Primele forme de viata vegetala
au fost plantele marine si toate plantele diverse de uscat care transforma gradinile noastre si peisajele de la tara in privelisti placute si fac parte din hrana noastra, s-au dezvoltat din plante primitive care traiau in oceane cu mii de milioane de ani in urma.
S-au identificat peste 400.000 de specii de plante, toate descendente din cateva specii vechi. Acestea sunt doar speciile cunoscute. Probabil s-au ramificat inca multe altele, care au disparut, nereusind sa se adapteze la conditiile schimbatoare, sau incapabile sa concureze cu noi specii mai evoluate si mai bine adaptate mediului inconjurator din acea vreme.
Paleobotanistii (oamenii de stiinta care studiaza ramasite fosilizate ale plantelor),au reusit sa descopere cand au evoluat aproximativ diferite grupuri importante de plante, dar in mod inevitabil cunostintele noastre au multe lipsuri, pentru ca plantele nu contin acel tip de material dur, cum este scheletul unui animal, care sa se fosilizeze bine. Din fericire, uneori pot fi detectate forme vechi de viata vegetala in ceea ce au fost mai demult depuneri de noroi, gasindu-se cateva plante fosilizate in roci despre care se stie ca dateaza de acum 3.100 de milioane de ani.
Stim din arhiva fosiselor gasite ca viata pe Pamant trebuie sa fi inceput cu organisme de tip vegetal, iar plantele sunt legatura de baza din lantul alimentar care sustine o imensa diversitate de viata animala. Totusi, rolul plantelor in istoria evolutiva a lumii este mai complex, pentru ca ele au transformat atmosfera pamantului intr-o atmosfera ce putea se sustina regnul animal. Probabil ca imensele cantitati de dioxid de carbon prezente initial in atmosfera au impiedicat animalele sa respire, dar in procesul de fotosinteza plantele absorb dioxid de carbon si elibereaza oxigen.
Capacitatea plantelor de a produce fotosinteza folosind lumina soarelui este punctul de pornire a lantului alimentar. Plantele au permis ierbivorelor (mancatoarelor de plante) sa evolueze si implicit carnivorelor (mancatoarelor de carne),care se hraneau cu ierbivore. Evolutia este extrem de lenta, si selectia naturala favorizeaza acele vietuitoare care se adapteaza la o schimbare a mediului inconjurator, si nu care se schimba de dragul schimbarii. Primele forme de viata vegetala erau dependente de apa, pentru ca le lipseau structurile care sa le faca posibila viata pe uscat, iar primele plante care au iesit din apa s-au stabilit probabil in balti sau mlastini, unde partile lor inferioare erau tot timpul scufundate. Primele forme de plante cu adevarat de uscat erau probabil inca dependente de umiditate, si trebuiau sa creasca aproape de apa - muschii frunzosi, muschii pielosi si ferigile, care au evoluat primele ca plante de uscat, au si acum nevoie de un mediu umed pentru ca partea reproducatoare a ciclului vietii lor sa functioneze.
Primele plante cu flori (gimnospermele, precum coniferele) erau dependente de vant pentru polenizare si raspandirea semintelor, pentru ca nu existau insecte care sa faca toate acestea. Tipul de planta dominant in prezent (angiospermele) a evoluat o data cu insectele si animalele, si adesea are flori polenizate de insecte. Uneori semintele sunt raspandite de animale (de exemplu, ghimpi sau spini care se agata de blana animalelor).
Cele mai vechi plante cunoscute erau alge primitive - structuri unicelulare in care toate functiile erau efectuate intr-o singura celula fara nucleu. Aceste alge albastre-verzi sunt foarte primitive, si probabil acum 1.500 milioane de ani au aparut algele mai cunoscute, cu nuclee. In cele din urma au aparut alge pluricelulare, probabil asemanatoare cu buruienile marine. Ele aveau organe de reproducere de parti diferite ale plantei.
In perioada cambriana, cu circa 590 de milioane de ani in urma, multe forme de viata erau deja bine stabilite. S-au identificat peste 900 de specii din acea perioada, iar acestea sunt doar cele care s-au pastrat si au fost descoperite dupa sute de milioane de ani.
Iesirea pe uscat
In perioada siluriana (cu 440-408 de milioane de ani in urma), plantele au "iesit" din apa si au inceput sa colonizeze uscatul. Vechea viata vegetala si animala era limitata la oceane, dar algele s-au adaptat si la apa dulce, si probabil ca din aceste alge de apa dulce au evoluat plantele de uscat.
Supravietuirea pe uscat necesita o structura fizica complet diferita de viata acvatica. Este necesar un sistem "vascular"(retea de tuburi) prin care sa circule prin planta apa, substantele nutritive si produsele fotosintezei, si este nevoie de o structura mai rigida, care sa se autosustina. Totusi, inainte ca plantele de uscat sa poata ajunge in regiuni mai uscate, ele au trebuit sa dezvolte un sistem reproducator care sa le permita sa functioneze suficient in aer.
Cele mai vechi urme de plante terestre au fost gasite in roci datand din perioada siluriana. Una dintre ele, Zosterophyllum, avea un tal, care intruneste radacina, tulpina si frunzele intr-o singura parte. Rhyna ra o planta fara radacini si frunze, cu sporangi mari(capsule cu spori) in varful lastarilor. Asteroxylon, un rizom(o tulpina subterana groasa) care avea rolul unei radacini, avea lastari aerieni cu frunze mici, ca niste solzi. Toate acestea au fost probabil plante de mlastina.
Printre primele plante terestre se numarau forme precum muschii pielosi si muschii frunzosi actuali, bineinteles existau numeroase alte tipuri care intre timp au disparut.
Pentru a prospera pe uscat, formele de planta au dezvoltat treptat radacini pentru absorbtia apei si, intr-o lunga perioada de timp, au gasit si metode de reproducere mai putin dependente de umiditate. Ramasitile moderne ale vechilor forme de plante, ca muschii frunzosi si muschii pielosi, sunt si acum dependente de un mediu pentru a se putea reproduce lucru care nu este necesar pentru plantele cu flori, evoluate mai recent.
