reabilitarea termica si energetica a cladirilor existente in vederea "atestat auditori energetici"- ae-c,i - analiza termica si energetica, respectiv auditul energetic

reabilitarea termica si energetica a cladirilor existente in vederea "atestat auditori energetici"- ae-c,i - analiza termica si energetica, respectiv auditul energetic

Comentarii

Caracterizari

Cauta document

Numar corpuri statice [buc.]

Suprafata echivalenta termic [m²]

Numar corpuri statice [buc.]

Suprafata echivalenta termic [m²]

Tip corp static

Tip corp static

Temp. ext. [°C]

Diametru serpentina. [mm]

Lucrari care revin administratorului cladirii

TOTAL

Total arie exterioara [m²]

Lucrari care revin administratorului cladirii

Esti aici: Qreferat » Documente constructii

SA SE REALIZEZE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA, respectiv AUDITUL ENERGETIC:

pentru o cladire nerezidentiala (scoala, spital, policlinica, cladire administrativa, etc) pentru Grad I;
pentru o cladire de locuit unifamiliala sau in comun, pentru Grad II

Se dau urmatoarele date despre cladire:

zona climatica pentru temperaturile de vara-zona III-a, Te=+28⁰C;
zona climatica pentru temperaturile de iarna-zona II-a, Te=-15⁰C;
ferestre cuplate, cu deschidere interioara cu doua foi de sticla simpla de 3 mm, cu distanta de 40 mm intre foi;
tencuiala interioara de mortar de var de 1,5 cm;

tencuiala exterioara de ciment-var de 2,5cm;

zugraveli exterioare deschise la culoare, decolorate, afectate de condens;

sursa de energie pentru incalzirea spatiilor:sursa proprie cu combustibil combustibil solid(lemne);

tipul sistemului de incalzire: incalzire locala cu sobe de teracota ;

sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: nu este cazul

tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: din sursa centralizata:

tipul sistemului de iluminat: incandescent;

cladirea de locuit nu este echipata cu sisteme de ventilare mecanica, racire sau conditionare a aerului.

Datele care nu sunt date mai sus se vor adopta la libera alegere/apreciere.

OBS. Se va rezolva, in conformitate cu "Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a IV-a - Breviar de calcul al performantei energetice a cladirilor si apartamentelor, Mc 001/4 - 2009",:

EXPERTIZA TERMICA SI ENERGETICA cu FISA DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA, CALCULUL PENALIZARILOR, NOTE DE CALCUL, inclusiv calculul Consumului Anual de Energie pt. Incalzire, ACC si Iluminat , ventolare si climatizare (daca exista), CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA, informatii privind cladirea expertizata, (ANEXA LA CERTIFICATUL ENERGETIC)-pentru Grad I si Grad II;
AUDITUL ENERGETIC, cu descrierea si evaluarea solutiilor de reabilitare termica si energetica a anvelopei si a instalatiilor aferente cladirii (incalzirea si prepararea apei calde de consum se realizeaza cu o centrala termica de apartament)-pentru Grad I.
Notele de calcul vor fi conduse pentru "Cladirea reala", "Cladirea de referinta" si "Cladirea reabilitata/modernizata".

PREZENTA TEMA SE VA ANEXA IN LUCRAREA DE EXAMEN DE ABSOLVIRE/FINALIZARE CURS DE PREGATIRE, INDIFERENT DE MODULUL URMAT (COMPLET, C-TII SAU INSTALATII).

Cap. 2. EVALUAREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE CLADIRII STUDIATE

Evaluarea performantelor energetice ale unei cladiri se refera la determinarea nivelului de protectie termica al cladirii si a eficientei energetice a instalatiilor de incalzire interioara, de ventilare / climatizare, de preparare a apei calde de consum si de iluminat si vizeaza in principal:

v investigarea preliminara a cladirii si a instalatiilor aferente,

v determinarea performantelor energetice ale constructiei si ale instalatiilor aferente acesteia, precum si a consumului anual de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor, de ventilare / climatizare, de preparare a apei calde de consum si de iluminat,

v concluziile auditorului energetic asupra evaluarii

2.1. INVESTIGATIA PRELIMINARA

Investigarea preliminara a cladirilor se efectueaza prin analizarea documentatiei tehnice a cladirii (sau completarea acesteia, dupa caz) si prin analiza starii actuale a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, constatata prin vizitarea cladirii.

2.1.1. Analiza documentatiei care a stat la baza executiei cladirii

Conform MC 001/3 - 2006, pct. III. 2.2.1.1. se face analiza cartii tehnice a cladirii, respectiv a documentatiei care a stat la baza executiei cladirii si instalatiilor aferente care trebuie sa cuprinda cel putin:

v partiurile de arhitectura ale fiecarui nivel;

dimensiunile geometrice ale elementelor de constructii (fundatii, pereti, stalpi, grinzi, buiandrugi, placi, elementele sarpantei);

v dimensiunile golurilor din pereti, distanta dintre goluri, inaltimea parapetilor;

v structura anvelopei cladirii;

v tipul de usi si ferestre;

v alcatuirea si materialele care compun elementele de inchidere exterioara sau de separare intre spatii cu diverse regimuri de temperatura;

v planuri si scheme ale instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, preparare a apei calde de consum si electrice (iluminat).

In cazul cand documentatia de baza lipseste, se executa un releveu al cladirii, evidentiindu-se toate elementele enumerate mai sus.

2.1.2. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit

Conform Mc 001/ 3-2006, partea III. 2.2.1.2. elementele privind amplasarea cladirii in mediul construit sunt urmatoarele :

v cladirea este amplasata in loc.- zona climatica II, unde temperatura pe timpul iernii Te = -15^oC ;

v Sala de sport a Scolii generale din. loc este situata in curtea scolii;

v cladirea este orientata cu fatada principala spre VEST ;

v cladirea nu este umbrita ,distanta fata de cladirile invecinate care au un regim de inaltime P este de 20 m ;

v cladirea se incadreaza conform hartii de incadrare a localitatilor in zone eoliene in zona IV;

v cladirea este moderat adapostita, simpla expunere avand o clasa de permeabilitate medie, la care numarul de schimburi de aer pe ora este de 0,6(h)^-1 ;

v conform P100-92 tab 5.1 clasa de importanta este II;

v categorie de importanta conform HGR nr.766 / 1997 anexa 3 este C(constructie de importanta normala)

2.1.3. Evaluarea starii actuale a cladirii prin comparatie cu solutia din proiect

Elementele constructive specifice cladirii

Cladirea este prevazuta cu parter - sala de sport in sine, iar in partea dreapta si stinga a intrarii se afla doua incaperi de 3,29 m² fiecare, ce deservesc drept cabinet profesor si depozit de materiale didactice necesare desfasurarii activitatii.

Accesul in cladire se face pe partea de vest (fatada principala) prin intermediul unei usi duble din lemn si pe partea de sud existand o usa simpla tot din lemn, care face legatura dintre sala si exterior.Ambele usi de la intrare sunt intr-o stare avansata de degradare.

In partea de est a cladirii se afla o constructie improvizata, atasata salii de sport, ce deserveste ca magazie de lemne.

Fundatiile sunt din zidarie de piatra, continue, soclul area o inaltime de aproximativ 40cm deasupra CTS.

Peretii exteriori sunt din caramida plina de 37,5 cm grosime .

Tencuiala la interior este de var cu grosimea de 1,5 cm.

Tencuiala la exterior este executata din ciment - var cu grosime de 2,5 cm.

Tencuiala interioara si exterioara este destul de degradata.

Zugraveala exterioara este de culoare alba deteriorata din cauza scurgerilor din precipitatii, deoarece jgheburile si burlanele sunt intr-o stare avansata de degradare, sau sunt lipsa.

Tamplaria exterioara este dubla din lemn cu foi de sticla cu simpla cu grosimea de 3 mm si distanta intre foi de 40 mm. Tamplaria este neetansa si cu geamuri sparte .

Pardoseala salii este din parchet din lemn asezat pe dusumea oarba batuta pe grinzisoare. Parchetul este distrus si denivelat.

Planseul sub pod este din scandura de lemn batuta pe grinzi si tencuiala de mortar la interior , cu vizibile fisuri ale tencuilelii pe tavanele interioare .

Acoperisul este tip sarpanta din lemn cu invelitoare de tigla, deteriorat in partea de nord vest , podul fiind necirculabil.

Asteriala cladirii este deteriorata fiind necesara inlocuirea acesteia .

Scurgerea apelor se face prin intermediul jgheaburilor si burlanelor care sunt deteriorate si trebuiesc inlocuite integral .

Inaltimea interioara a salii este de 3,25 m

Evaluarea starii actuale a instalatiilor din cladire

In loc.. exista urmatoarele utilitati publice: retea energie electrica, retea telefonie , retea televiziune prin cablu, retea apa potabila si retea internet .

In prezent Sala de sport a Scolii generale din loc. este racordata prin intermediul unui bransament la reteaua electrica .

Instalatii de incalzire

Asigurarea confortului termic necesar desfasurarii activitatilor in cladirea salii de sport se face local cu ajutorul sobei de teracota cu functionare pe combustibil solid ( lemne ) .

Soba este legata la cosuri de fum construite din caramida plina cu o inaltime de 1 m peste cornisa .

Soba este de tipul cu acumulare de caldura cu o suprafata utila de 9.25m², cu oinaltime de 2,67m si este realizata din placi de teracota captusita cu caramida arsa. Cosul are tiraj slab, este partial degradat, infundat si nu este curatit in ultimii 2ani.

Instalatii sanitare

Grupul sanitar este amplasat in cladire separata si a fost modernizat in ultimii ani.

Instalatie alimentare cu apa

Apa necesara este asigurata prin fantana existenta din curtea scolii .

Cladirea nu este dotata cu instalatie de apa calda menajera .

Instalatii de ventilare -climatizare .

Cladirea nu este dotata cu instalatii de ventilare -climatizare. Ventilarea spatiilor se face natural prin deschiderea usilor si ferestrelor, iar schimbul de aer se face prin neetanseitatile tamplariei .

Instalatii electrice

Alimentarea cu energie electrica se face din tabloul general al corpului B, care alimenteaza sala de sport .

Iluminatul incaperilor se face artificial cu corpuri de iluminat cu incandescenta. Instalatia electrica este pozata partial sub tencuiala si partial aparent in tuburi de PVC cu conductori din aluminiu. Legaturile de ramificatii sunt executate in doze sub tencuiala .

Partial instalatia electrica este incompleta prin lipsa unor corpuri de iluminat si de asemenea exista legaturi improvizate in doze .

Instalatia electrica nu este dotata cu dispozitive de control si reglare automata a fluxului luminos , actionarea corpurilor facandu-se manual .

Instalatia electrica nu a fost modernizata si prezinta o uzura partiala, neasigurandu-se un iluminat corespunzator .

2.1.4. Prelevarea de probe fizice se face in scopul :

v stabilirii tipului solului pe care este amplasata cladirea si adancimea panzei freatice;

v stabilirii structurilor, respectiv a grosimilor elementelor exterioare ale anvelopei (pereti, plansee peste subsol, plansee peste pod, acoperis);

v obtinerii de probe edificatoare din elementele exterioare in vederea stabilirii umiditatii, densitatii si conductivitatii termice, in laboratoare specializate;

v aprecierii gradului de degradare a materialului prin determinari de rezistente fizico-mecanice si examinarea microscopica (cristale de saruri, micelii, bacterii etc.), in laboratoare specializate.

In situatia de fata nu se pot preleva probe fizice .

In urma investigarii preliminare a cladirii s-a intocmit "fisa de analiza a cladirii " prezentata in ANEXA 1 care va cuprinde toate elementele necesare estimarii consumului anual normal de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor, ventilare / climatizare, iluminat si prepararea apei calde de consum.

2.2. DETERMINAREA VALORILOR PARAMETRILOR TERMOENERGETICI AI ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PERIMETRALE ALE CLADIRII EXISTENTE

2.2.1. Dimensiunile caracteristice geometrice ale cladirii

Dimensiunile caracteristice ale cladirii se stabilesc in baza documentatie desenate anexate, valorile rezultate sunt prezentate in tab. 1.

Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii:

Aria placii pe sol A₁ si a planseului sub pod A₂ :

A₁ = A₂= 1,53x2,15 +(18,80x6,87+1,15x3,49) +(1,43x2,30) = 3,29+129,16+4,01+3,29= 139,75 m²

Perimetrul cladirii :

P =21,25+6,87+21,25+2,23+1,53+0,90+3,49+0,90 = 58,42m

Inaltimea parterului:

H = 3,25m

Aria timplariei exterioare:

A₃= 4x(1.65x2.10) + 1x(0.70x0.80) + 1x2,00x2,95 + 1x1x2,10 = 22,42m²

Aria peretilor exteriori opaci:

A₄ = PxH - A₃

A₄ = 58,42x3,25 - 22,42 = 167,45m²

Aria anvelopei:

A = A₁+ A₂ + A₃ + A₄ = 2x139,75 + 22,42 + 167,45 = 469,37m²

Anvelopa cladirii reprezinta totalitatea suprafetelor elementelor de constructie perimetrale, care delimiteaza volumul interior (incalzit) al unei cladiri, de mediul exterior sau de spatii neincalzite din exteriorul cladirii.

Volumul cladirii :

Volumul cladirii - V - reprezinta volumul delimitat de suprafetele perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladirii, reprezinta volumul incalzit al cladirii,cuprinzand atat incaperile incalzite direct (cu elemente de incalzire), cat si incaperile incalzite indirect (fara elemente de incalzire), dar la care caldura patrunde prin peretii adiacenti, lipsiti de o termoizolatie semificativa.

V = A₁ x H = 139,75 X 3,25 = 454,187m³

Tab.1. Dimensiuni caracteristice

Nr.crt.	Dimensiune caracteristica	Simbol	Valoare	UM
	Inaltimea caracteristica	H		m
	Perimetru interior	P		m
	Aria placii pe sol	A₁		mp
	Aria planseu sub pod	A₂		mp
	Aria tamplarie ferestre exterioare	AFE		mp
	Aria tamparie usi exterioare	AUE		mp
	Aria peretilor exteriori opaci	APE		mp
	Aria anvelopei	A		mp
	Volumul cladirii	V		mc
	Volumul interior incalzit	Vinc		mc
	Gradul de compactitate	A/ V		m^-1
	Aria ferestrei	AF		mp / buc

2.2.2. Determinarea rezistentelor specifice ale elementelor de constructie

2.2.2.1. Pereti exteriori (vechime 40ani, afectati de condens), vezi fig.1 :

a) Rezistenta termica specifica unidirectionala R

Nota: Toti peretii exteriori au aceeasi structura si sunt formati conform urmatoarei stratificari:

1.Zidarie din caramida plina normala d= 37.5cm

Anexa A ,poz.63 din C 107/3 -2005:

r=1800kg/mc; l=0,80 W/mK;

Coeficient de corectie a=1.15 din MC001-P I,

tab.5.3.2

2.Tencuiala interioara var, d=1,5cm

Anexa A, poz.17 din C 107/3 -2005

r=1600kg/mc ;l=0,80 W/mK

Coeficient de corectie a=1.10 din MC001-P I,

tab.5.3.2

3.Tencuiala exterioara var-ciment, d=2,5cm

r=1700kg/mc ;l=0,87 W/mK

Coeficient de corectie a=1.10 din MC001-P I,

tab.5.3.2

Fig.1 Perete exterior

Rezistenta termica specifica unidirectionla R,se calculeaza cu relatia de mai jos:

R=R+ΣR+R []

[]

unde:

i - coeficient de transfer termic superficial interior 8[W/m²K]
e- coeficient de transfer termic superficial exterior 24[W/m²K]
a - coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor, cf.tab. 5.3.2, Mc001 - PI
- conductivitatea termica de calcul (din C107 / 3 - 2005)
' - conductivitatea termica corectata de calcul

; coeficienti de convectie la interiorul si la exteriorul peretelui

R = 0,125

R=== 0,042 ;

R==++= 0,449

R=0,125+0,449+0,042=0,616

Nr.crt.	Material	PERETE EXTERIOR
		d		a	λ'	R =d/λ'
		[m]	W/mK]		[W/mK]	[m²K/W]
	Tencuiala interioara din mortar de var
	Zidarie caramida plina normala
	Tencuiala exterioara de ciment
	TOTAL
	R_o=1/ i +R+1/e

b) Rezistenta termica specifica corectata a peretilor exteriori

In conformitate cu prevederile din normativul C107/1,art.3.53 la fazele preliminare de proiectare,influenta puntilor termice, se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale ,astfel :

-la pereti exteriori 20 . . . ..45%;

-la terase si plansee sub poduri 15 . . . . .25%

-la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25 . . . ..35%

-la rosturi 10 . . . ..20%

Coeficientul de reducere al rezistentei unidirectionale la pereti ,,r,, s-a evaluat nediferentiat pentru toti peretii exteriori, astfel :

r = 0,80

Rezistenta corectata la peretii exteriori:

R´= r x R= 0,80 x 0,616 = 0,492

Nu s-a utilizat metoda coeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic , deoarece nu se justifica un calculul atat de laborios. Orice valoare a coeficientului ,,r ,, cuprinsa intre 0,75 si 0,87(9) este acoperitoare, iar o evaluare a coeficientului ,,r,, de 0,80 va da o abatere nesemnificativa fata de calculul laborios al coeficientilor liniari si punctuali ai puntilor termice.

2.2.2.2 Placa pe sol

Pentru calculul rezistentei specifice unidirectionale se vor utiliza 2 relatii, spre comparare, urmand ca in calculul rezistentei medii corectate pe cladire sa se ia valoarea cea mai mica rezultata din calcule.

Cele 2 relatii de calcul sunt:

a) Relatia simplificata din NP 060-02 , prezentata si la curs;

b) Relatia prezentata in normativul C107/5 - 02 pentru elemente de constructie in contact cu solul.

a) Rezistenta termica specifica unidirectionala R₁ - conf. NP 060-02, prezentata la curs:

Pentru determinarea rezistentei unidirectionale R₁ s-a utilizat relatia simplificata din NP 060-02 prezentata si la curs :

R=2,72+0,5h+ [m²K/W ] , unde :

R- rezistenta termica specifica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota 0,00 si cota stratului invariabil (CSI ), la care se adauga rezistenta termica superficiala interioara [m²K/W ].

h - inaltimea masurata intre nivelul pamantului din exteriorul cladirii ( CTS ) si fata superioara a placii, suport al stratului termoizolant sau al sapei [m];

d - grosimea de calcul a stratului termoizolant , (in cazul nostru fiind nisipul) [m];

- conductivitatea termica a stratului termoizolant [ W/mK ]

Se considera:

h = 0,80 m ;

d = 10 cm 0,10 m

= 0,58 W/mK

R= 2,72 + 0,5 x 0,80 + = 3,46 [m²K/W ]

Fig.2 Placa pe sol

1. Scandura si grinzi =0,23 W/mK; d₁=4,0 cm

2. Umplutura nisip, =0,28 W/mK; d₂=10 cm

3. Umplutura pamant, =2 W/mK; d₃=80cm

4. Pamant natural, =2 W/mK, pina la adincimea de 3m fata de CTS ;

5. Pamant natural, =4W/mK, sub adincimea de 3m fata de CTS.

a¹) Rezistenta termica specifica corectata

In conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de proiectare,influenta puntilor termice ,se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale ,astfel :

- la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25 . . . ..35%.

In cazul de fata s-a considerat o diminuare cu 25% a rezistentei termice unidirectionale,care corespunde unei valori r = 0,75 , astfel ca :

R´=rxR=0,75x3,49=2,59 m²K/W

b) Rezistenta termica specifica unidirectionala R1 - conf.C107/5-02

Fig.2.1 Placa pe sol (conf. C107/5-02)

1 d_p1 + z - f d_p2 d

R₁ = ---- + ----- ----- ----- + ----- + ----- [m²K/W]

α _p1 _p2

in care :

f = d

R_si = 1/α_i =1/6 =0,125 m²K/ W - rezistenta termica superficiala interioara in contact cu solul

α= 6, la fluxul termic de sus in jos, conf.C107/5 - pag.9

d_p1, d_p2, λ_p1, λ_p2 - conform fig.2.2

[m²K/W]

Σ =0,346 [m²K/W]

1 3,0 +0,8 4

R₁ = ---- + ----- ----- ----- + ------ + 0,346 = 3,41 m²K/W

6 2 4

b¹)Rezistenta termica specifica corectata

In conformitate cu prevederile din normativul C107/1 ,la fazele preliminare de proiectare,influenta puntilor termice ,se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale ,astfel :

la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25 . . . ..35%.

In cazul de fata s-a considerat o diminuare cu 25% a rezistentei termice unidirectionale,care corespunde unei valori r = 0,75 astfel ca :

R´=rxR=0,75 x 3,41=2,56 m²K/W

S-a luat aceeasi valoare a coeficientului r ca la punctul a)

Concluzie:

1. Valorile corectate ale rezistentei termice a placii pe sol sunt sensibil egale :

- din calculul simplificat a rezultat o valoare R´=2,59 m²K/W

- din calculul detailat a rezultat o valoare R´=2,56 m²K/W

2. In calcul se va utiliza valoarea cea mai mica a rezistentei termice corectate a placii pe sol R´=2,56 m²K/W

2.2.2.3 Tamplaria exterioara

2.2.2.3.1 Fereastra cuplata cu deschidere spre interior, cu doua foi de sticla 3mm, cu distanta de 40mm intre foi, fig.3

Valorile rezistentelor termice la ferestrele cuplate din exterior s-au luat din MC 001/2002 P I, tab.9.4.6. Pentru tamplarie exterioar r=1, astfel ca R = R´. Avand in vedere valorile mici ale rezistentei termice se constata ca in general punctul slab al unei constructii il reprezinta suprafetele vitrate.

TAMPLARIE EXTERIOARA
Material	R
	[m2K/W]
Tamplarie din lemn cuplata

In continuare se prezinta un calcul de verificare pentru rezistenta termica a ferestrei exterioare cuplate. Calculul rezistentei termice la fereastra cuplata s-a facut avand la baza urmatoarele considerente :

Conductivitatea termica a geamurilor se considera =1,0 W/mk , conf. C107/3 - pag.48

Conductivitatile termice ale tocurilor si cercevelelor din lemn moale ( brad ) cu umiditatea de 12% este =0,19 W/mk ; ρKg/m, conf. C107/3 - pag.48.

Rezistentele termice superficiale, atat pentru toc si cercevele ,cat si pentru geamuri se considera astfel :

R_si = 0,125 m²K/W ;

R_se= m²K/W

Fereastra cuplata este rezultatul economiei de material din perioada anilor 1970 si ea reprezinta varianta o varianta neperformanta energetic a ferestrei duble.

Calculul rezistentei termice a ferestrei presupune:

- Calculul coeficientului de transfer la geam U

- Calculul coeficientului de transfer la toc+cercevele U

- Calculul coeficientului de transfer al ferestrei U

Calculul coeficientului de transfer la geam pentru fereastra cuplata - U

[W/m²K ] , in care :

U- coeficient de transfer termic al geamului interior ;

U- coeficient de transfer termic al geamului exterior ;

R_{a -}rezistenta termica a stratului de aer dintre cercevele = 0,179 m²K/W ( C107/3- tabelul I2, pag.52);

R_si - rezistenta termica superficiala pentru toc si cercevele = 0,125 m²K/W ;

R_se - rezistenta termica superficiala pentru geam = 0,042 m²K/W

d - grosimea panoului de geam sau a stratului de material = 0,003m

l - conductivitatea termica a geamului sau a stratului de material = 1 W/m²K

= 5,88 W/m²K

U = 2,84 W/mK

A=1,224 m²

Calculul coeficientului de transfer la toc+cercevele U :

Se calculeaza grosimea tocului:

d===6 cm

Pentru dde 6 cm rezulta U=2 W/m²K - conform fig. 14 din C107/3.

A=0,922 m²

Calculul coeficientului de transfer al ferestrei U :

U W/m²

R =0,389 m²K/W

Concluzie

Din calcul a rezultat o valoare R= 0,389 m²K/W. Rezulta ca valoarea adoptata conform MC 001-2002-PI pentru R=0,39 m²K/W este justificata.

In calcule se va adopta valoarea: R=0,39 m²K/W.

Dimensiuni geometrice fereastra :

Aria geamului	Ag= 1.958mp
Aria tocului si a cercevelei	Af= 0.922mp
Aria ferestrei	AF= Ag+ Af= 2.88 mp
Grosimea conventionala a tocului

Fig.3 Fereastra cuplata

Avem montate doua usi de lemn pentru care rezistenta termica specifica corectata este:

Aria geamului (A_g) - cea mai mica dintre ariile vizibile dinspre cele doua fete ale tamplariei;

Aria tocului+ cercevelelor (A_f) - cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu

Perimetrul geamului (l_g) - cea mai mare dintre sumele perimetrelor panourilor de geam

a - coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - P1 A:

In conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de proiectare, influenta puntilor termice, se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale, astfel :

Coeficientul de reducere al rezistentei uniderectionale la planseu sub pod, ,r,, s-a evaluat, astfel: r= 0,80 , ceea ce corespunde unei reduceri globale a rezistentei planseului sub pod cu 20%.

Nu s-a utilizat metoda cooeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic deoarece nu se justifica un calculul atat de laborios. Orice valoare a coeficientului ,,r ,, cuprinsa intre 0,75 si 0,87(9) este acoperitoare, iar o evaluare a coeficientului ,,r,, de 0,80 va da o abatere nesemnificativa fata de calculul laborios al coeficientilor liniari si punctuali ai puntilor termice.

Rezistenta termica corectata a fiecarui element de constructie, care alcatuieste anvelopa cladirii se va compara cu rezistenta termica minima R'min , admisibila, stabilita pentru cladirile noi , pe criterii de economie de energie in exploatarea cladirilor.

Rezistenta termica minima R'_minpentru fiecare element in parte s-a obtinut conf.Monitor Oficial 820 / 08.12.2010, cu privire la modificarile la C107-2005.

1. Din punct de vedere al indeplinirii conditiilor igienico- sanitare de confort, prin compararea valorilor cu pentru fiecare element de constructie se poate concluziona urmatoarele :

R m²K/W este mai mica decat m²K/W si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar.

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a peretilor exteriori prin placare cu polistiren expandat.

R m²K/W este mai mare decat m²K/W si deci este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar.

Nu se vor prevedea masuri de reabilitare termica a placii pe sol decat in zona soclului prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat pana la o adancime de 30 cm sub cota CTS

R m²K/W este egala cu m²K/W si este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar.

Nu se vor prevedea masuri de reabilitare termica a tamplariei exterioare din punct de vedere igienico-sanitar.

R m²K/W este mai mica decat m²K/W si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar.

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a terasei prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat.

2. Din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de economie de energie, prin compararea valorilor cu pentru fiecare element de constructie putem concluziona urmatoarele :

R m²K/W este mai mica decat m²K/W si deci nu este indeplinita conditia din punct de vedere al economiei de energie.

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a peretilor exteriori prin placare cu polistiren expandat.

R m²K/W este mai mare decat m²K/W si deci nu este indeplinita conditia din punct de vedere al economiei de energie.

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a placii pe sol si in zona soclului prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat pana la o adancime de 30 cm sub cota CTS.

R m²K/W este mai mica decat m²K/W si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere al economiei de energie.

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a tamplariei exterioare prin montare de tamplarie exterioara performanta energetic.

R m²K/W este mai mica decat m²K/W si deci nu este indeplinita conditia de din punct de vedere al economiei de energie.

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a planseului de sub pod prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat.

Pereti exteriori din zidarie de caramida plina de 37.5 cm grosime , plansee sub pod din scandura de lemn cu tencuiala din mortar de var la interior, placa pe sol cu pardoseala din scandura, ferestre si usi exterioare din lemn.

Exista studiu de fezabilitate conform caruia au fost luate dimensiunile geometrice ale elementelor de constructii - conform planuri :

Dimensiunile principalelor elemente necesare calculului termoenergetic au fost luate si prin masuratori in teren .

Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioara),

q Plan de situatie / schita cladirii cu indicarea orientarii fata de punctele cardinale, a distantelor pana la cladirile din apropiere si inaltimea acestora si pozitionarea sursei de caldura sau a punctului de racord la sursa de caldura exterioara.

q Identificarea structurii constructive a cladirii in vederea aprecierii principalelor caracteristici termotehnice ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii: tip, arie, straturi, grosimi, materiale, punti termice:

Starea peretilor exteriori : Tencuiala peretilor exteriori este grav deteriorata fiind necesare lucrari de reparatii si chiar curatirea peretelui pina la zidaria de caramida pe anumita suprafete unde umezeala a persistat mult timp din cauza jgheaburilor si burlanelor sparte .

La interior exista pete de igrasie si condens, siroaie scurse pe parapetii ferestrelor a caror cercevele sunt deteriorate si cu geamuri lipsa .

Tipul si culoarea materialelor de finisaj: Zugraveala de culoare alba deteriorata .

Sarpanta este in general buna la sala de sport , necesitand o verificare periodica si inlocuirea tiglei sparte .

Asteriala cladirii este deteriorata necesitand inlocuirea acesteia , precum si revizuirea suprainaltarii care este din caramida, dar care nu asigura o buna etanseitate a podului

Tamplaria cladirii : dubla din lemn neetansata la care mai lipseste cite un geam,sau este spart , aparatele de inchidere sunt defecte sau nu sunt deloc .

Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de siguranta (interfon, cheie),

Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, dar sta inchisa in perioada de neutilizare,

Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata frecvent deschisa in perioada de neutilizare,

q Gradul de ocupare al spatiului incalzit/ nr. de ore de functionare a instalatiei de incalzire: 12h / zi, 7 zile / sapt.

q Raportul dintre aria fatadei cu balcoane inchise si aria totala a fatadei prevazuta cu balcoane / logii: NU ESTE CAZUL

Sursa proprie, cu combustibil: soba teracota cu functionare cu combustibil solid ( lemne )

q Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice: NU ESTE CAZUL

Contor de caldura: tip contor, anul instalarii, existenta vizei metrologice: nu este cazul NU ESTE CAZUL

Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivel de racord, retea de distributie, coloane): NU ESTE CAZUL

Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivelul corpurilor statice): NU ESTE CAZUL

Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj si acestea sunt functionale,

Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj, dar cel putin un sfert dintre acestea nu sunt functionale,

Corpurile statice nu sunt dotate cu armaturi de reglaj sau cel putin jumatate dintre armaturile de reglaj existente nu sunt functionale,

Starea instalatiei de incalzire interioara din punct de vedere al depunerilor: NU ESTE CAZUL

Corpurile statice au fost demontate si spalate / curatate in totalitate dupa ultimul sezon de incalzire,

Corpurile statice au fost demontate si spalate / curatate in totalitate inainte de ultimul sezon de incalzire, dar nu mai devreme de trei ani,

Corpurile statice au fost demontate si spalate / curatate in totalitate cu mai mult de trei ani in urma,

Coloanele de incalzire sunt prevazute cu armaturi de separare si golire a acestora, functionale,

Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi de separare si golire a acestora sau nu sunt functionale,

q Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu incalzitor: NU ESTE CAZUL

facturi pentru consumul de gaze naturale pentru cladirile cu instalatie proprie de producere a.c.m. functionand pe gaze naturale - facturi pe ultimii 5 ani :

date privind starea armaturilor si conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea termoizolatiei etc.: completare ocazionala a instalatiei de incalzire, puncte de consum acm cu pierderi NU ESTE CAZUL

temperatura apei reci din zona / localitatea in care este amplasata cladirea (valori medii lunare - de preluat de la statia meteo locala sau de la regia de apa)

numarul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc consumurile facturate):

Informatii privind instalatia de iluminat: iluminat natural asigurat prin suprafata vitrata a ferestrelor si iluminat artificial cu corpuri de iluminat cu incandescent: 8 buc x 100W

Alte informatii - in certificatul energetic elaborat , consumul total energetic al cladirii este un consum estimat .

Coeficientul global efectiv G1 al unei cladiri sau al unei parti dintr-o cladire se calculeaza cu relatia:

V - volumul incalzit al cladirii sau partii de cladire, calculat conform Normativelor C107/3 si C107/1, exprimat in m³;

Aj - aria elementului de constructie j, prin care se produce schimb de caldura, calculata conform Normativelor C107/1, C107/3 si C 107/5, exprimata in m²;

j - factor de corectie a diferentei de temperatura intre mediile separate de elementul de constructie j, calculat conform Normativelor C107/1, C107/3 si C 107/5;

τ = 0,5 la rosturi inchise, la subsoluri neincalzite si la pivnite, la camere de pubele, precum si la alte spatii adiacente neincalzite sau avand alte destinatii;

la elementele de constructie care separa mediul interior T_j de mediul exterior.(conf.C107/1- pag.8)

R_mj - rezistenta termica specifica corectata medie, a elementului de constructie j, calculata conform Normativelor C107/3 si C 107/5, exprimata in m²K/W;

Valoarea limita a coeficientului global G1, denumita coeficient global de referinta, G_1ref, se calculeaza cu relatia:

A₁ - aria suprafatelor componentelor opace ale peretilor verticali care fac cu planul orizontal un unghi mai mare de 60⁰, aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, exprimata in m², calculata luand in considerare dimensiunile interax;

A₂ - aria suprafatelor planseelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60⁰), aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, calculata luand in considerare dimensiunile interax, exprimata in m²;

A₃ - aria suprafatelor planseelor inferioare aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, calculata luand in considerare dimensiunile interax, exprimata in m²;

P - perimetrul exterior al spatiului incalzit aferent cladirii, aflat in contact cu solul sau ingropat, exprimat in m;

A₄ - aria suprafatelor peretilor transparenti sau translucizi aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, calculata luand in considerare dimensiunile nominale ale golului din perete, exprimata in m²;

NOTA: Un perete este considerat transparent sau translucid daca factorul de transmisie a luminii corespunzator acestui element este cel putin 0,15. In caz contrar el este considerat opac.

V - volumul incalzit, calculat pe baza dimensiunilor interioare ale cladirii, exprimat in m³;

a,b,c,d,e - coeficienti de control pentru elementele de constructie mentionate mai sus, ale caror valori sunt date in tabelele 1 si 2, in functie de:

Deci 2,077> 0,702 T G₁ > G_1ref T sunt necesare aplicarea masurilor de izolare termica a cladirii.

2.4. DETERMINAREA PERFORMANTELOR ENERGETICE SI A CONSUMULUI DE ENERGIE PENTRU CLADIREA STUDIATA

2.4.1. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

Pentru sali de sport temperatura interioara _i=18°C (conf.STAS 1907/2-1997), umiditatea relativa (conf.tabel IV- C107/5 -pag.39), atunci temperatura punctului de roua este _r = 10,1°C - conform Anexa B din C107/3 - pag.35))

Temperaturile superficiale medii _{si, m}, aferente elementelor de constructie sunt trecute in tabelul urmator:

Δθ_{i max}= _i - θ_{si, m}, reprezinta diferenta maxima de temperatura, intre temperatura interioara si temperatura medie a suprafetei interioare [K] , conf. tabel 11.1 din MC-001-PI, pag.60.

Pentru cazurile si detaliile curente, temperaturile superficiale minime _si,minse dau in tabelele cuprinse in cataloage de valori precalculate pentru punti termice uzuale.

Temperatura superficiala medie, aferenta unui element de constructie, se poate determina cu relatia:

R' rezistenta termica specifica corectata, aferenta elementelor de constructie pe ansamblul cladirii.

La colturile iesinde de la intersectia a doi pereti exteriori cu un planseu (la tavan sau la pardoseala), temperatura minima se poate determina numai pe baza unui calcul automat al campului spatial, tridimensional, de temperaturi. - conform normativelor C107/3 si C107/5

θ_{si min} - temperatura superficiala minima, determinata pe baza campului plan de temperaturi.

Aceasta temperatura este data in normativele C107/3 (pct.1- tab.3, pag.70; pct.2-tab.34, pag. , pct.3-tab.22, pag.84, pct.4 - tab.40 ) si C107/5 si ea difera functie de natura puntii termice respective.

In tabelul urmator se prezinta temperaturile superficiale de colt in concordanta cu configuratia constructiva a cladirii analizate:

Conditia ca sa nu apara condens pe suprafata interioara a unui element de constructie exterior este ca :

Aceasta conditie nu este indeplinita decat pentru pardoseala placii pe sol. In concluzie trebuie luate masuri de termoizolare a planseului sub pod si a peretilor exteriori, inclusiv a soclului, deoarece are loc o pierdere masiva a fluxului de caldura la intersectia placii pe sol cu peretele exterior in zona soclului, iar tamplaria existenta se va inlocui cu o tamplarie performanta energetic.

- pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade;

- categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C - normala;

- Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s;

- Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1,50 Kn/mp;

- relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent ;

Regimul de ocupare al cladirii este de 12 de ore pe zi, iar alimentarea cu caldura se considera in regim continuu. Cladirea nu este echipata cu sisteme de ventilare mecanica, racire sau conditionarea aerului.

Anvelopa cladirii reprezinta totalitatea elementelor de constructie care inchid volumul incalzit, direct sau indirect.

Pentru iarna, temperatura conventionala de calcul a aerului exterior se considera in functie de zona climatica in care se afla localitatea Tg Jiu (zona II), conform STAS 1907/1, astfel: e = - 15°c

2.4.2.5.Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare

Intensitatile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea Tg Jiu

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominanta pentru Sali de sport este: i = 18*C

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioara a spatiilor neincalzite de tip subsol si casa scarilor, se calculeaza pe baza de bilant termic: Nu este cazul.

Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, daca diferenta de temperatura intre volumul incalzit si casa scarilor este mai mica de 4^oC, intregii cladiri se aplica calculul monozonal. In acest caz, temperatura interioara de calcul a cladirii, este:

Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform tabel 1.

Calculul coeficientului de pierderi de caldura al cladirii, prin transimise, H_T

L este coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cladirii, definit prin relatia (9.3.3), in [W/K];

L_s este coeficientul de cuplaj termic prin sol, (document recomandat: SR EN ISO 13370) si care se admite a fi calculat in regim stationar (document recomandat: SR EN ISO 13789), in [W/K];

H_u coeficientul de pierderi termice prin spatii neincalzite (document recomandat: SR EN ISO 13789), in [W/K].

U_j este transmitanta termica a partii j de anvelopa a cladirii, in [W/(m²K)];

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de incalzire preliminara, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventionala de echilibru este 0_eo=12°C.

Tempertura exterioara medie pe sezonul de incalzire se calculeaza ca o medie ponderata a temperaturilor medii lunare cu numarul de zile cu incalzire ale fiecarei luni.

Dz = 182 zile- durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic [ zile

2.4.7 Calculul aporturilor de caldura ale cladirii Q_g (calcul preliminar, pentru 0_eo=12°C)

Φ = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite [W]; Φ Φ*A 2618,44 [W

Dz = 182 zile- durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic [ zile ]

I = radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1 m² avand orientarea j [ w/m²]

g= transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj; g

Valorile factorilor F_h, F_o, F_f, F_w si g se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.

Intensitatea radiatiei solare medii pe sezonul de incalzire se calculeaza ca o medie ponderata a intensitatilor medii lunare, cu numarul de zile ale fiecarei luni.

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, care reprezinta raportul dintre aporturi, Q_g si pierderi, Q_L, astfel:

= 0,068 - coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi;

= constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;

Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior , astfel :

Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat

Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant

Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta

Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului

Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.

Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cladirii

Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile, adica 2700 ore. Temperatura exterioara medie pe sezonul de incalzire se calculeaza ca o medie ponderata a temperaturilor medii lunare cu numarul de zile ale fiecarei luni.

Cladirea are un program de functionare discontinuu, avand un regim de incalzire discontinuu.

g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj;

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile de caldura ale cladirii, Q_L, si aporturile totale de caldura Q_g, cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare, , astfel:

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, y, care reprezinta raportul dintre aporturi, Q_g si pierderi, Q_L, astfel:

= 0,24 - coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi;

a = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1); .τ = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

= constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;

Q= totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfecta a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala;

Q = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator;

η= 0,64- eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);

Q= caldura recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.12);

Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul cladirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:

raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Q = 256752 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural

f f= 0,205 kg/kWh - factorul de emisie la arderea gazului natural; se aplica energiei la sursa primara

Usa de intrare cladire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata fercvent deschisa in perioada de neutilizare p₂= 1,05

Cladirea nu este racirdata la un punct termic centralizat sau centrala termica de cartier p₅ = 1,00

Cladiri individuale sau cladiri care nu sunt dotate cu instalatie de incalzire centrala p₆ = 1,00

B=0.001053 ,B₂=4.73667 - coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006;

Notarea energetica a cladirii se face in functie de consumurile specifice corespunzatoare utilitatilor din cladire si penalitatilor stabilite corespunzator exploatarii. Incadrarea in clasele energetice se face in functie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in functie de scala energetica specifica.

Cladirea de referinta reprezinta o cladire virtuala avand urmatoarele caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de cladiri considerate conform Partii a III-a a Metodologiei :

a) Aceeasi forma geometrica, volum si arie totala a anvelopei ca si cladirea reala;

b) Aria elementelor de constructie transparente (ferestre, luminatoare, pereti exteriori vitrati) pentru cladiri de locuit este identica cu cea aferenta cladirii reale. Pentru cladiri cu alta destinatie decat de locuit aria elementelor de constructie transparente se determina pe baza indicatiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor - Partea I-a, in functie de aria utila a pardoselii incintelor ocupate (spatiu conditionat);

c) Rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11.

d) Valorile absorbtivitatii radiatiei solare a elementelor de constructie opace sunt aceleasi ca in cazul cladirii de referinta;

f) Factorul mediu de insorire al fatadelor are valoarea corespunzatoare cladirii reale;

g) Numarul de schimburi de aer din spatiul incalzit este de minimum 0,5 h^-1, considerandu-se ca tamplaria exterioara este dotata cu garnituri speciale de etansare, iar ventilarea este de tip controlata, iar in cazul cladirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurarii confortului fiziologic in spatiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);

h) Sursa de caldura pentru incalzire si preparare a apei calde de consum este, dupa caz:

statie termica compacta racordata la sistem districtual de alimentare cu caldura, in cazul cladirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,

centrala termica proprie functionand cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) si cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cladiri care nu sunt racordate la un sistem de incalzire districtuala;

i) Sistemul de incalzire este de tipul incalzire centrala cu corpuri statice, dimensionate conform reglementarilor tehnice in vigoare;

j) Instalatia de incalzire interioara este dotata cu elemente de reglaj termic si hidraulic atat la baza coloanelor de distributie (in cazul cladirilor colective), cat si la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de incalzire este dotat cu repartitoare de costuri de incalzire;

k) In cazul sursei de caldura centralizata, instalatia interioara este dotata cu contor de caldura general (la nivelul racordului la instalatiile interioare) pentru incalzire si apa calda de consum la nivelul racordului la instalatiile interioare, in aval de statia termica compacta;

l) In cazul cladirilor de locuit colective, instalatia de apa calda este dotata cu debitmetre inregistratoare montate pe punct de consum de apa calda din apartamente;

m) Randamentul de producere a caldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid in instalatiile interioare;

n) Conductele de distributie din spatiile neincalzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termica l_iz 0,05 W/m K, avand o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;

o) Instalatia de apa calda de consum este caracterizata de dotarile si parametrii de functionare conform proiectului, iar consumul specific de caldura pentru prepararea apei calde de consum este de 1068^.N_P / A_inc [kWh/m²an], unde N_P reprezinta numarul mediu normalizat de persoane aferent cladirii certificate, iar A_inc reprezinta aria utila a spatiului incalzit / conditionat;

p) In cazul in care se impune climatizarea spatiilor ocupate, randamentul instalatiei de climatizare este aferent instalatiei, mai corect reglata din punct de vedere aeraulic si care functioneaza conform procesului cu consum minim de energie;

q) In cazul climatizarii spatiilor ocupate, consumul de energie este determinat in varianta utilizarii racirii in orele de noapte pe baza ventilarii naturale / mecanice (dupa caz);

r) Nu se acorda penalizari conform cap. II.4.5 din normativul de fata, p₀ = 1,00.

Coeficientul global efectiv G1 al unei cladiri sau al unei parti dintr-o cladire se calculeaza cu relatia:

V - volumul incalzit al cladirii sau partii de cladire, calculat conform Normativelor C107/3 si C107/1, exprimat in m³;

Aj - aria elementului de constructie j, prin care se produce schimb de caldura, calculata conform Normativelor C107/1, C107/3 si C 107/5, exprimata in m²;

j - factor de corectie a diferentei de temperatura intre mediile separate de elementul de constructie j, calculat conform Normativelor C107/1, C107/3 si C 107/5;

R_mj - rezistenta termica specifica corectata medie, a elementului de constructie j, calculata conform Normativelor C107/3 si C 107/5, exprimata in m²K/W;

- consumul anual specific de caldura pentru incalzirea spatiilor cladirii de referinta la nivelul sursei de caldura:

Factorul de emisie de CO₂ se determina conform MC.001/2- 2006, cap. II, pag. 202 si C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:

- la utilizarea combustibililor conventionali - gaze naturale: factorul de emisie CO₂ = 0,205 kg/kWh

- la utilizarea combustibililor electricitatii: factorul de emisie CO₂ = 0,09 kg/kWh

q Grile de clasificare energetica a cladirii functie de consumul de caldura anual specific:

Usa de intrare cladire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata fercvent deschisa in perioada de neutilizare p₂= 1,05

Cladirea nu este racirdata la un punct termic centralizat sau centrala termica de cartier p₅ = 1,00

Cladiri individuale sau cladiri care nu sunt dotate cu instalatie de incalzire centrala p₆ = 1,00

q Recomandari pentru reducerea costurilor prin imbunatatirea performantei energetice a cladirii:

Reabilitare termica a cladirii Dupa cum s-a specificat si in "Concluziile raportului de audit" masurile de reabilitare sunt :

- izolarea peretilor exteriori opaci cu placi din polistiren expandat de 10 cm grosime .

- izolare planseu sub pod cu vata minerala de sticla de 16 cm grosime si protejarea acesteia .

- inlocuirea tamplatiei din lemn cu timplarie termoizolanta si geamuri termopan .

(VEZI SOLUTII DE REABILITARE - la pereti , socluri, planseu sub pod,placa sol ,tamplarie ).

Inlocuirea sistemului de incalzire local cu sobe de teracota cu functionare pe combustibil gazos ( gaze naturale ) cu un sistem de incalzire cu centrala termica proprie ;

Inlocuirea sistemului de iluminat artificial cu corpuri cu incandescenta cu un sistem de iluminat dotat cu lampi cu eficienta ridicata si consum scazut de energeie ;

Automatizare in functionarea instalatiei de iluminat in functie de lumina naturala si de ocuparea spatiilor .

Asigurarea serviciilor de consultanta energetica din partea unor firme specializate ( care sa asigure si intretinerea corespunzatoare a instalatiilor din constructii ) ;

Stabilirea unei strategii energetice respectiv a unui program de managenet energetic cu gestionarea tuturor consumurilor de energie ;

Intelegerea corecta a modului de functionare a cladirii cu instruirea personalului administrativ cu privire la : aerisirea controlata , neobturarea corpurilor de incalzire cu draperii , mascari sau ecaranari care vor impiedica cedarea de caldura catre incapere , curatirea si aerisirea periodica a pardoselilor pentru reducerea concentratiilor poluante ;

Exploatarea corecta si intretinerea instalatiilor prin elaborarea unui program de intretinere si revizii

Depistarea radiatoarelor reci la care circulatia agentului termic este blocata , infundarea cu depuneri , prezenta aerului in corpurile de incalzire ;

Verificarea instalatiilor electrice prin constatarea starii de murdarie ( cu praf ) a corpurilor de iluminat si a suprafetelor reflectante ;

INFORMATII PRIVIND CLADIREA CERTIFICATA

Anexa la Certificatul de performanta energetica nr. 530015-001524-271210

Date privind constructia:

q Categoria cladirii: de locuit, individuala de locuit cu mai multe apartamente (bloc)

camine, internate spitale, policlinici

hoteluri si restaurante cladiri pentru sport

cladiri social-culturale cladiri pentru servicii de comert

scoala

q Nr. niveluri: Subsol, Demisol,

Parter

q Nr. de apartamente si suprafete utile:

Tip.	Aria [m²]	Nr.	S_ut [m²]

Sali de clasa , holuri
TOTAL

q Volumul total al cladirii: 5361,32 m³

q Caracteristici geometrice si termotehnice ale anvelopei:

Tip element de constructie	Rezistenta termica corectata [m²K/W]	Aria [m²]

Pereti ext zid caram Planseu sub pod Placa pe sol Tamplarie
Total arie exterioara [m²]

q Indice de compactitate al cladirii, S_E / V: 0.41 m^-1

Date privind instalatia de incalzire interioara:

Sursa de energie pentru incalzirea spatiilor:

Sursa proprie, cu combustibil: gazos ( gaze naturale)

Centrala termica de cartier

Termoficare - punct termic central

Termoficare - punct termic local

Alta sursa sau sursa mixta:

Tipul sistemului de incalzire:

Incalzire locala cu sobe,

Incalzire centrala cu corpuri statice,

Incalzire centrala cu aer cald,

Incalzire centrala cu plansee incalzitoare,

Alt sistem de incalzire:

Date privind instalatia de incalzire locala cu sobe:

Numarul sobelor: 10 buc

Tipul sobelor, marimea si tipul cahlelor - tabel.

Nr. crt.	Tipul sobei	Combustibil	Data instalarii	Nr placi pe un rand	Suprafata utila de de incalzie m2	Data ultimei curatiri
	Soba de teracota	Gazos ( gaze naturale)			6,06	2007

Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice: NU ESTE CAZUL

Tip corp static	Numar corpuri statice [buc.]			Suprafata echivalenta termic [m²]
Tip corp static	in spatiul locuit	in spatiul comun	Total	in spatiul locuit	in spatiul comun	Total

Tip distributie a agentului termic de incalzire: inferioara,

superioara,

mixta

Necesarul de caldura de calcul: : 107729 W

Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic,

multiplu: puncte,

- diametru nominal: mm,

- disponibil de presiune (nominal): mmCA

Contor de caldura: - tip contor ,

- anul instalarii ,

- existenta vizei metrologice ;

Elemente de reglaj termic si hidraulic:

- la nivel de racord ,

- la nivelul coloanelor ,

- la nivelul corpurilor statice ;

Lungimea totala a retelei de distributie amplasata in spatii neincalzite m;

Debitul nominal de agent termic de incalzire l/h;

Curba medie normala de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:

Temp. ext. [°C]
Temp. tur [°C]
Q_{inc. mediu orar} [W]

Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu incalzitor: NU ESTE CAZUL

Aria planseului incalzitor: m²

Lungimea si diametrul nominal al serpentinelor incalzitoare;

Diametru serpentina. [mm]
Lungime [m]

Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalatiei:

Date privind instalatia de apa calda de consum: NU ESTE CAZUL

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:

Sursa proprie, cu:

Centrala termica de cartier

Termoficare - punct termic central

Termoficare - punct termic local

Alta sursa sau sursa mixta:

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

Din sursa centralizata,

Centrala termica proprie,

Boiler cu acumulare,

Preparare locala cu aparate de tip instant a.c.m.,

Preparare locala pe plita,

Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.:

Numarul de obiecte sanitare - pe tipuri:

Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic,

multiplu: puncte,

- diametru nominal: mm,

- necesar de presiune (nominal): mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.: functionala,

nu functioneaza

nu exista

Contor de caldura general: - tip contor ,

- anul instalarii ,

- existenta vizei metrologice ;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu exista

partial

peste tot

Informatii privind instalatia de climatizare: NU ESTE CAZUL

Informatii privind instalatia de ventilare mecanica: NU ESTE CAZUL

Informatii privind instalatia de iluminat: iluminat asigurat prin suprafata vitrata a ferestrelor (iluminat natural ) si iluminat artificial cu corpuri de iluminat cu incandescenta - 44 buc x 100 W si 4 lampi fluorescente.

Intocmit,

Auditor energetic pentru cladiri,

Numele si prenumele, Stampila si semnatura

Ing DITA DANIELA

Cap 8 CLADIREA REABILITATA

Pentru cladirea reabilitata este cladirea studiata la care s-au aplicat urmatoarele masuri :

- izolarea peretilor exteriori opaci cu placi din polistiren expandat de 10 cm grosime .

- izolare planseu sub pod cu vata minerala de sticla de 16 cm grosime si protejarea acesteia .

- izolarea placii pe sol cu placi din polistiren extrudat de 5 cm grosime .

inlocuirea tamplatiei din lemn cu timplarie termoizolanta si geamuri termopan

inlocuirea incalzirii locale cu sobe de tearcota cu incalzire centralizata folosind centrala termica si corpuri de incalzire statice .

Pentr cladirea reabilitata s-au calculat urmatoarele valori :

14. Alcatuire placa pe sol

Nr. Crt	Denumire strat	d [m]
	Lemn rasinoase ┴
	Beton simplu
	Nisip
	Pamant
	Polistiren
Rezistente	R
	Coeficient de corectie r
	R'

Alcatuire placa sub pod/terasa/acoperis tip1
Nr. Crt	Denumire strat	d [m]
	Lemn foioase II
	Lemn rasinoase II
	Mortar de var
	Vata minerala
Rezistente	R
	Coeficient de corectie r
	R'

Alcatuire perete exterior
Nr. Crt	Denumire strat	d [m]
	Mortar var ciment
	Caramida plina
	Mortar var ciment
	Polistiren
Rezistente	R
	Coeficient de corectie r
	R'

Tamplarie exterioara
Tip tamplarie	simpla cu o foaie de geam si geam termoizolant la distanta de 2 . 4 cm
	R'

Calculul coeficientului global de izolare termica pentru cladirea reabilitata :

Nr. Crt.

Element de constructie

R'm

m²

m²K/W

W/K

Placa pe sol

Placa peste subsol tip 1

Placa peste subsol tip 2

Placa peste subsol tip 3

Placa sub pod, terasa, acoperis 1

Placa sub pod, terasa, acoperis 2

Tamplarie exterioara tip 1

Tamplarie exterioara tip 2

Pereti exteriori tip 1

Pereti exteriori tip 2

Pereti exteriori tip 3

Pereti exteriori tip 4

TOTAL

Rezistenta termica medie pe cladire

R'_m

m²K/W

Coeficientul global de izolare termica

W/m³K

Coeficientul global de referinta

G1ref

W/m³K

Consform calculelor efectuate avem

- consumul anual specific de caldura pentru incalzirea spatiilor cladirii de reabilitata la nivelul sursei de caldura:

=72.99 kWh/ m2an => clasa energetica - B

- consumul anual specific de caldura pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.

q_il,an = 13,04 kWh/ m²an => clasa energetica - A

=> consumul anual specific de energie total pentru cladirea reabilitata:

q_T = q_inc,an+ q_il,an=72,99 + 13,04 = 86,03 kWh/ m²an

q_T_{= 86.03 kWh/m² an} clasa energetica A

La utilizarea combustibililor conventionali - gaze naturale: factorul de emisie CO₂ = 0,205 kg/kWh

CO₂ = (q_inc,an+ q_ac,an) · 0,205 kg/kWh = (72.99) · 0,205=14,963 kg/ m²an

- la utilizarea combustibililor electricitatii: factorul de emisie CO₂ = 0,09 kg/kWh

CO₂ = q_il,an · 0,09 kg/kWh = 13,04 kWh/ m²an · 0,09 = 1,174 kg/ m²an

=> Total emisie CO₂ = 14,963 + 1,174 =16,137 kg/ m²an

CO₂ = 16.137 kg/ m²an

Cap 6 ANALIZA ENERGETICA A CLADIRII STUDIATE

Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte. In principal, este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri, mai redus decat cel aferent situatiei actuale.

Rezultatele analizei sunt urmatoarele:

	Cladire analizata	Cladire de referinta	Cladire reabilitata
Rezistenta perete exterior
Rezistenta planseu sub pod
Rezistenta planseu pe sol
Rezistenta tamplarie
Coeficient global de izolare termica
Consum total energie kwh/an
Consum anual specific kwh/mp,an
Nota energetica
Economia de energie fata de cladirea reala
Emisii de CO2 kg/mp an

Cap 7 AUDITUL ENERGETIC AL CLADIRII

SOLUTII TEHNICE DE REABILITARE/MODERNIZARE ENERGETICA A CLADIRII EXISTENTE - PARTEA DE CONSTRUCTII

Scopul principal al masurilor de reabilitare / modernizare energetica a cladirilor existente il constituie reducerea consumurilor de caldura pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea apei calde de consum in conditiile asigurarii unui microclimat confortabil.

Interventiile asupra cladirii vizeaza reducerea necesarului propriu de caldura al cladirii, independent de comportamentul instalatiilor si al consumatorilor.

Imbunatatirea izolatiei termice

Imbunatatirea izolatiei termice a unei constructii existente are drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conductie prin anvelopa cladirii catre mediul exterior.

1. Izolarea termica a placilor pe sol

Planseele amplasate direct pe pamant, daca sunt intregi si uscate, nu permit transmiterea unui flux termic insemnat catre sol, pamantul uscat avand o rezistenta termica considerabila. Practic, solul se comporta ca un volant termic datorita capacitatii termice importante. Pe de alta parte tehnicile utilizate la izolarea termica a planseului sunt deseori costisitoare si complicate din punctul de vedere al executiei propriu-zise.

Cu toate acestea, daca temperatura planseului inferior se dovedeste o sursa de disconfort pe care acoperirea acestuia cu covoare nu reuseste sa-l corecteze, sau daca se prevede o refacere importanta a planseului din alte motive (tehnice, de rezistenta etc.), ar putea fi interesant de realizat izolarea termica a acestui element de constructie.

In cazul in care peretii exteriori prezinta la partea inferioara a acestora urme de umiditate provenite mai ales din infiltratiile din sol prin capilaritate, se impune drenarea peretilor exteriori si eventual a solului-suport; daca aceste masuri se dovedesc inoperante trebuie sa se refaca stratul de pietris si placa pe sol si montat un strat hidroizolant nou .

Prin urmare, la placa pe sol masurile de imbunatatire a comportarii termotehnice sunt, in principal, urmatoarele:

prevederea, pe fata exterioara a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o buna comportare la actiunea umiditatii (de preferinta placi din polistiren extrudat); stratul termoizolant va fi fixat atat mecanic, cat si prin lipire si va fi protejat la exterior cu un strat de tencuiala armata; pe inaltime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel incat la partea superioara sa depaseasca cu minimum 30 cm fata superioara a placii din beton armat, iar la partea inferioara sa ajunga pana la suprafata terenului sistematizat (CTS) sau, la soclurile scunde, pana la 30 . 40 cm sub acesta cota .

daca masura de mai sus nu este suficienta pentru realizarea rezistentei termice corectate dorite, este posibila, dar nu intotdeauna indicata, prevederea unui strat termoizolant orizontal, continuu, peste pardoseala existenta sau peste placa din beton armat; asa cum se mentiona mai sus, aceasta masura devine rationala si eficienta in conditiile in care, din alte considerente, este necesara inlocuirea pardoselilor .

2 . Izolarea termica a peretilor exteriori

Izolarea termica la exterior a peretilor exteriori

Izolarea termica la exterior permite:

- renovarea fatadei;

- evitarea numeroaselor constrangeri intalnite la izolarea pe interior: interventii in incaperi ocupate, finisaje interioare de refacut, tratarea dificila a conturului usilor si a ferestrelor, deplasarea conductelor si a echipamentelor instalatiilor etc.;

- sa nu se diminueze aria utila si cea locuibila;

- protejarea peretilor la inghet, apa de ploaie, radiatia solara, si la variatiile de temperatura de la un anotimp la altul - diminuand astfel pericolul de degradare a lor;

- corectarea principalelor punti termice.

Diferitele tehnici de izolare termica la exterior se disting prin modul lor de fixare, aspectul final, caracteristicile de etanseitate etc. Trebuie aplicat procedeul cel mai bine adaptabil atat la natura suportului (care poate permite adoptarea unui mod de fixare), cat si la expunerea la factori climatici (ploaie, vant), mai mult sau mai putin agresivi si la aspectul estetic care se doreste a fi obtinut dupa terminarea lucrarii.

Izolarea termica la interior a peretilor exteriori

Aceasta solutie prezinta ca principale avantaje costul mai mic in comparatie cu izolarea termica la exterior, precum si o executie mai usoara.

Pe de alta parte, ea prezinta cateva dezavantaje a caror importanta trebuie apreciata cu mare atentie inainte de a opta pentru o astfel de solutie:

- reducerea temperaturii in interiorul peretelui exterior, cu favorizarea producerii fenomenului de condens a vaporilor de apa din interiorul acestuia si chiar a inghetului apei din perete;

- necesitatea deplasarii conductelor si a corpurilor de incalzire existente pe peretii exteriori;

- dificultatea tratarii unor puncte particulare (conturul golurilor din zidarie, plintele si mulurile plafonului etc.);

- imposibilitatea corectarii unor punti termice.

Avand in vedere cele de mai sus, solutia recomandata la peretii exteriori este montarea unui strat termoizolant eficient pe suprafata exterioara a peretilor, in una din urmatoarele variante:

- Fara strat de aer ventilat, cu stratul termoizolant (de regula din placi din polistiren expandat) fixat mecanic si/sau prin lipire pe suprafata suport reparata si pregatita in prealabil ;

Stratul de protectie a termoizolatiei se poate realiza:

a - cu un strat de tencuiala din mortar M100T in grosime de 3-4 cm, armat cu plase sudate STNB si cu plase din rabit zincat; stratul de tencuiala trebuie sa fie temeinic fixat (rezemat si ancorat) prin intermediul unor bolturi,

dibluri, ancore si placute din otel inoxidabil, incastrate in peretele exterior;

b - cu un strat de glet adeziv, realizat dintr-o pasta pe baza de ciment, aracet si nisip fin, de 3 . 5 mm grosime, armat cu tesatura din fibre de sticla.

- Cu un strat de aer ventilat, de cca. 4 cm grosime, avand stratul termoizolant (de regula din placi din vata minerala sau polistiren extrudat) montat intre elementele unui caroiaj din sipci de lemn sau profile metalice inoxidabile, ancorat mecanic cu piese din otel inoxidabil in peretele exterior; stratul de protectie poate fi realizat din foi (plane, ondulate sau cutate) din tabla inoxidabila, aluminiu sau masa plastica rezistenta la radiatiile ultraviolete, din placi subtiri din beton armat cu fibre de sticla s.a; stratul de protectie este mentinut in pozitie si fixat de stratul suport sau de caroiaj prin intermediul unor piese metalice speciale, inoxidabile; pentru asigurarea unei bune circulatii a aerului in spatiul dintre stratul termoizolant si stratul de protectie, trebuie sa se realizeze in mod corespunzator - ca numar, dimensiuni si pozitii - orificiile de acces si de evacuare a aerului.

3. Izolarea termica a planseelor de pod

La planseul peste ultimul nivel, sub podul neincalzit, se recomanda una din urmatoarele solutii:

mentinerea stratului termoizolant existent, inclusiv a sapei de protectie (daca exista), repararea si eventuala ei consolidare, urmata de montarea unui strat termoizolant eficient, protejat corespunzator; solutia se recomanda cand umplutura termoizolanta existenta este in stare buna (nu este umezita, este consolidata etc.) si cand inaltimea libera a spatiului podului poate fi micsorata .

indepartarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant, executarea unei bariere de vapori de calitate corespunzatoare pe fata superioara a planseului existent si montarea unui nou strat termoizolant, de calitate si grosime corespunzatoare noilor cerinte; protejarea stratului termoizolant poate fi realizata folosind, integral sau partial, umplutura termoizolanta existenta .

Solutiile de mai sus sunt valabile, cu adaptarile de rigoare.

In scopul reducerii substantiale a efectului defavorabil al puntilor termice de pe conturul planseului este foarte important a se lua masuri de "imbracare" cu un strat termoizolant, a aticelor si a parapetelor pe care reazema cosoroabele - dupa caz.

4. Imbunatatirea elementelor de constructie vitrate:

Imbunatatirea din punct de vedere termotehnic a tamplariei exterioare se poate realiza in urmatoarele solutii:

prin imbunatatirea tamplariei existente - nu este posibil , fiind grav degradata.

prin inlocuirea tamplariei existente cu tipuri noi, mai performante (cu bariera radianta, geam termoizolant prevazut cu suprafata tratata, cu emisivitate redusa 'low-e', geam cu umplutura din gaz inert - ex. argon);

montarea de elemente termoizolante mobile (obloane exterioare de o buna calitate termica).

Masuri de imbunatatire a comportarii termotehnice, in principal in directia maririi rezistentei termice specifice, se recomanda a se lua si la elementele de constructie din interiorul volumului incalzit, dar care separa incaperile incalzite de unele incaperi sau spatii neincalzite sau mult mai putin incalzite (holuri de intrare in cladire, casa scarii, s.a.).

Imbunatatirea etanseitatii la aer

Aceasta trebuie sa priveasca atat reducerea sau chiar eliminarea infiltratiilor parazite cat si asigurarea aerului proaspat necesar in vederea limitarii umiditatii si a condensului, ce pot avea efecte negative asupra constructiei.

In scopul reducerii efectului negativ al puntilor termice, trebuie sa se asigure, in cat mai mare masura, continuitatea stratului termoizolant, in special la racordarea cu soclurile, cu aticele si cornisele de la terase si cu parapetele de la acoperisurile cu pod.

In acelasi scop, este necesar ca pe conturul tamplariei exterioare sa se realizeze o captusire termoizolanta a tuturor glafurilor exterioare, inclusiv sub solbancuri.

Toate aceste informatii tehnice trebuie avute in vedere de beneficiarul cladirii , si alese cele mai bune solutii de reabilitare si modernizare impreuna cu proiectantul pentru asigurarea confortului termic la un consum redus de energie.

Dintre toate aceste tipuri de solutii de reabilitare, specialistii beneficiarului cladirii vor decide pe care dintre ele le vor alege astfel incit cladirea sa poata raspunde conditiilor de microclimat confortabil corespunzator , si le vor expune in tema de proiectare .

COSTURILE APROXIMATIVE ALE MASURILOR DE

REABILITARE :

Pereti opaci 729,25 mp x 80 E/ mp = 58.340,0 E

Planseu sub pod 654,61 mp x 60 E/mp = 39.276,6 E

Placa pe sol 654,61 mp x 50 E/mp = 32.730,5 E

Tamplaria ext. 141,75 mp x 120 E/m = 17.010,0 E

Total costuri estimate pentru reabilitarea anvelopei 147.357,10 EURO

(fara TVA)

Odata cu reabilitarea mai sunt necesare o serie de lucrari cum ar fi :

dezafectarea tamplariei vechi ;dezafectarea pardoselilor deteriorate; curatirea podului ; dezafectarea jgheaburilor si burlanelor ;refacerea scarilor de acces in cladire, alegerea pardoselii in incaperi si holuri pentru asigurarea confortului ; costul schelei pentru lucrul la fatada si alte lucrari neprevazute care pot mari costul , in functie de cerintele beneficiarului.

La toate acestea se mai adauga costurile de autorizare si supraveghere a investitiei.

Aceasta valoare aproximativa (cu titlu informativ) este functie de calitatea materialelor folosite ,de mina de lucru calificata , de operatiunile de reparatii ce sunt necesare,de solutia de proiectare aleasa pentru reabilitare si de alti factori ce pot interveni pe parcursul lucrarii , ramanand asadar la alegerea beneficiarului prin tema de proiectare pe care o va adopta.

Asadar , de calitatea materialelor alese , calitatea lucrarilor executate si de o buna administrare in exploatare a cladirii , depinde functionarea in conditii optime a solutiei tehnice de reabilitare si modernizare termoenergetica a constructiei.

Tinand seama de toate aceste lucrari necesare reabilitarii , costul investitiei poate creste substantial .

SOLUTII TEHNICE DE REABILITARE/MODERNIZARE ENERGETICA A CLADIRII EXISTENTE - PARTEA DE INSTALATII

Importanta si diversitatea ansamblului de cladiri existente, precum si numarul mare de posibilitati de reabilitare / modernizare implica o abordare diferita in cadrul reabilitarii unei cladiri existente . Aspectul functionalitatii este foarte important si criteriul deciziei il constituie intotdeauna eficienta tehnico-economica, chiar daca aspectul financiar ramane esential (costurile necesare nu pot fi mobilizate decat in masura in care acestea sunt justificate economic prin diminuarea previzibila a costurilor de functionare si de intretinere).

Interventiile asupra instalatiei vizeaza reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat (incalzire, apa calda de consum). Se poate interveni la mai multe nivele (producere, transport, distributie, utilizare) :

la nivelul producerii caldurii :

inlocuirea sobelor existente care au un randament scazut cu un sistem de incalzire centrala ,folosind pentru producerea agentului termic o centrala termica dotata cu doua cazane termice performante cu functionare pe gaze naturale , cu o putere termica de 75 Kw fiecare .

adaptarea puterilor surselor de caldura in centrala termica ;

la nivelul distributiei caldurii:

izolarea termica a conductelor de distributie din spatiile neincalzite

reglarea instalatiei de incalzire in scopul satisfacerii necesarului de caldura optim ;

separarea circuitelor ai caror parametri functionali sunt net diferiti,

echilibrarea circuitelor care alimenteaza corpurile de incalzire functionand cu apa calda (din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locala a izolatiei, iar din punct de vedere hidraulic - prin ameliorarea distributiei debitelor)

asigurarea corectei echilibrari hidraulice a retelelor de incalzire

dotarea instalatiei de incalzire cu echipament de reglare cu ceas programabil

la nivelul utilizatorului (spatiile incalzite ):

instalarea de robinete termostatice la corpurile de incalzire

alegerea unor corpuri de incalzire performante cu coeficient de transfer ridicat;

corecta functionare a corpurilor statice din spatiul incalzit

dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire si robinete cu cap termostatic

spalarea tuturor corpurilor statice de incalzire si a coloanelor de distributie din interiorul cladirii

Solutiile tehnice pentru cresterea eficientei utilizarii energiei termice in cazul cladirilor din sectorul tertiar sunt urmatoarele :

t Asigurarea unei eficiente cat mai ridicate pentru echipamentele din componenta sistemelor de utilizare a energiei termice (corpuri de incalzire, pompe, ventilatoare, baterii de incalzire armaturi de reglaj etc.) - prin prisma functiei de transfer a echipamentelor, a randamentelor, a consumurilor specifice etc.;

t Asigurarea reglarii sarcinii termice de incalzire conform graficului (curbei) de reglaj termic proprie consumatorului (prevazuta prin contractul de furnizare a energiei termice);

t Eliminarea pierderilor din reteaua de distributie a agentului termic din incinta cladirii (amplasata in spatii anexe), prin eliminarea defectelor si prin termoizolarea conductelor;

t Eliminarea depunerilor de materii organice si anorganice din interiorul conductelor de alimentare cu agent termic si a corpurilor de incalzire prin spalarea si dezincrustarea acestora si dotarea instalatiei de incalzire cu filtre eficiente;

t Reducerea necesarului de caldura al cladirii prin masuri de protectie termica suplimentara a elementelor de constructie opace si transparente (ferestre cu caracteristici conservative din punct de vedere energetic, ex. ferestre cu tamplarie eficienta si geam termoizolant), in conformitate cu solutiile pentru reabilitare anvelopa ;

t Reducerea consumului de caldura datorat infiltratiilor de aer rece, prin etansarea rosturilor elementelor mobile (usi, ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspat la valoarea impusa de exigentele de confort fiziologic;

t Etansarea elementelor mobile (usi, ferestre) din componenta spatiilor anexe ale cladirii (casa scarii, subsolul tehnic etc.);

t Prevederea unor echipamente de automatizare a instalatiei de incalzire in scopul asigurarii reglajului sarcinii termice de incalzire functie de variatia necesarului real si a temperaturii exterioare ;

t Asigurarea reglajului sarcinii termice de incalzire pe tipuri de incaperi;

t Reducerea alimentarii cu caldura pe perioadele de neocupare a cladirii;

t Inlocuirea tuturor vanelor defecte care prezinta pierderi de apa

asigurarea mentenantei constructiei si instalatiilor aferente.

asigurarea serviciilor de consultanta energetica din partea unor firme specializate (care sa asigure si intretinerea corespunzatoare a instalatiilor din constructii);

modificarea schemei de furnizare a utilitatilor termice;

Se propun urmatoarele variante de solutii pentru reabilitarea instalatiei de incalzire:

a) Solutia I1

Montarea unei centrale termice proprii dotata cu doua cazane cu functionare cu combustibil gazos ( gaze naturale) ;

Modernizarea instalatiei de iluminat artificial ;

Modernizarea instalatiei electrice .

Efectul solutiei :- valoare estimata investitie : 31 000 euro ( fara TVA )

reducere cu 3 % a consumului de energie pentru incalzire si iluminat

reducerea cu 4% a emisiilor de CO₂

Tinand seama de toate operatiunile necesare pentru dezafectarea sobelor , in functie de solutie tehnica aleasa si luand in considerare evolutia preturilor la materiale si manopera , costul investitiei pe partea de instalatii poate creste cu circa 30 %

Efectul solutiilor de reabilitare termica a cladirii asupra performantei de izolare termica a cladirii

Prin aplicarea solutiilor de reabilitare termica a anvelopei cladirii , se obtine imbunatatirea performantei de izolare termica a cladirii si incadrarea in conditiile normate referitoare la rezistentele termice ale elementelor de constructie, R^'_min si la coeficientul global de izolare termica , G₁.

Aprecierea globala a protectiei termice a cladirilor existente se face prin:

compararea rezistentelor termice medii corectate efective, ale elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa cu valorile normate din considerente igienico-sanitare R'_nec si cu valorile normate din considerente de economie de energie:

p₁ = (R'_m/ R'_nec)100

p₂ = (R'_m/ R'_min)100

evidentierea rezistentei termice medii corectate a anvelopei cladirii R'_M;

compararea coeficientului global de izolare termica al cladirii existente G cu valoarea normata pentru cladiri noi GN:

p₃ = (G/ GN)100

In tabelul urmator sunt date rezultatele obtinute in urma reabilitarii constructiei, cu referire la rezistentele termice ale elementelor de constructie ale anvelopei,

Elementul de constructie	R₀^' [m²k/w]	R^'_min[m²k/w]	P₁ %	Satisfacerea exigentei
PERETI EXT. ZID. CARAMIDA PLINA				Da
PLANSEU SUB POD				Da
PLACA PE SOL				Da
TAMPLARIE				Da

(R'nec - conform Ordonantei de urgenta nr. 18 /04.03.2009)

Elementul de constructie

R^' _med [m²k/w]

G₁[ w/m²k]

G_{1 ref}[ w/m²k]

P₃

Satisfacerea exigentei

G₁<G_{1
ref}

Total anvelopa

Determinarea performantelor energetice ale cladirii ca urmare a aplicarii masurilor de modernizare energetica si analiza economica a acestora

S-au avut in vedere urmatoarele solutii de modernizare energetica a anvelopei cladirii si a instalatiilor de incalzire: C, I1,

Pentru determinarea efectelor masurilor de reabilitare si modernizare energetica a cladirii, solutiile au fost considerate, atat individual, cat si sub forma unor pachete de solutii, (C+I1), care inglobeaza rezultatele reabilitarii constructiei si reabilitare instalatie de incalzire , instalatie electrica si de iluminat artificial .

Determinarea consumurilor de caldura pentru fiecare solutie s-a facut pe baza metodologiei utilizate pentru expertiza energetica a cladirii .

	unitati de masura	Varianta C	Varianta I1	Varianata C+I1
R'	m²K/W
q _T	kWh/m².an
S_inc	m²
Q_{T exist}	kWh/an
Q_{T reab}	kWh/an
Q	kWh/an
cost energie	Euro/kWh
valoare economie/an	Euro/an
valoare inv	Euro

solutii tehnice / pachet de modernizare energetic	Q_T cladire existenta	Q_T cladire reabilitata	DQ	reducere factura energetica	costul investitiei	pondere cost investitie din total masuri reabilitare	durata de viata	durata de recuperare a investitiei (60 E/MWh)
	kWh/an	kWh/an	KWh/an		Euro		ani	ani
C
I1
C+I1

Analiza economica a masurilor de reabilitare sau modernizare energetica a unei cladiri se realizeaza prin intermediul indicatorilor economici ai investiei :

valoarea neta actualizata a investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de reabilitare energetica si economiei de energie rezultata prin aplicarea proiectului mdentionat DVNA_(m)[lei];

durata de recuperare a investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect N_R[ani]

costul unitatii de energie economisita e [ lei/kWh]

Analiza economica a solutiilor de modernizare se bazeaza pe urmatoarele ipoteze si valori:

Sumele necesare realizarii lucrarilor de investitii se considera ca fiind la dispozitia beneficiarului de investitie, acesta neapeland la credite bancare.

Calculele economice se efectueaza in Euro, considerand un curs de schimb de 4,2 lei/Euro.

Costul specific al energiei termice: 0,30 Euro/kWh.

Indicatori de eficienta economica utilizati la analiza comparativa a solutiilor:

Durata simpla de recuperare a investitiei, N_R [ani]

N_R =

in care:

C_INV - costul lucrarilor de modernizare energetica, [Euro]

DE - economia de caldura realizata prin aplicarea solutiilor de modernizare energetica, [kWh/an]

c - costul specific al energiei termice, [Euro/kWh]

Costul energiei economisite pe durata de viata a solutiei, e [Euro/kWh]

e =

in care:

N_s - durata de viata estimata a solutiei de modernizare energetica.

Rezultatele privind calculele economice sunt prezentate in tabelul urmator :

VNA

DVNA

DCE

Qnec

Qec

S inc

euro

euro/an

Kwh/an

kWh/an

euro/kWh

ani

euro/an

euro/kWh

Solutia C1

Solutia I1

Solutia C1+I1

Se propun urmatoarele variante de solutii pentru reabilitarea instalatiei de incalzire:

a)Solutia C

Reabilitare totala anvelopa .

Efectul solutiei :- valoare estimata investitie : 147 357 euro ( fara TVA )

reducere cu 55 % a consumului de energie pentru incalzire si iluminat

reducerea cu 38 % a emisiilor de CO₂

b) Solutia I1

Montarea unei centrale termice proprii dotata cu doua cazane cu functionare cu combustibil gazos (gaze naturale) ;

Modernizarea instalatiei de iluminat artificial ;

Modernizarea instalatiei electrice .

Efectul solutiei :- valoare estimata investitie : 31 000 euro ( fara TVA )

reducere cu 3 % a consumului de energie pentru incalzire si iluminat

reducerea cu 4% a emisiilor de CO₂

c) Solutia C+I1

Reabilitarea totala a anvelopei ,

Montarea unei centrale termice proprii dotata cu un cazan cu functionare combustibil solid ( lemne) ;

Modernizarea instalatiei de iluminat artificial ;

Modernizarea instalatiei electrice .

Efectul solutiei: - valoare estimata investitie 178 357 EURO (fara TVA)

reducere cu 58 % a consumului de energie pentru incalzire

reducerea cu 41 % a emisiilor de CO₂

Concluziile raportului de audit :

In tabelul 7 sunt cuprinsi indicatorii de eficienta economica si energetica preconizati a se obtine in urma aplicarii solutiilor de reabilitare si modernizare energetica a cladirii si instalatiilor termice aferente.

Este de remarcat faptul ca prin aplicarea pachetului cu solutiile propuse C+I1 se obtine o reducere a consumului de energie termica si implicit a facturii pentru energia termica de 58 % si indicele de emisii echivalent CO₂ se reduce cu 41 % ceea ce duce la o economie importanta de combustibil .

Valoarea totala estimativa a investitiei prin aplicarea intregului pachet de solutii de reabilitare este de 178 357 Euro.

Consumul specific anual de caldura al cladirii, ca urmare a aplicarii masurilor prezentate C+I1 , este: q_inc = 65,74 kW/m² an , ceea ce va conduce la incadrarea constructiei in clasa energetica "A ", cladirii atribuindu-i-se nota 100

Se recomanda adoptarea solutiei C+I1 care cuprinde urmatoarele masuri de reabilitare:

Termoizolare pereti exteriori.

Termoizolare placa pe sol.

Termoizolare planseu sub pod

Schimbarea tamplariei din lemn cu tipuri noi de tamplarie , mai performante cu bariera radianta, geam termoizolant prevazut cu suprafata tratata, cu emisivitate redusa 'low-e' sau geam cu umplutura din gaz inert - ex. argon.

Montarea unei centrale termice proprii cu functionare pe combustibil gazos ( gaze naturale) si instalatie de incalzire noua ;

Modernizarea instalatiei electrice si instalatiei de iluminat artificial

Toate aceste recomandari vor fi corelate cu solutiile tehnice de reabilitare ce se vor alege si expune in tema de proiectare , totodata tinand seama si de expertiza tehnica.

BIBLIOGRAFIE

Metodologie de calcul a performantei energetice a cladirilor.

Partea I - Anvelopa cladirii Indicativ Mc 001/1-2006

Partea a II-a. Performanta energetica a instalatiilor din cladiri Indicativ Mc 001/2-2006 Instalatiile de incalzire si apa calda de consum, inclusiv izolarea acestora, instalatia de climatizare, ventilatia si ventilatia naturala, instalatia de iluminat integrata a cladirii, conditiile de climat interior, sisteme solare active si alte sisteme de incalzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabila, electricitate produsa prin cogenerare, centrale de incalzire si de racire de cartier sau de bloc;

Partea a III- a Auditul si certificatul de performanta energetica a cladirii Indicativ Mc 001/3-2006;

Ordonanta de urgenta nr. 18 din 04.03.2009 - privind cresterea performantelor energetice a cladirilor

NP 008-97 - Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, in regim de iarna-vara.

C 107/7-2002 - Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,,

C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit.

C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor

C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit cladirile de locuit.

C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul

NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.

Manualul de instalatii de incalzire

GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente

O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice.

