Tehnologii de realizare a rezervoarelor metalice cilindrice cu fundul plat

TEHNOLOGII DE REALIZARE A REZERVOARELOR METALICE CILINDRICE CU FUNDUL PLAT

Pentru realizarea rezervoarelor cilindrice cu fundul plat se pot folosi urmatoarle tehnologii:

se monteaza mai intai fundul rezervorului.Daca constructia este nituita, fundul trebuie montat pe o schela, la o inaltime de 0.8 . 0.9 m fata de sol, pentru ca nituirea sa se poata executa.In cazul constructiilor sudate, tablele se pot aseza direct pe patul de nisip si se pot suda.Cu o macara instalata in exteriorul rezervorului, tablele peretelui se aduc in pozitie una dupa alta, asamblarea executandu-se de pe schele fixe sau mobile.Dupa realizarea peretelui, se ridica si se monteaza fermele si tablele acoperisului;

daca rezervorul este prevazut cu stalp central pentru sustinerea elementelor de acoperis (fig.11), pe acest stalp se fixeaza un dispozitiv format dintr-o ferma usoara, prevazuta la capete cu scripeti si care se poate roti in jurul stalpului central.Acest dispozitiv inlocuieste macaraua exterioara, tehnologia de montaj fiind aceeasi ca in primul caz; elementele metalice se ridca la pozitie cu ajutorul unor cabluri trecute peste scripetei;

Fig.11. Tehnologia de montare a rezervorului folosind stalpul central :
1- stalp central; 2- ferma pentru ridicare; 3- virole;

4- fund; 5- pat de nisip.

se monteaza si se aseaza pe patul de nisip fundul rezervorului, apoi se monteaza virola superioara de care se fixeaza firmele si pe acestea tablele acoperisului.Ansamblul format din virola superioara si capac se ridica uniform, numai atat ca sa poata fi montata virola imediat inferioara.Dupa prinderea acesteia de virola superioara se ridica din nou ansamblul si in acest fel se introduc pe rand toate virolele care compun rezervorul.Ansamblul poate fi ridicat cu ajutorul unor vinciuri asezate pe circumferinta rezervorului sau cu ajutorul unei rozete prevazute la capat cu scripeti si montata pe stalpul central (daca rezervorul este prevazut cu stalp central).Tehnologia are avantajul ca nu necesita schele, executia si controlul realizandu-se la sol;

peretele rezervorului se sudeaza complet in atelier, toate sudurile fiind executate cap la cap, si apoi mantaua se ruleaza (cu ajutorul unui dispozitiv special) sub forma unei spirale, al carui diametru exterior nu trebuie sa depaseasca dimensiunea maxima admisa de posibilitatile de transport.Aceeasi operatie poate fi executata si asupra fundului rezervorului care poate fi livrat la santier dintr-o bucata sau din doua jumatati.Desfacerea acestor rulouri pe santier se executa cu ajutorul tractoarelor.

Fig.12. Tehnologia de montare a unui rezervor cu fundul si peretele realizat uzinat:

a-derularea si asezarea fundului; b-derularea si asezarea peretelui vertical.

In figura 12 este prezentata desfacerea si asezarea fundului si a peretelui vertical.Dupa realizartea patului de nisip, se aduce ruloul care reprezinta fundul si se aseaza pe acesta.Marginea libera a tablei se fixeaza provizoriu (prin ancorarea de tarusi batuti in pamnat) si cu ajutorul uni tractor se desface ruloul.Dupa asezarea fundului se aduce ruloul care reprezinta peretele rezervorului si se ridica vertical.Marginea libera a tablei se rigidizeaza provizoriu, pentru a se asigura stabilitatea peretelui in timpul montajului si apoi, cu ajutorul uni tractor, se desface ruloul.Pe masura ce ruloul se desfasoara, se executa prinderea peretelui de fund.Imbinarea de inchidere a peretelui se executa prin suprapunere si sudura.Dupa terminarea montarii peretelui, se monteaza elementele acoperisului cu ajutorul unei automacarale.

In afara de conditiile de rezistenta, la rezervoare apare si conditia de impermeabilitate , ceea ce impune asigurarea unei foarte bune calitati a executiei, cu respectarea stricta a tuturor normelor tehnice.

7.NORME DE PROTECTIA MUNCII

Amenajarea si exploatarea utilajelor si agregatelor-in statii centrale sau izolate, trebuie sa corespunda regulilor de tehnica securitatii muncii si prevederilor igienice industriale in vigoare.

In incaperile inchise in care se manipuleaza cimentul, trebuie prevazute instalatii de ventilatie, care sa aspire praful produs prin eliminarea acestui liant.

Cand gurile de incarcare a cupelor de la betoniere (malaxoare) trebuie curatate, este permisa inceperea operatiei numai dupa ce cupele s-au fixat in pozitia ridicata.In timpul amestecarii betonului cat si pentru eventualele reparatii, cupa de incarcarea a betonierei trebuie sa fie coborata.

Este interzisa descarcarea si curatirea tobelor si a jgheaburilor betonierelor in timpul functionarii.

De asemenea, este interzis accesul muncitorilor pe sub cupa betonierei, cand aceasta este ridicata si nefixata in aceasta pozitie.Curatirea tobelor betonierelor, intretinerea sau repararea lor este permisa numai dupa completa oprire a betonierelor si deconectarea lor de la sursa de curent electric.

In vederea evitarii accidentelor de munca in timpul functionarii betonierelor, jgheaburile si tobele orizontale ale malaxoarelor cu mers continuu, trebuie acoperite cu o plasa de sarma deasa sau cu capace.Daca in unele situatii se impune coborarea muncitorilor in buncare si silozuri de agregate care se incalzesc pe timp friguros cu ajutorul aburului, acest lucru se permite numai dupa completa lor racier.Coborarea se face numai cu aprobarea sefului statiei de betoane si numai dupa ce au fost luate si alte masuri de siguranta, cum sunt:
-asigurarea iluminatului interior cu lampi portative la o tensiune de 24 V;

-legarea cu centura de siguranta si franghie al carui capat va fi dirijat de un alt muncitor care va supraveghea coborarea;

-in timpul cat se face curatirea, spalarea sau repararea buncarului, se interzice introducerea materialelor in interior.

Pentru a asigura continuu o circulatie normala in toata zona de lucru a betonierelor, inclusiv a cailor de acces, trebuie mentinuta curatenia permanenta si fara a se bloca prin stocarea anumitor materiale.

In cazul utilizarii substantelor chimice la prepararea betoanelor, trebuie luate masuri pentru prevenirea arsurii muncitorilor.

Roabele, containerele, vagonetele cu cupe, buncarele mobile etc. trebuie sa fie verificate inaintea fiecarui schimb pentru a se inlatura eventualele defectiuni.

Schelele si esafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aiba o podina continua cu latimea de cel putin 1.2m, imprejmuita cu balustrade si scanduri de brad.Golurile din podina destinate alimentarii cu beton sau turnarii betonului trebuie acoperite in timpul lucrului.

In cazul utilizarii pompelor pentru transportul betonului este necesar a se lua urmatoarele masuri:

-dupa terminarea montarii instalatiei, conducta pentru transportul betonului trebuie incercata la o presiune hidraulica de cel putin 30 atm;

-inainte de a se introduce betonul in conducte, trebuie verificate toate imbinarile si racordarile tronsoanelor conductei de beton;

-locul de munca al mecanicului care deserveste pompa de beton, trebuie sa fie legat prin dispozitive de semnalizare acustice sau luminoase, de locul unde se toarna betonul;

-demontarea pompei sau conductei pentru transportul betonului se face numai dupa oprirea functionarii instalatiei;

-curatirea conductei de beton cu ajutorul aerului comprimat trebuie efectuata la o presiune de cel mult 15atm; in timpul curatirii conductei, muncitorii trebuie indepartati la o distanta de 10 m de acel loc, iar in fata orificiului de evacuare trebuie montata o aparatoare inclinata;

-daca betonul se transporta cu podul rulant, se impune evacuarea oamenilor din zona de deplasare a acestuia;

-pentru transportul pe orizontala, vagonetele incarcate cu beton se manevreaza numai din spate, iar in timpul bascularii muncitorul trebuie sa stea lateral pentru a se evita prinderea mainilor si a picioarelor;

-la incarcarea si descarcarea autobasculantelor, muncitorii nu trebuie sa stationeze sub buncare sau pe platforma de descarcare.

Inainte de inceperea turnarii betonului, conducatorul procesului tehnologic care poate fi seful santierului, seful de lot sau maistrul este obligat sa controleze modul si soliditatea de fixare si consolidare a cofrajelor, rezistenta schelei de sustinere si a podinei de lucru, intocmind un proces verbal de receptie a acestora.

Daca betonul se toarna de la o inlatime mai mare de 1.5 m podinile de lucru ale betonistilor trebuie imprejmuite cu balustrade si cu scanduri de margine.

In cazul turnarii betonului pentru executarea de acoperisuri, cornise, laminatoare etc. care au o inclinare mai mare de 30s, betonistii trebuie sa foloseasca centuri de siguranta care se asigura cu ajutorul franghiilor de elmentele rezistente ale constructiei.

La turnarea betonaelor la adancimi mai mari de 1,5 m de la nivelul podinei de lucru, unde se folosesc jgheaburi sau burlane telescopice, acestea se fixeaza pe schelele de sustinere ale cofrajului.

Compactarea betoanelor se face de obicei cu vibratoare electrice.In scopul evitarii accidentelor ce s-ar putea produce prin electrocutare, este necesar sa se ia urmatoarele masuri:
-interzicerea folosirii vibratoarelor defecte; daca se constata defectarea vibratoarelor in timpul lucrului ele trebuie imediat deconectate si predate electricianului de serviciu pentru a fi reparate;

-carcasa vibratorului trebuie sa fie legata la pamant, iar muncitorii sa poarte in timpul lucrului cizme si manusi elctroizolante;

-conductorii electrici care alimenteaza cu energie vibratorul, trebuie sa fie flexibili si izolati intr-un tub de cauciuc;

-in timpul deplasarii vibratorului, cat si la intreruperea lucrului, pentru oricat de scurt timp, se deconecteaza obligatoriu vibratorul de la retea;

-instalatiile electrice necesare punerii in functiune a vibratoarelor se excuta cu respectarea regulilor de tehnica a securitatii prevazute in "NORMELE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII" a departamentului respective;

-in timpul lucrului, betonistii trebuie sa poarte echipament de protectie compus din: cizme si manusi de cauciuc, ochelari, casca, folosite contra umezelii, electrocutarii, etc.

Pentru a ferii de accidente muncitorii din zona apropiata constructiei, zona in care este posibila caderea betonului, se interzice accesul acestora in timpul turnarii si compactarii.