SISTEME DE BATERII

PENTRU CRESTEREA PREPELITELOR

IN MICROFERME

ISTORIA PREPELITEI IN LUME SI IN ROMANIA.

Prepelita (Coturnix coturnix) este o pasare calatoare din ordinul Galiformae, care traieste si in tara noastra in campii deschise, din primavara pana toamna. Specii si subspecii ale genului Coturnix sunt originare din toate continentele, mai putin din America.

Prepelita comuna (Coturnix - Coturnix) apartine ordinului Phasianidae, alaturi de potarniche si fazan.

Unele dintre ele, Coturnix coturnix sau prepelitele comune sunt pǎsǎri migratoare din Asia, Africa si Europa, Coturnix coturnix (prepelita europeana) este cea mai cunoscutǎ dar si Coturnix japonica (prepelita japoneza).

O anumita  subspecie care a migrat intre Asia si Europa, a fost crescuta in captivitate pentru prima data in China, fiind crescute ca pǎsǎri de companie cantǎtoare. Prepelitele domesticite au fost aduse dinspre China spre Japonia.

Desi prepelitele europene migrau inspre sud, fiind prinse usor dupǎ cǎlǎtoria extenuantǎ, scrierile biblice si egiptene nu contin date cu privire la cresterea lor in captivitate.

Insa in biblie se gaseste o relatare despre prepelite. Aceasta o intalnim in cea de-a patra carte a Vechiului Testament scrisǎ de Moise cu peste 3400 ani in urma. In "Numeri" capitolul 11 se confirmǎ ceea ce se cunoaste astǎzi despre migratia prepelitelor, si anume cǎ in timpul migratiei lor din Europa spre sud, puteau fi usor prinse fiind extenuate din cauza cǎlǎtoriei lungi si obositoare.

Cartea "Numeri", a patra a Vechiului Testament scrisǎ de Moise, descrie cǎlǎtoria fǎcutǎ de poporul evreu prin pustiu, cǎtre tara promisǎ (Israel), dupǎ ce a fost eliberati din robia egipteanǎ. Poporul evreu, uitǎ repede minunile pe care le-a facut Dumnezeu cu ei pentru a fi eliberati din robie si cartesc impotriva lui Dumnezeu, pentru cǎ le dǎdea in fiecare zi numai "MANǍ" ca hranǎ. Niciodatǎ Dumnezeu nu lasǎ aceste rǎzvrǎtiri impotriva Lui nepedepsite si numai rugǎciunea sincera si stǎruitoare a lui Moise face ca intreaga tabarǎ sǎ nu fie mistuitǎ de foc. Tot ca pedeapsǎ, Dumnezeu le promite cǎ le va da o lunǎ de zile, zi de zi, carne, "panǎ vǎ va da pe nas si vǎ veti scarbi de ea". Dar si de aceastǎ datǎ, lǎcomia umanǎ a evreilor, (pe care am intalnit-o la toate popoarele, chiar si in zilele noastre - vezi vanǎtoarea excesivǎ a unor specii de animale), Il manie pe Dumnezeu si aduce peste ei o pedeapsǎ si mai mare - moartea, probabil prin intoxicatie cu carnea de prepelite, care s-a alterat rapid in conditiile din desert, fiind stocatǎ in cantitati mari, datoritǎ usurintei cu care au putut fi prinse prepelitele.

Redǎm in continuare Capitolul 11 din Cartea "Numeri" a Vechiului Testament din Biblia, tiparitǎ sub indrumarea si cu purtarea de grijǎ a Prea Fericitului Pǎrinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

Pedeapsa poporului pentru lacomie.

Poporul insa incepu sa cirteasca in auzul Domnului, iar Domnul auzind, se aprinse minia Lui, izbucni intre ei foc de la Domnul si incepu a mistui marginile taberei.

Atunci a strigat poporul catre Moise, iar Moise s-a rugat Domnului si a incetat focul.

De aceea s-a numit locul acela : Tabeera, adica ardere, caci acolo a fost aprins intre ei focul de la Domnul.

Strainii, dintre ei, incepura sa-si arate poftele si sedeau cu ei si fiii lui Israel si plingeau, zicind : «Cine ne va hrani cu carne ?

Caci ne aducem aminte de pestele, pe care-1 mincam in Egipt in dar, de castraveti  si de pepeni, de ceapa, de praz si de usturoi;

Acum insa sufletul nostru tinjeste; nimic nu mai este inaintea
ochilor nostri decit numai mana».

Iar mana era ca saminta de coriandru si infatisarea ei era ca infati­sarea cristalului.

Poporul se ducea si o aduna, o risneau in risnite sau o pisau in piua, o fierbeau in caldari si faceau din ea
turte ; iar gustul ei era ca gustul turtelor cu untdelemn.

9. Cind cadea noaptea roua pe ta­bara, atunci cadea peste ea si mana.

Moise insa auzea cum plingea fiecare prin familiile sale si la usa cortului sau, si s-a aprins tare minia Domnului si s-a mihnit Moise.

Atunci a zis Moise catre Domnul : «De ce intristezi pe robul Tau si de ce oare n-am aflat mila inaintea ochilor Tai, caci ai pus asupra mea sarcina a tot poporul acesta ?

Oare eu am zamislit tot poporul acesta si oare eu 1-am nascut, de-mi zici: Ia-1 in sinul tau, cum ia doica pe copil, si-1 du in pamintul pe care cu juramint 1-am fagaduit parintilor lui ?

De unde sa iau si sa dau eu
carne la tot poporul acesta? Caci pling inaintea mea si zic : Da-ne carne sa mincam! Eu singur nu voi putea sa duc
tot poporul acesta, ca acest lucru este greu pentru mine.

Daca faci asa cu mine, atunci mai bine omoara-ma, de am aflat mila inaintea ochilor Tai, ca sa nu mai vad necazul acesta».

Atunci Domnul a zis catre Moise : «Aduna-Mi saptezeci de barbati, dintre batrinii lui Israel, pe care-i stii tu ca sint capetenii poporului si supraveghetorii lui, si du-i la cortul adunarii, ca sa stea cu tine acolo.

Ca Ma voi pogori acolo si voi vorbi cu tine si voi lua din duhul care este peste tine si voi pune peste ei ca sa duca ei cu tine sarcina po­porului si sa nu o duci numai tu singur.

Iar poporului spune-i: Sa va curatiti pentru ziua de miine si veti avea carne, deoarece ati plins in auzul Domnului si ati zis: Cine ne va hrani cu carne ? Ca ne era bine in Egipt; ca are sa va dea Domnul carne sa mincati si veti minca ;

Si veti minca, nu numai o zi, nici numai doua sau cinci zile, nici numai zece sau douazeci de zile,

Ci o luna intreaga veti minca pina va va da pe nas si va veti scirbi de ea, pentru ca ati dispretuit pe Domnul, Care este intre voi, si v-ati plins inaintea Lui si ati zis : La ce trebuia sa iesim noi din Egipt?

Apoi a zis Moise : «in poporul acesta, in care ma aflu, sint sase sute de mii de pedestri si Tu zici : Am sa
le dau carne sa manince si vor minca o luna de zile !

Li se vor taia, oare, toate oile si toti boii, ca sa le ajunga ? Sau tot pestele marii li se va aduna, ca sa-i indestuleze ?»

Zis-a Domnul catre Moise:
«Dar, oare, mina Domnului e scurta?
Acum vei vedea de se va implini sau nu cuvintul Meu».

Atunci a iesit Moise si a spus poporului cuvintele Domnului, a adu­nat saptezeci de barbati dintre batrinii
poporului si i-a pus imprejurul cortului.

Si S-a pogorit Domnul in nor si a vorbit cu el; si a luat din duhul care era peste el si a pus peste cei saptezeci de barbati capetenii, indata insa cum a odihnit duhul peste ei, au inceput a prooroci, dar apoi au incetat.

Doi dintre barbati insa au ramas in tabara: pe unul il chema Eldad si pe celalalt il chema Medad. Si a odihnit si peste ei duhul, caci erau din cei inscrisi, dar nu venisera la cort, si au proorocit si ei acolo in tabara.

Atunci a alergat un tinar si a spus lui Moise, zicind : «Eldad si Medad proorocesc in tabara».

Si raspunzind, losua, fiul lui Navi, slujitorul lui Moise, unul din alesii lui, a zis: «Domnul meu Moise, opreste-i !»

Moise insa i-a zis : «Nu cumva esti gelos pe mine ? O, de ar fi toti prooroci in poporul Domnului si de ar
trimite Domnul duhul Sau peste ei!»

Apoi s-a intors Moise in tabara impreuna cu batrinii lui Israel.

Atunci s-a stirnit vint de la Domnul, a adus prepelite dinspre mare
si Le-a presarat imprejurul taberei cale de 'o zi intr-o parte si cale de o zi in cealalta parte imprejurul taberei, strat gros aproape de doi coti de la pamint.

Atunci s-a sculat poporul si toata ziua si toata noaptea aceea si toata ziua urmatoare au adunat prepelite; si cine a adunat putin, tot a adunat zece co­suri si le-au intins imprejurul taberei.

33. Dar carnea era inca in gura lor si nu ispravisera inca de mincat, cind se aprinse minia Domnului asupra poporului, si a lovit Domnul poporul cu bataie foarte mare.

34. Si s-a pus numele locului ace­luia: Chibrot-Hataava, adica mormin­tele poftei, caci acolo au ingropat pe poporul cel aprins de pofta.

Apoi a plecat poporul din Chibrot-Hataava la Haserot si s-a oprit in
Haserot.

Primele consemnǎri cu privire la cresterea in captivitate a prepelitelor in Japonia, dateazǎ din secolul al doisprezecelea unde aceste pǎsǎri erau tinute ca pǎsǎri de casǎ pentru cantecul lor. Se spune cǎ un impǎrat japonez s-a vindecat de tuberculozǎ dupa ce a consumat carne de prepelitǎ ceea ce a condus la cresterea prepelitelor in Japonia pentru carne si ouǎ, in a doua parte a secolului al nouǎsprezecelea, iar in jurul anului 1910 prepelitele erau crescute pe scarǎ largǎ in aceastǎ tara.

La inceputul secolului nostru, productia la prepelita a fost orientata atat pentru carne, cat si pentru oua. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, prepelita aproape ca a incetat sa mai fie crescuta; de abia, dupa anul 1960 s-a inregistrat un reviriment in cresterea acestei specii.

In prezent, in Japonia, productia de carne de prepelita se afla pe locul doi dupa cea de carne de gaina. In Europa, prepelita domestica a fost importata cu 60 ani in urma (in Romania  25 ani in urma).

Susa franceza de prepelite, care a fost importata si in Romania, are o greutate corporala la varsta de adult de aproximativ 150g (femela) si de 120g (masculul).

Sexele se pot distinge la varsta de 3 saptamani, femelele avand gatul si pieptul de culoare mai deschisa, pestritate cu negru.

La mascul, gatul si pieptul sunt de culoare mai inchisa maron cǎtre roscat. In acelasi timp, cloaca femelei este alungita transversal, in timp ce cloaca masculului prezinta o excrescenta de culoare roza; ea este neacoperita cu penaj.

Curba economica de ouat a unei prepelite este intre varstele de 6 si 36 saptamani. In functie de valoarea biologica a prepelitelor, de conditiile tehnologice asigurate si de calitatea furajelor administrate, prepelitele pot fi tinute in ouat timp de un an si chiar mai mult.

Japonezii sustin ca prepelita lor ouatoare, produce cca. 290 oua pe an, cu un varf de ouat de 90 - 95% in lunile 2 - 4 de ouat. Pe considerentele aratate, crescatorii de prepelite pot, deci, sa-si profileze si sa-si dimensioneze fermele proprii, dupa dorinta si posibilitati.

Ouale de prepelita au un desen specific, fiind lungi de 3 cm si late de 2,5 cm, cu o greutate de 9 - 12g. Puiul de o zi cantareste 5 - 10g (in medie 7g) si are o crestere foarte rapida in primele zile dupa ecloziune.

Prepelita japoneza (care se afla la originea prepelitelor domestice din Europa) s-a format pe baza prepelitelor salbatice din China si Japonia; ele au o longevitate de  3 - 4 ani, chiar si mai mare.

Caracteristicele prepelitei japoneze sunt urmatoarele:

greutatea corporala medie la femele, de 150g

intr-o perioada normala de exploatare, femela produce aprox. 300 de oua, adica de peste 23 de ori greutatea proprie, fata de o gaina ouatoare, care produce de 8 ori greutatea corporala proprie;

La noi in tara exista diferiti crescatori si populatii de prepelite de calitate, aduse de peste hotare, in special din Ungaria, Franta, Italia, Iugoslavia si Bulgaria.

Un material de valoare biologica ridicata, controlat timp de mai multi ani si selectionat dupa criterii stiintifice, s-a aflat la Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea Pasarilor si Animalelor Mici (ICPCPAM) Balotesti; in urma lucrarilor efectuate aici, s-a obtinut tipul de prepelita pentru oua, cu caracteristicele de greutate si productie ale suselor japoneze.

CRESTEREA PREPELITELOR IN BATERII

CONDITII DE CONFORT

Cresterea prepelitelor in baterii este cel mai utilizat mod de crestere; practicat atat in sistem industrial cat si in sistem gospodaresc a fost determinat mai ales de motive economice si datorita comportamentului de ouat specific (prepelitele isi ascund oul in asternut), dar si de securitate a efectivelor. Densitatea pasarilor pe suprafata de crestere in acest caz este cea mai mare in serie animala.

In practica, sunt cunoscute trei sisteme de crestere in baterii a puilor de prepelita respectiv:

a) sistemul japonez, cu cusca de demaraj avand doua compartimente: 1/3 din cusca inchisa, incalzita, cu rol de dormitor si 2/3 din cusca deschisa, neincalzita, ca spatiu de miscare. Incalzirea se face, doar cu un bec electric de 60W (iarna) sau de 40W (vara), caldura venind de sus, intrucat prepelita prefera sa simta capul incalzit. Podeaua portiunii de cusca inchisa este de forma unui grilaj de lemn, peste care se aseaza rogojini sau pungi de canepa. Demarajul in aceste custi dureaza 7 zile, vara si 10 zile iarna. De obicei se intalnesc doua dimensiuni de custi : mici (pentru 50 - 100 capete) si mijlocie (pentru 100 - 200 capete), putandu-se dispune 5 custi una peste alta. Dupa 7 -10 zile, puii se transfera in custile de crestere, unde sunt tinuti pana la 30 zile, cand se trec in custile de adulte.

Este un sistem controversat, mai ales din motive sanitar veterinare, curatenia si dezinfectia facandu-se cu greutate si nu se pot respecta normele care se impun, mai ales in cazul unor efective mai mari de 500-1000 de capete.

In faza a II-a de crestere hranirea si adaparea se face prin peretele frontal, cu plasa avand ochiurile de 1,5 cm (in faza I de crestere, peste cu ochiurile de 1,5cm se suprapune o plasa cu ochiuri mai mici, prin care puii pot, doar, sa-si scoata capul pentru hranire si adapare). Incalzirea se face cu rezistente electrice si termostat. Jgheabul bateriei este comun pentru hranire si adapare. El este impartit in 3 compartimente egale, dintre care cel mediu este utilizat pentru apa, iar cele doua laterale pentru furaje. In primele zile dupa ecloziune, furajele se presara si pe jos, pe bucati de hartie sau in jgheaburi speciale, pana cand puii au acces la hranitoare. Pentru a asigurarea unei mari umiditati relative a aerului in incaperea de crestere a puilor, in primele zile de viata a lor, se va pune tavite cu apa pe pardoseala. Aceasta incapere trebuie sa fie bine aerisita, dar fara curenti de aer.

In prezent s-a eliminat sistemul de hranire si adapare comun. Se recomanda utilizarea unor jgheaburi separate, dispuse pe peretii opusi ai custii, pentru mentinerea curateniei in hranitori si adapatori si pastrarea apei de baut la parametrii de potabilitate stabiliti de tehnologie.

b) al doilea sistem de crestere in baterii este tot bifazial, fiind practicat de ICPCPAM Balotesti.

Demarajul are loc intr-o baterie simpla, cu 3 nivele si 6 compartimente. Plasa podea prezinta ochiurile foarte mici (sub1cm²), din otel anticorosiv. Deasupra fiecarui compartiment este dispusa, sub plafonul custii, o rezistenta electrica de 500W. Hranirea si adaparea se face din tavite mobile, cu marginea joasa, dispuse pe plasa podea. In fiecare compartiment se introduc 130 pui, la densitatea de 150 - 160 cap/m². Transferul din bateria de demaraj in cea de crestere se face la varsta puilor de 21 zile.

Cresterea se realizeaza intr-o baterie cu 7 niveluri, unde se introduc cca. 490 pui (7 niveluri x 70 pui), la o densitate de 120 - 140 pui/m². Sub plasa podea, la fiecare nivel exista tavite de colectare a dejectiilor. Hranirea se face din jgheaburi, dispuse pe cealalta latura a bateriei, iar adaparea din jgheaburi dispuse pe alta latura a bateriei.

Transferul in bateria de adulte se impune la varsta puilor de 5 - 6 saptamani, inainte de intrarea in ouat.

c) al treilea sistem practicat pare cel mai simplu, intrucat, atat demararea cat ti cresterea pana la 5 saptamani se face intr-o singura baterie, practicandu-se schimburi numai la plasa podea (peste care se aseaza in perioada de demaraj o podea suplimentara - un covoras- din material plastic, cu ochiuri foarte mici) si la peretele frontal (unde, de asemenea, exista doua pozitii de lucru, pentru prima si a doua faza de crestere, asa cum s-a mai aratat la bateria de tip japonez).

Comparativ cu cresterea la sol, in tehnologia de crestere la baterie trebuie luate urmatoarele masuri suplimentare:

jgheaburile de hranire si adapare sa fie bine luminate, pentru a fi percepute cu usurinta de pui;

golirea tavitelor mobile pentru dejectii trebuie sa fie facuta des (preferabil, zilnic) si oricum, nu atunci cand stratul de dejectii ajunge la nivelul podelei custii .

custile sa fie corect confectionate, spre a nu permite evadarea pasarilor, care in afara custilor nu dispun de apa si mancare.

Se recomanda ca pe tavita de colectare a dejectiilor sa se puna un strat de rumegus. Acesta absoarbe umiditatea din dejectii, descompunerea lor este intarziata si mirosul este inlaturat.

Confortul pasarilor in baterii este determinant pentru obtinerea celor mai bune rezultate. Alegerea materialelor folosite, dimensionarea spatiului, tipul de utilaj si instalatii, densitatea pasarilor, conditiile de microclimat, concura la obtinerea unor productii extrem de diferite de la un crescator la altul. De multe ori, chiar si crescatorilor experimentati le scapa anumite detalii tehnice sau de comportament specifice la prepelite si trebuie sa suporte "sanctiunile" asupra indicatorilor de productie: spor in greutate, productia de oua, consumul de furaje, indicatori de incubatie etc.

Este foarte important ca la alegerea tipului de baterie sa se tina cont de faptul ca, intr-un spatiu extrem de redus se indeplinesc functiile vitale fundamentale: respiratie, expiratie, de hranire, de adapare, defecare, de crestere, de reproductie, de productie (ouat, ingrasat), etc.

Pentru indeplinirea acestora, un rol extrem de important il are stabilirea unor norme tehnologice de confort, pe categorii de varsta, sistem de exploatare si categorii de productie.

In tabelul 4 sunt redate normele de confort tehnologic la prepelite .

Norme de confort tehnologic la prepelite

(fara fronturile de adapare si furajare)

Tabelul 4

Sisteme de baterii pentru cresterea prepelitelor utilizate in Romania

Figura 7 - Baterie pentru demaraj prepelite

15 - 35 ZILE

Sistem ARCP

Fig 8 - Baterie pentru demaraj prepelite Tineret ( ecloziune - 15 zile)

Figura 9. Minibaterie pentru prepelite ouatoare - capacitatea 80 capete - tip ARCP

Figura10. Baterie multietajata pe 5 NIVELE -TIP Tehnomet

Figura 11 - Baterie modulara

Pentru prepelite tineret

pe 3 nivele - tip ARCP

Figura 12. Baterie modulara pe patru nivele pentru prepelite ouatoare ( 500 capete ) - tip ARCP

(suprafata necesara: 1,60/0,80 cm )

Figura 13 - Baterie modulara pentru prepelite ouatoare

tip ZOOPREPI Braila

Cresterea prepelitelor ouatoare in sistem industrial a impus introducerea unor sisteme de baterii cu o eficienta in exploatare din ce in ce mai mare, care permit automatizarea tuturor operatiilor tehnologice, precum: furajarea, adaparea si evacuarea dejectiilor. Rulajul unor efective de prepelite ouatoare mai mari de 1000 - 1500 de capete, fara automatizarea operatiilor tehnice este ineficient.

La ICPPAM Balotesti s-a proiectat un sistem de baterie piramidala, care a fost testata si omologata si apoi introdus in fabricatie la Tehnomet Timisoara. Acest sistem permite extinderea pe verticala pana la 7-8 nivele, iar lungimea tronsonului pana la 15 - 20 m. Cu cat capacitatea bateriei este mai mare, cu atat eficienta sistemelor de automatizare este mai mare.

Bateria este prevazuta cu un schelet metalic de sustinere din otel corniere tratat anticorosiv, pe care sunt fixate custile, construite din plasa de otel plastifiat sau tratat anticorosiv, amplasate in sistem piramidal ( Figura 11).

Se face precizarea ca pentru pardoseala se foloseste un sistem de plasa mai rezistent decat cel pentru peretii custii. Tinandu-se cont de greutatea pasarilor trebuie sa se evite deformarea pardoselii care reduce confortul pasarilor. Custile au capacitatea de 50 - 80 de capete prepelite la varsta de adult.

Adaparea, furajarea se fac automat, iar colectarea dejectiilor se face mecanic, cu ajutorul uni plug raclor, amplasat pe canalul colector de sub baterie. Fiecare cusca de pe etajul inferior este prevazuta pe partea posterioara cu un covoras din plastic pentru dirijarea dejectiilor rezultate pe etajul superior.

Schema sintetica pentru acest sistem de baterie este prezentat in figura 11.

Figura 11 - Sistem piramidal de baterie pentru prepelite adulte ouatoare sau de reproductie

( capacitate 1500 -15000 capete)

Bibliografie selectiva

Boboc Viorica, Balbaie Traian, Ungureanu Georgeta, - (2000) - Cercetari privind utilizarea unor aminoacizi sintetici din grupa aminoacizilor cu sulf in hrana prepelitelor - Program ORIZONT 2000 - Raport Final ICPPAM Balotesti.

Boboc Viorica, Dobrescu Gh., Balint D., - (1999) - Solutii tehnico-constructive pentru modernizarea si utilizarea acestora in exploatatiile de prepelite de mici dimensiuni din sectorul privat - Program Prioritar MAPAM - Oferta Cercetarii stiintifice pentru transfer tehnologic in Agricultura si Industrie Alimentara - Ed Tehnica, p 499-502.

Boboc Viorica, Ungureanu Georgeta, Boca Elena, Tiganus Marius - Testarea subprodusului pe baza de fructe de catina, ca aditiv furajer in hrana tineretului de prepelita pentru carne ( 0-3 saptamini ) Contract testare produs ICPPAM - Biotehnos SA - Proiect Program Relansin 2001 - Lucrarile Simpozionului National - Biologia si Nutritia Animala in Perspectiva Integrarii Europene - Balotesti- 3 Oct. 2003 - p. 310-319.

Dobrescu Gh, Boboc Viorica, Balint Danut - ( 2000 ) - Elaborarea si perfectionarea tehnologiilor de crestere si exploatare a pasarilor pe tipuri de productie si sisteme de exploatare - Program ORIZONT 2000 - Raport Final ICPPAM Balotesti.

Dobrescu Olga si colab. - ( 1976 ) - Havesting and analisis of quail semen ( Coturnix Coturnix Japanese ), ICPPAM Balotesti - Anual Scientific Research, Vol IV, p.66-73.

H.L. Marks - 1992 - Long Term selection for high four - week body weight in Japanese quail - Poultry Congress Amsterdam The Neatherlands, 20-24 Sept. Vol I, - p 337

Ionita Mariana Stoica I., Valeria Stefanescu si colab. - ( 1993 ) - Simpozionul International de Zootehnie - Iasi.

J. Baumgartner and J. Simenovova - (1992 ) - Breed or line differences of colesterol content in quail eggs - Poultry Congress Amsterdam The Neatherlands, 20-24 Sept. Vol I, p. 265.

Panait M, Boboc Viorica, Dobrescu Gh., Balint Danut - (1998) Studii referitoare la comportamentul pasarilor in functie de conditiile de intretinere -Program ORIZONT - Raport Final ICPPAM Balotesti

Panait M. , Dusleag Laura, Viorica Boboc - ( 1999) - Cercetari privind dinamica consumului de produse avicole si cerintele pietei in Romania; Sondaj de opinie : Cercetari referitoare la stabilirea structurii consumului preferential de produse avicole in raportul cerere - oferta - Program Prioritar MAPAM - Raport Anual de Cercetare.

Panait M. Marin Ghe. ( 1990 ) - Technology of Japanese Quail for meat and egg of ICPPAM Balotesti - Bucharest, International Symposium of Zootechny.

Panait M. Marin Ghe. ( 1990 ) - ICPPAM Balotesti - Uz Intern

Panait M., Muscalu Gr., Ardelean Clemansa - ( 1992 ) - Crossing Efects Two Japanese Quail subpopulation directionaly selected for egg ( "E" ) and meat ("M") production. World's Poultry Congress Amsterdam The Neatherlands, 20-24 SEPT., Vol III, p. 375.

Stoica Ioan, Stoica Liliana - ( 2001 ) - Bazele Nutritiei si Alimentatiei Animalelor - p. 557 - 566

U.K. Bandyopadhyay, S.D. Ahuja, R. Gopal and A. Kundu ( 1992 ) - Growth Performance of Japanese quail under various cage floor spaces, Poultry Congress Amsterdam The Neatherlands, 20-24 Sept. Vol I, p. 132

Ursu Th., Muscalu Gr. Stefanescu M., Panait M. - ( 1987 ) - Selectia si performantele la liniile de prepelita domestica din ICPPAM Balotesti, Lucrari stiintifice anuale ale ICPPAM Balotesti, Vol V, 1987, p.17-19.

Vacaru Opris Ioan- ( 2001 ) - Tratat de Avicultura Vol I- p. 577 -595

Vacaru Opris Ioan- ( 2002 ) - Tratat de Avicultura Vol II- 298 -302; 571-587

Alte surse de documentare:

www.autismcanada.org for information

https://thoughtfulhouse.org/pub

https://www.pilgrimspride.com

papers published in WPSJ 61: (No 1 March 2005)

(CNN) - Dec 26, 2000 | SCIENCE, MISSIONS - The space station will allow scientists to study what can't be studied elsewhere: the effects of microgravity on Earth life. The science of the International Space Station - Quail Eggs to Provide Clues to Effects of Microgravity

(NASA) - Aug 06, 2001 | SCIENCE, MISSIONS -The absence of gravity in space can cause serious problems for astronauts, including muscle and bone loss, when they return to the Earth's surface. Quail Eggs to Provide Clues to Effects of Microgravity

(NASA) - Nov 05, 2001 | SCIENCE -Studies of sea urchins on Earth and in space indicate that gravity may have a significant impact on reproduction