Proteinele au un rol major in organizarea si reglarea activitatii celulare, in cresterea si inmultirea organismelor vii. Acizii nucleici au un rol esential in perpetuarea vietii, fiind puratatorii si transmitatori codului genetic.
Cele doua tipuri de acizi nucleici sunt ribonucleic (A.R.N.) respectiv dezoxiribonucleic (A.D.N.)Principala caracteristica a materiei vii fata de cea nevie este autoconservarea. In sistemul individual are loc un continuu proces de autoreproducere a elementelor sale componente. Ca sursa energetica si plastica, la baza acestor procese sta metabolosmul, insusure esentiala a fiintei vii.
Metabolosmul se realizeaza prin doua procese antagonice: asimulatia (anabolismul) si dezasimilatia (catabolosmul) care sunt conditionate reciproc.Dar un sistem viu, ca sa eziste si sa se reannoiasca ontogenetic si filogenetic trebuie sa proprietatea de a da nastere unui sistem aproximativ identic cu el. Reproducerea este un proces specific materiei vii si se bazeaza pe insusirile exceptionale ale AND-ului de a se scinda in cele doua lanturi complementare, fiecare lant vechi functionanad ca matrita pentru sinteza catenei complementare.
Un mare numar de ipoteze incearca sa explice modul in care s-au format aceste molecule organice. Cea mai veche este aceea a generatiei spontanee sau autogenezei, care a dominat timp se milenii gindirea omeneasca, cu dublul sau substrat materialist si religios. Teoriile moderne pledeaza cu dovezi comune si cu forta egala de convingere penru aparitia vietii fie exclusiv pe planeta noastra (biogeneza), fie pe alte planete (pansermia). Nu absenteaza nici ipotezele dupa care viata de pe Terra ar fi insamantata de fiinte extraterestre venite de pe planete cu civilizatii avansate (exogeneza).
Convingerea ca fiintele vii se pot forma si spontan, de la sine, a existat la toate popoarele, inca
din antichitate.Aristotel considera ca viermii, larvele albinelor, capusele, licuricii si alte insecte se formeaza din roua, insectele ar lua nastere din humusul ogoarelor iar broastele si salamandrele din noroi inchegat. Potrivit savantilor epocii, gastele si ratele s-ar naste din scoicile marilor, care le rindul or ar fi luat nastere din fructele copacilor. Ideea s-a inradacinat atat de adinc incat carnea gastelos si a ratelor a in ceput sa fie considerata mancare de post, iar in 1215, papa Inocentiu alIII-lea a fost nevoit sa emita o bula papala in acest sens.
In secolul al XVII-lea biologia era tot in acelasi loc ca si la inceputul mileniului. Dovada cea mai concludenta este reteta medicului belgian Van Helmont, pentru obtinerea soarecilor din boabe de grau invelite intr-o camasa murdara. Dupa 21 de zile, secretiile din camasa, fermentand cu emanatiile cerealelor, dau nastere la soareci vii.Cu greu se poate zdruncina o conceptie formata de-a lungul veacurilor.Insa Pasteur, un urma unor experiente stralucite si incontestabile, a dovedit ca microorganismele nu pot lua nastere din infuzii si solutii organice. Deasemenea, el a indicat izvoarele greselilor predecesorilor si contemporanilor sai. Astfel a fost respinsa ipoteza ca infuziile de putrfactie dau nastere la microbi si ca insasi putrefactia solutiilor respective se datoreste activitatii vitale a microorganismelor provenite din exterior. Pansermia parea singura teorie care sa includa oarecum noilor descoperiri ale lui Pasteur.
