Procesul de comunicare si relatii publice

PROCESUL DE COMUNICARE SI RELATII PUBLICE

Lumea se informeaza de la mijloacele de comunicare in masa (presa, radio, tv, internet). Lumea afla despre o companie din media: despre realizarile sale, despre momentele de criza, despre probleme, sau pur si simplu nu afla nimic. Pentru ca nu se gestioneaza relatia cu media.

Unul dintre marile mituri legate de acest tip de relatie de comunicare este legat de preamarirea relatiei cu presa. Nimeni nu contesta importanta mijloacelor scrise si faptul ca ?se iese? mai usor in presa scrisa decat la TV sau la radio. Cu toate acestea, mass media trebuie vazute ca intreg: presa scrisa, Tv, radio si fireste Internet. Toate au puncte tari si puncte slabe ? e firesc sa fie asa ? si toate trebuie adaptate campaniei si mesajului comunicat.

Ex. Salut! Eu sunt Q si astazi voi fi gazda ta pentru o plimbare virtuala printre new media. Vom vedea care sunt cele mai bune aplicari ale Internetului pentru companii, iar apoi va voi prezenta cate ceva despre jurnalismul online si nu numai. Asa ca, la drum cu noi! Internetul a devenit ?cool?. E o parte a vietii de zi cu zi. Un intrument de PR, pentru comunicare, pentru vizibilitate, pentru comunitate, pentru ca lumea intreaga sa interactioneze. Dar e oare folosit la intregul lui potential? Probabil ca atunci cand se vorbeste despre Internet si aplicatiile sale zilnice primul gand merge catre email. O modalitate de comunicare eficienta, rapida si comuna. Uneori rece si cu greseli. Urmeaza posibilitatea de cautare a unor informatii de care avem nevoie, folosind motoare de cautare online. In top ar aparea poate pe locul urmator programele de mesagerie instant si poate chiar si citirea online a unor ziare sau reviste.

Dupa primul razboi mondial s-a constatat o apreciere crescanda a tehnicilor de informare publica, cu o dezvoltare puternica dupa al doilea razboi mondial. Relatiile publice au devenit o profesiune acceptata si recunoscuta si, in ciuda antagonismului si suspiciunilor manifestate de o parte a presei, serviciile de informare s-au dezvoltat rapid ca institutii.

Ca rezultat, cativa pionieri in consultanta de relatii publice au devenit rapid identificati cu programul de informare publica a marilor corporatii. Pot fi mentionati Ivy Lee, T.J. Ross, Edward L. Bernays, Carl Byoir, Earl Newson, James Selvage sau Pendleton Dueley. Iar multe corporatii si-au dezvoltat proprii experti de relatii publice: Arthur Page la AT&T si Paul Garrett la General Motors.

In prezent relatiile publice sunt o parte indispensabila din procesul de comunicare in masa, dar o intelegere totala a modului in care acest fenomen s-a dezvoltat necesita o intelegere a dezvoltarii tehnicilor de media, a procesului de comunicare si a opiniei publice, privita ca o combinatie de sentimente, ratiune, constiinta si efemer.

Si totusi termenul face obiectul unor neintelegeri, in special datorita faptului ca "relatiile publice " - ca functie si concept - se gaseste inca intr-o stare fluida, care nu a permis o definire satisfacatoare.

Oamenii definesc frecvent relatiile publice prin intermediul catorva dintre cele mai vizibile tehnici si activitati ale sale - articole intr-un ziar, interviuri TV cu reprezentantii firmelor sau aparitia unor celebritati la evenimente speciale.

Ceea ce oamenii nu inteleg este ca relatiile publice au multe aspecte subtile si greu de patruns. Relatiile publice sunt esentiale in lumea complexa de azi pentru a facilita comunicarea si intelegerea. Ele implica cercetare, analiza, adoptarea politicii, programare, comunicare si feedback de la o diversitate de categorii de public.

Una dintre cele mai utilizate definitii ale relatiilor publice este un " efort directionat spre motivarea si influentarea clientilor in primul rand prin intermediul mijloacelor de comunicare, pentru a-i determina sa gandeasca bine despre o organizatie, sa o respecte si sa o sustina in perioadele mai dificile ".

Alte organizatii de relatii publice nationale si internationale au dat la randul lor definitii ale relatiilor publice suficient de detaliate pentru a se putea aplica oriunde in lume:

▣ Relatiile publice reprezinta efortul deliberat, planificat si sustinut de a stabili si mentine intelegerea reciproca intre firme si publicul sau.

▣ Relatiile publice sunt acea functie a managementului care evalueaza atitudinea publicului, identifica politica unei institutii sau persoane cu interesul public si planifica si executa un program de activitati pentru a castiga intelegerea si acceptarea publicului.

▣ Relatiile publice sunt efortul constient de a obtine intelegere, de a stabili si mentine increderea publicului pe baza unei cercetari sistematice.

▣ Relatiile publice reprezinta efortul managerial sistematic si sustinut prin care organizatiile private si publice cauta sa creeze intelegere, simpatie si sprijin la nivelul acelor categorii de public cu care au sau asteapta sa stabileasca un contact.

Conceptul modern de relatii publice este de origine americana, notiunea de relatii publice fiind folosita pentru prima data la sfarsitul secolului trecut. Cat priveste definirea conceptului de relatii publice, aceasta s-a dovedit deosebit de dificila; astfel, in anul 1975, "Foundation for Public Relations Research" a inregistrat un numar de 472 de definitii, provenind de la primii 65 lideri din domeniul relatiilor publice, pe baza carora a formulat urmatorul concept al relatiilor publice: "Relatiile publice reprezinta o functie distincta de management, care ajuta sa se stabileasca si sa se mentina un climat psihologic de comunicare, intelegere, acceptare si cooperare intre o organizatie si publicul sau; ajuta conducerea sa informeze si sa fie informata despre opinia publica; defineste si coordoneaza responsabilitatea conducerii pentru a servi interesului public; ajuta conducerea sa utilizeze in mod eficient orice schimbare, servind insa si ca un sistem de prevedere care sa sprijine tendintele ce se anticipeaza; foloseste cercetarea si tehnicile comunicationale etice ca principalele sale instrumente".

Exista numeroase dovezi ca, de-a lungul timpului, relatiile publice au devenit, intr-adevar, o afacere profitabila. In prezent s-a ajuns la un volum al cheltuielilor afectat acestor activitati de 9 miliarde dolari anual, cu o rata medie anuala de crestere de 20%. De mentionat faptul ca aproximativ jumatate din aceasta suma se cheltuieste prin agentii specializate in domeniul relatiilor publice.

Activitatea de relatii publice detine cea mai mare pondere in domeniul industriei, in care inregistreaza cea mai rapida dezvoltare. Astfel, intr-un studiu efectuat in anul 2000, se evidentiaza faptul ca 26% din veniturile tuturor agentiilor de publicitate sunt obtinute ca urmare a desfasurarii acestei activitati in domeniul industriei bunurilor de larg consum.

Viata profesionala a PR-istului este una plina, iti ofera sansa sa fii parte din ceva foarte important, mult mai mare decat tine, sa faci ca un nume sa ajunga sa aiba rezonanta unui clopot de catedrala. Pentru relatiile publice se foloseste in mod curent formula PR (Public Relations), americanii fiind fondatorii domeniului, cei care au impus terminologia de baza si au infiintat firme de succes. Practicienii sunt denumiti fie 'specialisti in PR', fie 'relationisti'.

Cu ce se ocupa specialistul in PR:

1. Scrie si editeaza comunicate, stiri de presa scrisa, radio si televiziune, scrisori, anunturi, cuvantari, rapoarte de activitate etc.
2. Mentine relatiile cu presa.
3. Asigura comunicarea interna intre membrii organizatiei.
4. Organizeaza evenimente speciale (conferinte de presa, inaugurari, lansari de programe, aniversari, campanii, strangeri de fonduri, vizite, concursuri)
5. Ia cuvantul in public sau ii pregateste pe liderii organizatiei pentru aparitii publice.
6. Creeaza si mentine contactul cu presa, lumea politica si de afaceri, membrii organizatiei, vizitatorii acesteia.

Jurnalistii au aptitudini pentru PR

In SUA, daca un jurnalist de teren nu ajunge editor pana la 40 de ani, atunci se orienteaza fie spre mediul academic, fie spre PR. Si la noi, jurnalistii cu experienta urmeaza calea PR-ului, aici 'limita de varsta' nefiind inca precis definita!  E esential ca un consultant in PR sa fi fost jurnalist macar doi-trei ani. Altfel, nu poate intelege interesele, abordarea si stilul de lucru al ziaristilor. Astfel PR nu trimit sageti catre tinte imaginare.'

Exista niveluri diferite in functie de organizare si desigur sarcini specifice fiecarei functii.

1. entry level indeletnicirile cele mai dese vor avea in vedere realizarea de baze de date, a confirmarilor pentru participarea la diversele evenimente organizate, primirea oaspetilor agentiei. Uneori parerea va fi solicitata pentru activitati ce tin de departamentele superioare. Astfel vor fi cerute opinii in legatutra cu designul anumitor obiecte, de asezarea altora ori chiar de propuneri de strategii pentur clienti. Va fi nevoie sa fie facute liste cu intrebari posibile pentru conferintele de presa ale clientilor si de asemenea sa fie scrise diverse materiale - atat pentru agentie, cat si pentru clientii agentiei. In sfarsit, vor trebui sa fie realizate monitorizarile zilnice ale aparitiilor in mass media pentru agentie si pentru clientii sai. 
2. Nivelul imediat urmator permite in primul rand interactiunea directa cu clientii, este adevarat de cele mai multe ori insotit fiind cel tocmai avansat in functie de un superior. Acum revista presei este prelucrata, realizata fiind de altii si atentia se focalizeaza mai mult asupra posibilitatilor de oferire de informatie suplimentara si de creare de strategii pentru clienti.

Odata cu ajungerea intr-un post de accounts manager este clar pe de o parte ca responsabilitatile sunt mult mai mari, ca accesul la informatie este si el ridicat si, pe de alta parte, ca specialistul are in spate ani de experienta. Acum el 'da ordine', raporteaza direct clientului, participa la intalniri de afaceri si de castigare de noi clienti si tot asa.

O concluzie se detaseaza: relatia cu mass media este una foarte importanta. Ea trebuie gestionata atent pentru a oferi rezultate. Sau pentru a nu aduce prejudicii. Nu inseamna ca toate celelalte tipuri de relatii (cu comunitatea, cu partenerii de afaceri, cu furnizorii, cu clientii etc.) trebuie minimizate, ci doar ca si relatiei cu presa trebuie sa i se acorde atentie.