QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente biologie

Porumbul



Importanta culturi

Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate si multiplelor intrebuintari a produselor sale in alimentatia oamenilor, in zootehnie si in industrie.
Boabele (care contin in medie 10% proteine 7% substante extractive ne azotate, 4% grasime 2%, celuloza 1%, cenusa 13% apa), sunt folosite cu precadere ca nutret concentrat in alimentatia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate in larga masura si in alimentatia oamenilor sub forme variate (mamaliga, turta, porumb fiert si copt, floricele, fulgi etc,) precum si ca materie prima pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului si uleiului), de la care raman reziduuri (tarate, turte, sroturi, borhoturi,) folosite in furajarea animalelor.



Tulpinile (coceni ) si frunzele ramase dupa recoltat se folosesc in hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar panusile sunt utilizare pentru confectionarea la diverse impletiturii si ambalaje.
In afara de porumb cultivat pentru boabe o importanta deosebita prezinta si porumbul cultivat ca planta furajera, pentru siloz sau masa verde. porumbul pentru siloz, recoltat in faza de lapte-ceara, asigura, in comparatie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unitati nutritive la hectar si la cel mai scazut cost de productie
Importanta deosebita a porumbului decurge si din alte avantaje ale culturii lui, da productii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decat, la alte plante fiind rezistent la seceta si avand putine boli si daunatori; poate fi cultivat cu bune rezultate in conditii foarte variate de clima si sol; lasa terenul curat de buruieni si este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultura dupa plantele cu recoltare timpurie; necesita o cantitate mica de samanta pentru semanat; nu se scutura la recoltare etc.
In tara noastra porumbul cultivat pentru boabe detine, printre celelante culturi, locul cel mai important. Prin suprafata cultivata si prin productiile obisnuite, tara noastra se situeaza in randul tarilor mari cultivatoare de porumb ,ocupand locul intai in Europa si locul opt in lume.
Datorita importantei economice si a conditilor favorabile ,porumbul va detine si in continuare un loc preponderent in agricultura tarii noastre
In tara noastra se cultiva, in prezent numai hibrizi de porumb obtinuti pe baza de linii consagvinizate. In cultura se afla hibrizi (notati pe scurt cu initialele HS) hibrizi dubli (HD) si hibrizi triliniari (HT) .
Lucrarile pentru obtinerea hibrizilor dureaza mai multi ani. In primul rand se obtin linii consagvinizate, prin autofecundari dirijate repetate timp de cel putin 5-7 ani.
Prin incrucisare a doua luni consagvinizate rezulta un hibrid simplu, iar din incrucisare a doi hibrizi simpli se obtine un hibrid dublu. Hibrizi triliniari rezulta din incrucisarea unui hibrid simplu o linie consagvinizata.
Producerea hibrizilor simpli si dubli este prezentata schematic in figura.
Hibrizi de porumb sau generalizat in agricultura tuturor taranilor, pentru ca prezinta mari avantaje fata de soiuri. Ei au o productivitate mult mai ridicata ,valorifica mai bine ingrasemintele si apa de irigatie, suporta o densitatea mai mare ,sunt mai rezistenti la seceta, la boli si la daunatori, rezista la cadere, se pot recolta mecanizat deoarece plantele au o crestere uniforma, stiuletii se desprind usor de pe penducul, iar panusile se desfac usor de pe stiulete.
Capacitatea de productie ridicata a hibrizilor se manifesta numai in prima generatie , de aceea samanta hibrida trebuie produsa in fiecare an.
Hibrizi de porumb cultivati in tara noastra au o perioada de vegetatie cuprinsa intre 115 zile (cei mai timpurii) si peste 150 de zile (cei mai tarzii) . In functie de durata vegetatiei, ei se impart in cinci grupe de maturitate, notate cu numere de la 90 la peste 400 (grupele 90, 100, 200, 300, 400), hibrizii din grupa 90 fiind cei mai timpurii, iar cei din grupa 400 cei mai tarzii. Hibrizi se mai clasifica si dupa suma temperaturilor biologic-active (sau ale unitatilor termice) necesare ajungerii la maturitate , adica dupa suma temperaturilor cuprinse intre 10-30 C (temperaturi la care planta creste), din perioada de la semanat pana la maturitatea hibridului.
Dupa acest criteriu, hibrizii se incadreaza in trei clase de maturitate:
- timpurii, necesitand o suma a unitatilor termice cuprinse intre 801 - 1200 C;
- mijlocii (1201 - 1400 C);
- tarzii (1400 - 1600 C).
Hibrizii din grupele 90 si 100 sunt timpurii, cei din grupa 200 - mijlocii, iar cei din grupele 300 si 400 - tarzii.
Principalii hibrizi de porumb zonati in tara noastra, grupati dupa suma unitatilor termice necesare ajungerii la maturitate, sunt prezentati in tabel.
Principalii hibrizi zonati in tara noastra grupati dupa suma unitatilor termice necesare ajungerii la maturitate.

Suma unitatilor termice Clasa de maturitate Hibrizi
800 - 1200 C Hibrizi timpurii (grupele 90 - 100) Dobrogea 94, Suceava 95, Fundulea 96, Betu 240, Turda 100 (Betura), Fundulea 102, Suceava 108, Podul Iloaei 120 si Turda 125 L
1200 - 1400 C Hibrizi mijlocii (grupa 200) Turda 200, Podul Iloaie 205, Fundulea 208, Turda 211, Turda 215, Turda 228, Turda 250 L, Pioneer 3798, Pioneer 3901 (Eva)
1400 - 1600 C Hibrizi tarzii (grupele 300 - 400) Fundulea 308, Fundulea 315, Fundulea 345 L, Lovrin 360, Lovrin 390, Pioneer 3747 (Fluvia), Fundulea 350, Fundulea 370, Fundulea 380, Lovrin 400, Simic 409, Fundulea 412, Lovrin 415, Fundulea 420, Pioneer 3780 (Renate), Pioneer 3780 (Axia), Pioneer 3709 (Sihia), Pioneer 3541 (Irimina)


Sortimentul hibrizilor cultivati in tara noastra inglobeaza hibrizi cu potential productiv ridicat si cu calitati superioare. O mentiune speciala merita hibrizi notati cu litera "L" (Lizin).
(Turda 125 L, Fundulea 345 L etc.); la care boabele au un continut mai ridicat in aminoacizi esentiali, in special in lizina si triptofan, comparativ cu hibrizii obisnuiti.
Din punct de vedere morfologic, hibrizii se deosebesc, pe langa o serie de particularitati privind inaltimea plantelor, numarul de frunze. Dupa acest ultim caracter, ei apartin la mai multe tipuri (covarietati) de porumb si anume:
- tipul de porumb cu bobul tare sau porumb sticlos (covarietatea Zea mays indurate). Se caracterizeaza prin boabe rotunde, netede, tari din cauza endosperma este in cea mai mare parte cornos, partea fainoasa fiind redusa si dispusa central. Hibrizii din acest tip au un continut ridicat de substante proteice. Din acest tip face parte hibridul Suceava 108;
- tipul de porumb dinte de cal (covarietatea Z. m. dentiformis). Se caracterizeaza prin boabe mari, prismatice, cu adancitura in partea superioara. Boabele au partea cornoasa a endospermei redusa si dispusa numai pe partile laterale, pe cand partea centrala si superioara este fainoasa. La maturitate partea fainoasa isi reduce volumul prin uscare, formand depresiunea mentionata.
Covarietatea dentiformis este cea mai raspandita in cultura si cuprinde hibrizii cei mai productivi. In prezent majoritatea hibrizilor zonati in tara noastra apartine acestei covarietati, printre care: Podul Iloaie 120, Turda 200, Fundulea 308, Fundulea 350, 370, 380 hibrizi Pioneer si totalitatea hibrizilor din grupa 400 (Lovrin 400, Simic 409, Fundulea 420, etc.):
- tipul de porumb semisticlos (covarietatea Z. m. aerista) boabele au caracteristici intermediare intre tipurile de porumb tare si dinte de cal sunt rotunde ca la porumbul tare, dar au structura endospermului ca la porumbul dinte de cal din care cauza prezinta la varf o pata alba sau o usoara adancitura. Din aceasta covarietate (a doua ca importanta pentru tara noastra dupa covarietatea dentiformis), fac parte numerosi hibrizi ca de exemplu: Dobrogea 94, Suceava 95, Fundulea 96, Turda 100, Fundulea 102, Podul Iloaie 205, Turda 215, Fundulea 305 si 315;
- tipul de porumb pentru floricele (covarietatea Z. m. everta). Se caracterizeaza prin stiuleti mici, boabe marunte, ascutite la varf, cu endospermul aproape complet sticlos, care prin incalzire se revarsa la exterior, marindu-si mult volumul.
Din aceasta covarietate fac parte hibrizii Fundulea 620, Fundulea 625, Perlat 624 cultivati pentru floricele:
- tipul de porumb zaharat (covarietatea Z. m. saccharata). Este caracterizat prin boabe zbarcite la maturitate, cu endospermul translucid. Boabele contin multa amliodextrina, din care cauza sunt dulci. Se consuma in faza de coacere in lapte sub forma de porumb fiert, copt sau conservat. La noi din acest tip se cultiva hibridul (delicios).





