Poluarea Somesului
Bazinul hidrografic Somes aduna cursurile de ape din 5 judete: Cluj, Bistrita Nasaud, Salaj, Maramures, Satu Mare. Dintre acestea judetul Cluj este brazdat atat de Somesul Mic cat si de Somesul Mre cu care se reuneste in zona municipiului Dej.
Industrializarea si urbanizarea din ultimii ani au determinat evacuarea in raul Somes a unor cantitati crescande de substante impurificatoare, care au modificat tabloul ecologic al apelor acestui rau.
Daca cu ani in urma raul Somesul Mare era considerat un rau de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat constructia statiei de tratare a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelasi lucru se poate spune in prezent cand datorita dezvoltarii industriale si a complexelor agrozootehnice ale municipiului Bistrita si orasului Beclean, care deverseaza apele reziduale provenite din procesele industriale in raul Somes facand ca de multe ori caracteristicile apei acestuia sa nu mai corespunda decat unui rau de categoria a II-a, si aceasta datorita depasirii in unele cazuri a incercarii organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de doua ori precum si prezenta metalelor Fe, Pb, Mn care creeaza greutati in tratarea apei in scop potabil pentru populatia municipiului Dej.
Dezvoltarea industriala a municipiului Dej prin prezenta fabricilor de celuloza si hartie si fabricii de fibre artificiale si a celei de celuloza chimica a contribuit cu ani in urma in mod substantial la poluarea raului Somes in aval de orasul Dej.
O data cu trecerea in conservare a fabricii de celuloza chimica si a celei de sulfura de carbon s-a resimtit considerabil reducerea procesului de poluare a raului Somes.
Nu putem afirma ca nu exista poluare a raului Somes, tinand cont de aportul de impuruficatori pe care ii aduce Somesul in amonte la care se adauga si deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej.
Sursele de impurificare a apei raului Somes in zona Dej sunt:
1. Ape uzate menajere provenite din locuinte si folosintele gospodaresti ale industriilor
2. Ape uzate publice provenite de la hoteluri, restaurante, institutii publice asemanatoare cu apele uzate menajere
3. Ape uzate industriale provenite de la fabriciile din orasul Dej, cat de pe Platforma Industriala Nord Dej (S.C. SOMES S.A Dej, S.C. Cesom S.A Dej, Depoul SNCFR, PROTAN)
4. Ape uzate provenite de la spalatul si stropitul strazilor si spatiilor verzi
5. Ape de ploaie venite in contact cu depozitele de deseuri menajere si industriale
6. Apele meteoritice care uneori in timpul siroirii pot antrena substante in suspensie, pesticide, etc.
Tinand cont de continutul acestor ape, totusi cele mai poluante raman insa apele uzate industriale.
Apele reziduale rezultate din procesul de fabricare a celulozei si hartiei, a fibrelor artificiale contin urmatoarele substante impurificatoare:
. Substante in suspensie (fibre, aschii, noduri)
. Substante organice biodegradabile si nebiodegradabile (lignosulfonatii, clorligninele) exprimate prin consumul chimic de oxigen (CCO) si consumul biochimic de oxigen cinci zile (CBO5)
. Sulfati
. Cloruri
. Enoli
. Substante extractibile
. Saruri de zinc
. Acid sulfhidric
. Carbomati
Prezenta acestor impurificatori a necesitat tratarea lor inainte de deversarea in raul Somes in statiile de epurare existente pe Platforma Industriala Nord.
Astfel, apele rezultate din procesul de fabricare a celulozei si hartiei sunt delimitate in funstie de incarcarea lor organica si tratate in trepte de epurare separate.
Apele cu incarcare organica mai mica de 100 mg/l, sunt tratate intr-o treapta de epurare mecanica, care are drept scop recuperarea substantelor in suspensie, a fibrelor pentru reutilizarea ei la fabricarea hartiei igienice. Aceste ape sunt denumite ape incolore si dupa tratare sunt evacuate in canalul deschis Cuzdrioara, care apoi se varsa in raul Somes.
Apele cu incarcare organica mai mare de 100 mg/l, sunt tratate in trei trepte de operare: o treapta mecanica si una chimica existente pe platforma S.C. SOMES S.A Dej, si o treapta biologica asezata pe malul Somesului in dreptul localitatii Urisor. In aceasta treapta biologica intra si apele tratate in prealabil in treapta de epurare mecanica.
Apele reziduale rezultate de la fabricarea celofibrei sunt ape acide si ape alcaline, care impreuna sunt tratate intr-o statie de epurare compusa din bazine de aerare acida, bazine de aerare alcalina si decantoare secundare. In urma tratarii aceste ape sunt evacuate in canalul deschis Cuzdrioare, iar de aici sunt deversate in raul Somes.
Putem considera, Canalul Cuzdrioara drept un canal colector, care aduna apele reziduale tratate de la urmatoarele unitati industriale: S.C. SOMES S.A, S.C. Cesom S.A, PROTAN si Depoul SNCFR Dej.
Apele reziduale industriale din municipiul Dej ajung in raul Somes pe doua guri de deversare: pe Canalul Cuzdrioara, si respectiv prin Statia de epurare biologica Urisor.
Efectele nocive ale pricipalelor substante impurificatoare evacuate cu apele uzate mai sus mentionate in raul Somes sunt urmatoarele:
1. Substantele organice consuma oxigenul din apa in timpul procesului de descompunere a lor intr-o masura mai mare sau mai mica determinand distrugerea pestilor si organismelor acvatice
2. Substantele in suspensie mai ales fibrele celulozice ramase pot infunda branhiile pestilor provocandu-le moartea prin asfixiere, iar depunerea lor pe fundul raului duc la intrarea lor in putrefactie si la scaderea cantitatii de oxigen in apa
3. Scaparile de substante petrolier, uleiuri care formeaza uneori pelicule compacte la suprafata apei, dau apoi un gust si un miros neplacut, si impiedica autoepurarea apei raului prin impiedecarea absortiei oxigenului pe la suprafata apei si sunt toxice pentru fauna si flora acbatica
4. Sarurile sodice in cantitati mai mari de 25 mg/l hidroxid de sodiu distrug fauna piscicola
5. Clorurile peste anumite limite fac ca apa raului sa fie impropie pentru alimentare cu apa potabila si industriala
6. Fierul prezent in apa raului produce greutati fabricilor de celuloza in procesul de albire al celulozei
7. Metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr) evacuate cu apele uzate au actiune toxica asupra organismelor acvatice inhiband procesele de autoepurare
8. Sarurile de azot si fosfor produc dezvoltarea rapida a algelor la suprafata apei
9. Culoarea apelor uzate influenteaza an general absorbtia oxigenului in apa si procesul de fotosinteza si autoepurare
Daca cu cativa ani in urma raul Somes in aval de orasul dej era considerat un rau aproape mort din punct de vedere al ecosistemelor acvatice, si acesta datorita functionarii fabricii de celuloza chimica care prezenta un real pericol pentru echilibrul ecologic al raului prin evacuarea de ape cu continut de lesii bisulfitice, nu acelasi lucru se poate spune in prezent.
Aportul apelor uzate industriale provenite de la fabricarea celulozei si hartiei la cresterea incarcarii organice a apei raului Somes a scazut considerabil. In ultimii ani dupa 1989 prin oprirea fabricii de celuloza chimca, nu s-au semnalat depasiri ale apei organice in rau, incarcarea organica admisa fiind de 25 mg/l.
Din studiul de impact asupra mediului efectuat de Institutul de Cercetari pentru Celuloza si Hartie, filiala Suceava, prin analizele efectuate atat la apele deversate in rau, ca si la pele de rau s-a constatat o scadere considerabila a poluarii raului Somes. Aceasta este dovedita si de aparitia unor specii de pesti ca: scobar, clean, platica in aval de deversarea apelor reziduale in raul Somes, cat si prezenta crustaceelor si a fitoplanctonului.
Modernizarea si retehnologizarea fabricilor din municipiul dej, prin utilizarea de tehnologii mai putin poluante vor face ca raul Somes sa fie tot mai putin poluat.
Interesul deosebit manifestat de toti factorii economici ai municipiului Dej, cat si de Regia Apelor Romane - filiala Cluj, vor contribui la evitarea oricarui risc de poluare a raului tinand cont ca raul Somes este un rau de granita.
Pentru supraveghereas cat mai atenta a poluarii raului Somes s-a intrunit o comisie de supraveghere si control a poluarii constituite din membri ai: Ministerul Mediului, Regia Apelor Romane - Bucuresti si Regia Apelor Romane - filiala Cluj, Agentia pentru protectia mediului Cluj, Primaria oraselor Cluj si Dej, factori de raspundere din unitatile economice care analizeaza trimestrial stadiul realizarii masurilor privin reducerea poluarii pe raul Somes.
