doua parti

-taie, la o inchidere, aproximativ o treime din numarul firelor de par

- este recomandata pentru filarea parului uscat.

2. foarfeca de modelat, dintata doar pe o parte

- taie, la o inchidere, aproximativ jumatate din numarul firelor de par.

Reguli de manuire a foarfecei de tuns

SSe aseaza foarfeca cu varful spre stanga. Capul surubului trebuie sa fie orientat in jos.

SSe introduce degetul mare al mainii drepte in lacasul de jos, iar inelarul in celalalt lacas, pana la a doua falanga.

SSe pune degetul aratator si cel mijlociu pe partea superioara a cozii foarfecei.

SPentru a tine fix foarfeca si a o conduce sigur, se apasa cu degetele aratator, mijlociu si inelar pe partea superioara a cozii acesteia.

SIn timpul tunsului, se misca uniform doar lama superioara a foarfecei actionata de degetul mare. Lama inferioara ramane nemiscata.

Important!

Daca foarfeca este actionata cu toate degetele, ea nu este condusa uniform. Aceasta se va reflecta negativ in calitatea tunsorii.

Manuirea foarfecei de tuns impreuna cu pieptenul

Pe parcursul realizarii tunsorilor, foarfeca si pieptenul se folosesc concomitent. De aceea, este foarte importanta deprinderea manuirii foarfecei de tuns impreuna cu pieptenul.

SSe introduce inelarul mainii drepte in orificiul superior al foarfecei si se rasuceste mana in jos, tinandu-se foarfeca cu mana usor flexata.

SSe impinge foarfeca spre interiorul palmei si se ia pieptanul tot cu mana dreapta, tinandu-l cu degetul mare si cu aratatorul.

SAvand in mana dreapta pieptenul si foarfeca, se separa cu ajutorul pieptenelui o suvita de par de 5cm latime si 2cm grosime.

Sse prinde suvita intre degetul aratator si cel mijlociu si ridic-o perpendicular pe cap.

SApoi se trece pieptenul in mana stanga si fixeaza-l intre degetul mare si mijlocul mainii. Foarfeca se tine in pozitia optima pentru tuns si se taie varfurile suvitei.

Pieptanele

Pieptenele se utilizeaza inainte de spalatul parului la executarea unei tunsori, pentru a despica suvitele si firele de par, asigurandu-se astfel reusita acestor operatii, in timpul unei tunsori precum la finisare si pieptanarea frizurii. Este confectionat din os, metal, plastic si corn.

Exista mai multe modele de pieptane: cu maner sau fara, cu dinti desi sau rari. Pieptanele cu maner se foloseste la pieptanarea parului lung sau scurt, aspru sau des. Pieptanele cu coada se foloseste la montarea parului pe bigudiuri si la pieptanarea coafurii sau frizurii. Un pieptane bun trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

dintii sa nu fie taiosi si ascutiti;

sa nu se electrizeze parul;

sa nu se moaie la caldura;

Nu trebuie sa se apese pe pielea capului cu pieptenele, iar dupa folosire se dezinfecteaza prin stergere cu un tampon de vata inmuiat in alcool sau scufundat in alcool.

Peria de scuturat parul marunt

Este folosita la scuturarea parului marunt cazut la tuns, fiind confectionata din par moale si lung montat pe o bucata de lemn subtire si lunga de lemn, metal sau plastic prevazuta cu un maner.

Foen de uscat parul

Fon de uscat parul este un aparat electric folosit la uscarea parului precum si la obtinerea unor modele de frizuri sau coafuri bazate pe onduleuri; nu se foloseste cu mana uda.

Pulverizatorul

Pulverizatorul este un instrument confectionat din metal, sticla si o pompa de cauciuc.

Peria pentru cap

Peria pentru cap este folosita pentru lucrarile de frizerie si coafura. Sunt perii cu coada care se utilizeaza la pieptanatul parului si perii fara coada care se utilizeaza la periatul si pieptanatul parului. Periile se confectioneaza din par de porc, din fibre vegetale si din material plastic. Parul periilor este montat pe o placa de lemn dublata de un capac de lemn, metal, celuloid. Parul periilor poate fi mai scurt sau mai lung, taiat drept sau bombat, fapt care permite utilizarea diferentiata a periilor in functie de caracteristicile lucrarilor care trebuie executate, asigurandu-se astfel un randament sporit si o calitate superioara.

Astfel, la perierea parului pentru dezlipirea matretii se va alege o perie cu par aspru;

Pentru pieptanat se alege o perie cu par lung si taiat bombat; pentru un par vatamat se alege o perie cu fir de par moale.

Peria se manevreaza in mod diferit la pieptanat fata de periatul propriu-zis al parului. Periile se pastreaza intr-o perfecta stare de curatenie

b.       TEHNICI DE TUNDERE

Bob- tunsoare efectuata cu foarfeca in line dreapta. Este tunsoarea cu taietura cea mai precisa si se caracterizeaza prin liniile drepte si figurile geometrice ce stau la baza acestei tunsori.

Pivot- point- tehnica punctului sau tunderea in zig-zag. Se foloseste pentru a da suplete, forma tunsorii, si o sustinere perfecta a suvitelor.

Slice- tehnica de taiere si subtiere in profunzimea suvitelor de par in vederea obtinerii lejeritatii acestora. Se lasa foarfeca sa alunece in jos pe suvitele care necesita acest lucru in scopul eliminarii greutatii din par.

Free-hand- tehnica prin alunecare libera. Se foloseste la tunderea suvitelor din partea superioara a capului obtinand volumul necesar tunsorii respective. Se foloseste si efilajul sau tehnica prin tapare.

Under-cut- tehnica de folosire a foarfecei peste pieptene. Se utilizeaza la forma si finisarea tunsorii.

NOTIUNI GENERALE DESPRE VOPSIREA PARULUI

a.      INSTRUMENTE FOLOSITE

Instrumentele necesare procedurii de vopsire sunt:

Pelerina impermeabila de unica folosinta.

Prosop plusat, servetele absorbante.

Bol pentru substanta.

Pensula plata - pieptene de vopsit.

Manusi de protectie.

Pieptene cu dintii rari.

Vata.

Ucenic (masuta mobila).

Crema pentru protectie.

Burete pentru spalat.

Folie de aluminiu.

Climazon.

b.       ^{Culoarea naturala a parului si pigmentii}

Culoarea naturala a parului

Culoarea parului este determinata genetic, acest factor stabileste proportiile diferite de pigmenti din radacina firului de par. Culoarea naturala a parului isi are originea in pigmentii care se gasesc in cortexul fibros al firului de par. Lumina patrunde prin stratul cornos transparent al firului de par si o parte a luminii este reflectata inapoi catre ochi si aceasta lumina reflectata nu este altceva decat culoarea perceputa de noi.

Tipul, numarul si intensitatea pigmentilor determina culoarea naturala a parului. Acesti pigmenti sunt de doua feluri: pigmenti mici, care produc nuantele de rosu, portocaliu si galben si pigmenti mari care produc nuantele de gri/maro. Forma lor este asemanatoare cu forma unui glonte si uneori cu cea a unui dreptunghi. Cuticula formata din celule turtite, bine keratinizate, sunt asezate ca tiglele de pe casa si intre 7 pana la 10 straturi. Parul cu cuticula inchisa arata stralucitor, deoarece este reflectata inapoi catre ochi mai multa lumina. O cuticula deschisa face ca lumina sa fie dispersata in multe directii si parul sa fie lipsit de stralucire, mat.

Granulele de pigmenti sunt produsi de un anumit tip de celula numita melanocita, in care cu ajutorul catalizatorului tirozina se declanseaza reactia chimica de producere a acestor granule de pigmenti. Aceste granule de pigmenti sunt de doua tipuri: eumelanina de culoare gri/maro si feomelanina, care coloreaza in rosu/maro sau galben, galbenul fiind un pigment cald. Combinatia dintre cele doua tipuri formeaza tonurile naturale. Din combinarea pigmentului gri-inchis eumelanina cu feomelanina obtinem tonurile pastel- naturale. Asadar toate nuantele de par se obtin prin combinatia eumelaninei cu feomelanina in diferite proportii cum ar fi:

- par blond deschis = foarte putin galben si putin gri-maron

- par castaniu = galben-rosu si putin gri-maron

- par negru = foarte mult galben-rosu si gri maron

Intesitatea culorii este determinata de numarul pigmentilor si stabilita cu ajutorul unei scale de la 1 la 10. Concentratia de pigmenti crescuta, da un ton inchis al firului de par. Tonul este determinat de tipul pigmentilor si de modul de combinatii dintre eumelanina si feomelanina, nuanta devenind mult mai evidenta pe masura ce parul se deschide. Feomelanina este cea care are un rol mai important in stabilirea nuantei.

Scala de la 1 la 10 ( International Level System) porneste de la nivelul 1 -negru la nivelul 10 - blond deschis.

Nuanta: Subtonurile sunt nuante de culoare care apar atunci cand parul are o nuanta mai deschisa. Feomelanina este singurul factor responsabil de subtonurile din culoarea parului cum ar fi: nuanta aurie, mata sau sandre si argintiu.

Subtonuri primare: in timpul unei consultatii pentru stabilirea culorii parului este foarte important sa se stabileasca si nuanta. Pentru a obtine nuanta solicitata poate fi necesar in unele cazuri sa se decoloreze parul sau sa se neutralizeze culoarea cu o culoare complementara din spectrul cromatic. Se face precizarea ca atunci cand se trece la o vopsire in nuante inchise este necesar sa se adauge subtonuri primare (nuante) pentru a se obtine un rezultat de durata si de calitate.

Nivelul

1-4 rosu.

4-5 rosu portocaliu.

5-6 portocaliu rosu.

7-8 portocaliu galben.

9 -10 galben.

- Comportamentul pigmentilor: Eumelanina si feumelanina formeaza granule de pigmeti cu diferite forme, de la glonte la forma dreptunghiulara, cu dimensiuni situate intre 1/10 si 1/1000 dintr-un milimetru. Dimensiunile celui mai mic pigment, feomelanina determina culoarea. In forma sa cea mai mare feomelanina este rosie, iar pe masura ce dimensiunile scad capata mai intai o nuanta portocalie si apoi una galbena, calda.

Deci procesul de decolorare consta mai intai in reducerea dimensiunii pigmentului care merge pana la dizolvarea sa in totalitate. Substanta de decolorare si tipul de actiune al procedurii vor influenta cantitatea de pigmenti afectati.

Parul deschis are mai putini pigmenti si prin consecinta, decolorarea parului are o dubla actiune: unii pigmenti sunt redusi in ceea ce priveste dimensiunea si tonul, iar unii sunt dizolvati in totalitate, deschizand nuanta generala a parului. Eumelanina este mai mare ca feomelamina, se descompune mai usor si se gaseste mai aproape de marginea cortexului, este gri-maro (pigment rece). Feomelanina este mai mica decat eumalanina, este mai adanc implantata in cortex, iar marimea ei determina culoarea. Este rosie, portocalie, galbena (pigment cald).

^{Pigmentii din produsele de vopsit}

Pigmentii din produsele de vopsit sunt de doua feluri:

- pigmenti directi sau semipermanenti.

Acestia sunt o substanta coloranta directa predevelopata, care patrunde in cortex si care dispare treptat prin spalare.

- pigmentii oxidativi sau permanenti.

Acestia sunt cei care se dezvolta in interiorul cortexului.

La baza procedeului de vopsire sta oxidarea. Oxidarea se produce atunci cand un atom instabil pierde un electron, aceasta permitand atomului sa formeze un nou compus. in procesul de vopsire al parului se foloseste ca agent oxidant peroxidul de hidrogen care se combina cu un colorant 'para' si formeaza un nou compus numit colorant 'meta'.

c.   Procedeul de vopsire

Procedeul de vopsire are trei stadii principale:

Colorantul para nedevelopat ajuta la inmuierea parului si la deschiderea sa.

Stratul cuticular (extern), permite colorantului sa patrunda in cortex.

Colorantii para sunt oxidati si are loc polimerizarea. In acest stadiu incep sa se dezvolte culorile care se combina intre ele formand colorantii meta care sunt de 300 de ori mai mari. Surplusul de oxigen reactioneaza cu pigmentii naturali din par, producand o usoara decolorare. In procesul de oxidare se creeaza aglomerari mari de pigmenti, care formeaza colorantii finali permanenti din cortex, cu tonuri de rosu, albastru si galben, care se combina pentru a forma nuanta dorita.

d.       Grupe de coloranti

De-a lungul vremurilor tehnologia de obtinere a culorilor a evoluat din perioada renasterii tarzii (cand se obtineau vopselele din plante si produse naturiste cunoscute cum ar fi: frunza de nuc, hena, musetelul si uneori namolul care in Egiptul Antic nu lipsea din retetele secrete ale egiptencelor) pana la produsele din zilele noastre, semi-permanente, demi-permanente sau vopselele oxidative, permanente, cu o eficienta de acoperire a parului alb de 100 %. trecand prin stadii de cercetare indelungate.

Aceste grupe de coloranti sunt:

Culori pe baza de plante.

Culori semi-permanente.

Culori demi-permanente.

Culori permanente.

. Culorile pe baze de plante contin pigmenti directi, nu contin amoniac, lucreaza ton pe ton.

La acestea o parte din pigmenti patrund in cortex si o parte din pigmenti raman in cuticula, gradul de acoperire al parului alb este minimum, exemplu produsul vegetal hena. La culorile pe baze de plante exista o coeziune excelenta cu cheratina, substanta ce se gaseste in structura firului de par. Pigmentii penetreaza incet teaca firului de par. Este de mentionat ca la culorile pe baza de plante se produc saruri metalice care . onfera o stralucire deosebita a parului. Exista si vopsele pe baza de plante care contin saruri metalice.

Aceste tipuri de vopsea se produc doar in trei fabrici din intreaga lume, dintre care una in Europa, deoarece eficienta produselor permanente este superioara culorilor pe baza de plante.

. A doua grupa de produse contine vopselele semi-permanente, care rezista de obicei intre 4 si 10 samponari. Vopselele semipermanente folosesc molecule de culoare directe, pre-developate, care trec prin stratul cuticular si se disipeaza in tot cortexul. Majoritatea pigmentilor sunt prinsi intre solzii stratului exterior denumit cuticula. Vopselele semipermanente sunt influentate de starea de sanatate a parului si de aceea ingrijirea acestuia este foarte importanta pentru calitatea procesului de vopsire.

Vopselele semi-permanente contin pigmenti directi. Culoarea se depoziteaza in cuticula. Nu necesita apa oxigenata, nu contine amoniac, se decoloreaza treptat. Este usor de aplicat si au o actiune rapida. Acopera in proportie de 20 % firul de par alb. Deasemeni prezinta si numeroase avantaje din punct de vedere cosmetic.

Vopselele demi-permanente imbina tehnologia de la cele permanente si semi-permanente. O parte din culoare penetreaza cortexul si o parte este depozitata in stratul extern cuticular.

Aceste vopsele imbina pigmeti directi si oxidativi, contin pigmenti predevelopati si developati, depozitand culoarea in cuticula si cortex. Necesita o concentratie slaba de apa oxigenata, nu contin amoniac, se decoloreaza treptat, refac structura interna a firului de par. Acopera parul alb in proportie de 50-70%. Acestea dispar dupa 8 pana la 10 spalari

Vopsele permanente: Vopselele permanente se incadreaza si ele la randul lor in doua mari categorii:

Decolorantii: reduc pigmentii naturali din par, lasandu-1 lipsit de culoare. Dizolva pigmentii artificiali si necesita apa oxigenata.

Vopselele oxidative: care imbina trei componente chimice:

un agent alcalinizant.

substanta coloranta invizibila.

peroxidul de hidrogen.

Aceste componente depoziteaza vopseaua permanenta in cortex. Pigmentii rosii, albastrii si galbeni, formeaza culoarea finala. Necesita apa oxigenata si acopera parul alb 100%, avand rolul de a deschide si de a inchide tonul

Precizare:

In timpul de actiune a vopselei apar urmatoarele etape:

Dupa aplicarea vopselei-crema agentul alcalinizant (amoniacul) inmoaie parul si deschide structura externa a firului de par. Fig. 1

substantele colorante invizibile nedevelopate, (pigmentii) patrund in firul de par. Fig. 2.

incepe procesul de oxidare al pigmentilor coloranti. Pigmentii coloranti devin vizibili. Fig. 3.

^{Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3}

^{Ingredientele de colorare din vopsea}

Colorantii si antioxidantii

Cele patru ingrediente de baza:

Crema de baza- este de obicei o emulsie de doua tipuri: ulei in apa sau apa in ulei. Deasemeni crema de baza mai contine acizi grasi (agenti emulsificatori).

Precursorii de culoare- sunt molecule mici, necolorate, care penetreaza firul de par si formeaza molecule mari de culoare.

Colorantii- sunt molecule de culoare predevelopate folosite in unele vopsele semipermanente si permanente, pentru a conferi un reflex viu de culoare.

Agentul de alcalinizare- este o componenta chimica ce are rolul de a deschide stratul extern al parului pentru ca precursorii de culoare sa penetreze firul de par. El mai are si functia de catalizator in reactia de oxidare intre precursorii de culoare si peroxidul de hidrogen. Cel mai cunoscut este amoniacul.

Din ingredintele de colorare mai fac parte:

Agentii de ingrijire - sunt agenti obtinuti din diferiti derivati ai siliconului, pentru a deveni activi la nivelul de PH al parului. Deci au o actiune de ingrijire si intretinere a parului.

Antioxidantii - sunt ingredientii care ajuta la prevenirea preoxidarii precursorilor de culoare in timpul stocarii in tubul de vopsea.

Agentii de complexare - sunt ingredientele care imbraca potentialele impuritati metalice din vopseaua crema, prevenind o reactie nedorita cu peroxidul de hidrogen.

Parfumul este adaugat pentru a masca mirosul neplacut al amoniacului.

^{Apa oxigenata H2O2}

Apa oxigenata este compusa din:

2 atomi de hidrogen.   ( H2 )

2 atomi de oxigen.   ( O2 )

Asadar apa oxigenta este o concentratie de atomi de hidrogen in stare gazoasa, intr-o solutie lichida.

Concentratia de oxigen se exprima in doua feluri:

Volum ex. : 10, 20, 30, 40 volume.

Asta inseamna ca intr-un litru de solutie sunt 10, 20 , 30 , 40 litrii de oxigen activ.

Greutate ex.: 3%, 6%, 9%, 12% grame.

Asta inseamna ca in 1000 de grame de solutie lichida sunt 30, 60, 90, 120 grame de oxigen activ si restul este apa demineralizata.

In procesul de vopsire apa oxigenata are 3 functii fundamentale:

echilibrarea PH-ului.

oxidarea pigmentilor microcristalizati.

deschiderea naturala a melaninei.

. Concentratia de oxidant 3% este folosita pentru obtinerea unor nuante mai inchise si ton pe ton.

Oxidantul de 6% este folosit pentru vopsirea parului cu pana la un ton mai deschis.

Oxidantul de 9% este folosit pentru vopsirea parului cu pana la doua tonuri mai deschise.

Oxidantul de 12 % deschide cu pana la trei tonuri mai deschise.

Actiunea de vopsire

In procesul de vopsire oxidantii au un rol foarte important. Oxidantul este peroxidul de hidrogen stabilizat cu un acid slab. La amestecul cu un tub de vopsea, oxidantul color (peroxidul de hidrogen) va oxida intermediarii colori, asa zisi pigmenti subdezvoltati. Deoarece acesti intermediari colori necesita o anumita cantitate de oxigen, masuratorile trebuie sa fie exacte, numai prin cantarire si anume pentru cele patru concentratii existente de: 3%, 6%, 9%, 12% in functie de rezultatul dorit.

Oxidantul joaca un rol crucial in amestecul final, aceastea inseamna ca atunci cand sunt amestecate cele doua componete, vopseaua si oxidantul cationic color, formeaza o consistenta omogena. Consistenta este importanta deoarece aplicarea cantitatii corecte de vopsea ajuta la o acoperire perfecta si la o deschidere optima a invelisului superior al firului de par. Daca aceasta consistenta este lichida, ea se poate scurge in special in zona tamplelor si a cefei. Daca amestecul este prea gros, este dificil de amestecat, aplicat, distribuit pe par sau clatit.

Caracteristici principale pentru par lung graduat cu contur

Tunsoare

Este o tunsoare cu straturi descrescatoare de la lung la scurt, tunsoare specifica pentru textura sa.

Distributia parului este conform 'caderii' lui naturale.

Unghiuri de tundere:

gradul zero din pieptene.

45 de gr.

Graduarea:

crescatoare data de unghiul de 45 gr.

Taietura:

free-hand in functie de delimitarea crescatoare a lungimii parului din fata.

pivot-point in functie de filarea bretonului.

Forma:

graduata-crescatoare in lungime

Culoare

Tehnica de colorare prin crosetare, se adapteaza la giiriile strBti.firate din cele cinci zone delimitate.

Colorare:

linii paralele pe forma capului

Aplicare

- pe mese prin crosetare

- pe restul suprafetei capului

Textura

- naturata, crescatoare si filata

Impachetare

- dubla

5. Tehnica de tuns pentru 'par lung graduat cu contur':

- Dupa spalarea parului si stergerea lui cu prosopul se piaptana in directia cresterii firului de par, se stabileste lungimea tunsorii de comun acord cu clienta.

Executie:

Se aplica un produs de apretare usoara si hidratare a firului de par. Astfel parul va avea o tinuta corespunzatoare pe toata durata tunsorii.

- Se traseaza o carare de la linia frontala de insertie a parului pana la ceafa si de la o ureche la cealalta. Fig 4.'

- In zona unu tunsoarea incepe din spate in emisfera stanga a scalpului.

De la ceafa se delimiteaza o sectiune de 0,5 cm latime, se piaptana ' jos cu un pieptene cu dintii desi si se me formand linia ghid prin tehnica bob. Fig. 5

Se delimiteaza apoi sectiune dupa sectiune ridicandu-se la unghi de 45 de grade fata de scalp si se taie conform ghidului anterior. Se tund inclusiv sectiunile frontale care se aduc in unghi de 45 de grade spre spate, avand ca reper linia ghid anterioara

fig.4 fig.5 fig. 6 fig. 7

Fig. 8 fig.9. fig. 10 fig. 11

Se procedeaza identic si pe partea opusa a scalpului. Fig 6, 7, 8

Din partea stanga frontala se delimiteaza o sectiune pentru stabilirea lungimii bretonului, taindu-se si formandu-se linia ghid. Fig 9.

Selectam urmatoarea sectiune a bretonului, o ridicam la 45° pe linia scalpului si o taiem la nivelul liniei ghid stabilite anterior. Prin tehnica pivot-point decupam in profunzime bretonul pentru luminozitate, pentru a obtine un look modern, tineresc, nonconformist. Prin tunderea la un unghi de 45° se elimina greutatea din sectiuni, aceasta ramanand in interiorul tunsorii. Se obtine astfel o fluiditate a suvitelor de par in miscare- Se delimiteaza o sectiune de la fcreton, care se prehmgeste in aigonala pana la ureche si se piaptana prul din partea laterala in directia lirfului nasului, pentru a se face ksatura intre breton si lungimea T<irului din partea laterala a scalpului. 'vstfel se obtine lungimea liniei ghid pentru parul din lateral prin tehnica 'ee-hand. Fig. 10.

Se face un control general al tunsorii pentru a se efectua eventuale corecturi, se usuca apoi parul si prin tehnica pivot-point se subtiaza terminatiile suvitelor in functie de cantitatea de par a clientei. Fig. 11.

Se aplica un produs de apretare al coafurii.

Se usuca parul cu peria sau cu placa dupa caz. In final se aplica produsul de styling pentru modelarea, fixarea si iuciul necesar lookului final

6. Tehnica de vopsit pentru ' pentru 'par lung graduat cu contur':

- Aceasta tehnica de vopsire se aplica modelului nostru, care are o textura mare a parului si nuanta naturala de blond , cu o baza de sapte.

- Nuantele folosite in cazul nostru sunt: prima culoare - aramiu in amestec cu oxidant de 6 %, a doua culoare - blond luminos in amestec cu oxidant de 12 %. Proportiile de amestec dintre vopsea si oxidant difera de la un producator la altul.

- Se delimiteaza parul de la jumatatea sprancenelor pana la ceafa si de la o ureche spre cealalta, obtinandu-se cinci zone de lucru. Fig. 12. Se piaptana si se prinde in clipsuri.

- Se incepe vopsitul de la ceafa pe seciiuni subtiri. Se delimiteaza pasaje 4e 1 cm latime si se aplica vopseaua aa_marul unu 'aramiu'. Prin alternanta, a fiecare al doilea pasaj, cu coada : eptenului se croseteaza suvite subtiri, pe care se aplica amestecul de ~'-.ond luminos'. Astfel sub fiecare ssrvita crosetata, se introduce o folie pe . ire se aplica amestecul numarul doi si se impacheteaza folia cu ajutorul : eptenului. Fig. 13.

Fig. 12 fig.13 fig.14

- Se repeta identic acest procedeu pana in partea din fata. Fig. 14.

Se continua procedeul si cu celelalte zone de lucru respectandu-se alternanta culorilor pe sectiunile delimitate si pe suvitele crosetate. Fig. 15,16. Fiecare zona delimitata se lucreaza cu alta culoare de staniol obtinadu-se astfel un aspect estetic deosebit, placut ochilor clientei.

Timpul de actiune este de 45 de minute.- Dupa expirarea timpului de actiune al vopselei se spala paml cu tipul

de sampon adecvat tipului de par vopsit.Se aplica un tratament pentru fixarea vopselei si stralucirea naturala a parului.

Se clateste cu apa calduta si se realizeaza coafura dorita cu ajutorul unui pieptene cu dintii rari sau al degetelor.

Pentru rezultate speciale se folosesc produse de styling specifice si se realizeaza look-ul dorit fie cu ajutorul foenului fie cu placa de intins.

7.BIBLIOGRAFIE

****, Manualul frizerului si al coaforului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

Coafura si stil- Scoala profesionala de Cooperatie- Program Phare 2003

Tainele coafurii-Elena Oseaca Padean- Bucuresti 2008

Internet, www.diva hair.ro;

Auxiliarul curricular pentru clasa a IX-a,SCOALA DE ARTE SI MESERII, Domeniul:ESTETICA SI INGRIJIREA CORPULUI OMENESC,RESURSE PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR DE FRIZERIE-COAFURA-MANICHIURA-PEDICHIURA

Auxiliarul curricular pentru clasa a X-a,SCOALA DE ARTE SI MESERII, Domeniul:ESTETICA SI INGRIJIREA CORPULUI OMENESC,-Tunsori