Zonarea hibrizilor

Marea varietate a conditiilor pedoclimatice din tara noastra si particularitatile biologice ale hibrizilor de porumb au impus zonarea lor, respectiv stabilirea celor mai bune zone de cultura pentru fiecare hibrid in parte. In acest scop teritoriul tarii noastre a fost impartit in trei zone de cultura a hibrizilor de porumb, zone ce se deosebesc intre ele prin conditiile de clima, in special temperatura. In tabelul 1.18 sunt prezentate zonele de cultura a hibrizilor si proportia (in procente).
Zonele de cultura si structura hibrizilor de porumb pe zone.

Zona de cultura Potentialul termic al zonei Structura hibrizilor
I. Baragan si Dobrogea, zonele de campie din sud si vestul tarii. Peste 1400 C Tarzii 80%
Mijlocii 20%
II. Podisul Moldovei, zonele culinare din sudul si vestul tarii, campia Transilvaniei. 1200 - 1400 C Mijlocii 50%
Timpurii 36%
Tarzii 14%
III. Nordul Moldovei zonele Premontane, dealurile Transilvaniei. 800 - 1200 C Timpurii 74%
Mijlocii 26%

In fiecare zona sunt cultivati numai acei hibrizi care pot sa ajunga normal la maturitate si care duc cea mai mare productie. Hibrizii tarzii se cultiva cu precadere in zonele cele mai calduroase din Sudul si Vestul tarii, hibrizii mijlocii predomina in zona a doua cu regim termic mai redus, iar hibrizii timpurii in zonele mai racoroase din tara noastra si in cele mai premontane.
Hibrizii cei mai timpurii (Suceava 94, Fundulea 96 si Fundulea 102) se vor cultiva in zonele cu resursele termice cele mai reduse.
Se recomanda ca in fiecare unitate agricola sa se cultive 2 - 4 hibrizi dintre cei reportati pentru fiecare zona, diferiti ca perioada de vegetatie.
Se valorifica astfel mai bine conditiile naturale si se obtine o esalonare a lucrarilor de semanat, ingrijirea si recoltarea. Suprafetele ce urmeaza a fi semanate cu grau si orz de toamna vor fi cultivate cu hibrizii cei mai timpuri indicati pentru zonele respective, care pot fi recoltati pana la 10 - 15 septembrie.

Cerintele fata de clima si sol


Clima

Porumbul este o planta iubitoare de caldura, cerintele lui mari fata de temperatura reliefandu-se incepand chiar cu germinatia, care are loc la minim 8 - 10 C. In luna mai temperatura trebuie sa fie de peste 13 C, la aparitia paniculului de peste 18 C, iar dupa aceea pana la aparitia matasii si in timpul fecundarii de 22 C. In timpul formarii boabelor temperatura poate sa scada pana la 19 C, iar in timpul maturarii lor chiar la 15 C. Temperaturile mai scazute decat cele indicate pentru fazele de vegetatie amintite dubla intarzierea vegetatiei si la scaderea accentuata a productiei. La temperatura de 5 C cresterea plantelor inceteaza, iar brumele chiar usoare distrug frunzele.
Desi are un consum specific redus - fiind necesar numai 300 unitati apa pentru realizarea unei unitati de substanta uscata. Porumbul are cerinte mari fata de umiditate rasplatind cu productii sporite surplusul de apa din precipitatii sau din irigatii. El suporta mai usor seceta survenita in timpul primelor faze de vegetatie, cand cerintele fata de umiditate sunt mici; cele mai mari scaderi de productie se inregistreaza la porumb daca ii lipseste apa in perioada cuprinsa intre 1 - 2 saptamani de aparitia inflorescentei mascule si maturitatea lapte - ceara, perioada care dureaza circa 5 - 8 saptamani, (in functie de hibrid) si in care porumbul are cel mai ridicat consum de apa (respectiv 500% din intregul consum din timpul perioadei de vegetatie).
Porumbul are cerinte foarte mari fata de lumina si nu suporta umbrirea indelungata.

Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }