Ulcioare
Plantele care apartin acestei categorii, reusesc sa atraga prada prin tot felul de siretlicuri. Unele atrag insectele prin coloratia marginilor si a peretilor interni, altele prin seva dulce. Plantele din genul Sarracenia au frunzele sub forma de ulcior, prevazute la margini cu niste peri orientati in jos: acestia impiedica insectele sa se prinda de margini si sa evadeze. Un alt motiv, pentru care victima plantei nu evadeaza, este faptul ca seva dulce contine substante narcotice, care ametesc insecta.
Glandele minuscule aflate in peretii interiori ai ulcioruluisecreta enzyme, care accelereaza descompunerea corpului insectei. Cateva insecte reusesc sa supravietuiasca in ulcior si in asemenea conditii. Larvele unei specii de tantari Wycomyia Smitbii, de fapt traiesc in ulciorul plantei Sarracenia purpurea, formele adulte intrand si iesind fara probleme. Specia de paianjen Misumenops nepenthicola este un locuitor frecvent al ulcioarelor.
Plesnitoare
Poate cel mai cunoscut exemplu al capcanelor plesnitoare este plesnitoarea lui Venus (Dionaea muscipula). Capcana se formeaza pe limbul frunzelor. Nervura principala formeaza un fel de incheietura, frunza fiind alcatuita din doi lobi marginiti de dinti. Cei cate 3 peri senzitivi ai lobilor declanseaza sistemul de capcana.
Daca o insecta atinge vreun per, procesul este declansat, dar numai la a doua atingere (a aceluiasi per sau al altuia), care provoaca in radacina plantei o excitatie pentru inchiderea capcanei. Indifferent de caz, la plesnitoarea lui Venus s-a dezvoltat un system de declansare in doi timpi: prin acesta se evita activarea accidentala a capcanei, de exemplu, in urma unei picaturi de ploaie.
Dupa activarea capcanei, aceasta se inchide imediat, intr-o fractiune de secunda. Intre dinti ramane un spatiu sufficient de mare, pentru ca insectele mai mici sa poata iesi. In schimb, daca prada este mai mare, capcana se va inchide treptat, in cateva ore, pana cand victima este zdrobita.
Capcane adezive
Capcanele plantelor din Drosera si Drosophyllum, Pinguicula, respective Byblis, sunt prevazute cu substante lipicioase, cu care prind insectele. Substanta lipicioasa, cu un continut ridicat de glucide, este secretata de niste glande tentaculare specializate, situate pe frunze; insectele se vor lipi de aceste tentacule, in momentul in care vor zbura pe planta. Miscarile produse in incercarea de a evada vor determina tentaculele sa se aplece in directia insectei, pe care o vor imobiliza si mai strans.
Capcane veziculare
Plantele care apartin genului Utricularia respective Polypompholys, traiesc in balti. Veziculele piriforme care cresc pe frunze se pot inchide cu un capac. Niste glande speciale vor elimina apa in interiorul veziculei, de aceea capacul va fi tinut inchis de presiunea externa a apei. Aceste plante secreta o substanta cu un continut de glucide, care va atrage prada, si in acelasi timp va intari capacul.
Victima este condusa cu ajutorul unor peri aspri pana la nivelul capacului, care se si deschide imediat ce perii au fost atinsi. Diferenta de presiune impinge capacul in interior, iar victima este aspirata impreuna cu apa. Capacul se inchide, glandele elimina apa din vezicula, iar digestia pradei este inceputa.
Capcane varsa
Genlisea se gaseste deseori in vecinatatea plantelor din genul Utricularia. Este o specie de trandafir, care pluteste in apele mai putin adanci, partial scufundata. Frunzele sunt impartite de un pedicul scurt in doi lobi, fiind scufundate in apa. Pe marginile frunzelor tubulare se gaseste un canal spiralat; peretii interiori ai canalului sunt prevazuti cu niste peri, glandele de l;a ceste nivel secretand o substanta lipicioasa. Perii orientati in jos, permit patrunderea vietuitoarelor acvatice in capcana, dar iesirea este impiedicata.
Stiati ca?
Unul din reprezentatii genului Nepenthes are un ulcior atat de mare, incat chiar si un sobolan sau o pasare s-ar putea ineca in el.
Una dintre enzimele secretate de Nepenthes se numeste nepenthesin. Aceasta enzima descompune proteinele pradei in aminoacizi. Acest process ii va furniza plantei azot, in mediile de viata tropicale, umede, sarace in aceasta substanta.
Invelisul extern al insectelor este o potentiala sursa de azot. Acest invelis este de fapt format dintr-o substanta practic indestructibila, chitina. Cealalta enzima secretata de Nepenthes poate descompune chiar si aceasta substanta rezistenta.
Multe plante carnivore poseda o capcana cu arc, actionata de o excitatie electrica produsa in planta.
Ulcioarele lui Sarracenia in forma de trompeta, pot avea un metru lungime.
