ISTORIA SISTEMULUI PERIODIC AL ELEMENTELOR
Inca din antichitate, aproximativ prin anii 400 i.e.n, in Grecia antica s-au folosit cuvintele "element " si "atom " pentru a desemna diferentele dintre diferitele parti ale materiei si pentru a desemna partile cele mai mici care alcatuiesc materia.
In secolul al XVIII-lea, marele chimist francez Antoine Lavoiser, in lucrarea sa " 'Traité Elémentaire de Chimie " (Tratat de chimie elementara), aparuta in 1789, a impartit cele 33 de elemente cunoscute la vremea sa in patru grupe in functie de proprietatile lor chimice: gaze, nemetale, metale, si pamanturi
In secolul al XIX-lea, in anul 1869 cercetatorul german Johann Döbereiner a notat faptul ca elementele asemanatoare au mase atomice apropiate. El a eleborat asa-zisa Lege a Triadelor care consta in impartirea elementelor in grupe de cate trei elemente similare in care proprietatile elementului din mijloc puteau fi deduse din proprietatile elementului celui mai greu si ale elementului celui mai usor. Iata cateva exemple de triade din acest tabel: litiu, sodiu si potasiu, sulf, seleniu si teluriu sau clor, brom si iod.
Cercetatorul francez De Chancourtois a realizat un tabel cilindric al elementelor pentru a arata reaparitia periodica a proprietatilor elementelor chimice.
In 1865, un alt cercetator care a incercat clasificarea elementelor a fost englezul John Newlands, profesor la Scoala de Medicina din Londra. El a asezat elementele intr-o tabela alcatuita din 7 coloane in ordinea crescatoare a masei atomice. El a evidentiat faptul ca elementele cu proprietati asemanatoare apar la intervale de 8 elemente si a eleborat asa-zisa Lege a octavelor.
Alte contributii la clasificarea elementelor chimice, au mai adus cercetatorul englez Wiliam Olding, in 1864 si cercetatorul german Julius Lothar Meyer in 1868.
W. Olding a realizat un tabel foarte asemanator cu cel realizat mai tarziu de Mendeleev. Grupele sunt aranjate pe orizontala iar elementele sunt asezate in ordinea masei atomice. In tabel s-au lasat spatii libere pentru elementele nedescoperite.
Chimistul german Julius Lothar Meyer a realizat un tabel al elementelor chimice in 1864, apoi o a doua versiune in 1868, elementele fiind asezate in ordinea masei atomice. Mayer si-a publicat lucrarea mult mai tarziu decat Mendeleev, astfel incat nu a putut avea prioritate in acest domeniu. Se pare ca cei doi chimisti, Meyer si Mendeleev au descoperit sistemul periodic al elementelor in acelasi timp.
Cel care este unanim acceptat ca fiind descoperitorul sistemului periodic modern al elementelor a fost chimistul rus Dimitri Ivanovici Mendeleev.
Versiunea finala a sistemului periodic din 1871 a lasat spatii libere sugerand ca alte elemente chimice vor fi descoperite mai tarziu. Elementul 101 a fost numit dupa Dimitri Ivanovici Mendeleev (1834-1907), care a descoperit "Sistemul periodic al elementelor " aranjat sub forma de tabela si continuu perfectionat intre 1868 si 1871. Prin gruparea celor 62 de elemente, cunoscute pe vremea sa, in ordinea crescanda a greutatii lor atomice, Mendeleev a demonstrat o revenire periodica a proprietatilor si a prezis proprietatile elementelor care ar fi trebuit sa existe, dar care nu fusesera descoperite. Desi initial sistemul sau nu s-a bucurat de acceptarea generala, descoperirea elementelor care lipseau si care aveau proprietatile prezise de el a fost hotaratoare pentru confirmarea valabilitatii teoriei sale si care in forma actuala constituie un concept fundamental al chimiei moderne. Sistemul periodic numara 118 elemente chimice, din care 90 se gasesc in stare naturala (2 lichide, 11 gaze si 77 solide) iar altele 28 artificiale. Pana in 1984 s-au produs din acestea 6 845 000 de compusi, din care 65000 cu utilizari curente.
Dmitri Ivanovici Mendeleev s-a nascut in Tobolsk, Siberia la 8 februarie 1834. Dupa orbirea si apoi moartea tatalui sau in 1847, mama sa a pus in functiune o fabrica de sticla. Dupa ce fabrica a fost distrusa de flacarile unui incendiu, familia s-a mutat mai intai la Moscova iar apoi la St. Petersburg unde D.I. Mendeleev a urmat cursurile "Institutului Pedagogic ".
A devenit profesor in 1855 si a fost trimis la sud de Odessa pentru a-si continua studiul in chimie. Primul sau post universitar l-a obtinut in 1857 si a fost trimis la Universitatea din Heidelberg (1859-1861) pentru a-si continua studiile. intors inapoi la St.Petersburg, a inceput sa scrie si sa editeze lucrari stiintifice. A devenit profesor de chimie la "Institutul Tehnic ".
In 1864. cartea sa, "Principiile chimiei " a fost publicata in 1868-1870. In timpul scrierii cartii, D.I.Mendeleev a inceput sa cerceteze relatiile dintre elementele chimice. In urma acestor cercetari a aparut "Sistemul Periodic al elementelor " care prezenta lista tuturor elementelor aranjate dupa masa atomica si aranjate in diferite grupe. Cand tabelul a fost acceptat, a devenit foarte utilizat pentru intelegerea procesului de disociere radioactiva prin care un element este transformat in altul.
Mendeleev a avut contributii substantiale la dezvoltarea industriei si agriculturii din Rusia. A murit la 2 februarie 1907.
In secolul XX, sistemul periodic al elementelor a fost completat cu noi elemente descoperite; in prezent sistemul periodic are 118 elemente. Sistemul periodic modern seamana cu cel realizat de Mendeleev, elementele fiind aranjate in functie de masa atomica, la care s-a adaugat grupa 0 (grupa gazelor rare). Aceasta grupa a fost adaugata de chimistul american Ramsay. Mai tarziu, sistemul periodic a fost rearanjat de catre americanul Mosely tinandu-se cont de numarul atomic (sarcina nucleara), si nu de masa atomica.
Imbunatatiri importante de ultima ora ale sistemului periodic au fost aduse de americanul Roy Alexander in 1994. El a realizat un tabel tridimensional al elementelor chimice.Toate elementele sunt aranjate intr-o secventa continua in functie de numarul atomic.
Elementele din grupele 0, Ia, IIa, IIIb, IVb, Vb si VIIIb se afla in partea de sus a unui "tub"; deasupra acestuia se afla un "cerc " al hidrogenului. Din partea de jos a acesui tub porneste o bucla ce cuprinde grupele IIIa, IVa, Va, VIa, VIIa, VIII, Ib, si IIb. Din jumatatea de jos a acestei bucle porneste o a treia bucla, cea mai lunga. Iata in imaginea de mai jos, forma tridimensionala a sistemului periodic al elementelor:
