Studiu de caz - asistenta sociala

STUDIU DE CAZ - ASISTENTA SOCIALA

La Servicul Public Specializat (Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului - prezentata in continuare ca DGPDC), biroul "Alternative de Tip Familial" s-a primit o solicitare a unui asistent maternal profesionist din localitatea X pentru revocarea masurii Comisiei pentru Protectia Copilului (CPC) prin care copilul Andrei, in varsta de 7 ani, era ocrotit de catre acesta in regim de asistenta maternala. Asistentul maternal motiva decizia sa prin faptul ca nu cu mult timp in urma i se oferise posibilitatea de a pleca in Italia pentru a munci.

Ca raspuns la solicitarea asistentului maternal, supervizorul de zona al DGPDC a realizat cateva convorbiri telefonice de informare cu lucratorul social din localitatea X si Fundatia Z care a instrumentat in prima faza cazul, inainte ca el sa fi fost referit DGPDC. Dupa discutiile realizate cu acestia din urma si dupa consultarea unor documente din arhiva DGPDC, a reiesit faptul ca Andrei provine dintr-un centru de plasament, este orfan iar nasterea a fost inregistrata tardiv. In istoricul social al acestui copil s-au evidentiat complicatii de ordin medical, copilul suferind de malnutritie si afectiuni ale pielii. Premergator plasamentului in regim de asistenta maternala, copilul a fost internat intr-o unitate spitaliceasca. In spital, Andrei a fost abuzat fizic si sexual de catre un alt minor, coleg de salon cu acesta.

In urma sesizarii acestor fapte, copilul a fost supus unor investigatii la un laborator de medicina legala unde medicii au diagnosticat abuzul sexual. Ulterior acestor evenimente, copilul a fost introdus intr-un grup terapeutic, dar pentru o perioada scurta de tip. Deoarece Fundatia Z a identificat un asistent maternal (cel in cauza), Andrei a fost dat spre ocrotire acestuia prin hotararea CPC. Pana in momentul referirii cazului catre DGPDC, Fundatia Z a instrumentat si aplicat planul de permanenta pentru copil, realizand totodata si supervizarea asistentului maternal si a lucratorului social comunitar pe acest caz. Toate rapoartele de activitate ale asistentului maternal si rapoartele realizate in urma vizitelor in familie de catre Fundatia Z nu au sesizat nici o abatere de la planul de permanenta al copilului.

Pentru a evalua solicitarea asistentului maternal de revocare a masurii de ocrotire, supervizorul de zona DGPDC s-a deplasat in localitatea X unde, impreuna cu lucratorul social comunitar a realizat o vizita in familia in care era ocrotit Andrei. Inainte insa de a ajunge la domiciliul asistentei maternale, cei doi specialisti au fost abordati de catre un vecin care a reclamat faptul ca sotul asistentei maternale, cat si aceasta din urma au agresat copilul in nenumarate randuri si chiar l-au fortat pe acesta sa se autostimuleze si sa-si expuna partile intime. Mai mult, copilul ar fi fost infometat de nenumarate ori si fortat sa-si spele singur hainele. Totodata, vecinul a mai declarat ca sotul asistentei maternale era cunoscut ca o persoana consumatoare de bauturi alcoolice.

Odata ajunsi la domiciliul asistentului maternal, cei doi au intampinat probleme deoarece nimeni nu deschidea usa, cu toate ca era evident ca cineva era acasa. Dupa lungi insistente, mama asistentei maternale a deschis usa, afirmand ca aceasta din urma plecase deja in Italia, iar ea ingrijea singura copilul.

La aparitia supervizorului DGPDC si a lucratorului social, Andrei a devenit anxios, refuzand sa raspunda la intrebarile acestora. Din primul contact, cei doi specialisti au observat ca acesta prezenta o igiena precara, iar limbajul era foarte slab dezvoltat. In urma intrevederii cu copilul, acesta a marturisit ca a fost batut de nenumarate ori de catre asistenta maternala si de catre sotul acesteia si ca a fost inchis in toaleta unde sub presiunea celui din urma si-a expus partile intime si s-a autostimulat.

Ca urmare a celor constatate, supervizorul DGPDC a sesizat Corpul Control al DGPDC cu privire la existenta unei posibile situatii de abuz in familia de plasament.

Prin urmare, s-a dispus efectuarea unei anchete de catre Corpul Control al DGPDC care a realizat o evaluare psihologica a copilului si a membrilor familiei asistentului maternal. La scurt timp, masura de ocrotire a fost revocata, iar asistentului maternal i-a fost retras atestatul. Copilul a fost dat spre ocrotire unui alt asistent maternal.

Aplicarea metodelor si tehnicilor in demersul de rezolvare a cazului

Aplicarea metodelor si tehnicilor pentru studiul de caz prezentat anterior ofera un model de instrumentare a unui caz social, fara a exclude alte perspective sau abordari, in functie de stilul de lucru al fiecarui asistent social.

1 Documentarea

Imediat dupa ce cazul a fost semnalat catre DGPDC, supervizorul de zona a solicitat arhivei institutiei eliberarea dosarului de plasament al copilului. In dosarul copilului s-au evidentiat o serie de acte medicale si evaluari psihologice in care nu se regasea abuzul sexual suferit de catre acesta in spital. Cu toate acesta, intrevederile avute cu lucratorul social din localitatea X si cu directorul centrului de plasament din care provenea copilul au adus informatii suplimentare, chiar daca nu oficiale, care sugerau acest abuz. Prin urmare, supervizorul a contactat spitalul in care a fost internat Andrei si, printr-o solicitare oficiala, a cerut documente suplimentare despre presupusul abuz. Astfel a identificat o serie de referate de situatie si evaluari psihologice care au confirmat trauma suferita de Andrei. Pe parcursul instrumentarii cazului, supervizorul a comparat aceste documente cu alte evaluari psihologice realizate mai recent, incercand sa identifice o coerenta a acestor informatii care sa convearga catre diagnostic.

Dosarul instrumentat in acest caz a cuprins: acte de stare civila (certificat de nastere, certificate de deces ale parintilor), acte medicale (fisa medicala de la medicul de familie, fisa epidemiologica, bilete de externare, evaluari psihiatrice), documente scolare (adeverinta de elev, foaie matricola, caracterizare de la invatator), fisa de evaluare psiho-sociala din centrul de plasament, ancheta sociala realizata de centrul de plasament, acte juridice (hotarare de internare in centrul de plasament, sentinta civila de abandon, hotararea de plasament la asistentul maternal).

Paralel s-a recurs la identificarea unui alt asistent maternal cu o pregatire si o dispozitie mai mare pentru ocrotirea unor copii cu o astfel de trauma in istoricul social. Pentru familia identificata s-au solicitat acte de stare civila, acte medicale (fisa de angajare), evaluari psihologice anterioare si prezente, acte de studii, declaratii de venit, acte de proprietate pentru imobil, recomandari, autobiografie, acte juridice si caziere judiciare. Informatiile cuprinse in aceste documente au fost confirmate prin intermediul intrevederilor realizate cu asistentul maternal si membrii familiei acestuia.

2 Observatia

In prima vizita efectuata in familia asistentului maternal cu ocazia primirii sesizarii situatiei problematice se folosesc urmatoarele forme ale observatiei:

(a)   observatia indirecta (datele obtinute vor completa pe cele obtinute prin documentare) - observatia vizeaza aspecte legate de primele persoane intalnite in comunitate - vecinul si lucratorul social comunitar.

Observatia este neprogramata, spontana;

Se pot obtine informatii despre problema (care pare a avea alte conotatii decat cea din sesizare);

Observarea comportamentului non-verbal al vecinului

denuntator

coleric

aduce grave acuze asistentului maternal si familiei acestuia cu privire al modul de ingrijire a copilului plasat

Atitudinea incriminatoare a vecinului releva probleme de relationare a familiei asistentului maternal cu comunitatea;

Intrevederea (neprogramata) cu vecinii si rezultatele observarii acestora va determina modificarea ghidului de observatie pentru intrevederea cu clientul (copilul plasat) si familia de plasament;

(b)  observatia directa

Observarea mediului care face parte clientul

asistenta maternala si sotul acesteia lipsesc de la domiciliu;

intarzie sa raspunda/sa deschida poarta;

refuzul soacrei asistentei maternale de a prezenta locuinta (motiveaza ca locuinta este incuiata si ca nu are cheia acesteia);

gospodaria are aspect ingrijit si curat;

Observarea clientului (a copilului)

igiena acestuia este precara;

copilul pare a fi subdezvoltat;

imbracamintea este sumara, deteriorata  si murdara;

copilul este descult desi vizita se realiza in luna octombrie ;

diferenta de ingrijire dintre client si copilul natural al familiei (apropiat ca varsta);

limbaj slab articulat, incoerent, evidentierea unor probleme de natura logopedica;

detasarea emotionala a copilului fata de presupusul abuz sexual din partea sotului asistentei maternale;

in final copilul este timorat si evident stanjenit despre discutarea presupusului abuz sexual;

copilul este atasat de familia asistentului maternal si are o relatie pozitiva puternica cu copilul natural al AMP.

observarea altor membri ai familiei

soacra asistentei maternale este foarte agitata, prezinta comportamentul unui om surprins, luat pe nepregatite;

fiica asistentei maternale era foarte bine ingrijita;

un alt membru al familiei iese din casa pe care soacra asistentei maternale a refuzat sa o prezinte asistentului social;

atitudinea soacrei asistentului maternal fata de copilul luat in plasament este de autoritate excesiva, indiferenta fata de dezvoltarea si ingrijirea adecvata a acestuia;

observarea in cadrul intrevederii cu sotul asistentei maternale (presupus abuzator):

infatisarea unei persoane prezentabile;

comportament deschis, cooperant;

atitudine optimista, zambeste frecvent;

este ingrijit si atent la contactul cu asistentul social;

promoveaza imaginea unei relatii foarte bune cu copilul aflat in plasament;

nu recunoaste abuzul sexual;

Intrevederea

Analizand demersul pe care trebuie sa-l realizeze asistentul social pentru evaluarea corecta si completa a cazului, este recomandat sa se utilizeze tehnica intrevederii  in urmatoare situatii:

Realizarea intrevederii cu cu un medic din unitatea spitaliceasca unde s-a realizat abuzul. Intrevederea, in acest caz, va urmari sa culeaga informatii cu caracter general despre situatia copilului, avand urmatoarele directii de analiza:

informatii cu privire la stadiul de dezvoltare phihomotorie a copilului: dezvoltarea motorie, cognitiva (in special a limbajului), comportament socio-afectiv;

comportamentul de relationare fata de adult si alti copii;

starea de sanatate;

evaluarea medicala dupa semnalarea abuzului, etc.

Realizarea unei intrevederi cu terapeutul de la grupul de suport unde a participat copilul:

informatii cu privire la starea copilul la inceputul terapiei;

schimbarile care au aparut pe parcursul terapiei;

recomandari pentru lucrul cu copilul, etc.

Intrevedere cu lucratorul social comunitar

cunoasterea datelor pe care le detine lucratorul social cu privire la realizarea plasamentului, incepand cu momentul de potrivire asistent maternal - copil;

informatii cu privire la evolutia copilul in familie, daca acesta s-a adaptat noilor conditii;

informatii despre modul cum recunoaste si raspunde asistentul maternal la necesitatile de dezvoltare armonioasa a copilului;

cunoasterea situatiei asistentului maternal si a copilului prin prisma membrilor comunitatii etc.

Intrevedere cu o persoana din comunitate:

informatii cu privire la asistentul maternal si la modul cum se ocupa de ingrijirea si educarea copilului;

date despre familia aistentului maternal, cu exemplificarea fiecarei caracteristici prezentate etc

Intrevederea  cu copilul aflat in plasament la asistentul maternal

Discutia cu copilul a fost centrata pe evaluarea adaptarii in familie: cum relationeaza cu toti membrii familiei si asistentul maternal, ce ii place mai mult la familie sau daca sunt lucruri care il nemultumesc, daca are prieteni in comunitate si cum isi petrece timpul cu acestia, persoanele din familie de care se simte atasat copilul, etc.

4. Interviul

Dupa ce in prealabil asistentul social a realizat o intrevedere cu persoanele implicate in caz, acesta a programat realizarea interviului de explorare cu Andrei. Ulterior,  va utiliza si metoda interviului diagnostic.

Asistentul social va aplica metoda interviului la domiciliul asistentului maternal dupa ce si-a construit in prealabil un ghid de interviu cu intrebari specifice pentru fiecare intervievat in parte.

Datorita faptului ca asistentul maternal era plecat din tara, pot fi intervievate urmatoarele persoane:

mama asistentei maternale;

copilul plasat in asistenta maternala.

Interviul cu mama asistentei maternale

Ghidul de interviu

Ce a insemnat pentru dumneavoastra venirea lui Andrei in familie?

Cum apreciati dezvoltarea lui Andrei in momentul venirii lui in familie?

Ce schimbari de comportament ati observat la membrii familiei dupa venirea copilului ?

Ce schimbari de comportament ati observat la Andrei dupa o perioada de acomodare?

Cum se intelege Andrei cu nepoata dvs.?

Cum intervin parintii daca apar conflicte intre ei?

Cum relationeaza Andrei cu copii de varsta apropiata? (gradinita, copiii vecinilor)

Cum reactionati daca copilul greseste?

Cum reactioneaza copilul cand este mustrat?

Ce momente dificile au fost in familie dupa venirea copilului?

De obicei cine ii face baie copilului?

Cu cine doarme copilul?

Cum isi manifesta atasamentul fata de un membru al familiei?

Ce a povestit copilul din perioada petrecuta la centrul de plasament si in spital?

Credeti ca si-ar dori sa se intoarca in centrul de plasament?

Interviul cu Andrei

Ghid de interviu

Cum ai fost primit de membrii familiei cand ai venit acasa la asistentul maternal?

Cum te joci cu celalalt copil din familie?

Cu cine dormi tu ?

Cine iti face baie ?

Te duci la baie singur sau te insoteste cineva din familie?

Daca te insoteste cineva la baie se uita la tine?

Ce parere ai despre felul in care se poarta familia cu tine?

Crezi ca familia se poarta cu tine altfel decat cu copilul lor? Da-mi cateva exemple.

Cum esti pedepsit cand esti obraznic?

Te simti bine in acesta familie?

Cit timp ai vrea sa mai stai aici?

5 Genograma familiei asistentului maternal care are copilul in plasament