SR EN 410:2003 - Sticla pentru constructii. Determinarea caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor;

SR EN 673:2000 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul;

SR EN 673:2000/A1:2002 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul;

SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul;

SR EN ISO 832 :2002 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit;

SR EN ISO 832 :2002/AC :2002 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit;

SR EN ISO 832 :2002/AC :2002/AC :2003 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit;

SR ISO 6240 :1998 - Standarde de performanta in cladiri. Continut si prezentare;

SR ISO 6241:1998 - Standarde de performanta in cladiri. Principii de elaborare si factori de luat in considerare;

SR EN ISO 6946:1998 - Parti si elemente de constructie. Rezistenta termica si transmitanta termica. Metoda de calcul;

SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 - Parti si elemente de constructie. Rezistenta termica si transmitanta termica. Metoda de calcul;

SR EN ISO 7345:2002 - Izolatie termica. Marimi fizice si definitii;

SR ISO 7730:1007 - Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si specificarea conditiilor de confort termic;

SR EN ISO 9251:2002 - Izolatie termica. Conditii de transfer de caldura si proprietati ale materialelor. Vocabular;

SR EN ISO 9288:2002 - Izolatie termica. Transfer de caldura prin radiatie. Marimi fizice si definitii;

SR EN ISO 9346:1998 - Izolatie termica. Transfer de masa. Marimi fizice si definitii ;

SR EN ISO 10077-1 :2002 - Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1 : Metoda simplificata;

SR EN ISO 10077-2:2004 - Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice - Partea 2 : Metoda generala;

SR EN ISO 10211-1:1998 - Punti termice in constructii. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Partea 1 : Metode generale de calcul;

SR EN ISO 10211-1:1998/AC :2003 - Punti termice in constructii. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Partea 1 : Metode generale de calcul;

SR EN ISO 10211-2 :2002 - Punti termice in constructii. Calculul fluxurilor termice si temperaturilor superficiale. Partea 2 : Punti termice liniare;

SR EN ISO 10456 - Materiale si produse pentru constructii. Proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate si de proiectare ;

SR EN ISO 12524 - Materiale si produse pentru constructii. Proprietati higrotermice. Valori de proiectare tabelate;

SR EN 13363-1:2003 - dispozitive de protectie solara aplicata vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara si luminoasa. Partea 1: Metoda simplificata;

SR EN 13363-2:2006 - Dispozitive de protectie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara si luminoasa, Partea 2: Metoda detaliata de calcul;

SR EN ISO 13370 :2003 - Performanta termica a cladirilor. Transferul termic prin sol. Metode de calcul;

SR EN 13788:2002 - Performanta higrotermica a componentelor si elementelor de constructie. Temperatura superficiala interioara pentru evitarea umiditatii superficilae critice si condensului interior. Metoda de calcul;

SR EN 13789: - Performanta termica a cladirilor. Coeficient de pierderi de caldura prin transfer. Metoda de calcul;

SR EN ISO 13790:2004 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzirea spatiilor;

SR EN ISO 13791:2006 - Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi in timpul verii, fara climatizare. Criterii generale si proceduri de validare;

SR EN ISO 13792:2006 - Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi in timpul verii, fara climatizare. Metode de calcul simplificate;

SR EN ISO 14683 :2004 - Punti termice in cladiri. Transmitanta termica liniara. Metode simplificate si valori aproximate.

SR EN ISO 15927-1 :2004 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare si anuale ale elementelor meteorologice simple;

SR EN ISO 15927-4 :2004 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru incalzire si racire;

SR EN ISO 15927-5 :2006 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termica de proiectare pentru incalzirea spatiilor;

SR EN 27726:1996 - Ambiante termice. Aparate si metode de masurare a marimilor fizice;

SR 1907-1/1997 - Instalatii de incalzire. Neceasarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul;

SR 1907-2/1997 - Instalatii de incalzire. Neceasarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare de calcul;

SR 1907-3/1997 - Instalatii de incalzire. Neceasarul de caldura de calcul. Determinarea necesarului de caldura de calcul al serelor simplu vitrate;

SR 4839/1997 - Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile;

STAS 6648/2-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametri climatici exteriori.

STAS 6221-1989 - Cladiri civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul natural al incaperilor - Prescriptii de calcul

STAS 4908-1985 - Cladiri civile, industriale si agrozootehnice. Arii si volume conventionale.

SC 007-02 -Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente

STAS 11984/83-Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire

NP 008-97 - Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate in regim de iarna-vara.

GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente.

SC 007-2002 - Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente.

NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri

EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.

La elaborarea metodologiei s-a avut in vedere respectarea prevederilor din

urmatoarele acte legislative:

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

Legea privind performanta energetica a cladirilor nr. 372/2005

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi

Administratie	Alimentatie	Arta cultura	Asistenta sociala	Astronomie
Biologie	Chimie	Comunicare	Constructii	Cosmetica
Desen	Diverse	Drept	Economie	Engleza
Filozofie	Fizica	Franceza	Geografie	Germana
Informatica	Istorie	Latina	Management	Marketing
Matematica	Mecanica	Medicina	Pedagogie	Psihologie
Romana	Stiinte politice	Transporturi	Turism

Pereti exteriori	Descriere	Arie [m²]	Straturi componente (i e)		Coeficient reducere, r [%]
Pereti exteriori	Descriere	Arie [m²]	Material	Grosime [m]	Coeficient reducere, r [%]
PE	Tencuiala int. mortar var		Mortar var
	Zidarie caramida		Zid .caramida plina
	Tencuiala ext. ciment- var		Mortar ciment-var

P	Descriere	Arie [m²]	Straturi componente (i e)		Coeficient reducere, r [%]
P	Descriere	Arie [m²]	Material	Grosime [m]	Coeficient reducere, r [%]

Placa pe sol	Descriere	Arie [m²]	Straturi componente (i e)		Coeficient reducere, r [%]
Placa pe sol	Descriere	Arie [m²]	Material	Grosime [m]	Coeficient reducere, r [%]
PS	Placa pe sol - pardoseala din scandura		Scandura din lemn
			Grinzisoare din lemn
			Strat de nisip

TE	Descriere	Arie [m²]	Straturi componente (i e)		Coeficient reducere, r [%]
			Material	Grosime [m]

scenariu

termoizolare pereti ; termoizolare planseu sub pod

termoizolare placa pe sol ; inlocuire tamplarie

montare CT proprie si instalatie de incalzire noua + modernizare instalatie electrica si de iluminat

Termoizolare anvelopa complet + instalatii de incalzire , iluminat artificial si instalatie electrica

PLANSEU SUB POD
Nr.crt	Material	d		a	λ '	R =d/ λ '
		[m]	[W/mK]		[W/mK]	[m2K/W]
	Grinzi
	Scandura
	Tencuiala
	TOTAL: R=R₁+R₂+R₃
	R₀ = 1/α_i +R+1/α_e

Nr. crt.	Element de constructie	A [m²]
	Perete exterior
	Placa pe sol
	Tamplarie exterioara
	Planseu sub pod
TOTAL

Terasa acoperis	Descriere	Arie [m²]	Straturi componente (i e)		Coeficient reducere, r [%]
Terasa acoperis	Descriere	Arie [m²]	Material	Grosime [m]	Coeficient reducere, r [%]
	Planseu sub pod		Tencuiala interioara mortar var
			Sipci de lemn
			Scandura

FE / /UE	Descriere	Arie [m²]	Tipul tamplariei	Grad etansare	Prezenta oblon (i / e)
FE	Ferestre nord
	Ferestre vest
	Tot. arie ferestre
UE	Usi ext.sud
	Usi ext.vest
	Total arie usi
F+U	Tot suprafete ferestre+usi		Lemn cuplata in 2 foi	neetansate	nu

Tipul de cladire	Zona climatica	a m²K/W	b m²K/W	c m²K/W	d W/ mK	e m²K/W
Policlinici, dispensare, crese	I
	II
	III,IV
Cladiri de invatamant si pentru sport	I
	II
	III,IV
Birouri, cladiri comerciale si hoteluri^x)	I
	II
	III,IV
Alte cladiri (industriale cu regim normal de exploatare)	I
	II
	III,IV

Tipul de element	Suprafata (m²) sau perimetrul ( m )	Coeficientii de control

pereti exteriori	A₁ = 167,445 m²	a = 1,60
planseu sub acoperis	A₂ = 139,75 m²	b = 4,50
planseu la nivelul parterului	A₃ = 139,75 m²	c = 2,30
perimetrul exterior	P = 59,80 m	d = 1,40
suprafata vitrata	A₄ = 14,42 m²	e = 0,50

Nr. crt.	Intersectie elemente constructive	Θ_i [^oC]	θ_{si, min} [^oC]	θ_{si, colt} [^oC]	Θ_{si, m} [^oC]	θ_r [^oC]	Observatii
	Colt pereti exteriori						Necorespunzator. Condens θ_{si min}, θ_{si colt}, θ_sim<θ_r
	Planseu sub pod cu pereti exteriori						Necorespunzator. Condens θ_{si min}, θ_{si colt}, θ_{si m}<θ_r
	Centura in ziduri (cu termoizolatie)						Necorespunzator. Condens θ_{si min}, θ_{si colt}, θ_{si m}<θ_r
	Placa pe sol cu soclu						Necorespunzator. Condens θ_{si min}, θ_{si colt}, θ_{si m}<θ_r

Tabel: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Tg- Jiu
Luna	Intensitatea radiatiei solare [W/m²]
Luna	N	S	V	E
Ianuarie			31.3	31.3
Februarie	20.4		56.0	56.0
Martie			63.0	63.0
Aprilie			78.5
Mai			74.2
Iunie			78.3
Iulie			81.6
August			74.8
Septembrie			80.7
Octombrie			62.5
Noiembrie			31.7
Decembrie			27.3

Tabel : Valori medii ale temperaturii exterioare Tg Jiu
Luna	Temperatura medie [°C]
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Numarul de schimburi de aer pe ora
Categoria		Clasa de	Clasa de permeabilitate
cladirii		adapostire	ridicata	medie	scazuta
		neadapostite
Cladiri individuale		moderat adap.
		adapostite
Cladiri cu mai multe apartamente, camine, internate etc.	dubla expunere	neadapostite
		moderat adap.
		adapostite
	simpla expunere	neadapostite
		moderat adap.
		adapostite

Coeficienti de cuplaj termic ai spatiului incalzit
Elementul de constructie		R	U'j = 1/R'j	Aj	U'j x Aj
Elementul de constructie		[m²K/W]	[W/m²K]	[m²]	[W/K]
Perete	Exterior
Planseu	Terasa				2009.65
Tamplarie	Lemn				419.58
Tamplarie
Placa	Sol
TOTAL					4005.12

Determinarea perioadei de incalzire
			10 oct- 21 aprilie
			Valori conventionale
Luna	θ	t		θ	θ
	[^oC]	[zile]		[^oC]	[^oC]
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
				zile de incalzire

Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire
Luna	Zile	Intensitatea radiatiei solare [W/m²]
Luna	Zile	N	S	V	E
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Tip	Orientare		A	Fs	Ff		g	ΣAs
			[m²]					[m²]
F	N
	S
	E
	V
U	N
	S
	E
Orientare		ZAsnj [m²]		Isj [W/m²]		Qsj [W]
N
E
V						570.208
S
TOTAL

Elementul constructie	Componente		c	d	A	C
Elementul constructie	Componente	Kg/m	J/kgK	m	m²	J/K
Pereti exteriori	Tencuiala interioara
	Caramida
	Tencuiala exterioara
Pardoseala placa sol	Scandura
Pardoseala placa sol	Nisip
Terasa	Scandura
Terasa	Tencuila interiora

Determinarea perioadei de incalzire
		2 Septembrie -		29 Aprilie
		Valori conventionale
Luna	θ	t	θ	θ
	[^oC]	[zile]	[^oC]	[^oC]
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
			zile de incalzire

Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat
Tip incapere	Supr. Consum Consum Totala Specific anual Mediu [m²] [Kwh/an/m²]
Sala de clasa	14,8 8261.65
Hol	14,8 1426.57

Nr. crt	Element de constr	A [m2]
	Perete ext
	Planseu terasa
	Placa pe sol
	Tamplarie exterioara
	TOTAL

Date privind cladirea certificata:
Adresa cladirii: sat Poiana Seciuri com Bustuchin Categoria cladirii: Scoala Generala Regim de inaltime: P Anul construirii: 1962	Aria utila: 654,61. m² Aria construita desfasurata: 2180.2 m² Volumul interior conditionat al cladirii:.. m³
Motivul elaborarii certificatului energetic: REABILITARE TERMICA SI MODERNIZARE ENERGETICA
Programul de calcul utilizat: CALCUL , versiunea:
Date auditorul energetic pentru cladiri:
Specialitatea Numele si prenumele Nr. certificat Data Nr. dosar de Semnatura ( ci) de atestare audit energetic si stampila ..C GR IDITA DANIELA . . . . .

Consum anual specific de energie [kWh/m²an]			Notare energetica
Pentru:
Incalzire:
Apa calda de consum:
Climatizare:
Ventilare mecanica:
Iluminat: