Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
METODE DE MASURARE A MARIMILOR ELECTRICE
CAPITOLUL I
I. 1 Notiuni introductive in masurarea marimilor electrice
Importanta practica a masurarilor electrice in tehnica moderna nu mai necesita sublinieri. Atat schimburile de energie, cat si schimburile de informatie se fac cel mai frecvent pe suportul marimilor electromagnetice, a caror masurare precisa conditioneaza desfasurarea normala a proceselor implicate. Prin masurari electrice se intelege masurarea marimilor electromagnetice, prin orice mijloace, electromecanice, electrotermice, electrooptice, electronice etc.
Procesul de masurare
Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitative asupra anumitor proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei sub o forma adecvata pentru utilizator. Asamblul operatiilor experimentale care se executa in vederea obtinerii rezultatului masurarii constituie procesul de masurare.
Procesul de masurare reprezinta ansamblul de operatii necesare privind
Solicitarea, obtinerea, transmiterea, receptia si prelucrarea semnalului
Metrologic pentru a se obtine valoarea marimii masurate.
In procesul masurari intervin urmatoarele elemente:
Obiectul masurarii marimea de masurat;
Metoda de masurare modul de comparare a marimii de masurat
Cu unitatea de masura;
Mijloacele de masurare totalitatea mijloacelor tehnice cu
Ajutorul carora se determina cantitativ marimea de masurat.
Principiile de masurare ale mijloacelor de masurare depind de natura
Fenomenelor fizice pe care se bazeaza functionarea acestora, diferind de
La un mijloc la altul.
Mijlocul de masurare poate fi reprezentat ca o retea de captare,
Transmitere si receptie a informatiei, retea care poate fi denumita ca lant
De masurare. Mijlocul de masurare constituie un canal informational de-a
Lungul caruia vehiculeaza un semnal energetic purtator al informatiei de
Masurare - semnal metrologic. Structura mijloacelor de masurare este in
Continua modificare, in prezent, folosindu-se si elemente care au ca
Functie sa efectueze operatii aritmetice (adunari, multiplicari etc), operatii
Analitice (derivari, integrari etc), operatii logice (codificari, decodificari
Etc), iar introducerea microprocesoarelor conduce la adaugarea de noi functii si performante.
Procesul de masurare contine urmatoarele elemente principale: masurandul (marimea de masurat), metoda de masurare, aparatul de masurat si etalonul. In functie de natura, precizia si scopul masurari, aceste elemente au o importanta relativa diferita.
1. Masurandul -nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt masurabile. O prima conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o multime ordonabila, adica o multime in care sa se poata defini relatiile de egal, mai mic si mai mare intre elementele ei.
2. Metoda de masurare -prezenta marimii de referinta (a etalonului), chiar daca unori este mai putin evidenta, este indispensabila. Se pot deosebi masurari prin comparatie simultana si masurari prin comparatie succesiva.
3. Aparatul de masurat -in general, marimea de iesire depinde nu numai de marimea de intrare, ci si de alte marimi care influenteaza aparatul. Aceste marimi sunt numite marimi de influenta. Cele mai obisnuite sunt marimile caracteristice mediului in care se face masurarea: marimi perturbatoare electromagnetice si marimi proprii obiectului supus masurari.
4. Etalonul -unicitatea si conformitatea masurarilor, in orice loc si la orice moment, reclama un sistem de etaloane care sa asigure: generarea principilor unitati de masura, mentinere acestor unitati de masura si corelarea intre ele a unitatilor de masura. Aceste trei operatii fundamentale in activitatea metrologica se efectueaza in mod corespunzator cu urmatoarele trei categorii de etaloane: de definitie, de conservare si de transfer.
CAPITOLUL II
Metode electrice de masurare
Metoda de masurare reprezinta modul de aplicare a principiului de
Masurare pentru obtinerea valorii numerice a marimii de masurat.
II.1 Clasificarea masurarilor se face dupa urmatoarele criterii:
A) Dupa forma sub care aparatul de masurat prezinta rezultatul
Masurarii:
1. Metode de masurare analogice, la care rezultatul poate lua orice
Valoare din domeniul de masurare, fiind deci o marime continua.
2. Metode de masurare digitale, la care rezultatul poate avea numai
Anumite valori din domeniul de masurare, fiind deci o marime
Discontinua. Prin operatia de cuantificare, domeniul este impartit intrun
Numar de subdomenii egale (cuante sau unitati de cuantificare), iar
Procesul de masurare consta in numararea cuantelor corespunzatoare
Masurandului, codificarea rezultatului intr-un sistem de numeratie si
Afisarea lui pe un dispozitiv specializat, sub forma unui numar.
Masurarea digitala este preferabila celei analogice, deoarece:
- Se elimina erorile subiective de citire;
- Aparatele digitale au, un general, o precizie superioara celor
Analogice;
- Exista posibilitatea prelucrarii, transmiterii la distanta si inregistrarii
Informatiilor rezultate in procesul de masurare, prin mijloacele
Tehnicii de calcul.B
B) Dupa caracterul masurarii in timp:
1. Metode de masurare statice, care se efectueaza asupra unor marimi
De regim permanent, de valoare constanta in intervalul de timp in care
Se face determinarea;
2. Metode de masurare dinamice, efectuate asupra unor marimi
Variabile rapid in timp si necesita aparate cu un timp de raspuns mic,
Care dispun de elemente de memorare sub forma continua sau
Discreta a valorilor determinate;
3. Metode de masurare statistice, care se efectueaza asupra unor
Marimi cu caracter aleatoriu, cu variatie imprevizibila in timp,
Neputand fi descrise de relatii matematice care sa stabileasca o lege
De reproducere a anumitor valori, in anumite conditii experimentale.
C) Dupa modul de obtinere a rezultatelor masurarii:
1. Metodele de masurare directe sunt metodele prin care valoarea unei
Marimi se obtine direct, fara efectuarea de calcule suplimentare si
Sunt bazate pe compararea directa cu unitatea de masura sau cu
Ajutorul unui aparat gradat in unitatile respective. In acest tip de
Masurare se determina o singura marime.
Exemple: masurarea temperaturii cu termometrul; masurarea presiunii cu
Manometru etc.
2. Metode de masurare indirecta sunt metode prin care valoarea unei
Marimi se obtine prin masurarea directa a altor marimi, de care
Marimea de masurat este legata printr-o relatie cunoscuta. Aceste
Masurari sunt mai complexe si au o precizie mai scazuta, dar in multe
Cazuri nu pot fi evitate.
Exemple: masurarea rezistentelor electrice prin metoda ampermetrului si
Voltmetrului folosind legea lui Ohm R=U/I; masurarea densitatii unui corp prin
Masurarea masei sale M si a volumului V ® r=M/V.
3. Metode de masurare combinate constau in determinarea valorilor
Unui anumit numar de marimi de masurat pe baza rezultatelor
Masurarii directe sau indirecte a diferitelor combinatii ale acestor
Valori si a rezolvarii ecuatiilor in care sunt incluse rezultatele
Masurarii.
Exemple: masurarea masei fiecarei greutati in parte, cand masa uneia din ele este
Cunoscuta si sunt cunoscute rezultatele compararii intre ele a diferitelor
Combinatii de greutati.
Metodele de masurare directe sunt cele mai numeroase, constituind baza
Masurari tuturor marimilor fizice. Aceste metode se impart, la randul sau,
In alte cinici metode:
4. Metoda de compensare (de zero) - in aceasta metoda efectul actiunii
Marimii de masurat este redus la zero (compensat) de efectul actiunii
Unei masuri sau marimi cunoscute, de acelasi fel.
5. Metoda diferentei - in aceasta metoda marimea de masurat se
Compara cu o masura sau cu o marime cunoscuta, valoarea ei
Rezultand din diferenta dintre efectele simultane ale celor doua
Marimi asupra aparatului de masurat.
6. Metoda de rezonanta pentru aceasta metoda este specifica
Utilizarea unui circuit oscilant care se regleaza pentru a se realiza
Rezonanta si in acest moment valoarea masurata a marimii se
Determina printr-o relatie de calcul care implica valorile unor marimi
Ce se masoara si valorile unor elemente conectate in schema.
7. Metoda substitutiei - implica doua masurari succesive, marimea de
Masurat fiind inlocuita cu o marime, de aceeasi natura, cunoscuta cu
O exactitate superioara, reglabila astfel incat in cele doua masurari sa
Se obtina aceeasi deviatie, adica efectele asupra aparatului sa fie
Aceleasi.
8. Metoda de punte utilizeaza un patrulater complet avand 4 laturi
Formate din impedante, o diagonala de alimentare si o diagonala de
Marimea se apreciaza prin citirea indicatiei data de elementul indicator care se deplaseaza in dreptul unei scari gradate
Exactitatea cu care se efectueaza masurarea unei marimi depinde de
Metoda electrica de masurare folosita, in acest context pot fi evidentiate
Urmatoarele observatii:
Metoda electrica de masurare indirecta si metoda de rezonanta
Folosesc cel putin doua aparate de masurare de aceea exactitatea este
Mai redusa.
Metoda indirecta si metoda directa cu substitutie sunt utilizate pentru
Masurari de exactitate medie cu aparatele analogice obtinandu-se
Incertitudini de masurare de 0,2¸1%, iar cu aparatele digitale
Incertitudine de masurare se reduce la 0,05¸0,5%.
11. Metoda de punte si metoda de compensare sunt masurari de exactitate ridicata intalnindu-se incertitudinea de masurare de 0,02¸0,5%
(depinde, in principal, de exactitatea cu care sunt cunoscute marimile
Etalon care intervin in schema).
Metoda de punte cu substitutie si metoda de compensare cu substitutie nu necesita decat indicatoare de nul fidele, iar incertitudinea de
Masurare depinde numai de exactitatea cu care este cunoscuta
Marimea etalon care se substituie marimii de masurat. De aceea,
Aceste metode sunt indicate pentru masurarile de foarte mare
Exactitate atingandu-se, in conditii de laborator, incertitudini de
Masurare de 0,001¸0,005%.
II.2 Structuri tipice ale aparatelor de masurare
Mijlocul electric de masurare constituie un lant de masurare si de aceea
Poate fi reprezentat printr-o schema functionala, ale carei elemente
Principale pot fi denumite convertoare de masurare. Sub forma generala,
Mijloacele de masurare pot fi considerate ca fiind alcatuite din trei tipuri
De convertoare de masurare:
1. Convertoare de intrare (traductoare) care transforma marimea de
Masurat intr-un semnal electric: curent, tensiune, numar de
Impulsuri etc;
2. Convertoare de prelucrare (amplificatoare, circuite de mediere,
Circuite de comparare, circuite de formare a impulsurilor etc) care
Transforma semnalul electric astfel incat acesta sa poata actiona
Convertorul de iesire;
3. Convertoare de iesire - dau posibilitatea citirii sau inregistrarii
Valorii masurate.
Schemele functionale pot fi clasificate dupa natura marimii de masurat:
Activa sau pasiva si dupa modul de obtinere a valorii masurate: analogic
Sau digital.
Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi
Active prezinta convertorul de intrare (traductorul) ce
Converteste marimea de masurat. Semnalul metrologic electric este
Prelucrat de catre convertorul de prelucrare pentru a putea fi aplicat la
Intrarea convertorului de iesire care este un instrument electric de
Masurare.
Pentru realizarea unui aparat electric digital se inlocuieste instrumentul
Magnetoelectric, prezentat in figura 2.5, cu un voltmetru digital.
In cazul masurarii marimilor pasive acestea nu pot furniza energia
Formarii semnalului metrologic si de aceea se face apel la o marime
Exterioara fenomenului supus masurarii (numita marime de activare) care
Este modulata de catre marimea de masurat si aceasta este aplicata la
Intrarea convertorului de intrare care converteste marimea de activare intr-o marime electrica si lantul de masurare se pastreaza
Fig. 3. Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei
Marimi active.
Pentru realizarea aparatului digital se procedeaza ca in cazul marimilor
Active inlocuindu-se, in schema prezentata in figura 2.6, convertorul de
Iesire - cu un voltmetru digital.
Fig. 4. Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi pasive.
II .3 Masurarea tensiunii si curentului continuu
Tensiunea continua si curentul continuu sunt marimi a caror masurare este necesara atat in sisteme de transmitere a energiei electrice cat si in cele de transmitere a informatiei pe suport electric.
In cadrul masurarilor electrice, masurarea tensiunii are cea mai
Mare pondere, datorita faptului ca in acest caz nu se modifica structura
Cons tructiva a circuitului electric. Masurarea tensiunii electrice se face
Cu metode directe, insa sunt posibile si metode indirecte de masurare.
In toate masurarile de tensiune se urmareste ca prin introducerea
Mijlocului de masurare - in paralel intre doua puncte din circuit
- Sa nu se perturbe functionarea acestuia.
1. Generatoare de tensiune de referinta -in cazurile simple in care generatorul de tensiune de referinta trebuie sa debiteze un curent neglijabil se pot folosi elemente normale sau circuite cu diode Zener, care furnizeaza o tensiune de referinta fixa. In cazurile in care este necesar ca generatorul de tensiune de referinta sa debiteze un curent apreciabil fara sa-si modifice tensiunea de iesire se recurge la stabilitoare de tensiune calibrate speciale.
2. Metoda compensarii complete -consta in masurarea tensiunii continue printr-un procedeu de zero, echilibrand tensiunea de masurat Ux cu o tensiune cunoscuta Ue egala cu Ux, obtinuta prin trecerea fie a unui curent constant printr-un resistor variabil, fie a unui curent variabil printr-un resistor constant.
3. Metoda compensarii incomplete. Voltmetre diferentiale -metoda compensarii incomplete pentru masurarea tensiunii continue este o metoda diferentiala, constand in masurarea cu un voltmetru indicator a diferentei dintre tensiunea necunoscuta si o tensiune de compensare reglabila, cunoscuta rezulta ca tensiunea de masurat este egala cu tensiunea de compensare + tensiunea masurata cu voltmetrul indicator.
4. Masurarea curentului continuu -masurarea directa a curentului continuu se face cu ajutorul ampermetrelor magnetoelectrice si electrodinamice. Masurarea indirecta se face fie cu ajutorul sunturilor fie prin intermediul convertoarelor magnetice de c.c.
Masurarea tensiunii si curentului alternativ
Tensiunea si curentul alternativ se masoara cu precizie mare la frecvente intre 10 Hz si 10
1. Notiuni generale -din punct de vedere al comportarii globale, un semnal alternativ in regim stationar poate fi caracterizat prin valoare efectiva, valoare medie si valoare de varf.
Valoarea efectiva a unei tensiuni alternative este egala cu valoarea unei tensiuni continue care ar dezvolta o putere medie egala in aceeasi rezistenta.
Valoarea medie a unei tensiuni alternative este valoarea medie in timp a modulului tensiunii.
Valoarea de varf a unei tensiuni alternative este valoarea instantanee de modul maxim a tensiunii.
2. Masurarea tensiunii si curentului alternativ prin comparare -cea mai precisa masurare a tensiunii alternative si a curentului alternativ se poate face prin comparare cu marimea continua corespunzatoare observand egalitatea efectelor termice, electrodinamice sau altele asupra unui element sensibil la aceste efecte. Metoda se numeste comparare c.a. -c.C., elementul sensibil se numeste element de transfer c. a-c.C., iar aparatul bazat pe aceasta metoda este un comparator c. a-c.C.
3. Masurarea tensiunii alternative prin conversiune c.a. -c.C. - In practica masurarea prin comparare c.a. -c.C. se foloseste numai la calibrarea aparatelor si in masurari speciale, de mare precizie. Masurarea tensiunii alternative se face prin conversiune c. a-c.C. cu ajutorul unui convertor c.a. -c.C. care furnizeaza la iesire o tensiune continua egala sau proportionala cu valoarea efectiva, valoarea medie sau valoarea de varf a tensiunii alternative de intrare.
. Metode de raport aplicate la masurarile in c.a. -metodele de raport pot atinge precizii mai bune decat ale masurarilor similare in c.c. datorita dispozitivelor inductive de raport (DIR). Transformatorul este unul din dispozitivele inductive fundamentale; el poate fi folosit ca transformator de tensiune sau ca transformator de curent. Divizorul inductiv este un alt dispozitiv fundamental utilizabil pentru a genera sau a compara doua tensiuni sau doi curenti intr-un raport dat.
II.4 Masurarea puterii
Masurarea puterii constituie una din putinele masurari electrice care poate fi efectuata in intregul spectru de frecventa al marimilor electromagnetice din curent continuu pana la frecventele de racordare cu spectrul radiatiilor inflarosii. Puterea masurata este fie puterea absorvita de aparatul de masurat de la un generator fie puterea transmisa pe un circuit de la un generator la o sarcina, ambele exterioare aparatului. In primul caz masurarea se face cu un wattmetru de absortie iar in al doilea caz cu un wattmetru de trecere.
Puterea electrica este una dintre marimile relativ frecvent
Masurata in circuitele de curent continuu, de curent alternativ de joasa
Si inalta frecventa sau in circuite in impuls, intr-un domeniu de valori
De la 10-16 la 109 W.
In curent continuu puterea care se dezvolta in rezistenta de
Sarcina R se determina prin produsul dintre curentul I stabilit prin
Rezistenta de sarcina si caderea de tensiune U de la bornele acesteia:
P =U × I = I 2 R = U2/R
In curent alternativ se defineste o putere momentana p (t) =u×i,
Ca produs dintre valorile momentane ale tensiunii si curentului
Metodele utilizate la masurarea puterii, directe sau indirecte,
Depind de circuit, de valoarea puterii masurate si de frecventa
Semnalelor.
In circuitele de c.c. sau c.a. monofazat, cu sarcina pur rezistiva,
Pentru masurarea puterii se poate utiliza metoda voltampermetrica cu
Aceleasi scheme ce se aplica la masurarea rezistentelor. Daca se
Neglijeaza consumul propriu al aparatelor, puterea ce se dezvolta in
Rezistenta de sarcina este evident egala cu produsul indicatiilor
Voltmetrului si ampermetrului; P=UI. In caz ca acest consum propriu
Nu poate fi neglijat apare o eroare sistema tica de metoda a carei
Valoare absoluta este egala cu aceea ce se dezvolta in aparatul care
Masoara corect. Prin urmare, pentru a avea erori sistematice de metoda
Mici, schema 'amonte' se va utliza la masurarea puterilor mult mai
Mari decat cele ce se consuma in ampermetru, iar schema 'aval', in
Cazul in care puterea consumata de voltmetru este neglijabila. Aceasta
Duce de fapt la aceleasi conditii ca la masurarea volt-ampermetrica a Rezistentelor.
Masurarea directa a puterilor atat in c.a. cat si in c.c. se face
Cu wattmetrul. Pentru constructia de wattmetre se utilizeaza dispozitive
Indicatoare de produs ca cel electrodinamic si ferodinamic si mai rar, cel de inductie.
2. Masurarea puterii transmise -pentru masurarea puterii transmise este necesara multiplicarea tensiunii si a curentului urmata de medierea produsului obtinut.
II.5 Masurarea energiei electrice -oricare din aparatele de masurat puterea activa poate fi utilizat pentru masurarea energiei (active), daca se integreaza in timp marimea de iesire a aparatului. Contoarele electromecanice utilizate in prezent sunt bazate pe multiplicatorul cu inductie. Contoarele electronice s-au oprit la multiplicatorul cu modulatie in amplitudine si durata care le asigura o precizie superioara tuturor contoarelor electromecanice cunoscute.
In tehnica predomina masurarea puterii electrice active, care in
Circuitele de joasa frecventa se face cu ajutorul wattmetrului,
Iar in circuitele de frecventa ridicata, cu ajutorul unor metode indirecte, de obicei, folosind o sarcina artificiala.
Masurarea marimilor electromagnetice de camp
Majoritatea metodelor de masurare a marimilor electromagnetice de camp sunt bazate pe o conversiune din marime de camp in marime de circuit. Masurarea ideala a unei marimi de camp trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie practic punctuala (sa redea valoarea marimii de camp intr-o regiune restransa din spatiu) si sa fie neperturbatoare (sa redea valoarea marimii de camp inainte de introducerea traductorului in regiunea explorata).
. Masurarea intensitatii campului electric -masurarea campului electric continuu intereseaza in special in legatura cu problemele ganerarii de campuri electrostatice intense. Masurarea intensitatii campului electric alternativ este intalnita relativ rar.
2. Masurarea intensitatii campului magnetic -aparatele destinate acestui scop se numesc teslametre. Masurarea se intinde asupra unui interval larg de valori ale inductiei, de la 10 -12 T pana la 10 T, precizia de masurare curenta este intre 0,01 si 5%. Pentru masurarea inductiei magnetice continue se folosesc teslametre cu bobina detectoare.
. Masurarea intensitatii
campului radioelectric -metoda generala de masurare a
intensitatii campului radioelectric consta in utilizarea unei antene
standard orientata corespunzator la bornele careia se
obtine tensiunea. La frecvente relativ joase (ex: 25 MHz) se
utilizeaza antene-cadru sau antene monofilate cu lungime de aproximativ
CAPITOLUL III
Sanatate si securitatea muncii
III. 1 Protectia muncii este un sistem de masuri si mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care actioneaza in baza actelor legislative si normative si care asigura securitatea angajatului, pastrarea sanatatii si a capacitatii de munca a acestuia in procesul de munca.
Scopul protectiei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectarii sau imbolnavirii angajatului cu crearea concomitenta a conditiilor confortabile de munca la o productivitate maximala a acesteia.
Securitatea muncii in activitatea de productie se asigura pe urmatoarele cai:
Instruirea in materie de protectia muncii a tuturor angajatilor si a altor persoane la toate nivelurile de educatie si pregatire profesionala; Instructarea prealabila si periodica a tuturor angajatilor; Pregatirea speciala angajatilor care deservesc masini, mecanisme si utilaje fata de care sunt inaintate cerinte sporite de securitate; Verificarea periodica a cunostintelor personalului tehnic ingineresc a materiei in protectia muncii (nu mai rar decat o data in trei luni).
Directii principale ale politicii de stat in domeniul protectiei muncii:
Asigurarea prioritatii ale politicii de stat in domeniul protectiei muncii. Emiterea si aplicarea actelor normative privind protectia muncii; Coordonarea activitatilor in domeniul protectiei muncii si al mediului; Supravegherea si controlul de stat asupra respectarii actelor normative in domeniul protectiei muncii; Cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale; Apararea intereselor legitime ale salariatilor care au avut de suferit in urma accidentelor de munca si a bolilor profesionale;Stabilirea compensatiilor pentru munca in conditii grele, vatamatoare sau periculoase ce nu pot fi inlaturate in conditiile nivelului tehnic actual; Participarea autoritatilor publice la realizarea masurilor de protectie si al organizarii muncii;
Pregatirea si reciclarea specialistilor in domeniul protectiei muncii
organizarea evidentei statistice de stat privind conditiile de munca, accidentele de munca, bolile profesionale si consecintele materiale ale acestora;
colaborarea internationala in domeniul protectiei muncii;
contribuirea la crearea conditiilor nepericuloase de munca, la elaborarea si utilizarea tehnicii si tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protectie individuala si colectiva a salariatilor;
Reglementarea asigurarii salariatilor cu echipament de protectie individuala si colectiva cu incaperi si instalatii sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contul angajatului
III. 2 Mijloace de protectie in cazul prafurilor
Un sir de productie tehnologica in constructia, industria materialelor de constructie si in alte domenii ale industriei sunt insotite de formarea si raspandirea in mediul de productie a prafului, care influenteaza negativ asupra organismului uman si in indeosebit asupra organelor respiratorii. Praful de productie influenteaza negativ nu numai asupra organismului uman, adesea el inrautateste mediul de productie in limitele zonei de lucru, duce la uzarea rapida a pieselor si agregarea supuse frecarii. Afara de aceasta, praful poate fi sursa de electricitate statica. Praful se formeaza in timpul maruntirii, macinarii, fractionarii diferitor materiale, la transportarea, incarcarea si descarcarea materialelor pulverulente; la pregatirea suprafetelor constructiilor pentru izolare si finisare; in timpul executarii lucrarilor de terasamente; la demolarea constrcutiilor si instalatiilor etc. Gradul de influenta a prafului asupra organismuli uman depinde de proprietatile lui fizico - chimice, toxicitate, dispersitate si concentratie.
In cazul, cand metodele de desprafuire a aerului zonei de munca nu asigura micsorarea concentratiei prafului pana la valoarea admisibila sau curatarea mediului aerian este imposibila sau neefectiva pentru protectia vremelnica a organelor omului sunt folosite haine speciale si mijloace individuale de protectie.
Echipamentul de protectie antipraf se alege in conformitate cu normele existente "imbracaminte, incaltaminte speciala si echipament de protectie" elaborat de Institutul Central de Cercetare in Domeniul Protectia Muncii.
Pentru protectia organelor de respiratie, de prafurile de var, de ciment, ipsos, azbest sunt folosite respiratoare de tipul RN-19.
Pentru protectia ochilor se folosesc ochelarii speciali antipraf.
Pentru protectia corpului sunt folosite costume si combinizoane contra prafului confectionate dintr-o tesatura speciala, care se curata usor prin scuturare.
III. 3 Cerinte sanitaro-igienice fata de sisteme de ventilare.
Sisteme de ventilatie trebuie sa fie calculate corect. Volumul de aer trebuie sa fie suficient pentru eliminarea surplusurilor de caldura, umezeala si a substantelor nocive;
. Volumul de aer aspirat La in incapere trebuie sa corespunda volumului de aer eliminat Lel.
. Sisteme de ventilare trebuie sa fie plasate in asa mod ca eliminare sa fie executata din locuri cu degajari sporite, iar aspirarea aerului curat - in locuri cu concentratii minime. Daca aceasta se refera la surplusuri de caldura, atunci aspirare sa se execute la podea, iar eliminarea de sub tavanul incaperii.
Sisteme de ventilare nu trebuie sa provoace supraracirea sau supraincalzirea angajatilor;
. Sisteme de ventilatie trebuie sa asigure electrosecuritatea de incendiu si de explozie
BIBLIOGRAFIE
1. Chivu, M., Masurari electrice si electronice, Universitatea Tehnica Timisoara, 1995
2. Ignea, A., Chivu, M., Borza, T., Masurari electrice si electronice, Culegere de probleme,
Editura Politehnica Timisoara, 2003
3. Pop, E., Masurarea marimilor electrice si neelectrice, curs partea I si a II-a, Institutul
Politehnic Traian Vuia Timisoara 1985
Fig.1
Fig. 2 Circuit oscilant pentru masurarea rezonantei
Fig.5 Schema de masurare a tensiunii
Tester tensiune
Capacimetru digital
Detector cabluri sub tensiune
Frecventmetru digital
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |